CURSUL DE FORMARE

„PROFESOR REAL
ÎNTR-O ȘCOALĂ VIRTUALĂ”

Starea de bine emoțională

în contextul mediului digital
Autor: Teodora Carmen Stoica
 Încă din 1948, Organizația Mondială a Sănătății a definit sănătatea drept „o stare de bine
completă din punct de vedere fizic, mintal și social și nu doar absența bolii sau a infirmității”.
Definiția subliniază faptul că bunăstarea emoțională este o condiție necesară pentru a fi sănătos.
Acest argument este susținut de numeroase cercetări care sugerează că inițiativele ce se concen-
trează pe dimensiunea fizică, excluzând bunăstarea emoțională și socială, sunt sortite eșecului.

Vedem, așadar, că pe lângă dezvoltarea fizică, cognitivă și socială a copiilor, trebuie să ne îngrijim
și de dezvoltarea lor psihologică și emoțională.

În capitolele anterioare am discutat despre fenomene și factori ce țin de mediul digital și care pot
influența starea de bine emoțională – de la efectele relaționale ale cyberbullying-ului și influența
rețelelor sociale asupra formării identității tinerilor, până la mecanismele prin care Internetul ne
captează și păstrează atenția.

Pe lângă toate acestea, există posibilitatea ca perioada următoare să aducă un nou grad de
complexitate, o adâncire a clivajelor și problemelor existente și chiar noi provocări. Pandemia va
accelera ritmul de adoptare a noilor tehnologii, va normaliza folosirea Internetului pentru activi-
tăți ce înainte necesitau interacțiune și va crește considerabil durata de timp petrecută online.

De aceea, este important acum, mai mult ca niciodată, să susținem copiii în dezvoltarea lor
emoțională.

Ce ne spun cercetările?
Studiul „Utilizarea Internetului de către copii” realizat de Organizația Salvați Copiii pe un
eșantion de 1.156 copii, cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani inclusiv, arată că:

• Copiii din familii cu ambii părinți prezenți în gospodărie afirmă într-o măsură
semnificativ mai scăzută că petrec peste 6 ore online într-o zi de școală.
• Copiii care fac parte din familii monoparentale afirmă într-o măsură semnificativ
mai ridicată că au văzut pe Internet lucruri care i-au făcut să se simtă inconfortabil,
băieții în ponderi mai ridicate comparativ cu fetele.
• Referindu-se la comportamente asociate sexting-ului, fetele care fac parte din familii
monoparentale afirmă într-o măsură semnificativ mai mare că au văzut sau primit
mesaje cu conținut sexual, iar băieții aflați în aceeași situație afirmă că au trimis
astfel de mesaje.
• Respondenții care petrec peste 6 ore online, fie că vorbim despre o zi de școală, fie
că vorbim despre o zi liberă, afirmă că:
○ sunt semnificativ mai nemulțumiți cu privire la viața lor din prezent;
○ sunt semnificativ mai nemulțumiți de relația cu părinții, prietenii și profesorii;
○ consideră într-o măsură semnificativ mai redusă că activitățile de zi cu zi au
sens și sunt mai puțin optimiști cu privire la viitor;
○ au fost mai puțin relaxați în ultimele două săptămâni și sunt mai nemulțumiți
de deciziile luate.
• Copiii care spun că au fost victima unui comportament de tip „cyberbullying” sau
„sexting” acordă scoruri semnificativ mai scăzute la întrebările care măsoară starea
de bine emoțională.
• În același timp, cei care se joacă pe Internet spun că sunt mai puțin îngrijorați, că se
simt mai relaxați.
• Lipsa unei rețele de suport emoțional este foarte puternic asociată cu medii foarte
mici la itemii referitori la starea de bine și cu situația în care copiii nu se simt
apreciați, se simt apreciați doar de către o singură persoană sau în schimbul unei
contraprestații.
 Observăm, din concluziile prezentate, că există o corelație între timpul petrecut online și starea
de bine emoțională a copiilor. Mai mult, lipsa unui părinte din gospodărie se asociază cu un timp
mai îndelungat petrecut pe Internet de către copii. În mod surprinzător poate pentru unii dintre
noi, jocurile online se corelează pozitiv cu o stare emoțională bună, cu relaxarea. În final, este
important de evidențiat că starea de bine emoțională este influențată în mod semnificativ de lipsa
sau de prezența unei rețele de suport.

Raportul „Spotlight on adolescent health and well-being” întocmit de Organizația Mondială a

Sănătății pe baza unui sondaj realizat în perioada 2017/2018, în Europa și Canada, arată că:

• La nivelul întregului eșantion, 35% dintre adolescenți au fost clasificați ca fiind

utilizatori intensivi de comunicații media, adică au comunicat online cu prietenii sau
cu alte persoane aproape tot timpul, pe tot parcursul zilei. Țările cu o prevalență
deosebit de mare a contactului intensiv online au fost: Albania, Italia, Macedonia de
Nord, România și Serbia. În general, prevalența utilizării intensive a fost mai mare
în rândul fetelor decât al băieților, pentru toate grupele de vârstă, iar diferențele de
gen au fost mai accentuate la adolescenții mai mari (de vârstă).
• Fetele sunt mai predispuse decât băieții pentru a comunica online cu prietenii și
au niveluri mai ridicate cu privire la utilizarea problematică a rețelelor sociale. În
România, procentul fetelor cu vârsta de 11 ani care au o utilizare problematică este
de 10%, acesta crescând la 17%, respectiv 18%, în cazul celor de 13 ani și de 15 ani.
• În ceea ce privește persoanele cu care comunică, 10% dintre copiii români cu
vârste de 11 și 13 ani au o interacțiune intensă cu prieteni cunoscuți exclusiv online.
Procentul scade la 8% în cazul adolescenților de 15 ani.
Observăm faptul că Internetul nu influențează copiii în mod egal. În timp ce fetele au niveluri mai
mari de utilizare problematică a rețelelor sociale decât băieții, copiii de vârste mici sunt mult mai
expuși riscurilor decât adolescenții.

Pe lângă studiile citate mai sus, ce vizează în special tinerii români, există numeroase cercetări
realizate în alte țări, care identifică o legătură clară între starea de bine emoțională a tinerilor și
utilizarea Internetului și a social media. De pildă, deși majoritatea tinerilor britanici consideră că
rețelele sociale sunt utile, ei raportează, de asemenea, că se simt supuși unui stres semnificativ.
Într-un sondaj din Marea Britanie, realizat pe un eșantion de 2.162 de tineri cu vârste cuprinse între
16 și 25 de ani, 57% au raportat că social media creează o „copleșitoare presiune” pentru reușită;
48% au spus că s-au simțit mai anxioși cu privire la propriul viitor văzând viața prietenilor lor
online; iar jumătate dintre tineri au raportat că sunt mult mai anxioși decât erau în urmă cu un an.

Dezvoltarea abilităților
emoționale ale copiilor
Capacitatea de a identifica, înțelege, accepta și exprima sănătos emoțiile reprezintă elemente
importante pentru sănătatea mentală a copilului și pentru starea lui de bine emoțională și
socială. Dezvoltarea abilităților emoționale îi vor ajuta pe copii să gestioneze cu succes formarea
și menținerea relațiilor cu ceilalți și să navigheze mai conștient în mediul online.

Înainte de a explora câteva dintre aspectele ce pot contribui la dezvoltarea abilităților emoțio-
nale, este important de menționat că fiecare copil moștenește de la părinții săi un bagaj genetic
unic ce-i determină temperamentul și reactivitatea sa emoțională. Fie că este mai degrabă inhibat
ori dezinhibat, sau fie că are o reactivitate emoțională scăzută sau ridicată, aceste trăsături
se vor manifesta prin comportamente specifice care nu pot fi modificate sau schimbate. Aceste
aspecte sunt importante pentru a înțelege, de pildă, de ce un copil cu o reacție puternică va avea
nevoie de un efort mai mare pentru a-și regla emoția sau de ce copiii cu temperament inhibat vor
reacționa mai degrabă negativ la un comportament ferm și autoritar din partea părinților sau a
cadrelor didactice.

Având toate acestea în minte, vă invit să analizăm doar câteva recomandări ce pot contribui la
dezvoltarea abilităților emoționale ale copiilor.

Numirea emoțiilor
Învățați-i pe copii că emoțiile sunt importante și că etichetarea lor îi poate ajuta să înțeleagă și să
gestioneze ceea ce experimentează. Explicați-le că este în regulă să se simtă neliniștiți, triști sau
invidioși uneori, adică este la fel de firesc ca atunci când sunt fericiți. Fiecare emoție are rolul său
și este la fel de valoroasă ca oricare alta. Asigurați-vă că apreciați sau recompensați exprimarea
adecvată a emoțiilor.

Crearea unui climat pozitiv

Dacă sala de clasă reprezintă un loc care conferă copilului siguranță, respect și încredere, iar
copiii leagă aici relații de cooperare și prietenie, atunci acest spațiu poate acționa ca factor
protector sau compensatoriu atunci când apar noi provocări emoționale.

Încurajarea empatiei
Analizați împreună cu elevii dvs. emoțiile pe care credeți că le simt anumite personaje din cărți
sau chiar persoanele aflate într-o situație dată. Rugați copiii să facă acest lucru atunci când apare
un conflict între ei și încurajați comportamentele de reparare (ex. bilețel cu scuze).

Creșterea rezilienței
A-i încuraja pe copii să experimenteze, a-i lăsa să își găsească singuri răspunsurile sau a-i
îndruma să îmbrățișeze eșecul ca oportunitate de învățare, toate acestea sunt strategii care vor
crește reziliența copiilor și capacitatea lor de a face față situațiilor neprevăzute sau stresante.

Managementul emoțiilor
Învățați-i pe copii ce să facă atunci când se simt stresați, obosiți sau anxioși. A face o plimbare, a
vorbi cu cineva, a asculta muzica preferată sau chiar a cere ajutorul unui adult sunt strategii bune.

Rețineți!
Copiii își dezvoltă capacitatea de a-și gestiona emoțiile în cadrul unor relații de încredere cu
persoane apropiate. Când copiii primesc sprijinul necondiționat al unui părinte, membru al familiei
sau chiar al unui profesor, atunci ei se simt împuterniciți să caute ajutorul și să încerce să gesti-
oneze situațiile dificile. Mai mult, copiii învață foarte mult prin observarea și imitarea comporta-
mentelor celorlalți, motiv pentru care este important pentru cadrele didactice și părinți să poată
reprezenta un model pentru copil, din punct de vedere al gestionării emoțiilor.
Starea de bine emoțională
și mediul digital
Pe lângă dezvoltarea abilităților emoționale ale copiilor și susținerea acestora atunci când trec
prin perioade noi, dificile sau stresante, este important să avem în vedere o serie de aspecte pe
care specialiștii le consideră mai relevante atunci când vine vorba de mediul digital și de starea de
bine emoțională a copiilor.

Timpul petrecut online

Menținerea unui echilibru între timpul petrecut în fața ecranelor și celelalte activități este un aspect
esențial pentru starea de bine a copiilor. Rețineți faptul că specialiștii recomandă ca între 0 și 2
ani, copiii să nu fie expuși la ecrane; iar între 3 și 5 ani copiii să fie expuși gradual, de la 10-15
minute până la maximum o oră pe zi, cu pauze între sesiuni. În ceea ce îi privește pe copiii de vârstă
școlară, între 6 și 11 ani, este esențial să fie stabilite împreună cu copilul reguli consecvente cu
privire la timpul petrecut online, fără a depăși însă 3 ore pe zi în fața ecranelor, în timp ce între 12
și 18 ani se poate oferi un grad mai mare de libertate, cu condiția ca alte activități precum: somnul,
orele de masă, activitatea școlară sau timpul petrecut cu familia ori prietenii să nu fie afectate.

Relațiile de prietenie
Lipsa unei rețele de suport emoțional sau situațiile în care copiii nu se simt apreciați pot crea un
grad mare de vulnerabilitate. Mai mult, atunci când vorbim despre copii introvertiți, cu o capa-
citate mai scăzută de a lega prietenii, refugierea în rețele sociale sau jocuri online poate crește
riscul copiilor de a fi vulnerabili la tulburări de anxietate socială. De aceea, este foarte important
să încurajăm legarea relațiilor de prietenie și întărirea rețelei de suport al copilului. Un copil ce
este eficient în interacțiunea cu prietenii sau colegii, ce se poate integra mult mai bine în diverse
contexte sociale și în mediile cu care interacționează, va avea un risc mai scăzut de a suferi
consecințe negative în mediul online.

Diferențe de gen și vârstă

Studiile ne arată că impactul folosirii intense a internetului și rețelelor sociale poate avea efecte
diferite în funcție de gen și vârstă. În timp ce fetele au niveluri mai mari de utilizare problematică
a rețelelor sociale decât băieții, copiii de vârste mici sunt mult mai expuși riscurilor decât adoles-
cenții. Este foarte important, prin urmare, să monitorizăm și să filtrăm foarte bine conținutul
accesat de copiii de vârste mici, precum și să acordăm o atenție sporită fetelor și conținuturilor
pe care acestea le accesează.

Algoritmii rețelelor sociale

Algoritmii rețelelor sociale prioritizează conținutul ce stârnește cea mai mare emoție și, prin
urmare, și cele mai multe reacții, comentarii sau cel mai lung tip de vizionare. Înțelegerea acestui
principiu ne va ajuta să îi ghidăm pe copii și să îi facem conștienți de necesitatea de a filtra și
aborda critic conținutul pe care îl întâlnesc pe Internet.
Abordare holistică
În final, aș dori să vă încurajez să priviți starea de bine emoțională într-un mod holistic. Deși este
evident că dezvoltarea copiilor și felul în care ei interacționează cu mediul digital se influențează
reciproc, nu cădeți în capcana de a lua aceste două aspecte în modul. Bunăstarea emoțională
este influențată de numeroși factori, cum ar fi circumstanțele de familie sau viață, sentimentul de
apartenență și acceptare în cadrul unei comunități, dar și factori culturali, vârstă sau sex.

Vă dorim mult succes în susținerea copiilor pentru a se dezvolta corect din punct de vedere
emoțional. Prin cultivarea înțelegerii, acceptării și compasiunii veți putea crește calitatea interac-
țiunilor atât în sala de clasă, cât și în afara ei.

Bibliografie selectivă
Hoge, E., Bickham, D., Cantor, J., Digital Media, Anxiety, and Depression in Children, Pediatrics, 2017
https://pediatrics.aappublications.org/content/140/Supplement_2/S76

Petrovai, D., Botiș, A., Tudose, D., Constandache, S., Vârsta preșcolară: Ghid pentru părinți, Salvați
Copiii, 2008

Spotlight on adolescent health and well-being, WHO, 2018

https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/332091/9789289055000-eng.pdf

Studiul privind utilizarea Internetului de către copii, Salvați Copiii, 2019 https://oradenet.salvaticopiii.
ro/docs/Studiu-privind-utilizarea-internetului-de-catre-copii-v2-online.pdf

Technology use and the mental health of children and young people, Royal College of Psychiatrists,
2020 https://www.rcpsych.ac.uk/docs/default-source/improving-care/better-mh-policy/college-
reports/college-report-cr225.pdf
Salvați Copiii România este o organizație de utilitate publică, a cărei misiune este
aceea de a garanta egalitatea de șanse pentru toți copiii, indiferent de mediul din care
aceștia provin, prin utilizarea propriei expertize, precum și prin activități de lobby și
advocacy asupra factorilor de decizie și mobilizarea liderilor din societatea civilă.

Salvați Copiii promovează de 30 ani drepturile copilului, în acord cu prevederile

Convenției Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului. Peste 2.220.000 de copii
au fost incluși în programe educative, de protecție și asistență medico-socială, de
stimulare a participării lor în acțiuni de promovare și recunoaștere a drepturilor lor.

Salvați Copiii este membru al Save the Children International, cea mai mare
organizație independentă din lume de promovare a drepturilor copiilor, care
cuprinde 28 de membri și desfășoară programe în peste 120 de țări.

Secretariatul General

Intr. Ștefan Furtună nr. 3, sector 1,

010899, București, România Cofinanțat de Mecanismul pentru
Interconectarea Europei al Uniunii Europene

telefon: +40 21 316 61 76

Conținutul acestei publicații este responsabili-
e-mail: secretariat@salvaticopiii.ro tatea exclusivă a Organizației Salvați Copiii și
web: www.salvaticopiii.ro nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene.