1

ȘTEFĂNESCU MIHAELA-VERONICA

Personalitatea copiilor influențată de rețelele de socializare

A. Giddens definește socializarea ca fiind un proces prin care copilul neajutorat

devine treptat o persoană conștientă de sine, inteligentă, integrată în tipul de cultură în
care s-a născut. Socializarea nu este un fel de programare culturală în care copilul
absoarbe în mod pasiv influentele cu care intră în contact1.
Deși rețelele de socializare faciliteaza comunicarea și accesul la diferite surse de
informații, utilizarea în exces a acestor mijloace de comunicare poate atrage dupa sine o
serie de consecințe negative în planul dezvoltarii emotionale sau sociale ale copilului2.
Jose Ramon Ubieto, psiholog clinician și psihanalist, explică faptul că Instagram
de exemplu funcționează ca o camera goală, în care ecoul se aude din toate părțile.
Beneficiile rețelelor sociale pentru un copil vor depinde în primul rând de personalitatea
lui, care încă se formează la o vârstă fragedă. Va folosi contul pentru a comunica cu
oameni „buni” sau „răi”, își va extinde orizonturile într-o zonă utilă social sau va deveni
interesat de subiecte „interzise”3. Personalitatea a fost definită ca pattern-ul distinctiv și
caracteristic al gandirii, afectivității și comportamentului, care definește stilul personal al
unui individ și influențează interacțiunea acestuia cu mediul4.
Ultimele trei decenii au adus cu sine o dezvoltare uriașă a tehnologiei informației
și comunicațiilor iar apariția și proliferarea internetului a făcut posibilă crearea unor rețele
globale complexe de comunicare și colaborare. Aceste noi tehnologii au transformat felul
în care învățăm, comunicăm și lucrăm - au transformat fundamental modul în care trăim.

1
Stela Cemortan, Roxana Paladi, Jana Racu, Angela Dascalu, Repere metodologice pentru socializarea
copiilor la vârstă timpurie, Insitutul de Științe ale Educației, Chișinău, 2015, p.9.
2
https://www.lapsiholog.com/influentele-retelelor-de-socializare-asupra-dezvoltarii-adolescentilor/
3
https://amikamoda.ru/ro/obshchenie-detei-v-socialnaya-set-detskie-socialnye-seti-spisok.html
4
Rita L. Akinston, Richard C. Akiston, Introducere în psihologie, Ediția a XI-a, Editura Tehnica, 2022, p.
616.
 2

Această evoluție a adus cu sine oportunități și beneficii diverse din punct de vedere
economic și social, dar și apariția unor noi provocări. Una dintre aceste provocări este
faptul că, deși Internetul nu a fost gândit avându-i pe copii în minte, o mare parte din
utilizatorii acestui mediu sunt chiar aceștia. Copiii au nevoi și vulnerabilități specifice ce
trebuie să fie recunoscuti5.
Principala rețea socială utilizată este Facebook, procentul utilizatorilor fiind
similar cu datele din studiul desfășurat de Salvați Copiii în urmă cu patru ani, însă
comparativ numărul rețelelor sociale utilizate a crescut, la acest moment 1 din 2 copii
având profile pe 4 – 5 rețele sociale. 96% dintre respondenți afirmă că utilizează
Facebook, dintre aceștia 13 procente petrecând peste 6 ore pe zi sau verificând constant
aplicația. Majoritatea celor care afirmă că își verifică constant profilul de Facebook sunt
fete și elevi de liceu. Cinci din zece copii petrec sub o oră pe această rețea socială, aceștia
fiind în număr semnificativ mai ridicat elevi de gimnaziu. Instagram este a treia rețea
utilizată, 81% dintre respondenți având un profil. Similar cu Facebook, s-a observat că un
număr ridicat de copii folosesc constant serviciul, însă cei care petrec cel mai mult timp
pe Instagram sunt în mod semnificativ statistic mai ridicat de gen feminin. Referindu-se la
persoanele cu care comunică pe Internet, majoritatea copiilor indică prietenii sau colegii
de școală, iar aproximativ 1 din 2 respondenți părinții sau alte persoane înrudite.
Comunicarea cu părinții prin intermediul mediului online este semnificativ mai ridicată în
mediul urban, la fel cea cu prietenii sau prieteni de ai acestora din urmă. Aproape 30%
dintre copii comunică cu persoane pe care le-au cunoscut în mediul virtual, procentul
acestora fiind semnificativ mai ridicat în rândul băieților și al elevilor de liceu.
Utilizarea îndelungată a calculatorului poate determinare tulburări emoționale:
anxietate, iritabilitate, toleranță scăzută la frustrare până la depresie.
Cu siguranță comunicarea indirectă, prin intermediul rețelelor de socializare
creează o barieră în calea comunicării clare, dar asta nu este tot. A învăța cum să-ți faci
prieteni este o parte importantă a creșterii și dezvoltării, iar prietenia necesită un anumit
grad de asumare de riscuri.
Acest lucru este valabil pentru a-ți  face noi prieteni, dar și pentru menținerea prieteniilor.
Când există probleme care trebuie să fie confruntate – mari sau mici – este nevoie de
curaj să fii sincer în privința sentimentelor tale și apoi să auzi ce are cealaltă persoană de
spus. 

5
https://www.salvaticopiii.ro/sci-ro/files/92/928f0bff-bffa-447a-9a27-df979ba1008f.pdf
 3

A învăța să traversezi eficient aceste poduri face parte din ceea ce face ca prietenia să fie
distractivă și interesantă și, de asemenea, înfricoșătoare. „O parte a stimei de sine
sănătoase este să știi cum să spui ceea ce gândești și simți chiar și atunci când nu ești de
acord cu alți oameni sau te simți nesigur din punct de vedere emoțional”, notează dr.
Steiner-Adair.După cum explică dr. Steiner-Adair, „Stima de sine vine din consolidarea a
ceea ce ești.” Cu cât ai mai multe identități și cu cât petreci mai mult timp pretinzând că
ești cineva care nu ești, cu atât va fi mai greu să te simți bine cu tine. Cu cât timpul
petrecut pe rețelele de socializare este mai mare, cu atât stima de sine este mai scăzută6.

6
https://tikaboo.ro/retelele-de-socializare-si-efectele-lor-asupra-adolescentilor/
 4

BIBLIOGRAFIE

1. Stela Cemortan, Roxana Paladi, Jana Racu, Angela Dascalu, Repere metodologice
pentru socializarea copiilor la vârstă timpurie, Insitutul de Științe ale Educației,
Chișinău, 2015, p.9.

2. https://www.lapsiholog.com/influentele-retelelor-de-socializare-asupra-
dezvoltarii-adolescentilor/

3. https://amikamoda.ru/ro/obshchenie-detei-v-socialnaya-set-detskie-socialnye-seti-
spisok.html
4. Rita L. Akinston, Richard C. Akiston, Introducere în psihologie, Ediția a XI-a,
Editura Tehnica, 2022, p. 616.

5. https://www.salvaticopiii.ro/sci-ro/files/92/928f0bff-bffa-447a-9a27-
df979ba1008f.pdf

6. https://tikaboo.ro/retelele-de-socializare-si-efectele-lor-asupra-adolescentilor/