Sunteți pe pagina 1din 11

ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR

CERCUL PEDAGOGIC NR. 22


SEMESTRUL I
AN ȘCOLAR 2020-2021

Formarea competențelor cheie în învățământul primar printr-un demers


didactic creativ atât în predarea-învățarea- evaluarea ”față în față” cât și
online

Abordarea interdisciplinară a ofertelor de învățare, axată pe competențe, răspunde mai


bine cerințelor sociale și profesionale actuale. Ea urmărește formarea și dezvoltarea la elevi a
unui sistem de competențe cheie și specifice, care pot fi evaluate ușor și care îi ajută pe aceștia să
aplice ceea ce au învățat în contexe diferite.
Competenţa elevului evidenţiază capacitatea lui de a mobiliza - a identifica, a combina, a
activa un ansamblu integrat de cunoştinţe, deprinderi, atitudini, pentru a realiza sarcini diverse de
învăţare.
O competenţă se poate dezvolta sau evalua atunci când elevul este pus în legătură cu
situaţii concrete de viaţă, în cadrul cărora, el trebuie să-şi mobilizeze resursele, să conştientizeze
nivelul la care sunt achiziţiile sale, să-şi dea seama de limite şi să încerce să le depăşească.
Din perspectiva pedagogică, modelul curricular integrat, valorifică în mod coerent
conţinuturile de învăţare, facilitând formarea şi dezvoltarea acestor capacităţi intelectuale,
psihomotorii, afective, de comunicare şi relaţionare socială, de luare a deciziilor, de rezolvare a
problemelor, în plan teoretic şi practic, de asumare a riscurilor şi de găsire a unor soluţii proprii.
Profilul de formare al elevului constituie o componentă reglatoare a Curriculumului
Naţional în raport cu planul-cadru și stabileşte competențele care urmează să fie dobândite de
către absolventul unui nivel de învăţământ. Pornind de la profilul de formare, se pune întrebarea
care sunt domeniile/ disciplinele prin studiul cărora elevii pot dobândi, la finalul nivelului de
învăţământ, profilul de formare respectiv, iar răspunsul trimite la planurile-cadru de învăţământ.
„Profilul de formare european" are la bază opt competențe cheie:
1. Comunicare în limba maternă;
2. Comunicare în limbi străine;
3. Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii;
4. Competenţa digitală;
5. A învăţa să înveţi;
6. Competenţe sociale şi civice;
7. Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat;
8. Sensibilizare şi exprimare culturală;

  
Din perspectiva pshihologică, particularităţile de vârstă școlară mică, permit adoptarea
strategiei interdisciplinare, pe bază de competenţe, ştiind că el:
    -   începe să fie stăpân pe sine;
    -   îşi ordonează gesturile;
    -   are putere de concentrare mai mare;
    -   poate participa la activităţi de învăţare, mai mult timp, decât în perioada anterioară;
    -   doreşte să converseze şi să fie ascultat;
    -   pune întrebări şi aşteaptă răspunsuri;
    -   îşi poate prezenta ideile şi încearcă să le susţină;
    -   cunoaşte importante progrese în dezvoltarea fizică şi intelectuală.
Astfel,  competenţele de comunicare  urmăresc ca elevul să opereze cu o varietate de
mesaje verbale şi nonverbale, să recepteze idei, mesaje, să-şi urmărească propria comunicare, să
utilizeze corect limbajul la diferite discipline.
        Competenţele în ştiinţe şi tehnologii  formează elevului strategii funcţionale, pentru
rezolvări de probleme, formând capacităţi de analiză critică, de argumentare pe baza unor probe
reale.
În planul competenţelor sociale, şcolarul îşi va forma abilităţi de utilizare a serviciilor
publice, sociale şi culturale.
Spiritul de iniţiativă şi gestionarea evoluţiei personale, precum şi disponibilitatea pentru
efort fizic şi intelectual, vor constitui aspecte ale competenţei antreprenoriale.

Interesul şi curiozitatea de a şti, împletite cu tehnici de muncă intelectuală şi cu asumarea


responsabilităţii, pentru propria învăţare, conduc la  formarea capacităţii de ,, a învăţa să
înveţi”.
     
 În cadrul acestui proces complex, învăţătorul are rolul de a organiza învăţarea într-un
mod adecvat şi de a-i conduce pe elevi spre nivelul de studiu aşteptat, acela al competenţelor,
care îi transformă din stadiul de ,,a şti” în acela de ,, a fi, a deveni”.

Profilul de formare al elevului constituie o componentă reglatoare a Curriculumului


Naţional în raport cu planul-cadru și stabileşte competențele care urmează să fie dobândite de
către absolventul unui nivel de învăţământ. Pornind de la profilul de formare, se pune întrebarea
care sunt domeniile/ disciplinele prin studiul cărora elevii pot dobândi, la finalul nivelului de
învăţământ, profilul de formare respectiv, iar răspunsul trimite la planurile-cadru de învăţământ.

Dezvoltarea unor conținuturi digitale simple în contextul unor activități de învățare și


respectarea unor norme de bază privind siguranța în utilizarea dispozitivelor, aplicațiilor,
conţinuturilor digitale și pe internet vizează Competenţa digitală.

Marie-Claude Beliveau susţine în „Necazurile micului şcolar” faptul că „Fiecare


copil, indiferent de gradul de inteligenţă şi de dorinţa de acumulare a cunoştinţelor, resimte
impactul mediului şcolar şi, din această cauză, are nevoie de sprijinul necondiţionat al părinţilor
săi”.
Se consideră că în situaţia actuală, când NU experimentăm ȘCOALA ONLINE (aşa cum a
fost ea propusă în urmă cu mulţi ani, odată cu dezvoltarea tehnologiei şi dezvoltată de
învăţământul din anumite colţuri ale lumii unde „învăţarea faţă în faţă” nu este posibilă), ci o
trăim 100%, sprijinul necondiţionat al părinţilor în cazul copilului mic este decisiv.
Cu toţii am stabilit deja, în cele opt luni de pandemie, limitele noastre (facem referință
atât la cele personale şi de grup de aparteneţă, cât şi la cele tehnice), în ceea ce priveşte învăţarea
online, limite care pot fi depăşite (sau măcar atenuate) doar printr-un efort comun.
Când e vorba de copilul mic – şcolar în clasa pregătitoare, situaţiile sunt mult mai greu de
gestionat, chiar şi acolo unde „prin stabilirea unei distanţe corecte” între copilul în dezvoltare şi
părinţii săi, acesta este ajutat „să crească” pe mai multe planuri.
Copilul învaţă să vorbească atunci când mama lui începe „să se depărteze” de el,
încurajându-l să folosească limbajul verbal sau nonverbal pentru a-şi exprima dorinţele. Copilul
caută soluţii, reflectează şi apelează la imaginile şi cuvintele necesare pentru satisfacerea nevoii,
aşa cum rezumă această idee psihologul clinician Francoise Coutou-Coumes: „Pentru a fi curios,
trebuie să fi fost mulţumit pe deplin, dar nu atât de mulţumit încât fiinţa lui să rămână pe loc”.
În condiţiile învăţării online este mult mai greu de realizat acest deziderat al copilului,
pentru că foarte mulţi simt că le-a fost luat dreptul la a se juca şi a se întâlni cu colegii, atât în
mediul şcolar, cât şi acasă sau în parc, aceasta fiind de fapt activitatea lor de bază: „munca mea
e joaca”.
Nu ne rămâne decât să exploatăm această nevoie, recurgând la „artileria” de jocuri ce
abundă pe Internet, bineînţeles alese cu multă atenţie, în funcţie de competenţele vizate. Aici mă
refer la exemplele de bune practici realizate de colectivele de profesori pentru învăţământ primar
şi preprimar transformate în resurse educaţionale didactice şi puse la dispoziţia noastră cu titlu
gratuit pe diverse site-uri: „www.academiaabc.ro” „www.didactic.ro”, „www.wordwall.net” etc.
În cazul copiilor lipsiţi de afecţiune (a celor ce prezintă carenţe în planul primelor
ataşamente), informaţiile primite în cadrul activităţilor online sunt doar „juxtapuneri de cuvinte,
entităţi izolate”, care nu vor permite înţelegerea sensului propoziţiilor, copiii reacţionând la
această vârstă la stimulii concreţi plasaţi în faţa lor, ceea ce în online e imposibil. Această situaţie
le induce deseori teama de a fi abandonaţi, pentru că nu au fost învăţaţi nici să gândească, nici să
reacţioneze – unii negociază sau chiar refuză „întâlnirea” online indiferent de calea aleasă:
Whatsapp, Zoom, Classroom, telefon, invocând diferite motive „nu vor să fie filmaţi” – „tot ce e
pe ecran este filmat” etc, în realitate trăind-o ca o „invadare a propriului teritoriu” în care doar
lor le este permis accesul şi pe care nu vor să-l împartă cu alţi copii pe care îi cunosc foarte puţin
şi de puţin timp.
Pentru a-i ajuta să dezvolte un sentiment de siguranţă este important să dezvoltăm
deprinderi stabile, fixate pe reguli coerente şi securizante, care să le permită să-şi asume
consecinţe fireşti şi logice bazate pe „dacă ...” – „atunci ...”.
Un posibil început ar consta într-o rutină zilnică asumată a şcolarului:
- Mă trezesc la ora potrivită pentru a fi gata de orele online;
- Mă pieptăn și mă îmbrac adecvat, dar lejer;
- Iau micul-dejun / o gustare pentru a fi cât mai concentrat la activităţile online;
- Aerisesc camera și îmi fac ordine pe birou;
- Mă conectez în timp util, nu este adecvat să întârzii la ore, chiar dacă sunt online;
- Țin deschisă camera video, iar microfonul îl deschid doar când sunt întrebat;
- Sunt atent la ore, ridic mâna, nu întrerup;
- Îmi iau la revedere de la colegi și doamna învățătoare când termin orele online;
- Mă bucur de această nouă experiență numită ȘCOALA ONLINE.

Ca învăţători am selectat conţinuturile şi le-am parcurs ritmic şi integral în


activitatea de învățare online, am utilizat strategii activ-participative la fiecare
disciplină de învăţământ, am folosit auxiliare curriculare, am realizat materiale
didactice suplimentare necesare susținerii orelor de curs / webinare de tip Meet, Zoom,
Google Classroom. Am utilizat eficient resursele materiale din unitatea de învăţământ
în vederea optimizării activităţilor didactice - inclusiv resurse TIC, platforma
electronică Digitaliada pentru a asigura caracterul practic-aplicativ al activităţii
didactice online și pentru a răspunde nevoilor individuale și de grup ale elevilor în
etapele de evaluare didactică.

Sper să ieşim din această experienţă mai puternici şi mai înţelepţi.


Demers didactic centrat pe competențe cheie
Disciplina: Comunicare în limba română
Clasa pregătitoare
Subiectul: Povestea nucii lăudăroase de Vladimir Colin

COMUNICARE  ÎN   LIMBA   ROMÂNĂ


            - citirea unui fragment din poveste;
- audierea poveştii şi identificarea mesajelor transmise;
- exprimarea părerilor referitoare la comportamentul nucii ;
- povestirea întâmplării;
COMUNICARE  ÎN  LIMBI  STRĂINE
            - exerciții de pronunție corectă a numerelor găsite în text;
- să înveţe denumirea animalelor întâlnite în text ;
- învăţarea unui cântec semnificativ;
 3.COMPETENȚE  MATEMATICE  ȘI COMPETENȚE DE BAZĂ  ÎN ȘTIINȚE ȘI
TEHNOLOGII
- colorarea imaginilor din poveste după codul cifrelor;
            - realizarea unei broşuri cu exerciţii de genul – (scrie nr. lipsă, continuă şirul, desenează
cât indică cifra);
- realizarea unui calendar ce cuprinde jetoane cu hrana zilnică a animalelor sălbatice;
  4. COMPETENȚA  DIGITALĂ
- vizionarea filmului Povestea nucii lăudăroase de Vladimir Colin ;
          - recunoașterea și colorarea pe calculator a unor imagini din povestea prezentată;
- prezentarea unui material PPT;
- jocuri Kahoot, Piticlic ;
  5. A ÎNVĂȚA SĂ ÎNVEȚI
            -stabilirea unor sarcini în realizarea de marionete;
            -învățarea rolurilor pentru piesa ce o vom juca și asumarea responsabilităților;
-atenţia la detalii pentru a finaliza sarcina cu succes;
6. COMPETENȚE SOCIALE ȘI CIVICE
            - cooperare în cadrul grupului;
- discuții legate de părțile unei plante, de alcătuire a corpului animalelor;
- desen: asemănări/deosebiri;
- discuţii despre diversitate- nu aspectul contează;
- jocuri de tipul,,Ce aş face dacă.....”
7. SPIRIT DE INIȚIATIVĂ ȘI ANTREPRENORIAT
- exerciţii de manifestare a curiozităţii;
- prezentare de imagini găsite, albume, enciclopedii;
- reporter pentru o zi;
- realizare de tablouri cu nuca prin amprentarea palmei şi realizarea unei expoziţii cu
vânzare iar banii adunaţi să fie folosiţi pentru cazurile sociale ale clasei noastre;
8. SENSIBILIZARE SI EXPRIMARE CULTURALĂ
             - dramatizare cu ajutorul marionetelor;
- realizarea unui proiect educaţional ,,Fiecare este diferit”;
- mediatizarea proiectului şi manifestarea bucuriei de a participa;
- realizarea unui album cu fotografii de la aceste activităţi;

Demers didactic centrat pe competențele cheie


Disciplina de învăţământ: Comunicare în limba română
Clasa: a III-a
Unitatea tematică: Fantezii de toamnă
Subiectul: Textul narativ. Text-suport: ”Prepelița și puii ei”, după Lev Tolstoi
Tipul lecţiei: mixtă
 
1. Competențe de comunicare în limba maternă:
- realizarea unor scurte povestiri, pornind de la termeni dați în avans;
- citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu adaptarea intonației impuse de semnele de
punctuație, în forme variate (citire cu voce tare, în lanț, selectivă);
- identificarea informațiilor din textul audiat prin completarea acestora în enunțuri
lacunare;
- formularea corectă a enunțurilor (întrebări/ răspunsuri/ mesajul textului/ opinii personale)
în legătură cu textul citit.

2. Competențe de comunicare în limbi străine:


- pronunţarea corectă a numelui prepeliței din textul citit;
- descrierea unui personaj folosind termeni din limba străină studiată;
- realizarea unor corelații între cuvintele din limba română (termenii daṭi ȋn avans) și
cuvintele din limba străină studiată.

3.  Competențe matematice și compețente de bază în științe și tehnologii:


- compunerea unor probleme pornind de la textul citit;
- completarea cadranelor respectând cerințele date;
- completarea cuvintelor în tabel.

4. Competențe – digitale
- audierea textul propus, folosind manualele digitale (accesare GOOGLE – vizualizare
manual digitale), având ca resursă materială tabletele , telefoanele;
- realizarea unor desene (Paint) – personajele textului citit;
- căutarea pe GOOGLE (folosind tabletele) a termenilor dați în avans în limba străină
studiată.

5. Competența de - A învăța să înveți


-  extragerea informațiilor de detaliu din textul studiat;
- utilizarea eficientă a informațiilor din textul citit pentru a formula mesajul textului;
- folosirea mijloacelor didactice moderne pentru a căuta informații, pentru a folosi
manualele digitale.

6. Competențe sociale și civice:


- colaborarea în cadrul grupului pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru;
- respectarea opiniei fiecărui coleg (discuţii în grup referitoare la comportamentele
personajelor, modul în care s-au comportat acestea).
7. Competențe - Spirit de inițiativă și antreprenoriat
- precizarea legăturii dintre emoții și comportamentele personajelor:
Exemplu: Apreciez gestul prepeliței de a ………… /Nu apreciez gestul prepelițeide a
…………. .
- realizarea unor bilete de mulțumire, de informare, de solicitare pe diverse teme, vizând
participarea la activitățile extrașcolare ale clasei noastre și distribuirea acestora colegilor
de la clasele primare.

8. Competențe - Sensibilizare și exprimare culturală


- vizionarea unui film despre locuri/clădiri din diverse zone ale lumii;
- realizarea unei expoziții cu lucrări plastice: EMOȚIILE MELE ȘI TEXTELE CITITE.

BIBLIOGRAFIE:
- Beliveau, Marie-Claude – Necazurile micului şcolar, Editura House of Guides, 2005;
-Programa şcolară pentru disciplina COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ. Clasa
pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a. (2014). Bucureşti;
- www.academiaabc.ro;
- www.didactic.ro;
- www.helpautism.ro;
- www.wordwall.net.

S-ar putea să vă placă și