Sunteți pe pagina 1din 8

STRATEGII MODERNE FOLOSITE IN LECTIILE DE STIINTE

Lumea fascinanta care ne inconjoara poate fi descoperita de copii


numai daca acestia vor fi calauziti spre aflarea unor adevaruri, vor fi condusi spre
cautari mai dificile, vor reusi sa gaseasca raspunsul la o serie intreaga de
intrebari

legate

de

tainele

care este intre om si mediul

naturii,

inconjurator,

de
de

stransa
influenta

legatura
pe

care

o are omul asupra mediului .


Idealul educational al scolii

romanesti consta in dezvoltarea libera,

integrala si armonioasa a individualitatii

umane,

in

formarea personalitatii

autonome si creative.
Disciplina
curiozitatii

copiilor,

"Stiinte",
urmarind

prin natura sa,


formarea

la

contribuie la
elevi

dezvoltarea

unui

stil

de

munca si de invatare care sa-l ajute in integrarea sociala,


in pregatirea pentru viata

Una

din

principalele finalitati ale invatamantului primar este


"cunoasterea si stimularea interesului pentru mediul inconjurator,
pentru respectarea acestuia",
lucru ce se regaseste in obiectivele generale ale programei analitice

Componentele urmarite se refera la comunicare, studiu individual, intelegerea si


valorificarea informatiilor, relationarea in mediul natural .
ELEVUL
CE SA INVETE?

IN CE SCOP SA INVETE?

METODELE SI TEHNICILE DE LUCRU


.

Metodele si tehnicile de lucru, alese in functie de ritmul de invata


re,

trebuie sa fie esential centrate pe universul copilului

Invatarea trebuie sa se dezvolte in mod natural,


ce cunoaste elevul

pornind de la ce stie,
,

catre descoperirea varietatii naturii si a fenomenelor pe


care le experimenteaza .
.

Metodele sa fie
centrate pe stimularea structurilor cognitive si operatorii, ca de exemplu
:

documentarea dupa surse de informatii variate,

observarea proprie,

exercitiul individual, experimentul, activitati care solicita efortul colectiv


(de echipa, de grup ) .
.

Metodele folosite sa dea posibilitatea elevului sa intervina nemijlo


cit in realizarea unor experimente,

sa

si imbogateasca singuri,

in mod independent, cunostintele, stimuland astfel dorinta de a cerceta,


de a cauta raspunsuri,

de a colectiona diverse

mostre din natura,

imagini etc.
.

Un rol important in activitatea de


experimentare ii revine invatatorului,
experimentele si investigatiile pe care i

investigare

si

care trebuie sa gandeasca


le propune elevului,

potrivit abilitatilor acestuia

Invatatorul poate fi un sprijin al elevului in realizarea de catre acesta a


propriului laborator de cercetare,

gandind,

impreuna cu acesta modalitatile cele mai simple si eficiente de confecti


onare a materialelor necesare experimentarii .
.

Pe de alta parte,

elevul are propriile interese

Invatatorul va trebui sa cunoasca aceste interese pentru a-i putea propu


ne fiecarui

elev

experimentele si investigatiile pe care

sa

le duca la indeplinire cu randament maxim . Este utila o abordare


diferentiata a elevilor pe grupuri de interese si solicitarea acestora cu
predilectie in directiile care vin in intampinarea acestor interese . Aceasta
abordare

nu va determina o

limitare a

dezvoltarii abilitatilor

si

competentelor elevului, ci doar orientarea activitatii acestuia spre ariile


proprii de interes din cadrul stiintelor naturii .
.
STRATEGII DIDACTIC- APLICATIVE
.

Cunoasterea elevilor il ajuta pe invatator sa gaseasca activitati care sa


le

starneasca interesul

si

sa

le

ca activitatea pasionanta a cunoasterii prin

aduca

bucurie,

propriile

pentru

forte

si

descoperirea intelesurilor acestei lumi de catre fiecare copil trebuie sa ii


incante.
.

Pentru intelegerea activitatilor de investigatie este util sa se inceapa


cu activitati nici prea simple, pentru care copiii isi pierd repede interesul,
dar nici prea complicate, care le vor crea din start ideea ca stiintele
naturii reprezinta un domeniu dificil al cunoasterii . Pe de alta parte,
premisa ca unele activitati pot fi realizate doar la o anumita varsta
este falsa,

intrucat un copil interesat de un anumit domeniu

sau

arie de cunoastere poate accede la intelegerea si


realizarea unor activitati repartizate pe grupuri de varsta mult mai mari .
Utilizarea

unei

astfel

de

atitudini

s-ar putea con

cretiza in stimularea concurentei si a schimbului de experienta intre co


pii,

potrivit abilitatilor si competentelor acestora

In final,

acesta va duce la o crestere a invatarii prin mobilizarea unei grupe de


interese

si

mutarea

unor

discutii,

activitati dincolo de programul alocat, sub forma "jocului".

In functie de personalitatea
copilului si de obiceiurile sale sociale,
unele proiecte propuse este bine sa le realizeze singur,

dezbateri si

iar altele in grup . Unele vor solicita supraveghere de catre invatator,


altele pot fi aduse la indeplinire doar de catre elev

Activitatile solitare il pot plictisi pe un elev, in timp ce un altul va fi


speriat

de

activitatile

in grup

Cu

mult tact si

invatatorul va trebui sa rezolve aceste

delicatete,

situatii incercand sa-

i invete pe elevi cum sa colaboreze in cadrul

grupului,

cum

sa-si

negocieze sarcinile si sa-si duca la indeplinire atributele asumate, sai obisnuiasca cu o privire critica a ceea ce au facut ceilalti, dar si cu
una autocritica asupra propriilor realizari . Asumarea responsabilitatii, a
esecului,
dar si a succesului trebuie educata la copii ca o situatie normala,
pentru ca nici frica de raspundere si nici falsa modestie nu sunt benefi
ce dezvoltarii psiho-comportamentale a acestuia .
.

Selectarea activitatilor trebuie sa tina seama si de mediu .


Un oras puternic luminat nu este contextul cel mai favorabil
de urmarire,

de pilda,

a constelatiilor

Poate

mana de

ajutor

in acest sens o pot da elevii . Trebuie lasati din cand in cand sasi aleaga propriile activitati sau sa le negocieze

Pe langa faptul ca aceste secvente de negociere au darul de a anima at


mos fera, ele vor oferi posibilitatea argumentarii pro si contra, deprinzan dui pe copii cu identificarea atat a propriilor argumente in sustine rea unui
demers, cat si a contraargumentelor impotriva demersului concurent .
Totodata,

aceste

discutii bine

conduse

tatea gasirii de multe ori,


atunci cand argumentatiile au greutati sensibil egale,
a solutiei de compromis

vor

arata necesi

Multe dintre activitatile de invatare propuse se refera la unul sau


mai multe concepte .

1. ORGANIZAREA - Elevii vor fi familiarizati cu acest concept prin


activitati de sortare a unor obiecte precum : frunze, seminte, potrivit
caracteristicilor si proprietatilor observate la acestea, observatie urmata de
compararea

propriilor

scheme

de clasificare cu cele utilizate

de oamenii de stiinta .
.

2. CAUZA SI EFECT - Elevii au primele contacte cu gandirea de tip


cauza-efect prin observarea de pilda

a efectelor pe care apa,

lumina,

caldura le au asupra semintelor, a plantelor sau a animalelor .


.

3.SISTEME

Intelegerea sistemelor se face prin descrierea schimbarilor partilor comp


onente ale acestora

Ei pot

invata

despre sisteme prin urmarirea miscarii si interreactiilor


vietuitoarelor dintr-un acvariu .
.

4.

MASURAREA RELATIVA SI ABSOLUTA

Termometrele,

riglele, ceasornicele, dispozitivele de cantarire ii ajuta pe elevi sa


urmareasca variatiile in timp ale proprietatilor corpurilor si fenome- nelor
.Este

dificil

pentru un elev de 9-

10 ani sa inteleaga faptul ca anumite fenomene pot exista doar intro anumita scala, in anumite limite de marime.Cu toate acestea ei pot incepe
sa percea pa importanta scalei de marime daca ii punem sa-si imagineze
de pilda un soarece de marimea unui elefant . Ar putea avea acesta
aceleasi

proportii

in noua sa

marime

Ce

schimbari

ar trebui sa se produca cu soarecele - elefant pentru ca acesta sa poata


functiona?

5. MODELE

Conceptul de model este dificil pentru copiii de aceasta varsta, dar ei


pot

fi

ajutati sa dobandeasca o experienta primara asupra modelelor prin dese


narea si construirea unei articulatii, urmarind apoi functionarea acesteia .
.

6. SCHIMBARE

Elevii pot fi pusi sa urmareasca schimbarea aparenta a formei Lunii,


pentru ca apoi sa constate reluarea acelorasi forme intrun parcurs ciclic . Ei pot de asemenea urmari schimbarile proprieta tilor
apei in cursul transformarilor starilor de agregare .
.

7. STRUCTURA SI FUNCTIE - Copiii pot urmari modul in care arata


obiectele si organismele (forma, cu loare, dimensiune) si ceea ce fac acestea
(se hranesc, se misca) , ca intre ele exista o relatie . Pot determina ce
mananca, de exemplu,un mamifer dupa forma dintilor lui, descopera rolul
pe care il are ceara de pe suprafata tulpinilor de cactus in limitarea
transpiratiei,

observa for

ma

de palnie a

urechii

in cresterea eficientei captarii sunetelor .


.

8. VARIATIE -

Orice tip de organism are pro prietati distincte . Elevii

claselor a III a si a IV a pot invata acest lucru urmarind ciclul de viata


al unui

fluture

sau al unei broscute,

descoperind atat proprietati care nu se modifica,

cat si

pe cele care se schimba .


.

9.

DIVERSITATE

- Diversitatea naturii este esentiala

pentru

supravietuirea sistemelor naturale. Copiii pot realiza o investigatie asupra


unui anumit mediu, de pilda, un iaz, curtea casei, pentru a observa
diversitatea

lumii

vii

prezentate in mediul

respectiv

si modul de relationare a organismelor din acel mediu din punctul de


vedere al legaturilor de hranire .

INREGISTRAREA DATELOR
Un lucru foarte important,
dintre primele pe care un elev trebuie sa le invete,

este sa-

si inregistreze observatiile,
iar primul mijloc pe care acesta il are la indemana este jurnalul experimentel
or .
Observatiile care vor fi inregistrate trebuie sa contina cateva puncte im
portante, ca exemplu :
.

Data

Tema, titlul lucrarii

Dispozitivul experimental, cu schema ( desen ), daca aceasta exista

Materiale folosite

Ipotezele de lucru ( daca sunt date anticipat )

Secventele, etapele experimentului, investigatiei

Rezultatele, observatiile

Concluziile proprii
De multe ori,

vazul nu este singura modalitate de a observa,

ci trebuie utilizate si celelalte simturi

Poate uneori o inregistrare audio, o testare olfactiva sau tactila a obiectivel


or investigate va fi utila in urmarirea experimentului .
CONCLUZII
Variabilitatea si capacitatea de imbogatire permanenta a stiintei pe s
eama observatiei,
a interpretarii acesteia si a rafinarii modalitatilor de experimentare trebuie sa

fie idei pe care copiii trebuie sa le deprinda inca din scoala

Ei trebuie invatati sasi dezvolte propriile idei despre lumea care ii inconjoara,
posibil

doar

daca

invatatorul gaseste cele mai

face accesibile continuturile acestei discipline

acest lucru fiind


bune

cai

de a

S-ar putea să vă placă și