Ghitu Elena

PPS, anul al II-lea, 14LF381

Metoda interacțiunii observate /acvariului(fishbowl)

1. Definitie:

Tehnica acvariului sau metoda interacțiunii observate ,,urmărește ca elevii/studenții

implicați să fie puși, alternativ, în dublă ipostază: pe de o parte participanți activi la o
dezbatere, pe de altă parte, observatori ai interacțiunilor care se produc”(Pânișoară, 2008,
360)

2. Etape de aplicare ale metodei:

1.      Dispunerea mobilierului – scaunele sunt așezate în două cercuri concentrice.

2.      Constituirea grupurilor de participanți
        Elevii sunt invitați să aleagă scaunul unde doresc să se așeze;
      Este necesară prezența altui cadru didactic, plasat în exteriorul cercurilor, care va avea
rol de observator. El va înregistra preferințele elevilor pentru anumite locuri, va corela
aceste opțiuni cu datele pe care le deține deja despre participanți, va observa modul de
soluționare a eventualelor conflicte etc.
       Participanții aflați în cercul din interior vor constitui grupul de discuție, iar cei plasați
în cercul din exterior – grupul de observatori.
3.      Prezentarea sarcinilor de lucru și stabilirea regulilor
         Elevii din cercul interior vor dezbate timp de 8-10 minute, o problemă controversată;
        Se comunică elevilor din grupul de discuție câteva reguli de bază:
  Susținerea unor idei pe bază de argumente;
 Exprimarea acordului cu alt vorbitor impune precizarea unor argumente concrete și
suficiente;
 Exprimarea dezacordului presupune respectarea aceleiași condiții.
Observație: se pot stabili, de comun acord cu elevii, și alte reguli. Elevii din grupul de
observatori vor primi fișe/protocoale de observare în care vor înregistra date privind
relațiile dezvoltate în cadrul grupului de discuție, contribuția fiecărui elev din cercul
interior la dezbatere, consensul sau conflictele generate de subiectul analizat, modalitățile
de surmontare a acestora, reacțiile participanților la discuție etc.
4.      Realizarea sarcinilor de lucru (dezbaterea și observarea)
        Elevii din cele două grupuri realizează sarcinile distribuite: dezbaterea temei propuse,
respectiv completarea fișei/protocolului de observare.
 Ghitu Elena
PPS, anul al II-lea, 14LF381
5.      Prezentarea observațiilor
        Elevii din cercul exterior prezintă datele înregistrate în fișa de observare.
6.      Inversarea rolurilor (și reluarea etapelor 3-5)
         Elevii schimbă locurile;
        Se lansează o altă idee controversată pe care elevii din cercul interior trebuie să o
dezbată;
       Elevii din cercul exterior primesc fișele de observare.

3.Condiții de realizare (pentru profesor/ elev/ context):

Grupul de observatori: observă, ascultă, analizează, compară, descrie, reactualizează,

sintetizează, evaluează, formulează aprecieri, expune, explică.
Grupul de discuție: ascultă activ, reflectează, analizează, compară, combină, continuă,
formulează, argumentează, rezolvă, asociază, reacționează, dezvoltă, explică, mediază,
sintetizează, concluzionează.
Cadrul didactic își va asuma următoarele roluri: observator, motivator, ghid,
facilitator, consultant, suporter, mediator, coordonator

4.Avantajele si dezavantajele metodei

Avantaje ale metodei:
–         Formarea și consolidarea deprinderii de ascultare activă;
–         Formarea și dezvoltarea capacității reflective;
–         Dezvoltarea gândirii critice și creative;
–         Dezvoltarea competențelor de relaționare;
–         Dezvoltarea competențelor de comunicare;
–         Dezvoltarea capacităților de negociere, de mediere a conflictelor;
–         Dezvoltarea inteligenței interpersonale;
–         Promovarea interînvățării;
–         Participarea activă, implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor de învățare;
–         Dezvoltarea unei atitudini pozitive față de învățare;
–         Consolidarea încrederii în propriile forțe;
 Ghitu Elena
PPS, anul al II-lea, 14LF381

Dezavantajele metodei:
- Abordarea superficială a materialului de studiu
- Înţelegerea şi însuşirea greşită a unor idei, concepte,
- Apariţia unor conflicte între membrii grupurilor
- Crearea unui climat educaţional caracterizat printr-o aparentă dezordine
 Repere Descriere detaliată
Subiectul lecției Metode de instruire (disciplina:Teoria și metdologia
instrurii)
Ghitu Elena
Tipul de lecție mixtă PPS, anul al II-lea, 14LF381
Prerechizitele necesare Este nevoie ca studenții să demonstreze:
 capacitatea de a lucra în grup
 capacitatea de transfer al informațiilor
 că iși asumă rolurile psihologice diferite de cele
naturale
Obiectivele operaționle La finalul situației de învățare, studenții vor fi capabili:
vizate a. să definească conceptul de metodă de instruire
b. să analizeze metodelele didactice după criteriile
date
c. să opereze cu metodele instruiriii integrate în
strategii didactice
Sarcina didactică Strategie inductivă , bazată pe învățare prin descoperire
Sarcina de învățare Sa se implice ,alternativ în dubla ipostază,pe de o parte de
partcipanții activi la o dezbatere, pe de alta, de observatori
ai interacțiunilor care se produc.
Modalitatea de Pentru a-i ajuta pe studenți cadrul didactic oferă roluri
sprijinire a elevilor în diferite de cele naturale( de exemplu o persoană extrem
demersurile lor de critică trebuie să fie „laudătorul” grupului și o
cognitive(exemplificare persoana foarte nonconflictuală trebuie să iși asume rol de
concretă) „gică contra”.
Cadrul didactic iși va asuma rolurile de
observator,participant, suporter, motivator,
facilitator,consultant,mediator,coordonator,ghid si de
„avocatul diavolului”(aduce doar argumente contra celor
exprimate de ceilalți)
Scaunele din încăpere sunt aşezate în două cercuri
concentrice (unul dintre cercuri incluzându-l pe
celălalt). Acest lucru se întâmplă în pauza dintre ore
astfel încât, în momentul în care elevii intră în clasă,ei
îşi vor alege singuri scaunul unde doresc să se aşeze.
Pentru aceasta, se poate utiliza un al doilea cadru
didactic cu rol de observator, care se va aşeza undeva în
exteriorul cercurilor, urmând să înregistreze anumite
preferinţe comune pentru anumite scaune, va corela
acestor alegeri cu informaţiile pe care le deţine despre
participanţi despre metodele didactice insusite si va
urmări modul în care vor fi rezolvate eventualele
conflicte legate de acest subiect. Cursanţii aflaţi în
cadrul cercului interior primesc un timp de opt-zece
minute pentru a discuta problematizarea . Conversaţia în
cercul interior trebuie să fie animată, după ce
participanţii au stabilit împreună cu conducătorul lecţiei
câteva reguli de bază, specifice momentului respectiv al
activităţii. Nu trebuie omis faptul conform căruia
metoda acvariului presupune utilizarea avantajelor
lucrului în grupe mici de discuţie, cu participarea
simultană a întregii clase; ea mai este denumită şi
―teatru în cerc. În esenţă este vorba despre un cerc de
 Ghitu Elena
PPS, anul al II-lea, 14LF381
Bibliografie:

1.Suport de curs , Modulul 2 ,Metode de formare in „didactica specialitatii” , 5.2.Dezvoltarea curriculumului

programului de formare continua , Ioan Neacsu, Sorin Cristea, Ion-Ovidiu Panisoara, Lucian Ciolan,Michaela
Moldoveanu , Elena Rafaila,Coordonator: Ioan Neacsu