Sindromul Asperger

Sindromul Asperger (în engleză Asperger's Syndrome) este o tulburare comportamentală

din spectrul autistic. Este discutabil faptul daca acesta este distinct de autismul înalt-
funcțional (HFA).[3]
Studiile indică faptul că între 0,2% și 0,4% (1/500 la 1/250) dintre copiii de vârstă școlară
suferă de acest sindrom.[necesită  citare] Sindromul Asperger începe în copilărie și durează de
regulă până la maturitate. Sindromul Asperger afectează mai mulți băieți decât fete.
[necesită  citare]

Cauze[modificare | modificare sursă]
Cauzele exacte ale sindromului Asperger nu sunt încă cunoscute,[5] dar cauza cea mai
probabilă este de natură ereditară, genetică.[
Simptome[modificare | modificare sursă]
Sindromul Asperger se caracterizează prin comportament repetitiv care afectează
capacitatea de a comunica.
Diagnosticul[modificare | modificare sursă]
Medicii pot stabili diagnosticul sindromului Asperger la copil atunci când cel puțin 3 din 4
simptome sunt îndeplinite:
 incapacitatea de a înțelege cum cred alții și de a se transpune în situația altor
persoane.
 incapacitatea de a înțelege limbajul non-verbal, "ceea ce nu este spus" și de a "citi
printre rânduri".
 vorbire întârziată, vocabular sărac
 comportament repetitiv
Copiii cu sindrom Asperger sunt supradotați intelectual (IQ peste 130) și de foarte multe ori
excelează în domenii ale științelor exacte sau artelor (cu precădere în muzică, desen, artă
fotografică).
Diagnosticul de sindrom Asperger poate fi stabilit unui copil numai de către un specialist,
însă întotdeauna, din bateria de teste, trebuie să facă parte un test IQ (de regulă Matricele
Progresive Raven)
Tratamentul[modificare | modificare sursă]
 crearea unui mediu potrivit (inclusiv de educație și terapie) și axarea educației pe
domeniul în care subiectul excelează.
 medicație (în special anxiolitice)
 psihoterapie (psihoterapie comportamentală).
Tratamentul trebuie să fie individual.
Sindromul Asperger
Ce este sindromul Asperger
Sindromul Asperger, cunoscut de asemenea si sub numele de tulburare Asperger, face parte
dintr-un grup de tulburari de neurodezvoltare care au efecte asupra comportamentului unei
persoane, la nivel de limba si comunicare, precum si la modul de interactiune sociala a
acesteia. Tulburarea Asperger este caracterizata ca una dintre tulburarile mai usoare din
spectrul autismului, insa are o arie mai larga de raspandire. Exista inca unele controverse cu
privire la sindromul Asperger, daca ar trebui sa fie privita ca o entitate clinica separata sau
pur si simplu reprezintă o forma specifica de autism. Persoanele cu sindrom Asperger au in
mod obisnuit inteligenta peste medie, insa au mari dificultati in ceea ce priveste
interactiunile sociale.
Sindromul Asperger este denumit dupa Dr. Hans Asperger, un pediatru austriac, primul care
a descris boala in 1944. Dr. Asperger a descris evolutia a patru baieti, care au aratat “o lipsa
de empatie, capacitatea mica de a forma prietenii, conversatia unilaterala, absorbtia intensa

1
 cu un interes deosebit pentru cunoastere, miscari stangace.” Din cauza interesului lor
obsesiv pentru cunoastere, dar si pentru subiecte specifice, el a denumit acesti baieti “micii
profesori”. Asociatia Americana de Psihiatrie (APA) a recunoscut tulburarea Asperger ca o
entitate specifica si a publicat criteriile de diagnostic din Manualul de Diagnostic si Statistic
al Tulburari Psihice-IV (DSM-IV) in 1994. Cel mai recent, dupa deliberari seminificative,
APA a recomandat “subsumarea” tulburarii Asperger in tulburari din spectrul autismului
pentru urmatoarea editie a DSM-V. Cu toate acestea, decizia a generat o intreaga dezbatere
academica si deoarece editia DSM-V nu este de asteptat sa fie aprobata si publicata in 2013,
vor exista cu siguranta mai multe dezbateri pe această tema.
Astazi, multi experti in domeniu evidentiaza aspectele pozitive ale sindromului Asperger si
considera ca nu reprezinta neaparat un defect, ci un alt mod de gandire. Caracteristicile
pozitive ale persoanelor cu sindrom Asperger au fost descrise ca fiind benefice in multe
profesii si acestea includ:
 cresterea capacitatii de a se concentra asupra detaliilor,
 capacitatea de a persevera in interesele specifice, fara a se lasa influentat de altii,
 capacitatea de a lucra independent,
 recunoasterea de modele pe care alte persoane le-ar putea rata,
 intensitate, si
 un mod original de a gandi.
Dr. Temple Grandin, un cunoscut inginer, autor, si profesor care sufera de tulburare
Asperger este de parere ca starea aceasta a fost un activator pentru viata ei profesionala.
Desi diagnosticul de sindrom Asperger nu este posibil fara teste directe si de observare a
unui individ, s-a sugerat de catre unii autori ca multe figuri istorice de succes este posibil sa
fi avut sindromul Asperger, inclusiv Mozart, Albert Einstein, Benjamin Franklin, Thomas
Jefferson, si Marie Curie. Desigur, diagnosticul definitiv de figuri istorice cu sindromul
Asperger nu este posibil fara o testare. o parte din figurile publice actuale au fost
diagnosticate cu sindrom Asperger: cantareata britanica Susan Boyle, actrita
americana Darryl Hannah, fotbalistul Lionel Messi . Multe dintre trasaturile oamenilor cu
sindromul Asperger pot aparea, de asemenea, si la copiii supradotati intelectual sau chiar cu
deficit de tulburare de atenţie (ADD).

Cauzele in sindromul Asperger

Daca se accepta concluzia ca sindromul Asperger este una dintre tulburarile din spectrul
autist, atunci cauzele sindromului Asperger ar fi de asteptat sa fie aceleasi ca si cauzele
autismului. Cauzele exacte ale tulburarilor din autism nu au fost identificate, desi mostenirea
genetica este o componenta care se considera a fi implicata. Sustine aceasta idee faptul ca s-
a observat ca sindromul Asperger ruleaza de obicei in familii. De asemenea, in aceste familii
apar membri cu afectiuni cum ar fi depresiile sau bipolar disorder, dar lucrul acesta nu este
obligatoriu.
In unele cazuri, tulburari de autism pot fi legate de expunerile toxice, teratogeni, probleme
cu sarcina sau nasterea, precum si infectiile prenatale. Aceste influente din mediu pot
actiona impreuna pentru a modifica sau a creste potential gradul de severitate al defectelor
genetice care stau la baza.
Unii autori au sugerat un rol cauzal in autism expunerea la mercurul folosit la unele
vaccinuri, mai putin vaccinul rujeolic şi thimerosal. Totusi, majoritatea covarsitoare a
dovezilor epidemiologice nu arata nici o dovada pentru o asociere intre imunizari si autism,
iar expertii au discreditat aceasta teorie.
Momentan, nu exsista tratament pentru acest sindrom. Totusi, la maturitate, multi duc o
viata productiva, traiesc independent, au un loc de munca (multi devin profesori,
programatori, dentisti) , isi intemeiaza o familie.
2
 Sindromul Asperger – cat de des este intalnit si care sunt riscurile
Sindromul Asperger este de 5 ori mai frecvent la baieti decat la fete. In ultimii ani, numarul
de tulburari din spectrul autismului a crescut dramatic in SUA. Motivul aceastei cresteri nu
este pe deplin clar, dar este datorat cel mai probabil atat imbunatatirilor si modificarilor din
procesul de diagnosticare, ceea ce duce la o crestere a numarului de copii identificati cu
autism, precum si un anumit grad de crestere reala a incidentei tulburarii insasi. Cele mai
recente studii arata ca 1 din fiecare 110 copii din Statele Unite are o tulburare de spectru
autist.
S-a estimat ca sindromul Asperger afecteaza 2.5 din fiecare 1000 copii, in functie de
numarul total de copii cu tulburari de autism.
Asa cum am mentionat anterior, sindromul Asperger poate coexista cu alte afectiuni psihice,
cum ar fi tulburarea de deficit de atentie, hiperactivitatea sau tulburarea de anxietate. Chiar
si atunci cand tulburarea de anxietate nu este prezenta, oamenii cu sindrom Asperger pot
suferi de anxietate sau de hipersensibilitate la anumiti stimuli, cum ar fi zgomote puternice.
In unele cazuri, pot aparea comportamente disruptive (istericale, auto-vatamare, agresiune)
şi/sau depresie, ca raspuns la anxietatea si frustrarea resimtita de suferinzii de sindrom
Asperger.  Alte comportamente care au fost raportate la persoanele cu sindrom Asperger
includ comportamentele obsesiv-compulsive si dificultatile de management al furiei.
Ca la orice alta boala de acest gen, gradul de severitate al simptomelor poate varia foarte
mult, astfel incat nu toate persoanele cu acest sindrom  vor experimenta tulburari
psihiatrice asociate, depresie, sau comportamente disruptive.
Tratamentele sindromului Asperger
Tratamentul sindromului Asperger implica o abordare multidisciplinara.
Terapia medicala nu este eficace in tratarea sindromului Asperger, desi unele medicamente
pot fi prescrise pentru a ajuta la controlul simptomelor tulburatoare sau simptomele altor
afecţiuni psihice care pot co-exista cu sindromul Asperger. In unele cazuri, sunt utilizati
selectivi ai recaptarii serotoninei inhibitor (ISRS), ca medicamente pentru ameliorarea
starilor de anxietate sau depresie. De asemenea, poate fi incercat tratamentul medical pentru
ADHD, daca exista hiperactivitate semnificativa.
Anumite interventii comportamentale si educationale pot ajuta persoanele cu sindrom
Asperger, desi nu toate acestea pot fi neaparat eficace la un anumit individ. Tipul de
interventii alese trebuie sa fie in functie de varsta si de nevoile individuale. Tipurile de
interventii care s-au dovedit a fi benefice includ:
 eforturile de a reduce suprastimularea sau supraincarcarea de intrare senzoriala;
 sprijinirea competentelor executive in functie de dispozitie, intr-un mediu previzibil,
structurat, si organizat;
 organizare in formarea de abilitati;
 folosirea vorbirii/limbii in terapie, cu evitarea folosirii ambigue a limbilor straine;
 stimularea aptitudinilor sociale prin programe de formare, formare profesionala,
inclusiv in gradul de constientizare a cognitiei sociale, prin utilizarea de gesturi si expresii
faciale, si prin limbajul de conversatie;
 crearea de abilitati adaptative de viata sau de formare de competente;
 sprijin educational, cum ar fi asistenta cu organizarea, luarea de notite, permitand
examinarile orale, mai degraba decat testarea scrisa, utilizarea de script-uri, si asistenta la
intelegerea lecturii si a subtilitatlor de utilizare a limbii;
 auto-advocacy de formare.
Semnele şi simptomele sindromului Asperger
Simptomele social-comportamentale pot sa inceapa cat mai curand in copilarie. Diferente
caracteristice pt fi vazute in dezvoltarea sociala, dar aceste schimbari sunt mai greu de
identificat la copiii mici si pot fi atribuite la o alta conditie sau nu sunt percepute ca
3
 anormale. Cele mai multe cazuri de sindrom Asperger sunt identificate atunci cand copilul
este de varsta scolara sau chiar mai mare. Studiile au aratat o varstă medie la diagnostic de
11 ani. Unele dintre simptome care pot fi prezente sunt:
 lipsa de constientizare sociala;
 lipsa de interes in socializare / si in a face prietenii;
 dificultatea de a face si a sustine prietenii;
 incapacitatea de a deduce gandurile, sentimentele, sau emotiile altora;
 privirea este fie prea intensa sau evita contactul cu ochii;
 lipsa de schimbarea a expresiei faciale, sau folosirea de expresii faciale exagerate;
 lipsa de intelegere sau de utilizare a gesturilor;
 nerespectarea limitelor interpersonale;
 sensibilitate deosebita la zgomote, atingere, mirosuri, gusturi, sau stimuli vizuali;
 inflexibilitatea si/sau supra-aderarea la dependenta de rutine;
 stereotipuri si modele repetitive motorii.
O alta caracteristica definitorie a sindromului este prezenta unor interese perseverative si
obsesive in subiecte speciale (cum ar fi masini sau trenuri, sau chiar mai multe subiecte
inguste, cum ar fi aspiratoare), care pot fi de putin interes pentru altii.
 Aceste interese sunt neobisnuit de repetitive si intense in comparatie cu interesele
altor copii.
 Interesele specifice inguste tind sa ramana in centrul de interes al copilului si in
conversatie, in ciuda eforturilor pentru a redirectiona atentia copilului.
Dezvoltarea limbajului la copiii cu sindrom Asperger este, in general, normala, in contrast
cu alte tulburari din autism. Copiii cu sindrom Asperger au scoruri normale la testele pentru
functia lingvistica, implicand vocabularul, sintaxa, si gramatica. De fapt, unii experti cred ca
prezenta dezvoltarii limbajului obisnuit distinge sindromul Asperger de autismul inalt
functional. Totusi, utilizarea sau aplicarea competentelor lingvistice este modificata ln
oamenii cu sindromul Asperger, si anume:
 Vorbirea lor poate fi dezorganizata, poate fi sau nu relevanta pentru discutie, sau se
pot concentra prea intens pe domeniul lor definit de interes (a se vedea mai sus) in
conversatii.
 Pot fi vazute de asemenea modificari in voce si in vorbire (de exemplu, vorbind prea
tare sau dramatic, folosind un ton invariant, tare pitch, vorbind prea repede sau prea lent).
 Limba poate fi interpretata literal, si pot aparea dificultati de limba la interpretarea
intr-un context specific.
 Exista dificultati cu utilizarea de subtilitati de limbaj, cum ar fi ironia sau sarcasmul.
La scoala, copiii cu sindrom Asperger au tendinta de a excela la invatatura adesea in clasele
mici. Pe masura ce imbatranesc, ei pot avea mai multe dificultati la scoala datorita
necesitatii de a citi si a intelege mesajul scris. Sprijinirea educatiei speciale este necesar,
uneori, dar nu întotdeauna.
Uneori, persoanele cu tulburare Asperger au si alte conditii psihice asociate
psihice sau pot arata comportamente care sunt tipice pentru alte condiţii. Unele conditii
comune asociate includ urmatoarele (dar acestea nu sunt intotdeauna prezente):
 Deficitul de atentie si tulburarea de hiperactivitate (ADHD)
 Anxietatea
 Atitudinea de opozitie sfidatoare sau alte tulburari disruptive de comportament
 Depresie sau alte tulburari de dispozitie
1. cu toate celelalte tulburari si sindroame incluse în Tulburarile Pervazive de
dezvoltare;
2. cu tulburarile de învatare
4
3. cu tulburarile de limbaj si comunicare
4. cu  bolile genetice si de metabolism care pot prezenta tablou autist
5. cu tulburarile de personalitate de tip schizoid si schizotipal.
Astfel, în primul rând, se va diferentia tulburarea Asperger de Autismul infantil, iar
principalul criteriu de diferentiere este limbajul si dezvoltarea cognitiva. Copilul cu
tulburare Asperger are un limbaj bine dezvoltat, cu exprimare gramaticala corecta (în timp
ce copilul cu  autism vorbeste la persoana a II-a sau a III-a). Functia de comunicare esueaza
câteodata, dar nu în totalitate, asa cum se întâmpla la copilul cu autism. Adaptarea sociala si
nivelul interactiunii sociale este mult mai eficace, cu posibilitatea de educare si dezvoltare a
acestor calitati. Se poate educa si creste capacitatea de relationare empatica, în timp ce la
copiii autisti, cu toate eforturile noastre, ei „ramân în lumea lor”.
Copilul cu tulburare Asperger poate parea în ochii celorlalti timid si rusinos, în timp ce
copilul cu autism este considerat bizar sau ciudat.
Unii copii sunt capabili sa urmeze cursurile scolilor normale, în timp ce altii pot necesita
program de educatie speciala pentru a-si modela comportamentul, care uneori poate
prezenta si raptusuri de agitatie. Ca si în autism, se considera ca tulburarea Asperger este o
conditie psihopatologica ce afecteaza pe viata functionarea sociala si profesionala.
https://cursuriautism.ro/sindromul-asperger

Persoanele cu sindromul Asperger au, de obicei, un nivel ridicat de inteligență, însă

întâmpină dificultăți în interacțiunea socială și comunicare cu ceilalți, lucru care generează
anxietate și confuzie.
Simptomele sindromului Asperger
Deși au o inteligență peste medie, majoritatea adulților cu sindromul Asperger prezintă
întârzieri cognitive sau ale abilităților lingvistice, simptome care afectează semnificativ viața
de zi cu zi.

Simptomele nu manifestă identic la fel la toate persoanele, nici în termeni de conținut al

simptomului și nici în termenii debutului bolii.
1. Simptome emoționale și de comportament
 Comportamente repetitive. O persoană dezvoltă rutine persistente – de exemplu
face același lucru, în același fel, în fiecare dimineață înainte de a merge la muncă. Cu toate
că poate fi un semn de Asperger, existența unei rutine fixe nu înseamnă, în mod obligatoriu,
că există și boală;
 Incapacitatea de înțelegere a emoțiilor celorlalți. Presupune a avea dificultăți în a
interpreta anumite emoții, precum durerea sau frustrarea;
 Concentrare exclusivă pe propria perosoană. Adulții cu Asperger întâmpină
dificultăți în a putea vedea lumea din perspectiva altor persoane și astfel apare o
probabilitate ridicată să nu poată reacționa potrivit – cu empatie sau îngrijorare – la
cuvintele și/sau comportamentele celorlalți;
 Răspuns emoțional exagerat. Persoanele Asperger se luptă să facă față situațiilor
emoționale, sentimentelor de frustrare sau schimbărilor ce apar și acest lucru duce la
anumite explozii emoționale, care nu sunt intenționate sau premeditate;
 Răspuns anormal la stimulii senzoriali. Răspunsul poate fi supradozat
(hipersensibilitate/supra-sensibilitate) sau subdozat (hiposensibilitate/sub-sensibilitate) la
anumiți stimuli. Exemplu – atingerea excesivă a unor oameni sau a obiectelor, adesea pe
întuneric sau a mirosi în mod intenționat anumite obiecte;
1. Simptome legate de comunicare

5
 Dificultăți sociale – se manifestă în interacțiunile sociale, unde nu pot duce la capăt
nici chiar conversații simple;
 Dificultăți de vorbire – se manifestă prin:
 Discurs „rigid”, în cazul multor adulți Asperger;
 Folosirea excesivă a repetițiilor;
 Dificultăți în adaptarea tonului vocii în funcție de context (exemplu – nu își dau
seama că trebuie să coboare tonul vocii într-o bibliotecă sau biserică);
Abilități verbale excepționale – anumite persoane Asperger pot avea abilități verbale
foarte bune, mai ales în domeniile de interes personal;
Abilități nonverbale mediocre sau sub medie: înțelegerea limitată sau lipsa înțelegerii
semnalelor nonverbale ale celorlalți (gesturile mâinii, expresiile faciale sau limbajul
corpului);
Lipsa cvasi-totală a contactului vizual: persoanele Asperger nu mențin contactul vizual cu
interlocutorii lor sau aruncă priviri rapide și revin la evitarea obișnuită.
1. Alte simptome
 Lipsa îndemânării – persoanele Asperger au frecvent dificultăți de coordonare a
mișcărilor, inclusiv la îndeplinirea unor sarcini banale, precum a sta jos sau mersul corect;
 Prezența obsesiilor – este relativ obișnuit ca aceste persoane să dezvolte obsesii
privitor la anumite domenii, pe care să le înțeleagă în profunzime și pentru care să
construiască un vocabular variat. Ele pot insista să vorbească despre aceste subiecte de
interes când sunt în prezența altor persoane.
Trăsăturile pozitive ale persoanelor cu sindrom Asperger
Anumite elemente prezente în Asperger sunt atribute generale pozitive ale persoanei:
 Un nivel ridicat de inteligență;
 Abilitatea de a se concentra intens pe o anumită activitate;
 O memorie foarte bună;
 Un simț unic al umorului;
 Un mod original de a gândi și capacitatea de a persevera.
Cauzele sindromului Asperger
Cauza exactă a apariției acestei afecțiuni este necunoscută. Se presupune că există un cumul
de factori care provoacă o schimbare în dezvoltarea creierului, precum factorii ereditari,
alături de cei de mediu.
Sindromul Asperger și alte afecțiuni psihice
Asperger poate coexista – și se întâmplă destul de frecvent – cu alte afecțiuni psihice, care
vin cu bagajul lor de simptome, nespecifice pentru Asperger.
 tulburarea de deficit de atenție (ADHD);
 anxietatea;
 depresia;
 sindromul Tourette;
 epilepsia.
Sunt adesea depistați copii cu Asperger care excelează în științele exacte sau în arte (cu
precădere în muzică, desen, artă fotografică).
Legătura dintre Asperger și comportamentul violent
Sindromul Asperger poate provoca anumite comportamente agresive, însă specialiștii nu au
găsit nicio asociere directă între această afecțiune și comportamentul violent.
Anumite comorbidități (tulburări ce coexistă cu boala principală), însă, pot declanșa
comportamentele violente.

6
 Sindromul Asperger la copii și adolescenți
Copiii și adolescenții care suferă de sindromul Asperger prezintă trei simptome principale:
 dificultăți în socializarea cu ceilalți;
 angajarea în comportamente repetitive;
 rigiditate în gândire, cu accent pe reguli și rutine.
Ei pot comunica și se pot comporta destul de bine în activitatea lor școlară. Cu toate acestea,
au probleme în a înțelege clar situațiile sociale și formele subtile de comunicare, precum
limbajul corpului, umorul sau chiar sarcasmul.
Este posibil să se gândească și să vorbească mult doar despre un anumit subiect – cel care le
trezește interesul – sau pot face doar o serie restrânsă de activități.
Totodată, aceste interese pot deveni obsesive și pot inferfera negativ cu viața cotidiană,
împiedicând copilul sau adolescentul să aibă o dezvoltare sănătoasă.
Riscul de a dezvolta sindrom Asperger este de 4 ori mai mare în cazul băieților, față de fete.
Majoritatea cazurilor sunt diagnosticate între 5 și 9 ani, dar unele pot fi depistate chiar de la
vârsta de 3 ani.
Diferențe între sindromul Asperger și autismul înalt funcțional (AIF)
Sindromul Asperger este inclus în categoria generică denumită tulburări de spectru autist
(TSA). Această etichetă este folosită pentru o gamă largă de tulburări asemănătoare
autismului.
Copiii cu Asperger prezintă adesea întârzieri semnificative ale abilităților motorii și interese
obsesive, dar mai puține probleme legate de întârzierile de vorbire.
Copiii care suferă de autism înalt funcțional au un coeficient intelectual (IQ) mai mare de 70
și prezintă simptome ușoare ale afecțiunii (puține deficiențe cognitive și abilități motorii mai
bune).
Cunoașterea în profunzime a diferențelor dintre sindromul Asperger și autismul înalt
funcțional vă poate ajuta, ca părinți, să veniți în sprijinul nevoilor copilului.
Principalele diferențe sunt legate de:
Dezvoltarea limbajului
Atât sindromul Asperger, cât și AIF sunt considerate mai ușoare decât alte afecțiuni din
spectrul autismului, însă cea mai vizibilă diferență între cele două este legată de limbaj.
În AIF, copilul dă dovadă de întârzieri timpurii ale limbajul vizibile timpuriu, în timp ce un
diagnostic de Asperger poate fi pus doar dacă nu există deficiențe semnificative în limbaj.
Deși copiii cu Asperger pot avea și întârzieri ale limbajului, acestea sunt mult mai lejere
decât pentru cei diagnosticați cu autism înalt funcțional.
Vârsta de debut
Diagnosticul de sindrom Asperger se pune mult mai târziu decat cel de AIF, existând multe
persoane care ajung până la vârsta adultă fără să fi fost diagnosticat.
AIF se diagnostichează timpuriu tocmai pentru că întârzierea vizibilă a limbajului permite
acest lucru.
Sunt situații când un diagnostic este schimbat de la AIF la Asperger, odată cu intrarea
copilului la școală și dobândirea unor abilități cognitive și sociale, care pot fi mai bine
evaluate.
Diagnosticarea timpurie este importantă, în special pentru copiii cu Asperger, pentru ca
aceștia să poată primi tratamentul adecvat.
Nivelul funcționării cognitive
Specialiștii consideră că nici Asperger și nici AIF nu pot apărea la copiii cu un IQ sub 65-
70, dar acest lucru nu este întotdeauna valabil la Asperger.
Cei diagnosticați cu acest sindrom pot suferi și de alte tulburări cognitive care nu sunt legate
direct de autism, precum dislexia.

7
Chiar dacă există diferențe între Asperger și AIF, copiii care au fost diagnosticați cu una
dintre aceste afecțiuni se confruntă cu anumite provocări, fiind mai predispuși la anxietate și
depresie, mai ales la începutul copilăriei.
Acesta este unul dintre motivele pentru care apelarea de urgență la ajutor specializat este
capitală.
Diagnosticarea cu autism se poate dovedi mai dificilă uneori, în funcție de caz, pentru că
simptomele pot induce în eroare.
Identificarea și înțelegerea diferențelor și asemănărilor dintre cele două diagnostice îi ajută
pe medici și specialiști să ofere copilului îngrijirea corectă.
Un diagnostic potrivit și informațiile corecte le permit părinților să aibă grijă cât mai bine de
copilul cu o tulburare din spectrul autist.
Toți copiii merită șanse egale de a se simți în siguranță și de a se dezvolta, iar diagnosticarea
corectă este primul pas.
Diagnosticarea sindromului Asperger
În prezent, nu există niciun test care să poată diagnostica Asperger la adulți. Tulburările din
spectrul autismului sunt, de obicei, diagnosticate în copilărie, astfel că este mai puțin
probabil ca o persoană să ajungă la vârsta adultă fără a fi diagnosticată, dacă prezintă
simptome, însă nu este imposibil.
Totuși, în cazul adulților, medicul poate pune suficiente întrebări despre viața socială, pentru
a estima coeficientul de inteligență emoțională, abilitățile sociale și interacțiunile specifice
ale persoanei respective cu lumea.
În acest mod, medicul poate evalua impactul real al simptomelor acestei afecțiuni asupra
tuturor aspectelor vieții. În plus, medicul trebuie să facă demersurile necesare pentru a
exclude posibilitatea existenței altor probleme de sănătate care ar putea fi cauza simptomele
prezente.
Nu în ultimul rând, va trebui sa fie detectată și prezența sau influența altor afecțiuni psihice.
Nu este ceva neobișnuit ca persoanele Asperger să sufere și de anxietate, depresie și să fie
hiperactive. Mai mult, sindromul Asperger poate trece neobservat și se poate diagnostica
greșit una dintre aceste afecțiuni.
Criteriile pentru diagnosticarea cu Asperger includ deteriorarea vizibilă a interacțiunii
sociale și dezvoltarea unor modele și tipare rigide și repetitive de comportament, precum și a
unor interese și activități repetitive, care afectează în mod semnificativ aspectul social,
profesional sau alte aspecte importante ale vieții persoanei.
Primul pas spre o diagnosticare corectă este evaluarea care include istoricul de dezvoltare a
bolii și observații cu privire la comportamentul general al persoanei respective. Evaluarea
trebuie făcută de un specialist cu experiență în autism.
Diagnosticarea timpurie este foarte importantă, deoarece dă copiiilor cu Asperger o șansă
crescută de a avea o evoluție școlară bună și de a trăi independent, în cele din urmă.
Tratamentul Sindromului Asperger
Deși nu există niciun tratament care să vindece Sindromul Asperger, se poate lucra cu mai
multe scheme de ajutor pentru adulții care suferă de această afecțiune, scheme care să-i
învețesă facă față mai bine simptomelor și dificultăților generate de această suferință.
Opțiunile de tratament includ:
Psihoterapia individuală. Prin terapie cognitiv comportamentală – terapeutul susține
persoana respectivă să învețe să facă față efectelor emoționale negative ale bolii,
precum izolarea socială, depresia și anxietatea și să își adapteze comportamentul în
anumite situații.
De asemenea, un terapeut poate antrena persoana spre noi abilități sociale, astfel încât
interacțiunea socială să fie mai puțin problematică, iar sentimentul de frustrare în
legătură cu ceilalți să scadă sau chiar să dispară.
8
 Logopedie. Este eficientă mai ales în cazul copiilor, însă poate fi adecvată și pentru
adulți. Sunt situații când un copil nu înțelege limba. În alte situații copilul înțelege, dar
nu poate comunica eficient din cauza dificultăților de vorbire.
Logopedia (terapia prin vorbire) se concentrează asupra îmbunătățirii discursului și
abilităților de a înțelege și de a se exprima, inclusiv la nivelul limbajului non-verbal. În
cazul adulților este cu atât mai important acest tip de intervenție, cu cât tulburările de
vorbire afectează dramatic stima de sine și calitatea generală a vieții.
Medicamente. Medicul specialist poate recomanda administrarea de medicamente
pentru a trata anumite simptome asociate, precum anxietatea, depresia sau
hiperactivitatea.
Simptomele specifice sindromului Asperger pot fi ameliorate cu ajutorul anumitor
stimulenți, cu antipsihotice și cu inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS).
Concluzii
Sindromul Asperger este o afecțiune destul de serioasă care poate afecta semnificativ viața
unei persoane, și tocmai de aceea diagnosticarea timpurie poate fi decisivă, mai ales în cazul
copiilor.
https://www.clinicaoananicolau.ro/sindromul-asperger/
CAST – Testul de diagnosticare a Sindromului Asperger in copilarie
scris de
Sersa (niculescu) Ruxandra
CAST – Testul de diagnosticare a Sindromului Asperger in copilarie (The Childhood
Asperger Syndrome Test) Testul a fost dezvoltat de o echipa de cercetatori de la
Universitatea Cambridge, UK. Fiecare dintre intrebarile subliniate are 1 punct – daca
obtineti un scor peste 15 puncte copilul este suspect de a avea Sindromul Asperger;
scorul maxim este 31. Intrebarile unde nu este subliniat raspunsul sunt intrebari de
control (raspundeti si la acestea). Cititi cu atentie intrebarile de mai jos si incercuiti
raspunsul corect. Toate raspunsurile sunt confidentiale.
1. Intra usor in jocul celorlalti copii?                                                          DA      NU
2. Initiaza o conversatie cu membrii familiei?                                          DA      NU
3. La varsta de 2 ani incepuse sa vorbeasca?                                           DA     NU
4. Ii place sa faca sport?                                                                                 DA     NU
5. Este important pentru el/ea sa fie acceptat/a de ceilalti copii?         DA     NU
6. Observa detalii care celorlalti le scapa?                                                DA     NU
7. Intelege limbajul formal: glume, metafore, aluzii etc.?                     DA     NU
8. La varsta de 3 avea dezvoltat jocul simbolic (se prefacea ca este
supererou, se juca cu papusile etc.)?                                                                     DA     NU
9. Ii place sa faca mereu aceleasi lucruri in aceeasi ordine, in mod       DA     NU
repetitiv?
10. Poate sa-si mentina atentia intr-o conversatie?                                DA     NU
11. I se pare usor sa interactioneze cu ceilalti copii?                               DA     NU
12. Stie sa citeasca conform varstei?  PESTE MEDIA DE VARSTA    DA    NU
13. Are aceleasi interese ca si ceilalti copii de varsta lui/ei?                     DA     NU
14. Are pasiuni care ii iau atat de mult timp incat abia mai apuca sa        DA   NU
faca altceva?
15. Are priteni, mai degraba decat simple cunostinte?                            DA     NU
16. Va aduce frecvent lucruri si pare interesat sa vi le arate?                DA    NU
17. Ii place sa faca lucruri amuzante, sau se fie amuzat de ceea ce        DA    NU
fac ceilalti?
18. Are dificultate in a intelege regulile comportamentului politicos?     DA   NU
19. Pare a avea o memorie neobisnuita a detaliilor?                                 DA   NU
9
20. Ritmul vocii este neobisnuit (monoton, ascutit, fara intonatie)?         DA   NU
21. Sunt oamenii importanti pentru el?                                                       DA    NU
22. Are dificultati in a se imbraca singur?                                                   DA   NU
23. Stie cand sa vorbeasca si cand sa-si astepte randul intr-o
conversatie?                                                                                                           DA    NU
24. Jocul simbolic este dezvoltat; se implica in jocuri de rol cu ceilalti
copii?                                                                                                 DA    NU
25. Face/spune frecvent lucruri care sunt neadecvate/ nepotrivite
din punct de vedere social?                                            DA  NU
26. Poate numara pana la 50 fara a sari peste numere?                           DA    NU
27. Are contact vizual normal?                                                                DA    NU
28. Prezinta miscari neobisnuite sau repetitive?                                     DA   NU
29. Comportamentul social este centrat pe sine (nu accepta opiniile
celorlalti)?                                                                                        DA   NU .  Spune TU
atunci cand de fapt vrea sa spuna EU?                              DA   NU
31. Prefera activitatile imaginative ca jocul de rol, a spune o poveste mai degraba decat
cele cu numere sau activitati repetitive?                    DA    NU
32. Vorbeste uneori fara a se face inteles iar cel care il asculta nu
il poate urmarii?                                                                                                 DA   NU
33. Poate sa mearga pe bicicleta?                                                             DA   NU
34. Incearca sa-si impuna o rutina personala sau asupra celorlalti
incat acest aspect devine o problema?                                                                 DA  NU
35. Ii pasa cum este vazut de ceilalti copii?                                             DA    NU
36. Atunci cand poarta o conversatie incearca sa deturneze subiectul conversatiei asupra
intereselor proprii si nu reuseste sa asculte
ceea ce spun ceilalti?                                                                                              DA  NU
37. Foloseste fraze ciudate sau neobisnuite?                                          DA  NU
https://www.medlife.ro/medic-niculescu-ruxandra/articole/cast-testul-de-diagnosticare-a-
sindromului-asperger-in-copilarie-20151119

10