G.P.N. Bîrsoiu – Prof. Înv. Preș.

Alexandru Ștefania
Roxana

FAMILIA ȘI ROLUL EI ÎN DEZVOLTAREA

COPIILOR CU AUTISM
 G.P.N. Bîrsoiu – Prof. Înv. Preș. Alexandru
Ștefania Roxana

 Familia este prima unitate cu care copiii au

încontinuu contact şi primul context în care se
dezvoltă pattern-urile socializării. Ea este o lume
cu care nimic nu se poate compara şi, totodată,cel
mai important „agent al socializării”.
 G.P.N. Bîrsoiu – Prof. Înv. Preș. Alexandru
Ștefania Roxana

 A fi părinte presupune a veni în întâmpinarea

nevoilor copilului pentru o dezvoltare normal, a
acompania copilul şi a-l dirija în dezvoltarea lui.
Există câteva abilităţi de care părintele are nevoie
pentru a putea fi un părinte bun.
 G.P.N. Bîrsoiu – Prof. Înv. Preș. Alexandru
Ștefania Roxana

 Piaget asemăna copilul cu un cercetător în faţa universului,

având marea şansă de a descoperi lumea în care există.
Părintele trebuie să fie capabil să îngăduie copilului aceste
experienţe care adesea pe el îl sperie, prin impunerea riscului
şi pe care copilul nu îl cunoaşte încă.
 Datoria părintelui este de a-şi stăpâni propria anxietate şi de
a asista cu răbdare copilul în experienţele şi descoperirile lui.
 Atâta timp cât aceste activităţi nu sunt periculoase pentru
copil, părintele trebuie să permită realizarea lor.
 
 G.P.N. Bîrsoiu – Prof. Înv. Preș. Alexandru
Ștefania Roxana

 Abilitatea de a avea o relaţie empatică cu copilul permite părintelui să

–şi cunoască copilul, dincolo de cuvinte. Este o abilitate pe care
părintele trebuie să o utilizeze pentru a identifica nevoile nerostite ale
copiilor.
 Empatia are la bază trei elemente: abilitatea de adiferenţia, identifica
şi numi gândurile şi sentimentele celeilalte persoane, abilitatea de a
prelua rolul altuia din punct de vedere mental şi abilitatea de a
răspunde în funcţie de sentimenteleceleilalte persoane.
 O bună capacitate empatică îl va face pe părinte să se angajeze în
jocul, bucuria, tristeţea, descoperirile copilului. Este de fapt o
comuniune cu copilul, care-l poate feri  pe părinte de hiperprotecţie.
 G.P.N. Bîrsoiu – Prof. Înv. Preș. Alexandru
Ștefania Roxana

 Cercetările subliniază existenţa mai multor modele familiale

care pot fi analizate din maimulte puncte de vedere, cum ar fi:
 după structură
 după funcţiile îndeplinite
 după mărime, etc. 
 Fiecare familie în parte îşi dezvoltă propria structură de
repartizare a responsabilităţilor,devenind astfel un agent de
socializare. Caracteristic oricărui sistem şi în cadrul familiei
regăsim situaţii conflictuale, însă tot în interiorul unui sistem
se tinde către echilibrarea componentelor.
 G.P.N. Bîrsoiu – Prof. Înv. Preș. Alexandru
Ștefania Roxana

 Pentru toţi copiii, a avea o comunitate şi o familie

în care sǎ fie implicaţi, sunt componentele
devenirii ca şi cetǎţeni activi. Ceea ce este
important, este sǎ fie implicaţi în activitǎţi
obişnuite cu oameni obişnuiţi, folosind toate
şansele pentru a deveni o parte acomunitǎţii.
 Aceasta însemnǎ sǎ ai contacte cu alţii, înseamnǎ
sǎ încerci noi activitǎţi, noi lucruri,dar sǎ continui
sǎ te bucuri şi de activitǎţile şi lucrurile vechi.
 G.P.N. Bîrsoiu – Prof. Înv. Preș. Alexandru
Ștefania Roxana

Rolul familiei în viaţa copilului autist

 Persoanele cele mai greu încercate din viaţa

copilului autist sunt însăşi membrii familiei sale.
 Începând de la stabilirea şi acceptarea
diagnosticului, până la acomodarea psihică
şitotodată adaptarea în viaţa zilnică a problemelor
copilului autist, familia îi este alături de-a lungul
dezvoltării sale.
 G.P.N. Bîrsoiu – Prof. Înv. Preș. Alexandru
Ștefania Roxana

 Aceste familii se confruntă cu mari dificultăţi

privind educarea şi integrarea socială a copiilor
lor autişti, alături de alte numeroase probleme
administrative şi de confort psihic.
 Părinţii acestor copii caută în permanenţă soluţii
pentru a le asigura acestora o viaţă demnă.
 G.P.N. Bîrsoiu – Prof. Înv. Preș. Alexandru
Ștefania Roxana

 Pentru a fi un real sprijin copiilor, părinţii au format

organizaţii care au ca scop protecţia şiacordarea de sprijin
în vederea asigurării drepturilor sociale, sanitare şi
educative a copiilor cu autism.
 În multe ţări, pe aproape toate continentele, există
numeroase organizaţii care vin însprijinul persoanelor
autiste.
 Organizaţia Europeană a persoanelor cu autism se
numeşte „AutismEurope”.
 G.P.N. Bîrsoiu – Prof. Înv. Preș. Alexandru
Ștefania Roxana

 Din consilierea familiei, au de câştigat într -o primă etapă părinţii, care au şansa
să se raporteze dintr- o nouă perspectivă la afecţiunea copilului, să facă o
evaluare realistă asupra situaţiei prezente şi să poată aloca resurse
pentru o eventuală intervenţie. 
 Prima şi cea mai importantă schimbare pe care o pot face părinţii este aceea de

atitudine: raportarea corectă la un copil cu TSA (tulburare din spectru autist)

 presupune în primul rând cunoaşterea particularităţilor
 afecţiunii şi, în urma unei evaluări, adaptareaaşteptărilor (de părinte) la ceea ce
poate face copilul în limitele afecţiunii sale. Cum părinţii nu suntspecialişti în
autism (în majoritatea cazurilor), consilierea unui specialist în domeniu îi poate
ajuta săînţeleagă mai bine specificul afecţiunii copilului lor; în multe situaţii,
expertiza specialistului este negată din cauză că părinţii intră într - o competiţie
nejustificată cu acesta de tipul “Nimeni nu cunoaşte copilul mai bine decât mine.”
 G.P.N. Bîrsoiu – Prof. Înv. Preș. Alexandru
Ștefania Roxana

 Aceasta situaţie este dată de necunoaşterea locului şi rolului

fiecăruia în viaţa şi recuperarea copilului. O dată ce aceste
detalii sunt lămurite, procesul de recuperare poate începe.
 În al doilea rând şiîn cea mai mare măsură, din consilierea
părinţilor are de câştigat copilul.
 O dată ce percepţia adulţilor din jur se adaptează realist
la capacităţile copilului şi la specificul afecţiunii şi după
ce părinţii îşi ajustează aşteptările de la copilul lor, acesta
recuperează în primul rând emoţional (adecvarea
contextelor duce la reducerea frustrării); ulterior, o dată
cu structurarea mediului într -un mediu educativ specific
pentru copiii cu autism (coordonată de specialist), copilul
poate începe să înveţe şi să recupereze din achiziţiile
specifice vârstei sale.
 G.P.N. Bîrsoiu – Prof. Înv. Preș. Alexandru
Ștefania Roxana

 Este important sa se înteleaga faptul ca fara nici un fel de

terapie sau interventie, un copil cu Autism nu va asimila
aceeasi cantitate de informatie si cunostinte din mediul
înconjurator, fata de un copil obisnuit.
 Un copil obisnuit începe sa vorbeasca între 1,5 si 2 ani,
aproape fara nici un ajutor din partea parintilor sau frati/ surori.
Învata în jur de 6 cuvinte noi pe zi si are un vocabular de peste
10.000 de cuvinte înainte de a atinge vârsta de 6 ani.
 Un copil cu Autism poate ajunge sa vorbeasca mult mai târziu
si va avea un limbaj sarac si abilitati sociale reduse, daca nu
beneficiaza de terapie verbala si comportamentala. 
 G.P.N. Bîrsoiu – Prof. Înv. Preș. Alexandru
Ștefania Roxana

 Cel putin într-o prima faza, copilului trebuie sa i se creeze o bază solidă de
cunostințe, adică să învete vorbirea, limbajul și comportamentul potrivit
vârstei.
 Autismul pare sa ia din ce în ce mai mult amploare în epoca modernă.
Specialistii sustin ca astazi sunt diagnosticati de 10 ori mai multi copii
decat in anii ’80, iar majoritatea lor sunt băieței. Specialistii vorbesc chiar
de o „epidemie” de autism.
 Tinta oricarui program terapeutic inceput la o varsta precoce este de a
pregati copilil pentru o scoala normala. Trei – patru ani de munca
intensiva, fata-în-fata, acasa poate poate duce copilul foarte, foarte mult pe
drumul catre normalitate. Odata inceputa școala este recomandabil sa îi
pastrăm pe terapeutii de acasa ca meditatori, pentru ca îi vor cunoaste mult
mai bine decât un meditator furnizat de scoala.
 G.P.N. Bîrsoiu – Prof. Înv. Preș. Alexandru
Ștefania Roxana

 Copiii au nevoie de echilibru emoțional pentru a putea face față

activităților educative, pentru a fi deschiși către mediu și cunoaștere.
Cu atât mai mult, copilul cu autism are nevoie de o atenție sporită din
partea adulților, care să cunoască stimuli interni sau externi care îl pot
menține într-o stare de anxietate ridicată. 
 Un mediu predictibil este unul care înlătură o parte din stările de
anxietate, unde îi este prezintată cu detalii următoarea etapă
(grădinița, școala, etc.) din viața lui.
 De mare ajutor sunt pictogramele sau chiar desenele făcute de mână.
În timp ce vorbim, explicăm, atenția copilului este variabilă, întreruptă
de stimuli interni sau externi și atunci simbolurile îl ajută pe copil să-
și stabilizeze atenția și să rețină mai ușor informațiile primite.
 G.P.N. Bîrsoiu – Prof. Înv. Preș. Alexandru
Ștefania Roxana

Rutina de dimineață checklist

G.P.N. Bîrsoiu – Prof. Înv. Preș. Alexandru
Ștefania Roxana
 G.P.N. Bîrsoiu – Prof. Înv. Preș. Alexandru
Ștefania Roxana

Recomandări pentru părinți

 Să înscrie copilul la diverse cursuri optionale sau cluburi (cautăm
instructori de dans, inot, profesori de muzica, pictura care, de
preferinta, au mai avut experienta de lucru cu alti copii cu autism).
 Si copilul cu autism poate merge la teatru, film, spectacole de
muzica. La inceput e posibil sa se concentreze doar pentru o
perioada scurta de timp. Dacă se va duce treptat si mai ales la
spectacole care îi fac plăcere sau daca îi lăsăm în mână jucaria
preferata, îl ajutăm mult.
 Să se înscrie copilul cat mai devreme la gradiniță, pe cât posibil cu
un insotitor. Integrarea in gradinita este primul pas, absolut necesar
pentru integrarea lui ulterioara în școală și pentru dezvoltarea
abilităților de socializare.
 G.P.N. Bîrsoiu – Prof. Înv. Preș. Alexandru
Ștefania Roxana

Recomandări în relația părinte

cu cadrul didactic 
 Nu uita că succesul procesului de acomodare este dat de o bună
colaborare dintre familie și cadrul didactic și de o relație onestă
cu acesta. Iată câteva recomandări: 
 Vorbește deschis cu cadrul didactic despre dificultățile pe care le
întâmpină copilul pentru a ști ce trebuie să facă în situațiile
critice;
 Oferă-i sprijin cadrului didactic prin a-i face cunoscute atât
abilitățile, cât și comportamentele nedezvoltate încă, pentru a
putea anticipa nevoile copilului.
 G.P.N. Bîrsoiu – Prof. Înv. Preș. Alexandru
Ștefania Roxana

VĂ MULȚUMESC
PENTRU ATENȚIE!