Autism Modul I

Curs Autism Pagina 1 din 111
INTRODUCERE INTRODUCERE
Familia G.
ALEXANDRU este al doilea copil al familiei George si Ioaa G. Fetita lor
mai mare !aria a"ea # ai la asterea lui Ale$adru. Totul parea sa fie i
regula cu de%"oltarea acestuia.
Alexandru s-a nascut la termen dupa o sarcina fara probleme si o nastere
fara complicatii. El dormea si manca bine si dezvoltarea lui a decurs normal,
statul in sezut si taratul realizandu-se la varsta potrivita. Era un bebelus care
necesita putina atentie, rareori plangea si parea fericit sa stea in patutul lui si sa
fixeze cu privirea un punct fix de deasupra capului. Ioana a comentat o data ca
Alexandru era un bebelus atat de bun incat prezenta lui nu era simtita in rutina
familiei. Aceasta imagine timpurie avea insa sa se schimbe curand. Cand
Alexandru a implinit 1 an si jumatate parintii lui au inceput sa se ingrijoreze
pentru el. El inca nu spunea nici un cuvant, nici chiar mama sau tata. esi ceilalti
membrii familiei le spuneau ca baietii vorbesc mai tarziu decat fetele, acestia
erau ingrijorati de intarzierea in vorbire a baiatului. Ioana si !eorge au inceput
deasemenea sa se indoiasca in legatura cu impresia lor cum ca A"E#A$%&
A% 'I &$ (E(E"&) 'A%A *%+("E,E. Ei au realizat ca A"E#A$%&
E)E+%I *A%EA )A 'IE A()+%(I- I$ *%+*%IA "&I "&,E, fara a fi
interesat de familia sa. El parea sa ignore eforturile sorei sale de a se juca cu el si
incerca sa o indeparteze daca ea ii arata jucarii sau se straduia sa-l amuze. &nul
dintre lucrurile care parea sa-i faca placere lui Alexandru era sa fie aruncat in aer
de catre unul din parinti sau chiar de catre un strain. -oate celelalte jocuri ale
copilariei care le faceau placere celorlalti copii din familie pe A"E#A$%& I"
"A)A& I$I'E%E$-.
"a implinirea varstei de . ani parintii erau tot mai siguri ca este ceva in
neregula cu dezvoltarea copilului lor. El inca nu vorbea si incepuse sa-si fluture
- 1 -
degetele in fata ochilor si ramanea mult timp uitandu-se la miscarea acestora,
nefiind atent la ceea ce se intampla in jur.
"a sarbatorirea celor . ani, copilul nu a aratat nici un fel de curiozitate si
placere la intalnirea cu ceilalti copii si nici nu a luat parte la jocurile acestora.
Alexandru statea deoparte si-si privea degetele. Cand zgomotul din camera a
crescut el si-a acoperit urechile si s-a indepartat. *area ca nu are nici o idee
despre faptul ca el era in centrul atentiei acelei zile speciale. *etrecerea a fost un
examen in urma caruia Ioana si !eorge s-au hotarat ca trebuie sa-l viziteze pe
pediatrul lui Alexandru si sa-l roage sa le dea raspunsul la cateva din intrebari.
*ediatrul lui A"E#A$%& a fost consternat cand a auzit relatarile
parintilor despre comportamentul acestuia. esi nu era inca sigur de diagnosticul
acestuia, el a recunoscut imediat ca acesta se comporta neobisnuit pentru varsta
de . ani. )-a intrebat daca acesta nu are autism, dar el nu intalnise decat cateva
cazuri in cariera sa si nu vroia sa dea o concluzie pripita in legatura cu un
diagnostic atat de serios. *entru elucidarea diagnosticului, acesta a fost trimis la
un centru de evaluare unde o echipa de specialisti l-au diagnosticat.

&i acum' pe parcursul celor ( module "om stra)ate impreua drumul
pe care ALEXANDRU &I *ARINTII &AI L+AU *ARCUR& DU*A
AFLAREA DIAGNO&TICULUI.
- . -
E,OLUTIA CONCE*TULUI &I CERCETARILOR *RI,IND E,OLUTIA CONCE*TULUI &I CERCETARILOR *RI,IND
AUTI&!UL AUTI&!UL
Conceptul de /autism infantil" a declan0at numeroase intreb1ri,
controverse 0i 2nfrunt1ri ideologice.
I secolul XIX, preocup1rile 2n aceast1 direc3ie au fost pu3ine. Copiii
cu tulbur1ri mentale erau considera3i idioi 4ariera3i profund sau congenital5.
'ormele clinice - in afar1 de cele psihotice - erau inexistente, copiii bolnavi
erau fie arunca3i, fie abandona3i, fie inchi0i.
I -.//, medicul psihiatru Maria Montessori a revolu3ionat lumea
medical1 cu propunerile sale. Ea a facut remarca urmatoare6 7copiii deficieni
nu sunt n afara legii i au dreptul s triasc i s mearg la coal ". Ea a
elaborat o metod1 pedagogic1 educativ1 elementar1 pentru copiii cu dificult13i
mintale 0i sociale.
"a 2nceputul secolului #I# conceptele de demen precoce" i
de regresie" se dezvolt1 pu3in c8te pu3in, plec8nd de la observa3ii asupra
copiilor cu tulbur1ri mintale. Ast1zi, aceste tulbur1ri alc1tuiesc psihozele
infantile din care face parte 0i autismul.
I -.--, psihiatrul Euge 0leuler descrie pentru prima data sindromul de
schizofrenie infantila, termen care 2l 2nlocuia pe acela de demen precoce".
In afar1 de simptomele acestei afec3iuni, E. (leuler insist1 asupra
disocierii i introduce termenul de autism" pentru a califica ace0ti copii, care
vin din afara realita3ii, afunda3i 2n viata lor interioar1.
I -.12' medicul austriac Leo 3aer descrie cu exactitate sindromul
autist. "a acea vreme, el cosidera autismul ca pe ,,o incapacitate crescut de
a realiza biologic contactul obinuit cu ali oameni9. In descrierea bolii nu se
include 0i prognosticul fatal de arierare, accentul fiind pus pe capacit13ile
restante ale pacien3ilor. Aceast1 descriere a bolii este recunoscut1 0i ast1zi 2n
clasific1rile interna3ionale.
- : -
0ruo 0ettel4eim, in -.#/ considera originea autismului exclusiv ca pe
o experien31 0i 2nvinov13ea parin3ii pentru aceasta grava tulburare.
Itre aii -.#/ + -.(/ exista tendin3a de a pune in eviden31 influen3a
unei anumite conjuncturi in apari3ia sindromul autist. -eza cea mai recunoscut1
este de orientare psihanalitic1 si ea ii invinov13ea pe parin3ii acestor copii,
considerand ca, prin crearea unei ambian3e nepotrivite acestia pot s1 determine
apari3ia sindromului autist. )e vorbe0te de ,,mame rele9, care reu0esc s1 induc1
copiilor o stare de repliere psihic, o angoas1 profund1 fa31 de lumea
exterioar1 pe care copilul o percepe ca pe o amenin3are la adresa lui. in
aceast1 cauz1, cura psihanalitic1 preconizeaz1 separarea copilului de mediul
familial.
I -.#(' Leo 3aer vorbe0te de deregl1rile psihologice la copilul
autist. El incrimineaz1, pe lang1 aspectele psihologice 0i sociale 0i
disfuncionalitatea biologic, remarc8nd si lipsa de caldur matern sincer i
atitudinea distant1 a tat1lui.
Itre -.(/+-.5/, autismul este considerat din punct de vedere etiologic,
ca o entitate omogen1, observabil1 2n diferite circumstan3e. ;n &.).A,
autismul descris de <anner este admis ca o entitate specific, dar este ata0at
schizofreniei infantile.
Aceast1 clasificare este refuzat1 de numeroase 31ri europene, care ata0eaz1
autismul la psihozele precoce.
!isc si Lag introduc no3iunea de psihoze deficitare 0i dizarmonice
evolutive pentru a caracteriza procesele psihotice asociate cu o deficien3a mintal1
sau instrumental1.
Cogiti"i6tii cerceteaz1 fiecare sindrom autist la nivelul functiei de
percep3ie, 2n vorbire 0i 2n via3a social1 2n general. Ei recunosc at8t tulbur1ri de
percep3ie, c8t 0i tulbur1ri prezente 2n capacitatea de in3elegere 0i de comunicare.
Astfel 2ncep s1 apar1 supozi3ii privind legatura dintre autism si factorii organici. )e
consider1 c1 plasamentul 2n 0coal1 0i familie este mai pu3in adecvat.
- = -
I -.(. este creat1 2n 'ran3a, 'unda3ia ,,esame autisme9, care va deveni
membr1 fondatoare a ,,!sociaiei autismului european9. 'unda3ia num1r1 2n
prezent 1.>> de familii, regrupate 2n :> de asocia3ii regionale?departamentale,
afiliate ,,&$A*EI9 4&niunea $a3ional1 a Asocia3iilor de p1rin3i 0i prieteni ai
persoanelor handicapate mintal5.
7 perioada -.5/ 8 -../, distorsioanarea relatiei /mam1 - copil9 nu mai
este considerat1 cauza exclusiv1 a apari3iei autismului, cercet1torii abordand cu
aten3ie drama p1rin3ilor cu copii autiti, care se deosebesc de p1rin3ii copiilor cu
alt handicap.
I -.5#, 2n 'ran3a este promulgat1 o lege care prevede ,,educa3ia
obligatorie9 a copiilor handicapa3i ca urmare a presiunilor f1cute de p1rin3ii 0i
educatorii acestora. in nefericire, aceast1 lege este rar aplicat1.
I -.59 au loc numeroase dezbateri nosografice. :ig si Gould vorbesc
de sindromul autist 0i nu de boala autist, ei subliniand etiologia heterogen1 a
autismului. pe care 2l consider1, drept ,,o stare final9 cauzat1 de factori diver0i.
Di -.9-, psihozele infantile sunt denumite de ), III /tulburri care
invadeaz dezvoltarea" pe scurt /-.E..9 ",,pervasive developmental disordes"#.
Aceste tulbur1ri sunt considerate deviaii de dezvoltare a funciilor psihologice
fundamentale implicate in dob8ndirea aptitudinilor sociale si de limbaj.
I -.95' .).,. III revizuit nu mai recunoa0te dec8t dou1 forme6
- -.E.. - ca tulburare autist$
- -.E.. - ca tulburare autista nespecific.
Aceast1 2mp1r3ire a autismului a ridicat numeroase probleme. Astfel de
concep3ii neglijau dimensiunea psihopatologic1 0i negau suferin3a acestor copii. Cu
mult 2nainte, unii autori au preferat s1 vorbeasc1 de ,,tulburri ma%ore de
organizare a personalitii", afect8nd at8t constituirea identit13ii copilului c8t 0i
raporturile lor cu realitatea exterioar1. *entru ace0tia, problema angoasei 0i a
mecanismelor de ap1rare este prioritar1.
- @ -
I aul -../, cercet1rile medicale progreseaz1, fiind suspectate c8teva
tulbur1ri psihologiceA era totu0i greu de a preciza dac1 acestea sunt consecinta
unor tulburari psihologice sau este vorba, mai degraba, de o interactiune intima
2ntre cei doi poli. ;n acest an, mass-media a contribuit mult la cunoasterea
problemelor de autism, ziaristii manifestand un mare interes fata de aceasta boala
enigmatica care a intrigat lumea 2ntreaga.
I -..;, !socaia !utismului &uropean lupta pentru restabilirea
drepturilor persoanelor autiste, pe linia drepturilor omului, tinandu-se cont de
dificultatile din viata sociala.
I -..2 unii considera autismul drept o caracteristic1 2nn1scut1?fixat1
precoce, ambele situa3ii prezent8nd autismul ca fiind definitiv. Al3ii in3eleg
autismul ca pe un proces dinamic care poate duce la evolu3ii diversificateA acestia
avand o orientare dinamica.
!ises' *erro si <oc4ma au subliniat marea varietate de evolu3ii spre
moduri de organizare diferite si si-au pus urmatoarea 2ntrebare6 /fi'itatea
structural nu poate fi legat, in unele cazuri de factori asociai, sau reflect
insuficiena mi%loacelor terapeutice de care dispunem ( 9
I -..(, drepturile persoanelor autiste sunt recunoscute de *arlamentul
European, care precizeaza ca ,,autismul este un handicap9 si se recomanda statelor
membre sa recunoasca aceste drepturi si sa faca in asa fel ca ele sa fie
respectate prin adaptarea unei legislatii corespunzatoare. Aceasta legislatie trebuie
sa mentioneze dreptul la o viata independent1 si dreptul de a participa in m1sura
posibilitatilor, la deciziile privind viitorul lorA ei trebuie sa beneficieze de
educatie si asisten31 medical1 corespunzatoare si sa nu fie supusi la angoase,
amenintari sau tratamente abuzive.
Actualmente este regretabila existenta unor conflicte ideologice intre
cercetarile medicale, psihanalitice, cognitive si educationale, precum si graba cu
care se dagajeaza factorii organici, atunci cand nu exista un tratament medical
pentru autisti. Aceste conflicte se reflecta astfel6
- B -
- cercetarile psihiatrice sunt adesea in opozitie cu cercetarile din domeniul
educationalA
- parintii critica lipsa de sustinere a psihiatrilor, pe care o regasesc si ei
in cercetarile educativeA
- uneori autismul este redus la cativa factori de ordin neuro-biologicA
- cel mai adesea, functia psihologica este restransa la un numar de
deficiente 4limbaj, comunicare, etc.5.
-oate acestea duc la o dificila intelegere a autismului, care este o boala cu o
etiologie multipla.
In 'ranta, autismul este recunoscut ca o forma de psihoza infantila. In alte
tari, autismul nu este recunoscut ca ,,o structura", ci ca ,,o organizare".
in contra, alte clasificari internationale vorbesc de tulburari care
invadeaza personalitatea.
ezvoltarea evolutiilor permit tot mai mult descrierea sindromului si
posibilitatea de a-1 diagnostica, de a gasi strategii educative, pornind de la
gravitatea simptomelor, deficientelor si potentialitatile autismului. -ratamentul
copiilor autiti este adesea reprezentat de o educatie specializata. ,etode
specifice sunt dezvoltate in special 2n vederea cresterii autonomiei acestor copii.
Astazi, unii clinicieni se intreaba care dintre factorii biologici sau de
conjunctura sunt determinanti in dezvoltarea persoanei autiste si a dificultatilor de
adaptare. -reptat apare evident ca o etiologie unica de dezvoltare, cum sugereaza
dihotomia 4bifurcarea5 2nn1scut1 sau dobandita, este putin realista si greu de
admis.
*e acest criteriu 0urs%te=, contesta opozitia dintre etiologia organica si
cea psihogenetica. El subliniaza conditionarea inevitabila a dezvoltarii, atat prin
determinismul genetic, cat si prin interactiunile cu mediul. El recunoaste
participarea factorilor neurologici la o organizare mentala, particular1, care insa
nu poate exclude si o participare psihopatologica.
- C -
)e sugereaza ca prin interactiunile din diferite domenii de cercetare sa se
ajunga la propuneri mai realiste. In concluzie dezvoltarea copilului autist si a
obstacolelor ce-i stau 2n cale sunt ,,rezultatul unei interactiuni comple'e" a
poten3ialelor genetice si biologice si a experien3ei reprezentate de parin3i, anturaj,
mediul socio-economic si cultural si a tot contextului relational.
TEORII A&U*RA AUTI&!ULUI TEORII A&U*RA AUTI&!ULUI
Feomeul autist a fost remarcat inca din secolul al #DII-lea, cercetatorii
incepand sa faca observatii privind aceast1 manifestare curioas1 asupra psihicului
uman. -eoriile au inceput s1 abunde atat ca rezultat al unor cercetari in comun, cat
si emanate de individualita3i de renume in 0tiin3ele medicale 0i psihologice.
Dom reda dintre aceste teorii pe cele mai importante, insotite de
argumentele pro 0i contra, pentru a avea o vedere de ansamblu asupra modului in
care a fost perceput1 aceasta manifestare patologica a psihicului uman.
LEO KANNER
"a mijlocul secolului ##, in 1E=:, psihiatrul dr. "eo <anner, de la
)pitalul Fohns GopHins din (altimore, a raportat existenta unor similaritati
comportamentale la 11 copii, pentru care el a introdus formula de /autism
infantilI. El a sugerat acest termen de /autismI, care vine din limba greaca, de la
cuvantul IautosI si care inseamna /insusiI. El l-a folosit pentru a descrie faptul
ca acesti copii pareau sa nu fie interesati de alti oameni, opuneau rezistenta la
schimbare si se angajau in activitati repetitive. *e parcursul timpului el a
observat la acesti copii o serie de comportamente specifice6
evidenta lipsa a jocului simbolicA
- J -
o fascinatie fata de anumite obiecte care erau de obicei
manipulate cu indemanareA
un mutism sau un limbaj caruia parea sa-i lipseasca intentia
comunicativaA
7insule de abilitatiI sau /abilitati specialeI, care erau exprimate
in performante remarcabile in diferite domenii 4memorare
mecanica, calcule matematice5.
Autorul afirm1 ca autismul precoce infantil este o tulburare fundamental
care consta in imposibilitatea copiilor de a stabilii relaii normale cu alte persoane
sau de a reaciona la diferite situaii aparute in cursul vieii.
)e poate presupune c1 ace0ti copii au venit pe lume cu incapacitatea
inn1scut1 de a construi, din punct de vedere biologic, contacte afective obi0nuite cu
alti oameni. Caracteristica lor consta in retragerea autista, lipsa de flexibilitate, la
care se adaug1 stereotipiile gestuale 0i verbale, precum 0i tulburarile de limbaj.
Ast1zi, autismul este studiat intr-o sfera mai larga, gasindu-se structuri autiste si in
alte patologii in afara de psihopatologie.
Hans Asperger
In anul 1E== savantul austriac dr. <as Asperger a facut observatii
similare, desi mai tarziu numele sau a fost legat de o forma de autism 7higher)
functionig7, cunoscuta ca indromul !sperger. e-a lungul timpului, pentru
acest grup de simptome a fost preferat termenul de 7psihozaI.
DolHmar 41EEB5 arata cum a evoluat acest concept de la primele descrieri
si pana in prezent 6
- in 1E>B *e anctis introduce termenul de *ementia +raecocissimaA
- Geller, in 1E>J K *ementia ,nfantilis 4esintegrative isorder5A
- %anH, in 1E=E K !t-pical +ersonalit- *evelopmentA
- E -
- %ett, in 1EBB descrie 7.ett indromeI, complex simptomatologic
particular cu evolutie spre exitus.
Acest grup de tulburari a fost introdus in clasificarea ), III, in anul
1EJ>, sub numele de 7Pervazive developmental disordersI si reflecta efortul de a
delimita o patologie pedopsihiatrica specifica precum 6
- Autismul infantil A
- -ulburarea Asperger A
- -ulburarea %ett A
- -ulburarea dezintegrativa a copilariei.
Aceste doua entitati sunt in prezent listate in ), ID K ,anualul de
iagnostic si )tatistica a -ulburarilor ,entale 4editia ID revizuita5, ele fiind
doua dintre cele cinci tulburari pervazive de dezvoltare cunoscute 4*5.
-ulburarile pervazive de dezvoltare reprezinta un grup de tulburari
neuropsihiatrice caracterizate prin anomalii si deviante in dezvoltarea sociala de
comunicare si cognitiva cu debut in primii @ ani de viata. Acestea difera de alte
tulburari de dezvoltare si prin trasaturile specifice de comportament.
In D&! I, la capitolul tulburari pervazive de dezvoltare sunt mentionate6
- Autismul infantilA
- )indromul %ettA
- -ulburarea dezintegrativa a copilarieiA
- -ulburarea AspergerA
- -ulburari pervazive de dezvoltare nespecificate 4Autismul atipic5.
Clasificarea ICD -/ pentru -ulburarile pervazive de dezvoltare 'J= cuprinde6
- 1> -
- Autismul infantil ' J=.>
- Autismul atipic ' J=.1
- )indromul %ett ' J=..
- Alta tulburare dezintegrativa a copilariei ' J=.:
- -ulburarea hiperactiva asociata cu intarziere mintala si miscari stereotipe
' J=.=
- )indromul Asperger ' J=.@
- Alte tulburari pervazive de dezvoltare ale copilariei ' J=.J
TOBIE NATHAN
!utismul este considerat drept o functiune asociativa intre cultur i
psihism$ desradacinatii, fara nici o posibilitate de a se confrunta sau de a se
in3elege, sunt cei mai expu0i la a deveni autiti..
Autorul tinde sa explice autismul pornind de la etnopsihiatrie, prin factori
psiho-culturali, intr-un studiu asupra familiilor de emigranti cu copii auti0ti. Aceste
familii se confrunta cu imprejurari care-i destabilizeaza si ei i0i pierd capacitatea de
a da copiilor rezolvari precise 0i ferme care sa ii ajute in dezvoltarea 0i formarea lor
psihica. Emigrarea poate provoca la copii o adevarata dezradacinareA se poate vorbi
atunci de un a0a numit ,,gol de existenta9.
-oate aceste radacini incon0tiente, care le favorizeaza identitatea, se pierd, iar
copiii speriati nu mai pot sa-0i construiasca un sistem coerent de comunicare. Ei se
refugiaza in autism, creandu-0i propria lor " ngradire psihica".
Copiii autiti, nascuti din familiile transplantate, pot progresa atunci cand
familiile acestora au posibilitatea sa creeze un climat de incredere 0i sa-0i manifeste
credinta 0i propria cultura.
CERCETARI !EDICALE CERCETARI !EDICALE
- 11 -
Cercetarile medicale au pus accentul pe urmatoarele elemente6
originile posibile ale autismului
cauze patologice
cauze organice
cauze biochimice
cauze imunologice
cauze neurologiceA
procentajul semnificativ al copiilorA
tratamentul medical.
Cu toate ca s-au ob3inut o serie de rezultate, nici o cauza obiectiv1 nu a
putut fi determinata pana in prezent, cum ar fi existenta la copiii autisti a unei gene #
fragile sau probe ale unei disfunc3ii neurologice.
-otusi, unele rezultate au fost obtinute constant6
- deficiente imunologice cu urme crescute ale neuromediatorului >
- o legatura intre stresul matern anormal din timpul sarcinii, retardul
psihomotor si unele insensibilit1ti algice 4de durere5.
&nele cercetari se orienteaza spre o interactiune intre diferite procese care, din
cauza unui dereglaj, antreneaza demobilizarea larg1 a mecanismelor psihice
cerebrale sau motorii.
DR. TARDJMAN
escrie autismul ca un profil comportamental asociat cu un profil neuro)
anatomic si neuro)clinic. Exista o apropiere de date biologice, psihologice si de
mediu. El vorbeste de cauze multifun3ionale, generatoare de senzatii
incomprehensibile si care nu pot fi stapanite, darorita unei disfunc3ii in
comportarea semnalelor de mediu, de angoase primitive sau arhaice, care
- 1. -
ac3ioneaza asupra reprezentarilor spa3iale si de imagine a corpului. Aceste angoase
ar fi responsabile de trairile de ,,prabusire9, de distrugere si exterminare, de
,,cadere in adancuri". Copilul incearca sa faca fata acestei situatii printr-o tentativa
de stap/nire, printr-un sistem senzorio-perceptiv. Aceasta este cauza care duce la
aparitia 9serotoninei9 - ca o 9descarcare a tensiunii an'ioase9.
*&I<ANALI?A @I AUTI&!UL *&I<ANALI?A @I AUTI&!UL
,odelul psihanalitic aplicat starilor psihotice ale adultului nu poate explica
autismul infantil. in aceasta cauza, unii autori au elaborat noi concepte6
- unul dintre modele considera autismul ca fiind un mod de aprare
contra tririlor terifiante$
- al3i autori acorda o mai mare importanta auto)senzorialitaii si dificultatii
de a controla i stap/ni evenimentele senzorialitati $
- altii acorda importanta vieii stranii sau trairilor corporale si a rezonantei
asupra funciei pielii$
- multi autori pun accentul pe relatia mama 0 copii $
- altii subliniaza rolul tatlui - in functia sa simbolic si locul
imaginarului.
BRUNO BETTELHEIM
Autorul a fost inchis intr-un lagar de concentrare, unde a putut observa
fenomenele de repliere a prizonierilor, in atitudini catatonice, acestia parand a
accepta voluntar situatia lor.
Compar8nd aceste rezultate cu autismul infantil, ajunge la urmatoarea
concluzie6 /copilul nu poate face faa, prin e'periena sa proprie,la o activitate
care sufer modificri, datorit aparitiei unor elemenle noi$ ca atare el nu poate
sa obtin satisfactie pentru nevoile sale, a%ungand la o disperare profund".
- 1: -
1oncluzie2 copilul gaseste in replierea autist singurul refugiu posibil, ca
raspuns la o e'perienta intolerabila si destructiva a lumii e'terioare. Aceasta
experienta negativa apare in trairile foarte precoce, datorita relatiilor cu mama sa si cu
mediul familial. Copilul respinge lumea exterioara, ,,se retrage in el insusi" si
evita o actiune care ii poate provoca neplacere. EI sfarseste prin a deveni ,,o
fortareata goala.
Este vorba de copiii) victima K victime ale unor grave perturbari afective,
determinate de un mediu familial neanimat, atemporal care face din copilul lor ,,o
masina9. *rin aceasta, autorul descrie o teorie care culpabilizeaza parintii,
considerandu-i pe parintii drept prima cauza a handicapului propriilor copii
"perturbare afectiva grava#.
FRANCES TUSTIN
Ipoteza sa se bazeaza pe faptul ca autismul poate fi explicat prin ,,ruptura
copilului de la sanul mamei" 4in sens metaforic5, copilul fiind considerat ,,o
prelungire a corpului mamei". In felul acesta, dezvoltarea psihica a fost stopata -
intr-un stadiu precoce al vietii de trairea maternala, cand ,,copilul avea inca
nevoie de a trai iluzia unei contopiri corporale cu mama". Aceasta iluzie trebuie
eliminata progresiv, printr-o pregatire simultana atat a mamei cat si a copilului, iar
momentul separarii trebuie realizat treptat. Aceasta ruptura creeaza trairea de
,,discontinuitate corporala9, intre corp si mediu, ,,o ruptura a unei parti din sine
insusi9L.
Copilul prezinta tendinta de a completa propriul sau corp, folosind si
manipuland obiecte neanimate, pentru a pastra sentimentul de continuitate
minimala.
*lecand de la aceasta ipoteza centrala, autoarea distinge diferite tipuri de
autism2
- 1= -
autism normal, care cuprinde prima perioada de hranireA
autism primar normal, unde copilul are un comportament inert si pasiv,
legat de o slabiciune fata de sanul maternalA
autismul secundar, determinat de ruptura precoce de la sanul mamei A
9Eu-1 nu este diferentiat de $on-Eu 4copilul isi construieste o cochilie
protectoare, pe care o numim crustacee#" .
Autoarea acorda multa importanta metodelor educative si pedagogice,
afirmand ca este important ca parintii, educatorii si terapeutii sa creeze o
prezenta, care sa fie resimtita de copil sub forma unei atmosfere de incredere, de
caldura si de incurajare. )e pune intrebarea6 9ruptura foarte precoce de la sanul
maternal nu este mai degraba o consecinta, decat originea autismului(39.
145,67& 18&,&2
ruptura precoce de la sanul mamei$
trairea psihica de ruptura, imaginata de copil ca o ,,gaura
neagra"$
construirea de catre copil a unei cochilii protectoare ".
MARGARET MAHLER
Autoarea descrie stadiile copilariei in urmatoarele perioade6
- faza autista, in primele saptamaniA
- faza simbolica, in primele luniA
- faza de individualizare, cand copilul incepe progresiv sa devina autonom.
)tudiul facut pe copiii psihotici a scos la iveala lipsa uneia din aceste faze in
evolutia dezvoltarii lor, ce a determinat-o sa ajunga la urmatoarea coclu%ie2
psihoza autista este cauzata de lipsa primei faze de dezvoltare a copilului, care
are la baza halucinatia de despartire a mamei, care nu a putut sa devina
obiectul de referinta senzoriala. ,n aceasta situatie, limitele ,,&u)lui corporal"
nu ar putea sa fie percepute A 4faza simbolica dificila poate fi originea unui autism
- 1@ -
primar sau secundar, daca mama, antrenand o relatie simbolica cu copilul sau, traieste in
imprevizibil si frustrare A aceasta stare va duce copilul la autism5.
In psihozele simbolice copilul recunoaste pe mama sa ca fiind diferita fata de el si
ezita sa fuzioneze cu ea pentru a nu fi /absorbit de aceastaIA el isi considera mama
drept ,,o e'tensie a corpului sau9, deoarece ,,el insusi nu va fi diferit de obiectul
mama9. eseori, aceste doua categorii se pot combina intre ele.
MELANIE KLEIN
Autoarea afirma ca inca de la inceputul existentei sale 9viata fantastica a
sugarului este dominanta9. Ea descrie doua perioade necesare evolutiei Eu-lui, si
anume6 perioada de schizofrenie a sugarului si perioada depresiva.
,ecanismele de aparare arhaice contra unei angoase persecutive sunt
urmatoarele6
- proiectiaA
- identificarea proiectivaA
- refuzul sau respingereaA
- idealizarea.
aca ambianta maternala este neadecvata si daca unele mecanisme intra-
psihice nu sunt puse in miscare, sau daca progresul cognitiv este insuficient, atunci
va avea loc fixarea patologica - la prima faza precoce de dezvoltare a copilului si
consolidarea patologica schizo-paranoida 4divizarea obiectului si Eu-lui in bine si
rau#.
Caracterul dureros al realitatii duce la identificarea proiectiva patologica,
care va face realitatea si mai dureroasa si mai persecutiva.
Intr-o psihoza, daca predomina experientele rele asupra celor bune, copilul
nu va putea sa abordeze faza depresiva, sa integreze ambivalenta sa si nici sa
construiasca o realitate adecvata.
- 1B -
Autoarea pare sa introduca cate ceva din reprezentarea mintala a
schizofrenului si din dizarmoniile psihotice ale copilului mare. in contra, ea nu
aduce nici o explicatie autismului.
! Perioada "pozitia# sc$izo%paranoida! *rocesele de delimitare si angoasa
sunt dominante 4angoasa paranoida este angoasa de distrugere a &u)lui pana la
obiectul sau5. Astfel, se protejeaza fata de suferinta depresiva prin mecanismele
de separare, proiectie, intersectie si identificare proiectiva.
)epararea obiectului si a experientelor copilului in bine si rau organizeaza
universul impresiilor emotionale. Aceasta separare are ca scop indepartarea
obiectului persecutorA are loc separarea pulsiunilor agresive si libidinoase.
+biectele rele sunt separate de cele bune si proiectate spre spatiul inconjuratorA
cele bune sunt incorporate in sine. )epararea este o conditie prealabila de integrare
ulterioaraA treptat se trece la perioada 4pozitia5 urmatoare.
! Perioada "pozitia# depresiva! 9inele si obiectul rau sunt percepute ca
unul singur, iar mama este o sursa atat a binelui cat si a raului. )ugarul descopera
suferinta sa, dependenta extrema fata de mama si gelozia fata de ceilalti. El va
,,proba9 suferinta, nelinistea, depresia si va confrunta ambivalenta sa fata de acest
,,obiect total9 4mama5 prin tendintele sale agresive. *entru a se proteja de atacurile
sale sadice fata de mama, copilul va cauta sa repare, ceea ce va constitui premisele
de afectiune fata de altii.
Aceast1 etap1 bazat1 pe antagonismul 72ntre dragoste 0i ur1I este necesar1
dezvolt1rii. ac1 perioada depresiv va fi dep10it1 cu greu, ea poate deveni
nucleul unde se vor grefa st1rile patologice ulterioare.
145,67& 18&,&A
viaa fantastic a copilului$
perioada schizo)paraniod i depresiv$
separarea i identificarea proiectiv$
angoasa persecutiv i depresiv.
- 1C -
WILFRED BION
/:ama este o fiin mulumit atunci c/nd isi ngri%ete bine copilul$ ea
va veghea ca acesta s fie prote%at i bine hrnit i ii va asigura o bun
dezvoltare. ;esturile sale vor reflecta g/ndurile, gri%a i sentimentele pe care le
are fa de copil.
Autorul descrie func3iile de mul3umire, de legatur1 sau de delimitare a
mamei. El situeaz1 relaia mam 0 sugar, 2ntr-o relaie continu. ,ama
supravegheaz1 copilul, observ1 0i adun1 emo3iile neorganizate sau tr1irile
terifiante ale acestuia, pe care le modific1, f1c8ndu-le suportabile. Ea le va reda
copilului s1u 2ntr-o form1 acceptabil1. Copilul /realizeaz1I c1 mama este bun1,
d8nd o form1 tr1irilor sale haotice, pe care va putea, astfel, s1 le p1streze 2ntr-un
spa3iu psihic.
;n cadrul psihozelor autiste sau simbolice exist1 un derapaj al acestor
procese. Copilul va r1m8ne afundat 2n resentimentele sale haotice, este confuz,
neput8nd s1 realizeze ce-i lipse0te. -rebuie subliniat c1, pentru copilul autist este
necesar1 o terapie care s1 adune toate emo3iile primitive, neorganizate 0i
neelaborate, pe care s1 le redea ulterior sub o form1 asimilabil1. ;n felul acesta,
copilul va putea s1 ac3ioneze pe cont propriu, s1 realizeze un spa3iu psihic
personal 0i s1-0i organizeze via3a emo3ional1.
GENEVIEVE HAAG
Autoarea consider1 relaia mam 0 copil, ca fiind o legtur psihicA
mama este aceea care filtrez1 primele senza3ii ale copilului, av8nd un rol de
paraexcitare 4excitare paralel15. Copilul se va forma datorit1 acestui schimb de
senza3ii, percep3ii 0i emo3ii care trec de la mam1 la copil. ,ama trebuie s1 se
adreseze copilului prin cuvinte care s1 reprezinte tr1iri menite s1-l anime.
Autoarea a observat c1 la copii auti0ti exist1 o rupere a leg1turii psihice
2ntre mam1 0i copil. Aceast1 stare va genera instalarea mecanismelor autiste de
- 1J -
supravieuire. Astfel, copiii ajung s1 nu-0i mai cunoasc1 sau s1 nu foloseasc1
anumite p1r3i ale propriului corp.
Autoarea consider1 c1 apare /a doua pieleI, ca sistem defensiv, ca o
barier1 2ntre copil 0i cei din jur. Copilul va considera /ve0minteleI drept o
carapace, o cochilie somatic1 rigid1, care-i d1 posibilitatea s1-0i ascund1
deficien3ele.
145,67& 18&,&A
filtru i parae'citaia
e'punerea n cuvinte a tririlor copilului
mecanismele autiste de supravieuire
apare o a doua piele.
ESTHER BICK
Autoarea remarc1 lipsa de coeziune psihic1 0i nep1sarea fa31 de diferite
p1r3i ale corpuluiA ea consider1 pielea ca pe un 2nvelis ce ad1poste0te o serie de
zone interioare, ca un sac ce delimiteaz1 un spa3iu 2n interior. ,ama va deveni
obiectul de leg1tur1 al copilului, care progresiv va interioriza 0i apoi va percepe
propriul s1u organism.
E. (icH vorbe0te de acea zis1 /piele psihic1I care va permite o organizare
progresiv1 a mecanismelor proiective, introective 0i de identificareA 2n felul
acesta se va dezvolta propriul psihism al copilului.
;n aceast1 situa3ie, integrarea nu este posibil1 0i se instaleaz1
comportamentul patologic, identificarea proiectiv1 morbid1 0i identificarea
adeziv1. Copilul se lipe0te de alt1 persoan1 0i folose0te corpul acesteia ca pe /o
prelungire a propriului s1u corpIA aceast1 persoan1 nu este recunoscut1 2n
existen3a sa proprie.
&neori, copilul 20i construie0te o carapace denumit1 /a doua piele
muscular1I. El se 2nvele0te cu aceast1 /piele muscular1I, 2nlocuind dependen3e
obiectului printr-o pseudoindependen31.
- 1E -
145,67& 18&,&2
absena coeziunii psihice "mam ) ft#$
pielea psihic$
a doua piele muscular$
,dentificarea adeziv$
,dentificarea proiectiv$
,dentificarea introectiv.
DONALD MELTZER
)e refer1 la teoriile autoarei E. (icH 0i descrie autismul ca pe o
dezorganizare a senzaiilor$ Eu-l este dezmembrat, nu exist1 nici o posibilitate
de coeren31, iar diferitele capacit13i perceptive sunt separate unele de altele.
Astfel se realizeaz1 o disociere a senza3iilor, o multitudine de evenimente
senzoriale suprapuse, necoordonate 0i neinteligibile.
Exist1 un vid psihic, f1r1 nici o posibilitate de discriminare a tr1irilor
interne 0i externe.
;n articolul s1u, autorul vorbe0te de un organism /neexpus la toate v8nturile
senzoriale 0i emo3ionaleI6 universul relaional al autitilor este caracterizat prin
absena spaiului psihic i corporal,care sunt de neseparat 0i care percep
universul 2ntr-o manier1 bidimensional1. Acest univers este perceput f1r1
profunzime 0i f1r1 diferen3iere 2ntre afar 0i nuntru.
;n continuare, autorul vorbe0te de lipsa de coeziune a facult13ilor mentale
0i lipsa ata0amentului fa31 de evenimentele unisenzoriale.
)tereotipiile sunt manevre defensive de izolare, ca o necesitate de a
controla obiectele 2ntr-o manier1 repetitiv1, 2n scopul de a fi percepute. Copilul
va intra 2n crize de angoas1 atunci c8nd posibilit13ile de reechilibrare devin
imposibile.
- .> -
145,67& 18&,&2
lipsa de coeziune a facultilor mentale$
lipsa de ataament fa de evenimentele unisenzoriale.
DIDIER ANZIEU
El descrie functia psihic1 de dezvoltare cu ajutorul func3iei corporale. Este
vorba de un Eu-corporal, prin care toate func3iile psihice se vor desf10ura.
,ama este /prima piele a copiluluiI. Autorul descrie /Eu-l - pieleI, pe care
2l consider1 ca pe un 2nveli0 protector 0i securizant de la care Eu-l va putea s1
2nceap1, pu3in c8te pu3in s1 se constituie, s1 se organizeze 0i s1 se structureze.
Aceasta ofer1 psihismului, con0tiin3a 2nveli0ului nostru corporal, care ne va
permite s1 ne ancor1m 0i s1 tr1im 2n lume.
Autorul consider1 Eu-l corporal ca precursorul sentimentului identit13ii de
sine 0i de sensul realit13iiA el recunoa0te interac3iunea mam 0 sugar ca pe un
dublu feed-bacH 4dubl1 informare5, ca pe o piele comun pentru copil 0i mam1,
ca pe o etap1 prealabil1 2n procesul de recunoa0tere a pielei proprii 0i a propriului
Eu. %ela3ia primordial1 a mamei este recunoscut1 ca o condi3ie prealabil1 2n
recunoaterea de sine.
+ielea mai 2ndepline0te urm1toarele func3iuni6
- meninerea psihismului$
- ocrotirea psihismului pentru a forma reprezent1rile la copil, oferind
acestuia senza3ii-afecte u0or de integratA
- para)e'citaia$
- inter)senzorialitatea$
- funcia de susinere a relaiilor se'uale$ Eu-l corporal inglobeaz1
investi3ia libidinal1 0i devine un 2nveli0 de excitatie sexual1 global1A
- nscrierea n urmelor senzoriale.
Autorul consider1 pielea ca pe un manuscris original care pstreaz urme de
tersturi ale unei scrieri originale.
- .1 -
;n psihoze exist1 o perturbare grav1 a diverselor func3ii ale Eu-lui)piele.
Copilul nu poate s1 verifice sentimentul de continuitate care s1-i permit1 a
diferen3ia senza3iile ce i-au l1sat urme pe propriul creier. El nu a putut s1
perceap1 un 2nveli0 corporal complet pentru a putea tr1i 2n lumea care-l
2nconjoar1. Este vorba de o ap1rare la nivelul &u)lui)piele care nu a putut s1
devin1 un postament puternic pentru a procura o bun1 rela3ionare cu obiectele.
,anuscrisul originar nu a putut s1 2nregistreze dec8t urme abia vizibile. Autorul
descrie apari3ia unei antifuncii numit1 distrucia pielei.
El descrie o alt1 form1 de autism 2n care copilul este dep10it de angoas1,
av8nd loc o mare permeabilitate senzorial1, pielea ne-mai-put8nd s1 asigure
func3ia filtru 0i de modelare al stimulilor. ,anuscrisul originar va fi plin de
semne, care 2ns1 nu pot fi 2n3elese. Este vorba de o funcie to'ic a &u)lui)piele,
care devine o tunic otrvit, sufocant i dezagreabil.
145,67& 18&,&2
interaciunea mam 0 sugar$
dublul feed)bac<$
apariia &u)lui)piele$
funciile pielii$
manuscrisul originar.
D.W. WINNICCOTT
+riginea psihozelor infantile este c1utat1 2n e0ecul rela3iei de adaptare
2ntre mam1 0i copil. Copilul reprezint1 stadiul primar al ne-integr1rii 0i el nu
poate exista f1r1 2ngrijirile mamei. Este nevoie 0i de condi3iile optime de mediu
care s1 favorizeze dezvoltarea armonioas1 a copilului. ,ama trebuie s1 fie
suficient de bun1, pentru a men3ine o existen31 continu1 copilului pe toat1 durata
fazei de dependen31 absolut1 a acestuia fa31 de mam1. ;ngrijirile acordate de
mam1 vor ajuta la structurarea Eu-lui copilului. )entimentul continuu al
- .. -
existen3ei nu trebuie s1 fie 2ntrerupt de nelini0ti exterioare, cum ar fi, de
exemplu, agresiunile.
;ngrijirile mamei permit copilului s1 se diferen3ieze progresiv, trec8nd prin
faza de dependen relativ, care va fi urmat1 de faza de evoluie spre
dependen absolut. ;ncep8nd cu aceast1 ultim1 faz1 de dependen31 absolut1,
copilul va descoperi progresiv realitatea exterioar1, fiind 2n m1sur1 s1 o
2n3eleag1. +sihoza infantil este rezultatul anul1rii acestor cuceriri din cauza
reac3iilor de ap1rare fa31 de mediu.
&ugarul este o fiin31 imatur1, tot timpul aflat1 2n fa3a unei angoase pe care
nu o cunoa0teA el este fragil 0i dependent de mediu. Angoasele distructive nu
provin din fantasmele sale, dar sunt legate de lipsa de dezvoltare. ac1 mediul
este nefavorabil, are loc un 0oc interior, o stare de confuzie 0i o lips1 de
integrare, oarecum 0i neputin3a de a avea rela3ii cu propriul corp.
Autorul descrie depresia psihotic ca pe o discontinuitate i o ruptur cu
suprafaa corporal, c/nd relaia cu obiectul nu mai este posibil. 1opilul nu va
mai avea acces la e'istena fiinei sale i nu va mai putea diferenia e'teriorul
de interior.
Autorul vorbe0te de un stadiu al /oglinziiI. ,ama care-l prive0te 0i se
ocup1 de copil exprim1, prin mimic1 0i calitatea 2ngrijirilor acordate, imaginea
dorin3elor sale. ;n acest stadiu, copilul poate capta acest portret 2n el 2nsu0i 0i
pentru a-l p1stra 2n vederea construirii propriul EuA imaginea mamei este
precursoarea oglinzii 2n dezvoltarea emo3ional1 a omului.
Autismul este o 2ncercare de supravie3uire 2n fa3a unei anarhii 0i a unui
haos interior, care dep10esc modul de ap1rare contra senza3iilor angoasante. $u
este vorba de o oprire 2ntr-un stadiu primar, ci de o organizare deviant1 0i
specific1. ,ama sus3ine copilul asigur8nd o func3ie de suport pe l8ng1 Eu, pe
care 2l protejeaz1 de angoase. Copilul va c1p1ta 2ncredere, va putea s1 se
integreze, iar personalitatea sa va gasi un fundament sigur.
- .: -
*rin 2ngrijirile sale, mama va face copilul s1 simt1 o leg1tur1 solid1 intre
Eu-l 0i corpul s1u. ,aniera de a 3ine copilul are un rol important 2n capacitatea
de acceptare 0i de integrare corporal1. ;n acest fel, se permite interiorizarea
schemei 0i imaginii corporale. ;ngrijirile mamei favorizeaz1 tendin3a 2nnascut1 a
copilului de a accepta limita produs1 de piele, aceast1 barier1 care separ1 Eu-l de
non-Eu.
Adaptarea mamei la nevoile copilului creaz1 acestuia iluzia c1 exist1 o
realitate exterioar1 care corespunde propriei sale capacit13i de a crea 4/jocul cu
realitateaI5. Ap1sarea exercitat1 de un obiect va determina rela3ia cu acesta
4rela3ia subiectului cu obiectul5. Este necesar de a oferi Eu-lui cadrul 0i timpul de
a consolida aceste cuceriri, de a negocia 0i de a se 2nt8lni cu realitatea care 2l
2nconjoar1.
145,67& 18&,&2
mama 0 suficient de bun$
e'istena nelinitii e'terioare$
structura unitar2 sugar 0 ngri%iri maternale$
stadiul de oglind$
autismul 0 ncercare de supravieuire.
JACUES LACAN
Consider1 ca drama psihoticului nu const1 2n lipsa mamei ci 2n
imposibilitatea de a umple aceast1 lips1. Autorul explic1 psihoza infantil1 prin
lipsa stadiului de oglind1 0i din dec1derea din drepturi al numelui de tat1. "a
na0terea sa, /copilul este aruncat 2ntr-o lume simbolic1 0i social1, 2nc1rcat1 de
sensuriI. El tr1ie0te 2ntr-o lume 2n care senza3iile sale nu sunt 2nc1 structurate 0i
unde imaginarul s1u se amestec1 cu propriile percep3ii. Accesul la simboluri nu
este posibil dec8t prin trecerea prin stadiul de oglind1, c8nd se reflect1 imaginea
corpului unificatA el va putea s1 recunoasc1 0i s1 construiasc1 un Eu-imaginar,
precursor al Eu-lui definitiv. Acest moment va constitui prima cucerire
- .= -
imaginar1 a unei identit13i K identificarea primitiv1 a unei imagini totale a
corpului, pe care se vor grefa identific1rile ulterioare.
C8nd copilul nu parcuge stadiul de oglind1, r1m8ne la marginea
imaginarului pierdut 2n fantasma corpului s1u, f1r1 vreun suport cu alte obiecteA
astfel el va deveni psihotic.
Chiar 2nainte de concep3ie, copilul devine rezultatul unor proiec3ii
paternale, obiectul dorin3ei p1rin3ilor. Imaginea copilului se realizeaz1 prin
fantasmele p1rin3ilor, legate de istoria individual1 a cuplului 0i de o structur1
social1 diferen3iat1. ,ama va constitui o oglind1 unde se amestec1 maniera real1
a copilului 0i istoria fantastic1 maternal1 2nscris1 2n el. Copilul reprezint1 dorin3a
imaginar1 a mamei, care nu este imaginea ei, ci una care se deta0eaz1 de corpul
0i de existen3a sa real1.
Autistul nu are acces la stadiul de oglind1A Eu-l s1u corporal nu este
separat de cel al mamei. El tr1ie0te 2ntr-un stres nedeterminat, iar tr1irile
senzoriale 0i emo3ionale nu pot fi controlate.
Autorul consider1 c1 psihoza este legat1 de dec1derea semnifica3iei de
non-tat1, adic1 absen3a inscrip3iei de castrare simbolic1 in incon0tient.
e0i la na0tere, este rupt biologic de mam1, el continu1 s1 formeze cu
aceasta un /totI, 0i caut1 s1 atrag1 asupra lui toat1 dorin3a mamei. )e poate spune
c1 sugarul este 2ntr-o pozi3ie de falus maternal. ;n acest1 situa3ie, func3ia tat1lui
este de a rupe copilul din aceast1 pozi3ie. El va proceda la castrarea simbolic1,
pentru c1 tat1l reprezint1 o lege 4interzicerea incestului5.
,ama asigur1 o func3ie de mediere in legea tat1lui.
*sihozele corespund unei structuri psihologice, unde procesul de castrare
nu a avut locA copilul r1m8ne 2ntr-o rela3ie cu mama, unde tat1l nu-0i mai g1se0te
locul.
145,67& 18&,&2
stadiul de oglind
fantasma corpului
- .@ -
&u)l imaginar, precursor al &u)lui adevrat
decderea non)tatlui
castrarea asimbolic
TEORIILE COGNITI,I&TE TEORIILE COGNITI,I&TE
ALAN LESLIE
&eoria spirit'l'i! *sihismul se datoreaz1 unei imaturit13i mentale 2n care
aranjarea reprezent1rilor joac1 un rol important. Acest proces este indispensabil
instal1rii comunic1rii. Absen3a acestei facult13i la copilul autist, determin1 o
lips1 de aptitudine de a-0i reprezenta propriile sale st1ri mentale 0i
imposibilitatea de a 2n3elege interac3iunile 0i bazele comunic1riiA 2n consecin31,
nu se poate da un sens obiectelor, reac3iilor 0i emo3iilor celorlal3i. $u exist1
acces la imagina3ia ludic1.
Cunoa0terea6 reprezint1 un proces prin care o fiin31 vie prime0te informa3ii
din mediul s1u. Aceste informa3ii trec printr-o func3ie mental1 care grupeaz1
g8ndirea, judecata, percep3ia, memoria 0i aten3ia. )l1birea sau chiar absen3a unor
componente duc la repercusiuni asupra empatiei, identific1rii, recunoa0terii
asupra propriilor afecte 0i asupra comunic1rii 2n general.
)istemul central reprezint1 o structur1 important1 care pune 2n mi0care o
for31 de coeziune care grupeaz1 ansamblul informa3iilor unei situa3ii, inainte de
declan0area ac3iunilor, judec13ilor 0i comportamentului.
(ezintegrarea senzorial). ou1 percep3ii nu pot fi asociate simultan.
Aceasta ar explica greutatea de 2n3elegere, semnifica3ia lucrurilor 0i
mecanismelor de execu3ie.
- .B -
UTA FRITA
+riginea autismului este datorat1 unei disfunc3ii mentale la nivelul central.
Copilul autist are un defect neurologic ce afecteaz1 sistemul central 0i impiedic1
acea for31 de coeziune s1 se organizeze. Copilul va fi condamnat s1 tr1iasc1 2ntr-
un univers fragmentat, fiind capabil s1 regrupeze stimulii din mediu, 2ntr-un tot
unitar.
Autoarea recunoa0te unele aptitudini cu facult13i intelectuale importante
42n special6 memoria5, dar desprinde de sensul general al situa3iilor 0i deci f1r1
nici o valoare 2n comunicare.
145,67& 18&,&2
dereglarea dezvoltrii
fora de coeziune
insule de aptitudini
ROSEMAR! CROSSLE!
'1r1 a avea ca scop vindecarea, autoarea propune o metod1 educativ1, ca
mijloc de ameliorare a comunic1riiA ea porne0te de la ipoteza c1 tulbur1rile de
comunicare sunt tulbur1ri de expresie 2n general, legate de tulbur1ri neuro-
motorii 4apraxiile5. Astfel, o persoan1, 2ncearc1 s1 se u0ureze 0i s1 coordoneze
mi0c1rile copilului afectat, stimul8nd dorin3a de autonomie a acestuia.
ERIC SCHO"LER
)e merge pe ipoteza unei patologii c1p1tate 2ntr-un context rela3ional 0i
propune programe educative. )e vorbe0te de profilul psiho-educativ 0i de
strategii educative pentru autism.
+biectivul const1 2n a aduce copilul, prin interac3iuni succesive 0i
comportamente din ce 2n ce mai bine adaptate, pentru a-i permite s1 2n3eleag1
mediul. e-a lungul exerci3iilor progresive 0i ludice, aceast1 strategie caut1 s1
- .C -
dezvolte percep3ia, imita3ia 0i motricitatea, comportamentul, autonomia, 0i
competen3a.
THEO "EETERS
A 2nfiin3at 2n (elgia, clase specializate, care s1 foloseasc1 metoda
-EACG, adaptat1 pentru Europa. Aceasta metod1 permite p1rin3ilor s1 o aplice
ei 2n0i0i copiilor lor, av8nd ca scop redarea autonomiei acestora.

ETIOLOGIE ETIOLOGIE
Exista mai multe teorii care incearca sa explice etiologia -ulburarilor
*ervazive de ezvoltare 4-*5. Autori precum CA,*(E"" 41EE@5
D+"<,A%<, 1EEB si .>>> fac o trecere in revista a celor mai noi dintre aceste
teorii.
Teoriile *si4osociale
Initial, "eo <anner a considerat ca ar fi o cauza innascuta K un deficit
innascut al contactului afectiv. &lterior, a considerat ca un rol important l-ar avea
influentele psihogenice6 parinti reci emotional, detasati, obsesionali, care si-au
crescut copiii intr-o atmosfera rigida, fara caldura afectiva, ducand in final la
7inghetarea emotionalaI a copiilor autisti. Alti autori au concluzionat ca autismul
este rezultatul unei traume afective, mame 7negativeI, ostile, care nu-si doreau
copiii cu adevarat. (runo (ettelheim considera ca originea 7schizofreniei
copilarieiI se gaseste in atitudinile materne si in reactia copilului care traieste o
amenintare permanenta. Autorul a comparat viata grea a acestor copii cu cea a
prizonierilor din lagarele de concentrare. Aceste teorii ale anilor @> K B> au
condus la reactii contradictorii intre clinicieni, iar pe de alta parte au creat
- .J -
confuzie si multa culpabilitate la parintii care cresteau astfel de copii si care
sufereau deja fara a intelege cauza.
Teorii &i Cotro"erse *ri"id Cau%ele Deteriorarii Teorii &i Cotro"erse *ri"id Cau%ele Deteriorarii
&ociale i Autism &ociale i Autism

Inca de la descrierea initiala a autismului, realizata de <anner 41E=:5, a
fost subliniata centralitatea disfunc3iilor sociale pentru tulburare.
Insa, desi descrierea fenomoneologica a tulburarii, realizata de <anner, s-a
dovedit a fi extrem de durabila, alte aspecte observate de el au sugerat piste false
pentru cercetare. e ex., <anner a insistat asupra stilurilor deviante de
interactiune cu copilul si asupra gradelor neobisnuite de realizare personala
prezente la parinti. Astfel de observatii erau congruente cu importanta acordata
la vremea aceea factorilor psihodinamici in psihopatologie si sugerau ca
tulburarea aparea ca urmare a perceperii mediului psihosocial ca traumatizant si
imposibil de controlat 4vezi (ettelheim, 1EBC5. Erau comune descrierile unor
mame 7ratacitoareI si se punea accent pe scoaterea copilului din mediul daunator
si implicarea lui intr-un program terapeutic pentru remedierea deficitelor
presupuse.
,ai multe tipuri de dovezi, inclusive date longitudinale, au contribuit la
restabilirea centralitatii deteriorarii sociale pentru definirea sindromului si pentru
clarificarea rolului factorilor experimentali in patogeneza. A devenit clar ca
parintii nu manifestau deficite particulare in ingrijirea sau in interactiunea cu
copilul lor cu autism. e asemenea, studiile au aratat ca cele mai nefavorabile
experiente timpurii 4copii crescuti in conditii de abuz sever5 nu conduc in mod
obisnuit la declansarea tulburarii.
Germelin si +MConner 41EC>5 au revolutionat cercetarea in domeniul
autismului, fiind primii care au sustinut ca acei copii cu autism presupusi
/netestabiliI ar putea fi testati daca probele le-ar fi prezentate in maniera corectaA
- .E -
ca o abordare experimentala 4utilizand metode derivate din studiul dezvoltarii
normale5 a deficitelor lor psihologice ar fi extrem de productivaA si ca era nevoie
de o reconceptualizare a fenomenului autismului in termenul unor anormalitati in
procesele dezvoltarii si nu in termenii unor simptome ale unei maladii mentale
sau psihoza dobandita. Constatarile lor au contribuit la renuntarea la conceptia
gresita a autismului ca forma atipica de schizofrenie infantila.
+riginala ipoteza a lui <anner era ca deficitele sociale din autism sunt de
natura congenitala, problema fundamentala a indivizilor cu autism fiind o lipsa
de /contact afectivI cu oamenii, neavand /componentele constitutionale ale
reactivitatii emotionaleI 4vezi Gobson si (aron K Cohen N colab. 1EE:, capitolul
1>5. Aceasta ipoteza a fost reluata si dezvoltata mai tarziu de Gobson. Gobson
are meritul de fi primul 4inca din 1EJ15 care a realizat o cercetare sistematica a
deficitelor socio-emotionale asociate cu autismul si a atras atentia asupra
necesitatii studierii proceselor socio-cognitive. Cercetarile lui au demonstrat
foarte clar ca indivizii cu autism au performante foarte scazute la identificarea
indicilor socio-emotionali si se poate afirma ca acesta este un aspect important
pentru sindromul autismului. Gobson a formulat ipoteza ca ceea ce determina
deteriorarea sociala observata in autism este o incapacitate innascuta de a
raspunde emotional la ceilalti, bazata pe lipsa aprecierii directe a emotiilor
interpersonale 4vezi Gobson in (aron K Cohen N colab. 1EE:, capitolul 1>5.
%ezultatele obtinute la sarcinile de recunoastere a emotiilor sustin intr-o oarecare
masura aceasta ipoteza.
-otusi, exista mai multe motive pentru care aceasta teorie /afectivaI este
insuficiennta in explicarea deteriorarii sociale in autism6
- diferentele dintre grupuri privind deficitele in recunoasterea emotiilor
dispar in mare parte o data cu echivalarea loturilor sub aspectul nivelului
limbajului si al capacitatilor cognitiveA
- astfel de deficite sunt intalnite intr-o gama larga de tulburari si nu sunt
deci specifice doar autismuluiA
- :> -
- indivizii cu autism nu difera de indivizii cu sindrom oOn in ceea ce
priveste utilizarea termenilor emotionali, dar difera in ceea ce priveste
referirea la stari mentale de ordin cognitiv 4-ager K 'lusberg, in (aron-
Cohen N colab. 1EE:, capitolul C5A
- nu exista nici o dovada directa conform careia un deficit afectiv ar cauza
tipul si gradul intarzierii din limbaj prezenta in autismA
- in autism este frecvent prezenta o receptivitate emotionala interpersonala.
-oate acestea sugereaza ca sunt implicati si factori nonafectivi.
%ezultatele obtinute de Gobson i-au stimulat pe cercetatori sa se orienteze
catre studierea cognitiei sociale si catre posibilitatea ca la baza problemelor de
relationare sociala ar putea sta anumite deficite cognitive.
Aceasta idPe nu este deloc noua, diversi autori sugerand aceasta
posibilitate inca de la inceputul anilor C>. e ex., Germelin N +MConner au
evidentiat rolul deficitelor din secventiere, abstractizare si intelegerea
semnificatiilor. In mod clar, astfel de deficte aveau implicatii majore in
functionarea sociala, dar nu era deloc clar cum ar fi putut ele explica deteriorarea
sociala.
In acest sens au fost propuse mai multe teorii cognitive influente 4<oenig
1EEE5.
15 &na dintre ipoteze 4teoria slabiciunii coerentei cerebrale K 'rith5
afirma ca lipseste un impuls central catre coerenta, consecinta fiind
concentrarea pe fragmente disociate si nu pe integrarea lor intr-un
intreg, ceea ce conduce la o experienta a lumii fragmentara si excesiv
de concreta.
.5 + alta ipoteza 4 teoria deficitului e'ecutiv5 sustine ca dificultatile
intalnite frecvent in legatura cu abstractizarea regulilor, inhibarea
raspunsurilor nerelevante, disributivitatea atentiei si realizarea feed-
bacHului ca si retinerea simultana a mai multor informatii in timpul
- :1 -
luarii unei decizii K asa numitele functii executive K stau la baza
aspectelor sociale comunicationale si comportamentale din autism.
Intrucat se considera ca functiile executive sunt mediate de ariile
frontale, aceasta ipoteza accentueza asemanarile dintre autism si
tulburarile rezultate in urma unor leziuni ale lobului frontal.
:5 + a treia ipoteza 4ipoteza teoriei mentale K (aron Cohen, "eslie5, in
prezent cea mai influenta, sugereaza ca lipsa de reciprocitate in
interactiunea sociala este cauzata de imposibilitatea de a atribui
celorlati stari mentale cum sunt credintele si intentiile, de a deduce
gandurile si motivatiile lorA in consecinta, indivizii cu autism nu sunt
capabili sa se adapteze corespunzator la ele 4(aron N Cohen, 1EJE5.
Teorii Neuropsi4ologice Teorii Neuropsi4ologice
)tudiile neurologice, pe langa faptul ca se concentreaza asupra trasaturilor
autismului au si o alta tinta, aceea de a descoperi deficitul sau deficitele
cognitive fundamentale ce se afla in spatele anormalitatii comportamentale
observate in cazul acestei boli.
-. /Fuctia e$ecuti"aB este un termen care acopera o larga zona de
procese cognitive superioare cum ar fi6
- capacitatea de a se elibera de contextA
- inhibarea unor raspunsuri nepotriviteA
- planificarea, indeplinirea unei sarciniA
- schimbarea sarcinilor si monitorizarea lor.
In scopul evaluarii acestor procese sunt utilizate teste psihologice cum ar
fi 7urnurile din 8ano- si ortarea =is<onson a cartilor de joc care au pus in
evidenta functii executive anormale in autism, in particular deficit in capacitatea
de a trece de la o sarcina la alta. Aceasta disfunctie este prezenta in paralel cu
- :. -
comportamentul ritualic-repetitiv observat in autism si reprezinta caracteristica
definitiva a acestei boli.
;. + a doua teorie neuropsihologica despre autism afirma ca persoanele
autiste au o slaba coereta cetrala. *ornind de la asumptiile psihologiei
gestaltice 4<ofHa, 1E:@5 ipoteza coerentei centrale postuleaza tendinta sistemului
cognitiv uman, de a raspunde la un numar cat mai mare de stimuli posibili si
generalizarea acestora la un numar cat mai mare de contexte posibile
4'rith,1EJE5.
-eoria coerentei centrale se refera la tendinta de a asambla, categoriza,
informatiile din mediu, atribuindu-le un interes semantic mai general. Extinderea
acestora la un alt context tine de un mecanism firesc al sistemului cognitiv uman
denumit coeziune cognitiva care asigura economicitatea semnificativa gandirii.
Ca dovada, in sustinerea acestei teorii sta faptul ca autistii nu pot deosebi
tipare, modele sau stimuli intr-un context cu inteles, spre deosebire de o
persoana care nu sufera de aceasta boala. Acest deficit poate insemna limitare in
procesarea unor evenimente sau stimuli importanti, dar poate servi la cresterea
performantei unui individ autist de a procesa stimuli intamplatori, observatie ce a
fost facuta in mai multe studii.
e exemplu intr-un studiu, indivizii autisti au dovedit ca au o capacitate
relativ dezvoltata in a-si aminti cuvinte intamplatoare, fara sens, dar au avut
rezultate proaste in a-si aminti propozitii cu inteles.
CTeoria mitiiB
- :: -
Ipoteza teoriei mentale continua traditia privind utilizarea teoriilor si
cercetarea din domeniul psihologiei dezvoltarii. Este realizata pe o populatie
normala in scopul avansarii la studiul unor populatii atipice.
*rima extensie de la cercetarea teoriei mentale la copiii dezvoltati normal
catre studiul autismului a fost realizata de )imon (aron-Cohen, Alan "eslie,&ta
'rith in studiul lor din 1EJ@- /*oes the autistic child have a theor- of mind(I.
Acest studiu, impreuna cu cele asemanatoare care i-au urmat, a oferit dovezi
substantiale in legatura cu deficitul specific copiilor cu autism privind
intelegerea cuvintelor false 4intelegerea faptului ca ceilalti oameni ar putea avea
conceptii foarte diferite fata de ale lor5, autorii argumentand ca deficitul teoriei
mentale ar putea explica autismul.
-inand cont de necesitatea teoriei mentale pentru intelegerea sociala si
comunicare, pare plauzibila presupunerea ca un deficit in aceasta arie ar putea
explica cel putin doua dintre simptomele cheie ale autismului. Importanta
ipotezei teoriei mentale pentru intelegerea naturii autismului si a dezvoltarii
normale din punct de vedere social, consta in faptul ca, explica deteriorarea
sociala in termenii unui deficit cognitiv, considerat de "eslie ca fiind de ordin
reprezentational, iar de )imon (aron K Cohen un deficit in /citirea mintilorI.
in perspectiva deficitului reprezentational, dificultatea pe care o au copiii
cu autism in intelegerea categoriilor mentale este specifica starilor mentale
reprezentationale cum ar fi credintele. !cestea sunt stari mentale al caror
continut prezinta realitatea ca fiind intr)un anumit fel. Credintele sunt exemplul
cel mai clar de astfel de stari mentale6 cel care crede ceva atribuie valoare de
adevar unei propozitii indiferent de realitatea exprimata de continutul ei.
In schimb, ceea ce caracterizeaza versiunea deficitului de /citire a mintiiI
se refera la presupunerea ca toate formele de stari mentale sunt deficitare in
autism indiferent daca au sau nu au un caracter reprezentational. )tudierea
autismului din perspectiva ipotezei teoriei mentale ne poate arata ce se intampla
cu un copil atunci cand aceasta abilitate nu este disponibila intr-o maniera
- := -
suficienta, care sunt efectele asupra limbajului si comunicarii sau asupra
dezvoltarii sociale si care sunt implicatiile clinice ale acestor deficite. In plus,
daca deteriorarea sociala din autism este intr-adevar cauzata de insificienta
dezvoltare a unei teorii mentale atunci studierea autismului ar putea duce la
evidentierea modului in care aceasta importanta abilitate este achizitionata in
mod normal atat de usor.
-eoria mintii sugereaza ca autistii au un defict in a-si crea o parere despre
sine sau o teorie despre starea mentala interna a celorlalti, cum ar fi dorintele si
cerintele lor. Acest deficit este observabil atunci cand unui individ autist I se cere
sa prevada comportamentul unei alte persoane dupa ce s-a luat in considerare
posibilitatea ca informatia data acelei persoane poate fi falsa sau ca individul ar
putea avea o opinie gresita 4-estul )allQ -Ann5.
CCitirea mitiiB prezint16
- abilitatea de a interfera asupra starilor mentale ale unor persoaneA
- abilitatea de a utiliza aceste informatii pentru a interpreta ceea ce
spun A
- abilitatea de a da un sens comportamentului lor si de a face predictii
asupra comportamentului lor in viitor.
Citirea mitii se refera la6
Citirea gandurilorA
Citirea dorintelorA
Citirea emotiilorA
Focul simbolic.
- :@ -
Citirea gadurilor. )e bazeaza pe principiul Ia vedea conduce la a
cunoasteI.
Ni"elul I6
- abilitatea de a interfera asupra a ceea ce o persoana vede - prezenta de la
.aniA
- aducerea sau scoaterea un obiect din campul vizual - prezenta la
.ani
Ni"elul IIA
- abilitatea de a interfera asupra modului in care un obiect este vazut de o
alta persoana - prezenta de la :ani si Bluni K =ani 4copiii de :ani nu
reusesc sa raspunda la ce vede o persoana care se uita la acelasi obiect5
Citirea doritelor. orintele sunt intelese de catre copii normali de la
varsta de .ani 4exemplu6 batutul din picior si din degete K nerabdare, mersul
pe varfuri K a trece neobservat5.
Citirea emotiilor Dexpresii faciale6 bucurie, tristete, furie etc.5 Copilul este
capabil sa faca predictii asupra modului in care o situatie determina o emotie
- de la :ani.
Eocul sim)olic. Copilul atribuie functii simbolice unor obiecte 4ex.
banana K telefon5. Apare la 1> K 1J luni si se defineste :-= ani.
- :B -
A)ilitatea de Fcitirie a mitii la autistiB
Exemple ale inabilitatii citirii mintii6
- insensibilitate la sentimentele celorlalti
- incapacitate de a lua in considerare ce stiu altii
- incapacitate de a 7negocia relatia de prietenieI prin citirea si
raspunderea la intentii
- incapacitatea de a citi nivelul de interes din vorbirea
celuilalt
- incapacitate de a anticipa ce ar putea cineva gandi din
actiunile acestuia
- incapacitate de a intelege greselile altora
- incapacitate de a intelege motivatia actiunilor
- incapacitate de a intelege reguli nescrise sau conventionale
I"atarea Fcitirii mitiiB I"atarea Fcitirii mitiiB
Etape6
- prezentarea de fotografii ale expresiilor facialeA
- prezentarea de desene schematice ale expresiilor facialeA
- prezentarea de situatii de determinare a emotiilorA
- prezentarea de situatii de dorinte.
esi toate aceste trei teorii6 "1 #de*icit in *'nctiile e+ec'tive, "2#coerenta
centrala sla,a si "3# teoria mintii au incercat sa explice teoriile
comportamentale si cognitive ale autismului, nu exista un model unic care sa
poata explica toate caracteristicile tuturor indivizilor.
e exemplu, chiar daca teoria dficitului in crearea unei opinii explica
deficitul social observat in autism, ea nu explica suficient comportamentul
ritualistic- repetitiv sau retardarea mentala care e prezenta pana la C>R din
cazuri.
- :C -
Teorii 0iologice Teorii 0iologice
Exista multe studii care aduc argumente ca autismul este un sindrom
cauzat de multiple conditii care afecteaza sistemul nervos central. Argumente in
acest sens sunt6
+ asocierea cu intarzierea mintala intr-o rata mareA
+ incidenta crescuta a epilepsieiA
+ existenta rubeolei congenitale sau a fenilcetonoriei, care se pot asocia cu
sindromul autistA
-otusi, anomaliile biologice care insotesc tulburarea autista raman de cele
mai multe ori necunoscute. Anne ,c(ride 41EEJ5 aduce argumente depre
hiperserotoninemie in autism, argumente confirmate si de alti autori. @ K
hidroxitriptamina 4@ - G-5 sufera cea mai importanta alterare bilogica in autism.
Teoriile Geetice
)tudiile familiale si pe gemeni au aratat ca exista posibilitatea existentei
unor factori genetici care sa influenteze aparitia comportamentului autist. -rei
studii pe gemeni, comparand rate pentru autism la gemenii monozigoti si
dizigoti, cu acelasi cromozom # au gasit o rata de concordanta pentru autism la
perechile monozigote de :B,@ K JER si repectiv concordanta > la dizigoti.
)tudiile familiale au aratat o rata de .,@ K :R de autism la frati, care este de @> K
1>> de ori mai mare decat in populatia generala. In asociere cu autsimul, in
familiile cu copii autisti se pot agrega deficite cognitive si tulburari de
personalitate. Alti autori raporteaza o rata mare a schizofreniei la parintii copiilor
autisti.
Delog G DHIer 41EJJ5 au gasit ca @ R dintre rudele de gradul I au avut
un istoric de -ulburare Afectiva (ipolara. Gill)erg G Cola)., 1EE1, discutau
- :J -
posibilitatea ca etiologia sindromului autist sa se gaseasca intr-o afectare a
cromozomului 1@ 4trisomie partiala a cromozomului 1@5.
Alte ipoteze recente vorbesc depsre o afectare a cromozomului @. %ata
inalta a concordantei pentru autism la gemenii monozigoti, rata semnificativa
crescuta a autismului la frati si agregarea familiala stabileste importanta
factorilor genetici in etiologia autismului. ,odurile specifice de transmitere sunt
diferite K sunt cercetati cr. 1@, cr. @ si cr. #. )indromul # K fragil se asociaza cu
autismul si a fost prima data cand s-a raportat ca un grup de indivizi cu autism au
o anomalie cromozomiala clara deosebita. ,arHer-ul a fost descoperit in 1EB= la
patru barbati cu intarziere mintala si care erau rude precum si la mamele lor
normale. "ocusul fragil 4xS .C.:5 este usor de detectat cand celulele sunt
cultivate pe medii speciale cu deficit de acid folic. ,utatia din locusul # K fragil
este localizata pe gena recent clasata a intarzierii mintale K # fragil 4',% - 15 si
consta intr-o repetitie tripla a 4C!!5 citozin K guanin K guanin. Aceste repetitii
ale trinucleotidelor se pot amplifica semnificativ la fiecare generatie succesiva si
pot explica fenomenul de anticipatie genetica. )indromul # fragil este, dupa
sindromul oOn cea de-a doua etiologie cromozomiala a intarzierii mintale cu o
rata a prevalentei de 1 la 1>>>.
Teorii Neuroaatomice
&nele cercetari neuroanatomice, completate de tehnici moderne de
neuroimagistica cerebrala aduc argumente despre afectarea unor arii cerebrale la
copiii cu comportament autist.
D+"<,A%< 4.>>>5 arata ca rezultatele cercetarilor neuroanatomice
vizeaza6 mezocortexul, vechi filogenetic care include6 lobii frontali, temporalii si
neostriatul, cerebelul si structurile diencefalice conexe si care sunt implicate in
sistemele de procesare senzoriala ale atentiei.
)tudiile %,$ au aratat hipoplazie a lobilor cerebrali B si C din vermis.
- :E -
)tudii anatomopatologice au gasit la E>R din cazuri o scadere a celulelor
*urHinjeA emisferul stang care este imatur sau afectat in perioada perinatalaA
lobul temporal a fost un subiect de mare interes in anii MC> cand s-a identificat
dilatarea cornului temporal al ventriculului lateral stang la copiii autisti.
)tudiile pneumo-encefalografice din anii MC> au fost completate cu studii
computer K tomograf recente care confirmau largirea ventriculului lateral stang
la 1@R dintre copiii autistiA modificari celulare majore in amigdala si hipocamp
au fost evidentiate la examenul anatomopatologicA neuronii din hipocamp erau
de : ori mai mici decat cei normali cu o densitate celulara mult crescutaA dupa
encefalita cu Gerpers )implex s-a evidentiat afectarea lobului temporal si
comportament autist. easemenea se pare +ligodendrogliomul lobului temporal
duce la aparita aceluiasi comportamentA studiul functionarii emisferului stang i-a
condus pe unii cercetatori la concluzia ca anomaliile limbajului, profilul cognitiv
cat si deficienta sociala din autism s-ar datora disfunctiei emisferului stang.
-otusi, nu toate simptomele autismului pot fi explicate prin functionarea
emisferului stang.
Ipote%e Neuroc4imice
Au fost studiate6
- serotoia K frecvent sunt raportate modificari de tip hipersertoninemie la
copiii autisti, dar si la mamele acestoraA
- dopamia - s-a sugerat ca o functionare hiperdopaminergica a sistemului
nervos central poate implica hiperactivitatea si stereotipiilor din autismA
- 4aloperidolul K blocant al receptorilor dopaminergici s-a dovedit a avea
efect in reducerea stereotipiilor din autismA
- opioidele edogee K observarea similaritatii intre copiii autisti si copiii
expusi la opioide prenatal au dus la studii in acest domeniu. )-a constatat
ca copiii autisti produc cantitati mai mari de encefaline si endorfine.
- => -
Aceasta teorie asigura rationamente pentru experimentele medicamentoase
cu antagonisti opiacei.
Teorii Imuologice
escoperirea autoanticorpilor impotriva filamentelor neuronale axonale in
serul copiilor autisti, cat si descoperirea autoanticorpilor impotriva receptorilor
serotoninergici sugereaza posibila implicare a sistemului imunologic. Ipoteza
porneste si de la descoperirea ca unele mame au anticorpi impotriva antigenelor
de pe leucocitele propriilor copii K este deci posibil un atac direct al anticorplior
materni impotriva tesutului fetal cu afectarea sistemului nervos central care ar
conduce la aparitia comportamentului autist.
Enumeram cateva din ipotezele psihofarmacologice care au dus la utilizarea
medicatiei in autismul infantil6
Cresterea activitatii dopaminergice la copiii autisti ar explica hiperactivitatea
si stereotipiile prezente. &tilizarea antipsihoticelor care blocheaza receptorii
dopaminergici s-a dovedit a fi semnificativ mai eficace decat placebo in
reducerea simptomelor tinta. Asocierea tratamentului cu Galoperidol si terapie
comportamentalKcognitiva s-a dovedit eficace. )tudiile 7dublu orbI controlat cu
placebo au dovedit eficacitatea *imozitului, un alt antipsihotic eficace in
autismul infantil.
Giperserotoninemia observata la 1?: din copiii autisti a dus la concluzia ca
@ G- ar fi implicata in aparitia simptomelor autiste. A fost studiata si eficacitatea
inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei 4I)%)56 fenfluramina, sertralina
fluoxetina K cateva studii au raportat eficacitatea acestora in scaderea
stereotipiilor si hiperactivitatii, desi exista studii care nu au confirmat aceasta
observatie.
)imilaritati intre comportamentele copiilor autisti si consumatorii de
opiacee aflati in intoxicatie acuta sau sevraj au condus la ipoteza dereglarii
- =1 -
secretiei de opioide in autism. %apoartele de caz si incercarile de utilizare pe un
numar mic de pacienti au aratat ca $altrexona, un antagonist opioid poate reduce
hiperHinezia, retractia social si poate imbunatati liumbajul la copilul autist. Este
o sugestie din literatura care nu este sprijinita insa pe date concludente.
,ai exista si alte observatii precum6
- utilizarea carbonatului de litiu la copiii autistiA
- utilizarea agonistilor adrenergici a fost gasita ca fiind eficace fata de
placebo intr-un studiu recent 7dublu orbI controlat placebo.
Amfetaminele utilizate mai frecvent la copiii cu sindrom hiperHinetic au
fost utilizate recent si la copiii autisti obtinandu-se ameliorarea hiperactivitatii si
imbunatatirea nivelului atentionalA
Antidepresivele triciclice K clomipramine au fost utilizate pe un lot de
pacienti de BK1J ani cu rezultate bune de schimbare a comportamentelor
repetitive si autiste.
Coerenta centrala slaba caracterizata prin inabilitatea de a experimenta
ceva ca intreg
Imunizarea poate fi o cauza a aparitiei autismului prin metilarea A$-lui
care are loc in urma imunizarii, nu s-a raspuns inca la aceasta intrebare.
Imageria Cere)rala &i Autismul Imageria Cere)rala &i Autismul
-omografia prin emisie de pozitroni K *E- - se realizeaza introducandu-
se apa marcata cu + 1@, si se masoara fluxurile sanguine la nivelul creierului,
prin inregistrarea glucozei la nivelul sinapselor, se poate afla daca exista o
functie la diferite nivele.
- =. -
In %,$ exista tehnici de activare prin modificarea metabolismului la
diferite nivele.
)-au efectuat tomografii prin aceste procedee pe un numar de :. copii cu
varste cuprinse intre B-1> ani, in regiunea temporala superioara s-a constatat o
scadere a fluxului sanguin cerebral deci o activare a sinapselor la copiii autisti
fata de cei care nu au autism. Anomalia nu este asigurata in acelasi loc pentru
fiecare copil. Exista 1B>.>>> de puncte la nivelul substantei gri unde apar
modificari anatomo- clinice si functionale.
)antul temporal superior este responsabil de recunoasterea fetei4emotiilor5,
a ochilor, a corpului.
*erceptia sociala reprezinta perceperea miscarilor biologice 4fetei, ochilor,
corpului, mainilor5. Aceste informatii le invatam de cand ne nastem.
"a nivel vizual s-au efectuat studii referitoare la miscarea mainii, a gurii.
aca auzim pe cineva strigand creerul trateaza vocea in mod diferit.
Cand aude o voce in raport cu alte sunete nu activeaza regiunea temporara
superioara. *ersoanele cu autism nu percep vocea ca fiind ceva diferit fata de alte
sunete. in acest motiv copilul autist cand este chemat pe nume nu raspunde, dar
reactioneaza la alte sunete.
In raport cu privirea exista un aparat care reconstituie traectul privirii
noastre prin reconstituirea traiectului privirii s-a demonstrat ca ochii nostri sunt
centrati pe ochii personajelor dintr-un film.
7Teoria spirituluiI este capacitatea de a putea deduce ceea ce gandesteo
alta persoana. Cohen 1EE= a facut afirmatia ca 7privirea este mai importanta
decat zambetulI.
"a copiii cu autism s-a constat lipsa de activare a zonelor care raspund
acestor stimuli.
*erceperea fetelor6 in partea mediana aproape de regiunea occipitala
exista o zona care raspunde de perceperea fetei. "a copiii cu autism nu se
- =: -
activeaza aceasta zona. Acesta este motivul pentru care s-a incercat si s-a obtinut
o activare a acestei regiuni prin desenarea unei cruci pe frunte. In acest fel va fi
atent la acel desen si regiunea respective se activeaza.
DIAGNO&TICUL !EDICAL DIAGNO&TICUL !EDICAL

DEFINITIIA
-ulburarea autista, cunoscuta si sub numele de autism infantil este cea mai
cunoscuta tulburare pervaziva de dezvoltare. Dom prezenta mai multe incercari
de definire a caestei tulburari.
CA,*(E", )GA!41EE@5 K -ulburarea Autista se caracterizeaza printr-o
afectare permanenta a capacitatii de relationare sociala, printr-o deviere a
comunicarii si patternuri comportamentale restrictive, stereotipe.
!%AGA, 41EEE5 K Autismul Infantil se caracterizeaza prin debutul
precoce 4inainte de :ani5 a unor tulburari sau devieri care intereseaza cel putin :
arii de dezvoltare6
- inabilitatea de a initia si dezvolta relatii sociale, de a exprima
interes si emotiiA
- incapacitatea de a folosi limbajul si comunicarea 4atat verbal, cat si
nonverbal5A
- prezenta unui comportament stereotip, incluzand un repertoriu
comportamental restrictiv si repetitiv.
+ definitie originala care incearca sa inglobeze toate caracteristicile
acestei tulburari este aceea a *rof. )t. ,ilea 41EJJ56 7)indromul autist reprezinta
un complex simptomatologic de etiologie variata, specific patologiei psihice a
copilului mic. enumirea i se datoreaza autismului, simptomul central in jurul
caruia se grupeaza o suma de manifestari intre care cele mai importante se
considera a fi tulburarile de limbaj si stereotipiile plasate intr-un amestec
particular si bizar de forme si mijloace primitive si pervertite de exprimare a
- == -
functiilor psihice cu altele mai elaborate, insule izolate de abilitati si resurse
uneori bine conservate alteori monstruos dezvoltateI.
C%I-E%II E IA!$+)-IC ), ID - pentru diagnostic este nevoie de
prezenta unui total de B sau mai multi itemi din categoriile 415, 4.5 si 4:5 cu cel
putin . itemi din 415 si cate unul din 4.5 si 4:5.
Afectarea calitativa a iteractiuii sociale manifestate prin cel putin . din
urmatoarele simptome6
- incapacitatea de a folosi adecvat comportamentele non-verbale
precum6 /privirea ochi in ochiI, expresia faciala a emotiilor, postura
corpului si gesturile care exprima interactiunea socialaA
- incapacitatea de a initia si dezvolta relatii cu cei de aceeasi varstaA
- lipsa nevoii de a cauta motive de bucurie in relatia cu alte persoane
4exprimate prin incapacitatea de a se bucura aratand, cautand sau
aducand un obiect de interes comun5A
- absenta reciprocitatii emotionale si sociale.
Afectarea calitativa a comuicarii maifestate prin cel putin unul din
intarzierea sau absenta totala a dezvoltarii limbajului vorbit
4neacompaniat de incercari de a compensa prin moduri alternative
gesturile mimico-pantomimice5A
la copiii cu un limbaj adecvat este prezentata o inabilitate profunda
de a initia si sustine o conversatie cu alte persoaneA
folosirea unui limbaj stereotip si repetitiv sau idiosincraticA
- =@ -
absenta unui joc elaborat, spontan sau a jocului social-imitativ,
potrivit nivelului de dezvoltare.
*atternuri specifice de comportament cu interese si activitati
restrictiv-repetitive si stereotipie manifestate prin cel putin unul din
- preocuparea anormala ca interes si intensitate pentru un
comportament stereotip si repetitivA
- inflexibilitate la schimbare, aderenta nefunctionala la ritualuri
specifice sau la rutinaA
- manierisme motorii stereotipe si repetitive 4rasuciri ale
degetelor, mainilor, fluturari ale mainilor, miscari complexe
ale intregului corp5A
- preocuparea permanenta pentru o anumita parte a unui obiect.
- functionarea anormala sau intarzierea in dezvoltarea a cel
putin uneia dintre urmatoarele arii de dezvoltare, cu debutul
inainte de :ani6
- interactiunea socialaA
- limbajul folosit in relatie cu comunicarea socialaA
- jocul simbolic si imaginativ.
CRITERIILE DE DIAGNO&TIC DIN ICD -/
'.J= .> Autismul infantil
Inainte de varsta de trei ani se observa o afectare a dezvoltarii in
urmatoarele arii6
- este afectata functia de comunicare a limbajului receptiv sau expresivA
- este afectata dezvoltarea abilitatilor sociale cu instalarea incapacitatii de
a avea reciprocitate emotionala sau atasament.
)unt necesare cel putin sase simptome din urmatoarele categorii6
- =B -
- anomalii calitative in interactiunea sociala si exprimarea
reciprocitatii emotionaleA
- copilul nu poate si nu stie sa utilizeze adecvat mesajele faciale si
corporale in exprimarea emotionalitatiiA privirea /ochi in ochiI,
gesturile si postura corpuluiA
- nu poate dobandi abilitatea de a relationa cu cei de aceeasi varsta,
nu stie sa isi exprime interesul, bucuria, sa imparta jucariileA
- reciprocitatea socio-emotionala este saraca, copilul avand
raspunsuri bizare sau deviate, modularile emotionale sunt
neadecvate contextului, iar integrarea in contextul social se face
printr-o comunicare neadecvata si haotica.
)pontaneitatea emotionala este aproape absenta, copilul nu stie sa isi arate
bucuria in timpul jocului, nu stie sa ofere, sa ceara, sa participe la joc.
Aomalii calitati"e i comuicareA
- limbajul verbal este insuficient dezvoltat si nu este acompaniat de
limbajul non-verbalA
- incapacitate si esec in initierea si sustinerea conversatieiA
- limbajul este stereotip si repetitiv, cu utilizarea de cuvinte si fraze
idiosincraticeA
- jocul imitativ este sarac.
*atter de comportamet stereotip' repetiti"' sarac' i acti"itati si
itereseA
- copiii pot avea preocupari si interese anormale in continutul lor si
in intensitatea cu care se manifestaA
- pot avea uneori o aderenta exagerata pentru rutine si ritualuri
propriiA
- =C -
- comportament motor stereotip si repetitiv, cu fluturarea mainilor,
rotirea lor si rotirea intregului corp, preocupari pentru joc stereotip
si parti ale obiectelor, sau cu obiecte nefunctionaleA miroase, atinge
cu limba, sau asculta zgomotul obiectelor.
)imptomatologia nu poate fi atribuita altor -ulburari *ervazive sau
intarzierii mintale cu tulburari aociate emotionale sau de comportament0 nici
tulburarile de limbaj cu probleme socio-emotionale asociate si nici tulburarilor
reactive de atasament.
Criteriile de diagnostic fundamentale mentionate de %&--E% 41ECC5 si
citate de D+"<,A% 4.>>>56
- ebutul simptomatologiei inainte de :> de luniA
- Copilul cu autism are un mod particular de insuficienta profunda si
generala a capacitatii de a dezvolta relatii socialeA
- Acesti copii prezinta o forma de intarziere a limbajului care implica
afectarea intelegerii, vorbirea ecolalica si inabilitatea utilizarii
pronumelui personal la persoana IA
- Comportamentul lor este marcat de prezenta unor variate gesturi si
comportamenterituale si compulsive.
Caracteristici cliice
escrierea aspectelor clinice ale copilului cu Autism Infantil o vom face
urmarind6
*articularitati de comportametA
,odalitatea de debut si specificul relatiilor socialeA
*articularitatile de limbajA
Comportamentul motor, marcat de stereotipii si manierismeA
%ezistenta la schimbare si repertoriu restrans al activitatilorA
- =J -
Atasamentul particular pentru obiecteA
%eactiile acute emotionaleA
*articularitatile jocului la copilul autist.
De%"oltarea itelectualaA
ezvoltarea intelectuala generalaA
eficite specifice de intelegere a limbajului.
ezvoltarea somatica.
*ARTICULARITATI DE CO!*ORTA!ENTA
a! Modalitati de de,'t si speci*ic'l relatiilor sociale-
In jurul varstei de : ani, parintii incep sa se alarmeze ca fiul sau fiica lor
pare /a fi surd4a5I, ca nu raspunde cand i se vorbeste, ca nu intoarce capul, ca nu
pare interesat de ce se intampla in jurA ca sugar era /foarte cuminteI, se joaca
singur ore intregi fara sa planga, fara sa ceara companie.
)e evidentiaza astfel, precoce, deficitul in exprimarea afectiunii si in
initierea interactiunii sociale6
- copilul se poarta de parca n-ar observa intrarea sau iesirea mamei din
cameraA
- au o atitudine indifernici enta, detasataA de fapt nu isi exprima dorinta
unui contact interpersonal chiar cu persoanele cele mai apropiateA
- nu sunt interesati de discutia cu ceilalti, nu arata preocupare pentru a-si
exprima sentimentele sau emotiile, nu-si exteriorizeaza dorinteleA
- nu simt nevoia sa fie mangaiati, laudatiA
- nu plang daca se lovescA par neatenti la obiectele din jurA
- nu privesc interlocutorul in ochi, dand impresia ca se uita in golA
- =E -
- nu li se poate capta atentia sau interesul, foarte rar privesc adultul in
ochiA pot avea contact vizual doar pentru foarte putin timp si pot fi
atrasi numai de obiectul care ii preocupa in mod specialA
- nu se joaca cu alti copiiA 4acest comportamnt este repede observat de
parinti si care ii ingrijoreaza obligandu-i sa se adreseze medicului5A
copilul autist prefera jocurile solitare, stereotipe, sarace, neelaborateA
- copiii autisti au aceasta incapacitate profunda de a relationa empatic cu
propria mama sau cu alte persoana. Cand mama pleaca din camera,
copilul nu se ingrijoreaza, poate chiar sa mimeze /sarutul in fugaI,
conventional, isi ia ramas bun, dar parca tot /nu o vedeI. Altii pot fi
anxiosi, agitati la separarea de mama, sunt dependenti de ea, dar tot ca
fata de un obiect, de fapt in ciuda eforturilor acesteia, nu comunica nici
cu ea, desi unele mame ajung sa descifreze nevoile copilului in acest
/amestec particular si bizarI de exprimare.
In 1E@., ,agaret ,ahler a descris /*sihoza simbolica hiperHineticaI K
dependenta patologica a copilului autist fata de mama sa.
,odul de interactiune al copilului autist a fost devizat in trei grupuri6
distat' pasi" si acti" dar bizar6
- copilul Cautist distatB este retras, indiferent, poate exprima un minim
de atasamentA este deranjat de orice gest de apropiere si afectiuneA
- copilul Cautist pasi"B accepta apropierea, se poate juca cu ceilalti
copii, dar intr-o maniera proprie si doar daca jocul a fost structurat si
adaptat pentru elA
- copilul Cautist acti"B, are o maniera activa dar bizara de interactiune,
nepotrivita si unilaterala.
).Tul)urarile particulare de lim)a=
- @> -
Copilul cu autism prezinta o afectare calitativa a comunicarii verbale si
nonverbale cat si a jocului 4maniera cea mai comuna de interactiune la copii5.
Aceasta tulburare se poate manifesta in doua moduri6 fie limbajul este absent, fie
exista, dar are cateva particularitati specifice autismului.
Cand limbajul nu a fost achizitionat 4se pare ca pana la @>R din copii
autisti raman fara limbaj5, copilul pare ca nu intelege ce i se spune sau intelege
dar nu raspunde sau raspunsul este relativ K rareori utilizeaza limbajul nonverbal,
aratand cu degetul obiectul pe care il doreste sau ia mana mamei pentru a arata
obiectul doritA
Cand limbajul a fost achizitionat exista cateva caracteristici6
- limbajul parca si-a pierdut functia de comunicareA
- copiii au dificultati semantice 4de a intelege sensul cuvintelor sau
frazelor5A
- au dificultati pragmatice 4uzul limbajului in context adecvat5A
- au dificultati de a intelege unele cuvinte, iar eventuala utilizare a
cuvantului nou invatat nu se poate face decat in contextul si cu
asocierea in care el a fost invatatA
- nu poate invata cuvinte noi decat bazandu-se pe similaritati perceptuale
mai mult decat pe atribute functionaleA
- pot avea difcultati in a intelege cuvintele cu mai multe sensuriA
- inteleg greu verbele /a daI si /a luaI cat si utilizarea pronumelui
personal la persoana IA
- utilizeaza pronumele personal la persoana a II-a si a III-a. Cand li se
pune o intrebare ei o repeta, astfel ca pronumele este inversat si ei
invata asa pronumele pe care il vor utiliza numai in acest fel. Ei
vorbesc despre ei insisi la persoana a II-a sau a III-a 4ex6 la intrebarea
/vrei apaTI copilul raspunde /da-i baiatului apaI sau /,arina vrea
apaI5.
- @1 -
- copii autisti repeta uneori cuvintele imediat ce le aud sau dupa un
interval de timp6 /ecolalie imediataI sau /ecolalie intarziataIA
- exista de asemenea, o prozodie, o melodicitate particulara, adica
intonatia cu care sunt pronuntate cuvintele este deosebita, ei raspund la
intrebari mentinand caracteristicile intonatiei. $u-si pot exprima
emotiile prin tonul vocii. Dorbirea are o nota de pedanterie accentuataA
- pot folosi aprecieri sau un limbaj cvasimetaforic sau idiosincratic 4ex6
un ursulet de plus care nu-i placea de fapt si cu care nu se juca era
denumit /animalul impaiatI5
- copiii autisti au o mare dificultate de a purta o conversatie pentru ca nu
stiu cum sa schimbe un subiect sau cum sa mentina conversatia. Ei nu
isi privesc interlocutorul in ochi, nu pot anticipa sensul conversatiei K
de fapt nu sunt interesati sa o faca. %aspund numai la intrebari sau pot
repeta la nesfarsit intrebarile in /banda de magnetofonI K intr-un joc
parca numai de ei stiutA
- comunicarea nonverbala este de asemenea afectata, ei nu folosesc
gesturile pentru a comunica K doar daca au fost invatati pot misca mana
sub forma de /la revedereI K altfel nu stiu sa faca nici un gest.
c. Comportametul motor' marcat de stereotipii si maierisme
Cei mai multi copii autisti prezinta frecvent miscari stereotipe precum
/falfaitul mainilorI, /topaitI, /mers pe varfuriI, /leganatI6
K cei mai multi dintre ei au un grad crescut de hiperactivitate motorieA
K copilul autist poate avea gesturi, atitudini, miscari faciale sau posturi
stereotipe pe care le poate mentine un timp indelungatA
K examineaza obiectele straine mirosindu-le sau atingandu-le cu limba,
pipaindu-le structura, ascultand zgomotul pe care il fac, pare uneori
fascinat de ceea ce descopera,
- @. -
K poate repeta in mod stereotip diferite sunete fara valoare de
comunicare, sunete pe care le poate inlocui cu altele dupa catva timp.
d.Re%isteta la sc4im)are si repertoriul de iterese restras
"egat de aceasta permanentizare a comportamentului este si rezistenta la
schimbare6
K orice modificare in mediul lor si in stereotipul lor de viata poate
declansa o stare emotionala accentuata, cu tipete si agitatie bizaraA
K insista sa manance din aceeasi farfurie sau sa fie imbracat cu aceleasi
hainute 4o mama povestea ce greu i-a fost sa ii inlocuiasca sosetele care
se uzasera sau rochita care se rupsese deja5. %efuza sa se imbrace cu
orice alta haina. Asteapta sa fie spalata si uscata /rochita eiIA
K uneori mancarea trebuie preparata in acelasi mod si asezata pe masa in
acelasi felA
K copilul insista sa fie respectat acelasi drum spre magazin 4ex6 cand
mama a ales alt drum pe care nu se afla o reclama pe care el o prefera
si in fata careia se oprea de fiecare data copilul a avut o agitatie bizara
si nu s-a putut linisti decat dupa ce au refacut drumul in maniera lui -
stereotipa preferata5A
K modificarea aranjamentului mobilei in camera copilului, schimbarea
perdelelor sau a culorii asternutului poate declansa, la fel, reactii
catastrofice.
e.Atasametul particular petru o)iecte
- )pre deosebire de copiii normali, copilul autist prefera sa /se joaceI cu
obiecte, nu cu jucariiA
- dezvolta uneori un atasament bizar fata de un ciob, o cheie, o sfoara, o
cutiuta, o bucata de material 4ex6 o pacienta se atasase de un mosor de
- @: -
ata pe care intr-o zi l-a ratacit si tot personalul s-a grabit sa-l caute
pentru ca fetita nu se mai putea calma5A
- alteori prezinta aceeasi atitudine bizara, stereotipa, fata de /sunetul apei
care curgeI, fata de /fosnetul hartieiI, pot invarti sau atinge la nesfarsit
un obiect numai pentru sunetul pe care-l produce 4un baietel prefera sa
traga apa la baie si asculta zgomotul ore in sir5A
- orice incercare de a-i desparti de obiectul preferat, de a-i indeparta de
sursa de zgomot care le place, declanseaza reactii intense, de nepotolit.
f. Reactiile acute emotioale
Am prezentat deja conditiile in care ele se declanseaza. +rice modificare
in stereotip si ritual duce la anxietate si agitatie extrema. )e pot trage de par, se
pot lovi in piept, isi pot musca degetul, se pot lovi peste fata pana se invinetesc.
*arca nu simt durerea, nici a lor dar nici a altora.
g. *articularitatile =ocului la copilul autistA
- jocul este stereotip si repetitiv, nu este elaborat, creativA
- in loc sa creeze, sa imagineze, copilul autist mimeaza repetitiv atitudini
sau gesturiA
- copilul autist are un deficit in activitatea imaginativa la diferite niveluri
ale simbolismuluiA
- natura simbolica a jucariilor le este straina, nu o pot intelegeA
- este afectata si abilitatea de a substitui un obiect cu altul in /jocul
simbolicI, /jocuri cu roluriI. e altfel, nici nu participa si nici nu
inteleg astfel de jocuriA
- copilul autist se joaca cu propriile lui stereotipii, el se distreaza
rasucind obiectele, invartindu-le sau privind obiecte care se misca
repetitiv 4ex6 privesc indelung masini rotative, evantaie5.
- @= -
De%"oltarea itelectuala De%"oltarea itelectuala
De%"otarea itelectuala geerala
Contrar opiniei lui "eo <anner, copiii autisti sunt intr-un procent de C@-
J>R cu deficit cognitiv. Aproximativ C>R din ei au un U.I. non-verbal sub C> iar
@>R sub @>. $umai @R au un U.I. peste 1>>.
Deficite specifice de itelegere a lim)a=uluiA
- copiii autisti au un pattern dinstinct la testele de inteligenta, datorat
dificultatilor de secventiere verbala si abstractizare. !andirea simbolica
nu este dezvoltata, de aceea nu pot intelege ce simt si cum gandesc
ceilaltiA
Au fost elaborate teorii cognitive ale autismului in urma observarii
comportamentului lor la testele de inteligenta6
1. se considera a fi absent /motorul central al coerenteiI, ceea ce duce la
fragmentarea vorbirii si detasarea de eaA
.. o alta ipoteza ar fi aceea ca, copilul autist este incapabil de a atribui
/statusuri mentaleI celorlalti 4normalul poate anticipa comportamentul
celuilalt, interferand cu gandurile, credintele si sentimentele lui5.
Copilul autist nu are dezvoltata aceasta abilitateA
:. copiii autisti au o lipsa de empatie si intuitie sociala care le explica
comportamentul.
+ alta particularitate a inteligentei copiilor autisti este, la unii dintre ei, cea
a unei memorii de fixare excelenta 4 de ex pot memora cifre, date, pot reproduce
melodii auzite candva, isi pot aminti fapte si gesturi, amanunte pe care ceilalti le-
au uitat deja5. Au fost denumiti /idioti savantiI dar nu toti cei cu astfel de
manifestari sunt autisti.
Exista, de asemenea, probleme de organizare a informatiei si in a trece de
la o idee la alta sau de la o actiune la alta.
- @@ -
De%"oltarea somatica
,ajoritatea copiilor autisti sunt dezvoltati armonios, eutrofici, fara
anomalii fizice. -otusi 1@R dintre copiii autisti dezvolta Epilepsie in copilarie
sau la adolescenta, forma partiala. Crizele nu sunt severe si raspund la
anticonvulsivante.
Copiii autisti cu varste cuprinse intre . si C ani sunt mai scunzi decat cei
normali de aceeasi varsta.
*ot prezenta, uneori, tulburari ale somnului precum inversarea ritmului
somn-veghe.
*ot prezenta aversiune fata de unele alimente si pot avea un pattern
alimentar foarte dificil de satisfacut.
&nii copii autisti pot prezenta raspunsuri anormale la stimuli senzoriali6
- hipersensibilitate la sunete, se pot speria la sunete obisnuite precum
soneria telefonului, latratul cainilor, sirena politieiA
- hipersensibilitate la lumina 4nu pot suporta o lumina mai puternica,
desi sunt fascinati de ea5A
- pot fi sensibili la atingere K nu suporta anumite texturi 4lana sau
haine cu eticheteA o pacienta nu suporta nici un fel de haine, statea
toata ziua desbracata si doar seara la culcare accepta sa fie acoperita
cu un cearceaf5A totusi, unii dintre ei, paradoxal, pot deveni
cooperanti si chiar sa doreasca sa fie atinsi 4o fetita incepea sa
zambeasca sau chiar sa rada cand era gadilata, avand, astfel, o schita
de interactiune5.
Diagostic diferetial
)unt mai multe etape de diagnostic diferential6
- @B -
A5 prima etapa vizeaza tulburari organice care pot avea o
simptomatologie asemanatoare6 paralizii cerebrale 4encefalopatii cronice
infantile5, hidrocefalii, agnozii corticale ce pot fi atat de severe incat sa
determine aparitia comportamentului autist.
iagnosticul diferential cu tulburarile genetice si de metabolism respectiv6
neurolipidoze, adeno-leuco-distrofii 4(. )childer5, leuco-distrofia metacromatica,
sfingo-mielinoze, ganglio-zidoze, boli de colagen cu deficit de elastina 4(.
Villiams5 necesita investigatii paraclinice suplimentare, dar care aduc repede
argumentele necesare.
(5 a doua etapa cuprinde toate tulburarile psihice ale copilului cu
simptome asemanatoare 4/ autist 0 li<eI56
- diagnosticul diferential se poate face cu intarzierile mintale, mai ales
formele moderata, severa si profunda unde, datorita deficitului
cognitiv, pot aparea afectari ale interactiunii socialeA
- tulburarile de dezvoltare a limbajului necesita diagnostic diferential in
primii ani, cand copilul prezinta o mare afectare a intelegerii si
exprimarii, dar absenta stereotipiilor si a discontactului psihic de tip
autist exclude diagnosticulA
- tulburarile senzoriale 4surditatea si cecitatea5 se pot insoti, uneori, de o
scadere a capacitatii de relationare datorata anxietatii, fricii de
necunoscut, constientizarii deficitului. Copiii cu astfel de deficite pot
dezvolta uneori un grad de neresponsivitate la mediu, dar, cu timpul,
educatia speciala poate compensa si reduce comportamentulA
- tulburarea reactiva de atasament cu sociabilitate nediscriminativa si
esec social impune diagnostic diferential cu -ulburare Autista, dar
evolutia favorabila odata cu acordarea de ingrijiri si suport emotional
infirma diagnosticulA
- @C -
- diagnosticul diferential cu )chizofrenia Infantila necesita, in primul
rand, discutarea acestei entitati nozologice, care nu exista ca atare in
nici unul dintre instrumentele taxonomice mentionate.
Experienta ne face sa aderam la punctul de vedere al lui !%AGA,, 1EEE,
care mentioneaza acest diagnostic diferential. Intr-adevar, Autismul Infantil nu
se poate confunda cu )chizofrenia Infantila K prezenta halucinatiilor si iluziilor,
cat si a tulburarilor formale de gandire la copilul de B sau E ani, o diferentiaza
usor de autism. Este rara )chizofrenia cu debut la pubertate, dar exista.
C5 ultima etapa de diagnostic diferential se face, in cadrul categoriei
diagnostice -ulburarilor *ervazive de ezvoltare, cu celelalte tulburari6
- -ulburarea dezintegrativa a copilarieiA
- )indromul %ettA
- -ulburarea Asperger.
+bservarea atenta a comportamentului si folosirea criteriilor de diagnostic
ajuta la diferentiere, desi, pentru un specialist tanar, fara experienta, poate fi
destul de dificil.
TUL0URAREA A&*ERGER TUL0URAREA A&*ERGER
-. Istoric.
A fost descrisa pentru ptima data de medicul austriac Gans Asperger in
1E==. El a descris pentru prima data copiii cu dificultati de incadrare sociala si a
- @J -
caror tulburare a denumit-o /psihopatie autistaI pentru a mentiona caraterul
stabil al bolii.
Copiii cu afectare severa a capcitatii de relationare sociala semanau cu
copiii autisti descrisi de "eo <anner, desi erau mai inteligenti si limbajul lor era
mai bine dezvoltat. Asperger a constatat ca pacientii cu /psihopatie autistaI erau
diferiti de cei cu autism infantil. in 1EJ1, cand "orna Ving a descris un grup de
persoane cu o pronuntata afectare a relatiilor sociale, s-au reluat cercetarile si
observatiile privind diferentierea tulburarii Asperger de tulburarea autista.
%ecunoasterea oficiala a acestei entitati se va face abia in anii E>, cand in
IC 1> apare pentru prima data diagnosticul de sindrom Asperger, iar in ), D
- -ulburarea Asperger. Exista insa controverse si dispute privind distinctiile intre
tulburarea Asperger si autismul inalt functional, bine adaptat.
;. Defiitie.
-ulburarea Asperger este o tulburare pervaziva de dezvoltare care se
caracterizeaza printr-o afectare a comportamentului social, a interactiunii
socciale, prin existenta unor preocupari si interese restrictive, stereotipe,
specifice autismuluiA acesti copii au o buna functionare cognitiva si de limbaj, cu
caracteristici specifice varstei, dar au o mare incapacitate de rezonare afectiva, de
exprimare a reciprocitatii emotionale, de comunicare empatica.
Acesti copii pot acumula foarte multe informatii intr-un anume domeniu,
dar intr-o maniera mecanica, fara utilitate uneori.
"imbajul acestor copii este corect gramatica, dar cu o intonatie si cu o
prozodie particulara, marcat de aceeasi stereotipie si pedanterie.
Aceasta tulburare a fost descrisa uneori ca personalitate schizoida sau ca o
psihopatie autista.
2. Epidemiologie
- @E -
)tudiile arata ca tulburarea Asperger poate aparea la :K= ? 1>.>>> de copii.
Incidenta se pare ca este mai mare la baieti decat la fete, in majoritatea cazurilor
debutul situandu-se intre : si = ani.
1. Etiopatogeie
Ca si in autismul infantil, cauza tulburarii Asperger, ramane inca
necunoscuta, desi factorii genetici sunt considerati din ce in ce mai importanti6
similaritatea celor doua tulburari sugereaza posibilitatea existentei unei etiologii
comune. Exista in literatura de specialitate rapoarte privind existenta celor doua
entitati clinice, chiar in aceeasi familie 4ceea ce ne confirma ipoteza genetica5. )-
a propus de catre unii autori ca sindromul Asperger sa poata fi considerat o
forma pura de autism cu o mare componenta genetica. "a un moment dat s-a
presupus ca autismul apare atunci cand de fapt copilul destinat sa se nasca cu o
tulburare Aperger sufera o afectare a )$C. In prezent studiile care compara
copiii cu sindrom autist cu cei considerati ca indeplinind toate criteriile de autism
nu au identificat diferentieri considerabile.
Evaluarea neuropsihologica a copiilor cu autism inalt functional a aratat
diferenta semnificativa in particularitatile de limbaj, comparativ cu cei cu
sindrom Asperger.
#. Criterii de diagostic si caracteristici cliice.
Evaluarea implica o buna anamneza care are la baza istoricul de
dezvoltare a copilului in toate ariile6 aspectul social, comunicarea,
comportamentul si afectivitatea. Examinarea fizica, de obicei nu arata nimic
patologicA acesti copii sunt ca si cei cu Autism InfantilA euforici, armoniosi, cu
aspect placut. Existenta unor grade diferite de dezvoltare a limbajului, cat si a
dezvoltarii cognitive a impus termenul de /)indrom AspergerI, care este rezervat
copiilor diagnosticati cu autism, dar la care limbajul este suficient de bine
dezvoltat.
- B> -
IC 1> continua sa foloseasca termenul de )indrom Autist, iar ), ID
considera deja -ulburarea Asperger.
iagnosticul de -ulburare Asperger necesita demonstrarea afectarii
calitative a interactiunii sociale si existenta comportamentului restrictiv,
repetitiv, cu stereotipii si incapacitatea de a rezona afectiv si de a avea trairi
empatice K toate aceste modificari aparand la copiii fara afectare cognitiva si de
limbaj.
*utem spune ca, acest copil, care nu este un W autist vera X, are totusi
dificultati in relationarea sociala, are un limbaj bine dezvoltat, dar care esueaza
in adaptarea la contextul social.
"imbajul lor este corect gramatical, are o intonatie particulara si o
prozodie bizara, fiind marcat de pretiozitate si pedanterieA desi inceaSrca sa fie
comunicativi si sociabili ei nu reusesc sa fie acceptati de cei de o varsta. UI K ul
verbal este net superior UIKului de performanta. Acesti copii sunt neindemantici,
stangaci, nepriceputi, fara abilitati sportive, dar pot avea interese si performante
intr-un anumit domeniu. *ot memora date, cifre, nume proprii cu o mare usurinta
dar numai daca se incadreaza in sfera lor de interes 4astronomie, chimie,
muzica5. *ot desena cu mare usurinta si talent personaje din /desene animateI
sau pot reda schema imaginara a unei /masini hidrauliceI pe care vor sa o
inventeze. -otul este marcat totusi de bizar si stereotipie. &neori dialogheaza cu
personaje imaginare, carora le dau nume proprii ciudate, pot folosi neologisme
dar pot si /inventa neologismeI in aceste jocuri imaginative, bogate dar de care
nu se pot bucura decat ei singuri 4de ex., un baietel dialoga cu personaje
imaginare, pe care numai el le vedea5.
'ormele mai severe de -ulburare Asperger nediagnosticate in copilarie pot
fi diagnosticate in perioada adulta ca -ulburare de *ersonalitate )chizoida )au
)chizotipala.
(. Criterii de diagostic D&! I,
- B1 -
A. Exista afectari calitative a interactiunii sociale manifestate prin cel
putin doua din urmatoarele criterii6
aJ Afectare marcata a comportamentelor nonverbale precum6 absenta
privirii /ochi in ochiI, lipsa mobilitatii si expresivitatii faciale,
inexistanta gesturilor si posturilor corporale cu scop de comunicare
interpersonalaA
)J Incapacitate si esec in initierea relatiilor cu cei de o varstaA
cJ "ipsa spontaneitatii in exprimarea bucuriei sau placerii la intalnirea
unei persoane agreate si incapacitatea impartasirii bucuriei cu
ceilalatiA
dJ "ipsa reciprocitatii emotionale si sociale.
0. Existenta unui pattern de comportament cu interes si activitati
restrictive, repetitive si stereotipe, mainfestate prin cel putin unul din
urmatoarele criterii6
aJ Existenta unei preocupari anormale ca intensitate si interes si care
sunt caracterizate prin acelasi pattern restrictiv si stereotip A
)J Aderenta inflexibila la rutina si ritualuri proprii, non-functionale A
cJ ,anierisme motorii stereotipe si repetitive 4ex. K fluturarea sau
rasucirea mainilor sau degetelor sau miscari complexe de rasucire ale
intregului corp5 A
dJ Foc persistent cu preocupare persistenta pentru anumite parti ale
obiectelor.
C. *rezenta acestor simptome determina o afectare sociala, ocupationala
sau in alte arii de functionare.
- B. -
D. $u exista intarziere in dezvoltarea psihomotorie sau de limbaj
4copilul a folosit cuvinte singulare pana la . ani si a putut sa comunice prin fraze
de la : ani5.
E. $u exista nici un semn de afectare clinica generala sau a dezvoltarii
cognitive sau a abilitatilor specifice varstei.
F. $u sunt indeplinite criteriile pentru alte tulburari pervazive de
dezvoltare.
KAlte denumiri 6 *siohopatia autista sau -ulburarea schizoida a copilariei
5. Diagosticul diferetial
at fiind polimorfismul si particularitatile acestei tulburari, diagnosticul
diferential se impune a fi facut cu urmatoarele mari grupe de tulburari 6
K Cu toate celelate tulburari si sindroame incluse in -ulburarile pervazive
de dezvoltare A
K Cu tulburarile de invatare A
K Cu tulburarile de limbaj si comunicare A
K Cu bolile genetice si de metabolism care pot prezenta tablou autist A
K Cu tulburarile de personalitate de tip schizoid si schizotipal
O prima etapa a diagnosticului diferential vizeaza toate bolile organice
cerebrale si somatice ce se pot insoti de o pierdere semnificativa a achizitiilor
psihice si?sau motorii 6 encefalite si encefalo-mielite, intoxicatii severe cu
afectare cerebrala, tumori cerebrale, boli neuroKdegenerative de etiologie
metabolica, epilepsii grave de tip sindrom "ennoxK!astaut. Investigatiile
paraclinice si de laborator ajuta la stabilirea diagnosticului, iar particularitatile
- B: -
clinice specifice din )% cu scaderea perimetrului cranian si aparitia gestului
stereotip specific de spalare a mainilor, orienteaza diagnosticul.
A doua etapa vizeaza celelate boli psihice ce se pot insoti de deficit
cognitiv 6 intarzieri mintale, tulburari de invatare, de limbaj.
A treia etapa de diagnostic diferential se va face in cadrul tulburarilor
pervazive de dezvoltare.
TUL0URAREA RETT TUL0URAREA RETT
1. DefiiLie
Andreas %ett, medicul austriac care a descris prima dat1 aceast1 tulburare,
a definit-o ca fiind o enca*alopatie progresiv), care se dezvolt1 2n principal la
fete, dup1 o perioad1 de @ luni de via31 aparent normal1 4dezvoltarea pre- 0i peri-
natal1 normal1, dezvoltare psihomotorie normala la na0tere5. up1 @-=@ luni de
via31 se observ1, treptat, 2ncetinirea cre0terii perimetrului cranian, tulbur1ri ale
mersului, pierderea unor achizi3ii 0i 2ndem8n1ri, inclusiv a limbajului 0i
rela3ion1rii sociale.
+ caracteristic1 important1 este pierderea indem8n1rilor motorii, a
prehensiunii 4a deprinderilor de utilizare a m8inilor5 0i apari3ia unor mi0c1ri
stereotipe, nefunc3ionale, precum r1sucirea 0i frecarea m8inilor 2n apropierea
gurii, imit8nd gestul sde /sp1lareI. Evolu3ia acestor copii este grav1, cu
deteriorarea treptat1 a mersului, cu regres psihomotor 0i exitus, care poate
surveni 2n c83iva ani.
.. Epidemiologie
- B= -
Cea mai mare prevalenta 1?:>>>, a fost raportata in Anglia in 1EJE,
sindromul %ett fiind considerat a doua cauza de intarziere mintala la fete dupa
)indromul oOn.
2. Diagostic 6i Criterii de Diagostic
Prim'l stadi' are ca principal1 manifestare /incetinirea cre0terii capuluiIA
acest indicator este greu de observat 0i se instaleaz1 dup1 primele .-= luni de
via31 0i dup1 o perioad1 de dezvoltare normal1.
e0i, 2n ansamblu, neurodezvoltarea poate fi considerat1 normal1 2n
primele B luni de via31, o examinare foarte atent1 relev1 tulbur1ri de tonus, de
alimentare sau de comportament la scurt timp dup1 na0tere.
;n cel de%al doilea stadi', manifest1rile pot fi acute, uneori asem1n1toare
cu cele dintr-o boal1 neurodegenerativ1. iscontactul psihic, restr8ngerea
rela3iilor sociale de tip autist, tulbur1rile de aten3ie, de auz 0i de afectivitate por fi
considerate ca fiind tulbur1ri specifice autismului infantil. -ulbur1rile de
comunicare din sindromul %ett devin complexe 2n acest stadiu. Anomaliile EE!
sunt prezente 2n toate cazurile, cu aspect de paroxisme de v8rfuri sau ritm 2n
regiunile centrale, pe un fond lent de unde delta 0i teta.
;n stadi'l trei apar anomaliile respiratorii la C@R dintre copii, cu aspect de
joc stereotip cu propria respira3ie. Aceste anomalii respiratorii se datoreaz1 unor
disfunc3ii corticale care au conexiuni cu c1ile respiratorii.
,i0c1rile stereotipe, /de sp1lare a m8inilorI, /de frecare a lorI, /de
mu0careI conduc la involu3ia copilului 2n a sim3i m8inile, m8na devenind
nefunc3ional1, av8nd numai jocul stereotip.
;n stadi'l patr' boala atinge un nivel pe care 2l poate men3ine mult timp6
convulsiile 0i tulbur1rile respiratorii fie dispar fie se amelioreaz1, se instaleaz1
scolioza, hipotonia difuz1 se transform1 treptat 2n rigiditate 0i distonie,
deteriorarea cognitiv1 care se instaleaz1 treptat se poate opri 2n stadii diferite.
- B@ -
Criterii de diagosatic D&! I,
A. )unt necesare urm1toarele criterii6
1. ezvoltarea pre- 0i peri-natal1 aparent normal1
.. ezvoltarea psihomotorie aparent normal1 la na0tere 2n primele luni de
via31
:. Circumferin3a cranian1 normal1 la na0tere
(. Apari3ia, dup1 o perioad1 aparent normal1 de dezvoltare, a urm1toarelor
simptome6
1. ;ncetinirea cre0terii perimetrului cranian 2ntre lunile @-=J de via31
.. *ierderea abilit13ilor motorii din sfera prehensiunii dob8ndite anterior,
2n lunile @-:> de via31, cu apari3ia mi0c1rilor stereotipe 0i nefunc3ionale
ale m8inilor 4sp1larea m8inilor, frecarea m8inilor5
:. *ierderea precoce a abilit13ilor sociale 4adesea interac3iunea social1 se
dezvolt1 mai t8rziu5
=. Coordonarea dificil1 a mi0c1rilor trunchiului 0i a mersului
@. Alterarea sever1 a limbajului expresiv 0i receptiv, cu regres psihomotor
sever.
Criterii de diagostic ICD -/ pentru )indromul %ett - ' J=..
- ezvoltarea aparent normal1 p8n1 2n @ luniA perimetru cranian normal la
na0tere
- ;ntre @ luni 0i = ani se observ1 o 2ncetinire a cre0terii perimetrului cranian 0i
o pierdere a achizi3iilor 2n utilizarea m8inilor 2ntre @ 0i :> de luniA
concomitent se observ1 0i deficit 2n comunicare, 2n interac3iunea social1 0i,
de asemenea, 2n coordonarea motorie a trunchiului.
- BB -
- Afectarea sever1 a limbajului receptiv 0i expresiv, cu piederea achizi3iilor
deja f1cute.
- Apar ulterior mi0c1ri stereotipe ale m8inilor, care sugereaz1 gestul de sp1lare
a m8inilor, fapt care se observ1 dup1 ce s-a pierdut func3ia de prehensiune a
acestora.
Criterii de diagostic M &R 4-%EDA-GA$ 0i $AI& - 1EJJ5
1. *erioada prenatal1 0i postnatal1 aparent normal1
.. ezvoltarea psihomotorie aparent normal1 2n primele B luni
:. *erimetrul cranian normal la na0tere
=. ;ncetinirea cre0terii craniene 2ntre v8rsta de @ luni 0i = ani
@. *ierderea 2ndem8n1rilor dob8ndite 2ntre v8rsta de B 0i :> luni, temporar
asociat1 cu dificult13i de comunicare 0i de socializare
B. Apari3ia unor severe alter1ri ale limbajului expresiv 0i receptiv 0i prezen3a
unui regres psihomotor sever
C. ,i0c1ri stereotipe severe6 str8nsul 0i desf1cutul pumnului, b1tutul din palme,
grimase 0i automatisme de frecare K sp1larea m8inilor, ap1rute dup1 ce
copilul 0i-a pierdut 2ndem8narea 4prehensiunea5
J. Apraxia mersului 0i apraxia K ataxia trunchiului 2ntre 1 0i = ani
E. Apari3ia criteriilor de diagnostic p8n1 la v8rsta de .-@ ani.
- BC -
TUL0URAREA DE?INTEGRATI,N TUL0URAREA DE?INTEGRATI,N
A CO*ILARIEI A CO*ILARIEI
I. Istoric.
Aceasta tulburare a fost descrisa pentru prima data de T4eodore <eller, in
1E>J. Autorul a descris B copii care, dupa : K = ani de evolutie aparent normala,
prezentau o importanta regresie in mai multe arii de dezvoltare. Afectiunea a
fost numita (ementa n*antila, cunoscuta si sub numele de (ementa .eller
sau Psi$oza dezintegrativa.
II. Defiitie.
Aceasta entitate este descrisa in ), ID. -ulburarea dezintegrativa a
copilariei se caracterizeaza printr-un regres motor si psihic, aparand dupa primii
. K : ani de dezvoltare, aparent normala. A fost considerata ca fiind un proces
demential. )e considera ca in spatele ei, probabil, se afla tulburari metabolice
inca neevidentiate.
III. Criteriile di D&! I,.
A. ezvoltarea aparent normal1 2n cel pu3in primii . ani de via31,
manifestat1 printr-un comportament verbal 0i non-verbal adecvat v8rstei,
comportamentul adaptativ, jocul 0i rela3ionarea social1 fiind corespunz1toare
v8rstei.
(. *ierderea semnificativ1 a 2ndem8n1rilor 0i abilit13ilor dob8ndite
anterior 2n cel pu3in . arii de func3ionare din urm1toarele 42nainte de v8rsta de
1> ani56
1. pierderea limbajului expresiv 0i receptiv
.. afectarea treptat1 a comportamentului adaptativ-social
:. pierderea controlului sfincterian
- BJ -
=. modificarea jocului
@. piederea 2ndem8n1rii motorii
C. Apari3ia unor anomalii de func3ionare 2n cel pu3in dou1 dintre
urm1toarele arii6
1. Afectarea calitativ1 a interac3iunii sociale 4a comportamentului
non-verbal, a reciprocit13ii emo3ionale5
.. Afectare calitativ1 a comunic1rii 42nt8rzierea apari3iei sau lipsa
limbajului vorbit, pierderea capacit13ii de comunicare non-verbal1,
limbaj cu stereotipii 0i repeti3ii5
:. Comportament restrictiv, repetitiv, stereotip, interese 0i activit13i
motorii stereotipe
. -ulburarea nu apar3ine altei tulbur1ri pervazive de dezvoltare sau
)chizofreniei.
I,A Criteriile ICD -/ pentru AltO tul)urare de%itegrati"O a copilOriei
DF 91.2J
)imptomele sunt descrise astfel6
- este o tulburare invadant1 a dezvolt1rii, caracterizat1 prin existen3a unei
perioade de evolu3ie normal1, urmat1 de o pierdere a performan3elor
dob8ndite anterior 2n multiple domenii
- aceste manifest1ri se 2nso3esc de o pierdere global1 a interesului fa31 de
mediu, de o conduit1 motorie stereotip1, repetitiv1 0i de o alterare a
comunic1rii, caracteristic1 autismului
- 2n unele cazuri se poate eviden3ia o cauz1 organic1, o encefalopatie, dar
diagnosticul trebuie s1 se bazeze pe prezen3a modific1rilor 2n
comportamentul copilului
- BE -
Alte deumiri6
- emen31 infantil1
- *sihoz1 dezintegrativ1
- *sihoz1 simbiotic1
- )indromul Geller
)pre deosebire de ), ID, IC 1> introduce 2n capitolul -ulbur1ri
*ervazive e ezvoltare Yi hiperactivitate asociat1 cu 2nt8rzierea mintal1 0i
mi0c1ri stereotipe 4' J=.=5
Aceast1 entitate a fost 0i continu1 s1 fie considerat1 encefalopatie infantil1
cu tulburare hiperchinetic1 0i simptome caracteristice autismului, precum
stereotipii, discontact psihic 0i afectiv.
Copiii cu 2nt8rziere mintal1, sever1 sau profund1, pot prezenta agita3ie
psihomotorie, uneori sever1, cu incapacitatea de a fixa aten3ia, cu mi0c1ri
stereotipe nefunc3ionale, prin deficitul cognitiv pe care 2l au devenind astfel
incapabil de a rela3iona cu ceilal3i. eficitul de limbaj 2i face uneori incapabili
s1-0i comunice emo3iile 0i sentimentele, adeseori sunt considera3i auti0ti, dar
observarea 0i examinarea atent1, c8t 0i investiga3iile ulterioare confirm1
etiologia sechelar1.
,. Diagosticul difereLial
)e va face cu 6
1. -oate celelate tulburari pervazive de dezvoltare, fata de care se
diferentiaza prin existenta progredientei simptomatologiei, prin aceasta
pierdere a achizitiilor anterioare. $ici copiii cu autism, nici cei cu
tulburare Asperger nu pierd achizitiile, ci fac progrese psihomotorii,
mentinandu-si acel deficit de cominucare si relationare. Copiii cu
- C> -
sindrom %ett sufera un proces de degradare neurologica, cu ataxia
trunchiului, pierderea functiei de prehensiune a mainilor.
.. )e impune diagnosticul diferential cu sindromul "A$A& K
C"E''$E% 4afazie cu epilepsie5 K copii care au achizitionat limbajul,
dar treptat il pierd 4copiii cu tulburare dezintegrativa nu au crize
epileptice5.
:. iagnosticul diferential cu bolile metabolice, care pot prezenta acest
sindrom deteriorativ.
&A&E *A&I IN DIAGNO&TICAREA AUTI&!ULUIA
A.)&)*ICI&$IZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
0.-E)-A%EZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ.
C.EDA"&A%EC+,*%EGE$)IDAZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ..
D.IA!$+)-IC I'E%E$-IA"ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ..
E.IA!$+)-IC ,&"-IA#IA"ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
F.-%A-A,E$-ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ..
A. &U&*ICIUNEA este semnalata de catre6
- parinti
- familia largita
- prieteni
- persoana de ingrijire
0. TE&TAREA+ se reali%ea%a priA
- observatie
- checHlist
- video observatie
- filme realizate acasa
- C1 -
C. E,ALUAREA CO!*RE<EN&I,A
at fiind variabilitatea simptomatologiei si etiologie, varsta debutului si
dificultatea examinarii, in formularea unui astfel de diagnostic cu un grad asa de
mare de severitate se impune6 anamneza, examen somatic si investigatii
paraclinice care sa permita un diagnostic diferential riguros.
15 I)-+%IC
.5 +()E%DA-II ,A)&%A(I"E6
a. +bservatia clinica
b. +bservatia cu instrumente speciale
.5 I$-E%DI&" C& *A%I$-II
- specific
- cu focus pe comorbiditati
=5.E#A,I$A%EA 'I[ICA-C& ,A)&%A%EA CI%C&,'E%I$-EI
C%A$IE$
- examinarea anomaliilor fizice minore a dismorfiilor faciale
- examinarea tegumentelor pentru identificarea eventualelor zone de hipo-
sau hiperpigmentatie sau angiofibroame
@5.E#A,E$&" $E&%+"+!IC
B5.-E)-A%E )I EDA"&A%E *)IG+"+!ICA
C5.E#A,I$A%EA AC&I-A-II DI[&A"E
- C. -
J5.E#A,I$A%E EE!
E5.%,$
1>5.)C%EE$I$! *E$-%& C%+,+[+,&" # '%A!I"
115.+[A%EA *"&,(&"&I )A$!&I$
1.5.-E)-E )A$!&I$E *E$-%& E*I)-A%EA E%+%I"+%
I$$A)C&-E E ,E-A(+"I),
- nivelul fenilalaninei
- nivelul acidului uric
1:5.E#A,E$ &%I$A% C+,*"E- *E$-%& E*I)-A%EA
- mucopolizaharidelor
- acidului uric
- calciului urinar.
1=5 A&I+!%A,A
*+-E$-IA"E E ED+CA%E A&I-IDA 4*EA5
1@5 E#A,I$A%EA AC&I-A-II DI[&A"E 4A,(II +CGI5
*+-E$-IA"E E ED+CA%E DI[&A"A 4*ED5
'&$&" E +CGI 4'+5
Efectuarea acestor examinari este necesara pentru formularea
diagnosticului pozitiv si diferential, pentru a putea in fata carei forme de
tulburare pervaziva ne aflam6 este Autism Infantil, )indrom %ett, )indrom #
- C: -
fragil sau este o boala organica genetica precum )cleroza -uberoasa, ,aladia
%ecHlinghasen, (oala Ito sau o ,ucopolizaharidoza.

C. A-$A- K examenul neuromotor de optimalitate pentru copilul nascut
la termen si normal K este o tehnica simpla reproductibila.
+bservatia si manevrele care se executa sunt selectionate ca fiind incarcate
de semnificatie. %ezultatele sunt codificate in functie de varsta.
[ece criterii care definesc optimalitatea functiei cerebrale la copilul nascut
la termen6
1. *erimetrul craia6 dimensiunile perimetrului cranian sunt verificate de-
a lungul primului an de viata, lunar, valorile fiind inscrise pe o curba de
crestere care daca este consultata poate fi foarte interesanta pentru
diagnosticul de autism. Astfel intre B-J-E luni se constata o stagnare a
cresterii perimetrului cranian. )e pune intrebarea ce se intampla in spatele
acestui fenomen.
.. ,erificarea suturilor craiee in special sutura sSuamoasa. aca
cresterea perimetrului cranian nu este suficienta, la palpare deasupra
urechii, vom simti o mica demarcatie care se mentine toata viata. *entru a
avea semnificatie in diagnosticul precoce al autismului trebuie sa fie
bilaterala si semnifica faptul ca emisferele cerebrale nua au avut o crestere
suficienta.
:. Aali%a pri"irii se realizeaza cu o tinta alb negru care trebuie tinuta la o
distanta de .@ cm de ochii copilului care este evaluat.
=. Iteractiuea sociala se evaleaza prin schimbul de priviri care apare la
varsta de =luni.
@. E"aluarea suptului6 se realizeaza prin introducerea degetului in gura
copilului si verificarea troficitatii limbii prin apasare. "a un copil sanatos
aceasta se contracta sub degetul nostru de B-Cori dupa care se opreste. In
- C= -
cazul in care aceasta este moale si se opreste dupa 1-. suctiuni se ridica
suspiciunea in ceea ce priveste functionalitatea trunchiului cerebral.
B. Capacitatea de a+si tie sigur capul se verifica la copilul asezat in sezut
prin tinerea acestuia de maini.
C. Derificarea tousului muscular prin flexia si extensia trunchiului.
J. Derificarea tousului mem)relor. In caz de hipertonie ne ducem cu
gandul la paralizie cerebrala infantila iar in caz de hipotonie la existenta
unor boli genetice.
E. Derificarea miscarii degetelor. )e desolidarizeaza fiecare deget dupa luna
a treia si in cazul in care se constata ca degetul mare nu se desolidarizeaza,
mana transpira ceea ce este un semn al insuficientei maturizari.
1>.,aria)ilitatea starii i care se afla copilul. )e urmareste existenta
palorii, a coloratiei violacee in jurul gurii, prezenta acestor semne ridicand
suspiciunea de disfunctie la nivelul sistemului nervos autonom.
Acest examen este completat cu bilantul realizat de "+!+*E
4+%-+'+$I)-5 care va evalua suptul, masticatia, inghitirea, limbajul,
comunicarea nonverbala si cea verbala, jocul.
0ILANTUL DIAGNO&TICULUI IN 3INETOTERA*IE
)e va nota starea copilului6
-reactiv buna
-daca se trezeste calm
-daca trece de la starea de veghe la hiperactivitate
-cum se realizeaza calmarea notand posibilitatea de a reveni la starea de
calm care este )-A%EA III 6
I. Copilul adormit nu se misca K prezinta respiratii regulate
II. Copilul se rezeste respiratii neregulate K nu se misca
- C@ -
III Calm
ID Agitatie
D -ipat
Evaluarea se va realiza intotdeauna in )-A%EA III, in care trebuie sa se
gaseasca atat pacientul cat si evaluatorul. Acesta trebuie sa stapaneasca conditiile
de evocare pentru a putea fi performant.
El va fi atent la6
- culoarea si stralucirea paruluiA
- calitatea pielii, nutritia fanerelorA
- se urmareste prezenta cearcanelor la ochi
- parul este mai deschis la culoare fata de ceilalti membrii ai familiei
- transpiratia, saliva, suctiunea, forma si tonicitatea limbii, forma
palatului moale,
- se urmareste mirosul K parintii spun ca copilul miroase uratA
- calitatea unghiilor K daca acestea sunt casante, galbene, striateA
- tensiunile la nivelul tesuturilorA
- atitudine de pozitieA
- in primele trei luni de viata postura se modifica mai putin A - in
cazul unui copil autist acesta va prezenta pozitie de virgula A
- CGA- K lista de intrebari puse parintilor K pt. copii mai mari de 1an
si jumatate
D. DIAGNO&TICUL DIFERENTIAL P se reali%ea%a cuA
- tulburarile de dezvoltare pervaziva
- comorbiditati
- alte afectiuni
E. DIAGNO&TIC !ULTIAXIAL
- CB -
- )indromul *IC<VI<
- $ivelul de dezvoltare
- Conditie medicala
- )ituatie psiho-sociala
- Evaluare globala a dizabilitatii psiho-sociale
F. TRATA!ENT A Care este cel mai )u tratamet petru autismQ
Cel mai bun tratament pentru autism trebuie s1 2mbine c8teva abord1ri
diferite K comportamental, developmental, academic, si medica3ia. -ratamentul
trebuie s1 fie individualizat 0i trebuie s1 respecte principiile generale prin
2ncercarea de a achizi3iona maximul de poten3ial utiliz8nd resursele disponibile
ca 0i nevoile.
,odific1rile comportamentale sunt foarte folositoare. Copiii cu autism i0i
vor dezvolta un comportament s1lbatic dac1 acesta nu este corectat 0i pot s1
dezvolte comportamente severe, amenin31toare pt. via31 - sunt necesare m1suri
extreme.
,odific1rile comportamentale timpurii pot preveni apari3ia 2n viitor a
utiliz1rii medica3iei 0i a institu3ionaliz1rii.
*1rin3ii trebuie s1-0i aminteasc1\ - ac1 familia i0i schimb1
comportamentul normal 0i 20i asum1 noi comportamente 4pentru a preveni
tulbur1rile de acomodare 0i crizele de furie ale copilului5, rezultatul va fi ca, 2n
loc s1-l 2nve3e pe copil comportamentul normal, 2ntreaga familie va prezenta un
comportament dizruptiv 0i copilul cu autism 20i va pierde 0ansa de a asimila un
comportament normal acceptat social.
,odific1rile comportamentale sunt eficiente dac1 sunt strict aplicate 0i
trebuie s1 fie corectat orice comportament anormal al copilului chiar 0i acela
care este poten3ial corectabil.
- CC -
Alte tratamente comportamentale 0i developmentale includ Aba, terapia
limbajului, terapia ocupa3ional1 0i educa3ia special1, interven3ia prin integrare
comportamental1 0i senzorial1.
eseori terapia fizic1 poate fi folositoare la copiii cu * care sufer1 de
asemenea de hipotonie sau alte deterior1ri fizice.
,edica3ia 2n autism este utilizat1 pentru atingerea unor tratamente directe
0i specifice. -rebuie luat in considera3ie faptul c1 un copil cu autism poate
reac3iona diferit la medica3ia administrat1. Copiii care sufer1 de hiperactivitate
4combina3ii comune5 pote beneficia de stimulente 4Adderall, %italin,
exedrine5 cum este indicat in sec3iunea AG. Acestea pot reduce
hiperactivitatea 0i deasemeni 2mbun1t13esc aten3ia copiilor cu *.
Copiii care prezint1 simptomatologie obsesiv compulsiv1 pot beneficia de
))%I 4inhibitori selectivi de serotonin15. isponibile sub form1 de sirop sunt6
*rozac, *axil 0i Celexa. Altele includ "urox 0i [oloft. Acestea sunt
antidepresive care deasemeni au un beneficiu 2n tratamentul sindromului
obsesiv K compulsiv prin cre0terea concentra3iei de serotonin1 2n creier. Aceste
medicamente au fost studiate 0i au prezentat statistic o 2mbun1t13ire
semnificativ1 2n anumite simptome autiste fa31 de placebo.
-ranchilizantele majore sunt utilizate la copiii care prezint1 comportament
eratic, disruptiv, periculos. Aceste medicamente includ6 %isperidal 4form1
lichid15, [Qprexa, ,elleril, Galdol 0i )eroSuel. C8nd utiliz1m aceste terapii
medicamentoase trebuie s1 fim aten3i 0i s1 lu1m 2n considerare 0i efectele
adverse. Cre0terea 2n greutate este un efect advers foarte frecvent. )omnolen3a
0i grea3a pot deasemenea s1 fie prezente.
*ot exista deasemenea efecte adverse cu apari3ie tardiv1 cum sunt6
dischinezia, tulbur1ri de mi0care incluz8nd musculatura oral1 pe cea a limbii 0i
a extremit13ilor. Acestea pot fi ireversibile. isfunc3ii hepatice au fost
deasemenea raportate.
- CJ -
Alte tratamente diferite cum sunt integrarea auditiv1, administrarea de
vitamine 0i minerale, injec3iile cu secretin1 au fost semnalate a fi folositoare
de0i nu s-a dovedit acest lucru, nefiind recomandate de Asocia3ia American1 de
$eurologie. *rin urmare utilizarea lor este controversat1. &neori s-au constatat
2mbun1t13iri spontane ale comportamentelor autiste 2n lipsa oric1rui tratament.
e aceea este dificil de decis dac1 un comportament s-a 2mbun1t13it 2n urma
administr1rii unui tratament, sau spontan, doar dac1 studiile au fost f1cute pe
loturi comparativ cu placebo.
!odificOrile comportametale
Program'l modi*ic)rilor comportamentale pentr' 'n copil c' P((!
*rogramul de modificare comportamentala se bazeaza pe educarea
copilului pentru a se comporta intr-un mod cat mai adecvat cerintelor sociale.
Aceasta consta in corectia imediata a oricarui comportament aberant, utilizand
tehnici speciale de prindere in cazul crizelor de furie. ,ulte din
comportamentele dificile, daca sunt educate timpuriu pot fi controlate sau daca
sunt neglijate pot conduce la comportomante salbatice, impulsive, necontrolate
care necesita institutionalizare.
In multe familii copiii cu *, in loc sa fie educati normal in sensul
acceptarii comportamentelor sociale, familia preia comportamentele anormale
de la copii in procesul de invatare a acomodarii acestora si pentru a preveni
crizele de furie. e aceea controlarea crizelor de furie este foarte importanta.
Acomadarea acestor copiii prin aprobarea unor comportamente anormale de
catre cei din mediul apropiat doar intarzie aparitia crizelor de furie si determina
acceptarea comportamentelor anormale ca fiind standard pentru acei copiii cu
*.
- CE -
)tructurarea rutinei zilnice este foarte importanta. Copilul va actiona cel
mai bine in conditii familiare, incluzand locatia si activitatile. ,ai tarziu, pe
masura ce situatia se imbunatateste, rutina rigida poate fi gradual modificata.
1ontrolul crizelor de furie este deasemenea foarte important.
-ehnica de prindere care si- a dovedit eficienta de-a lungul timpului
presupune o prindere ferma a copilului cu spatele la pieptul parinteluiA
picioarele copilului vor fi prinse intre picioarele parintelui. In timpul acestei
imobilizari parintele trebuie sa incerce sa comunice cu copilul cu voce calma,
fara a avea un comportament care sa determine aparitia crizei de furie. Aceasta
procedura nu este o forma de pedepsire. Ea are scopul de a proteja copilul si pe
cei din jur de comportamente eratice. Ea trebuie sa fie realizata cu blandete, fara
a rani copilul, totusi ferme pentru a transmite un mesaj clar, neechivoc. e fapt
acest comportament nu este destinat sa fie amuzant si o apropiere ferma este
absolut necesara. Comunicarea trebuie sa fie scurta, clara si ferma. %eactia
4fermitatea in comunicare5 trebuie sa fie proportionala cu severitatea
comportamentului. Aceasta va avea un rol educativ asupra copilului a carui
abilitate in a intelege raspunsul emotional, aratandu-i cum cineva reactioneaza
in circumstante diferite. +biectivul principal al imobilizarii si modificarea
programului comportamental are ca scop corectarea comportamentelor
inadecvate, incercand sa se realizeze normalizarea comportamentului si rutinei
copilului in toate ariile de interactiune sociala.
Exista trei prioritati cand insistam cu un copil asupra unui anumit
comportament6
1! &emperarea crizelor de *'rie si a acomportamentelor inadecvate care,
daca ar fi lasate neschimbate, ar putea deveni potential amenintatoare de viata
4lovirea, aruncarea obiectelor, saritul din locului inalte sau pe ferestre, alergatul
in strada, refuzul alimentatiei5 trebuie sa fie imediat temperate, fara nici un
compromis.
- J> -
2!(eprinderea de a sta pe sca'n! aca comportamentul copilului nu
este temperat, va face imposibila pentru un copil participarea la procesul
educativ intr-o clasa si, prin urmare, va fi imposibila frecventarea scolii, desi
abilitatile sau UI-ul sau sunt corespunzatoare varstei. Acest lucru trebuie educat
in timp ce copilul sta cu intreaga familie la masa, la restaurant sau in orice
familie sau adunare sociala care presupune abilitatea de a sta pe scaun!
3!/estionarea o,icei'rilor rit'ale repetitive! Comportamentele bizare,
neobisnuite, pot aparea ca rezultat al izolarii sau dificultatii de integrare sociala.
Astfel de obiceiuri sunt cele de joaca inadecvata, activitati repetitive,
comportamente de autostimulare, tremorul mainilor, perseverarea intr-un
anumit domeniu de interes sau producerea unor sunete neobisnuite. Aceste
comportamente pot fi oprite prin comanda ferma )-+* si redirectionarea
atentiei catre un comportament apropiat.
ns'sirea te$nicii este *oarte importanta si constit'ie str'ct'ra cadr'
pentr' modi*icarile 01/02M343 51MP10&2M67&24! mo,ilizarea
tre,'ie *ac'ta c' compasi'ne, *ara a incerca sa ranesti copil'l, dar a8'tand'%
l sa depaseasca o sit'atie di*icila! 2ceasta n' este o *orma de pedeapsa! (oar
'n'l dintre parinti sa' terape'ti tre,'ie sa com'nice c' copil'l in timp ce
acesta este imo,ilizat! (aca 'n'l dintre parinti il imo,ilizeaza, in timp ce
celalalt zam,este si incearca sa%l consoleze pe copil, acesta va *i con*'z si va
intelege gresit mesa8'l pe care%l primeste!
Modi*icarile comportamentale il ed'ca pe copil sa ac$izitioneze 'n
comportament mai accepta,il, acesta asig'rand'%i 'n stat mai ,'n pentr'
integrarea in cerintele vietii sociale, comparativ c' al copiilor pentr' care n'
se *ace nimic in acest sens!
- J1 -
Comuicarea
-rebuie sa fie scurta, clara, tare 4fara a tipa5.
,ulti copiii cu * au dificultati de integrare auditiva, desi vorbesti cu ei
in mod excesiv, ei nu vor inregistra acest lucru, copiii cu autism nereusind sa
inregistreze vocea umana. *rin urmare, comunicarea trebuie sa fie simpla si la
obiect, lasand timp pentru integrarea informatiei. -rebuie sa lucram deasemenea
asupra contactului vizual. $iciodata nu zambiti sau nu incurajati
comportamente inadecvate care determina zambetul sau amuzamentul. &nele
comportamente, cum ar fi conducerea unui parinte in diferite locatii, trebuie sa
fie descurajate. Expresiile faciale ale parintilor trebuie sa fie adecvate si
cateodata exagerate pentru a-l invata pe copil comportamentele sociale
corespunzatoare anumitor emotii. Incercarile copiilor de a comunica trebuie
incurajate si recompensate.
Idi"iduali%area igri=irii.
Comportamentele individuale ale persoanelor cu * sunt diferite in
multe aspecte. 'iecare copil are propriile lui puncte tari si puncte slabe. +
modificare comportamentala pozitiva trebuie sa fie adaptata nevoilor specifice
ale fiecarui copil. *rincipiul corectarii comportamentelor inadecvate trebuie
totusi aplicat tuturor.
,ediul si educatia6 ori de cate ori este posibil, trebuie incercata realizarea
unei educatii corespunzatoare intr-un mediu cu o inalta functionalitate. Aceasta,
impreuna cu suplimentarea independenta a tuturor celorlalte nevoi, incluzand
terapia de limbaj, terapia ocupationala, terapia fizica vor avea cu siguranta un
rezultat favorabil. Cand un sistem educational obisnuit este nerealist, fiecare
comunitate poate oferi optiuni diferite. *arintii ar trebui sa verifice personal
aceste optiuni. + data intrat in program, eu incurajez parinitii sa vina si sa
- J. -
observe mai intai calitatea serviciilor oferite si cum se potriveste copilul in
programul respectiv. Doi trebuie sa-i dati timp pentru acomodare, dar sa fiti si
un avocat puternic pentru copilul vostru. $u exista program care sa se
potriveasca exact cu nevoile individuale ale fiecarui copil cu *, prin urmare,
cateodata, trebuie sa va folositi creativitatea, bazandu-va pe cunoastintele pe
care le aveti despre copil pentru a obtine cele mai bune solutii. %areori trebuie
sa luati hotararea pentru a-l retrage pe copil din program, daca acesta nu i se
potriveste si copilul pare sa regreseze, si sa gasiti o alternativa mai buna.
Aspectele emotioale.
$imeni nu poate sa determine cu siguranta rezultatul final al unui copil cu
*. $u o faceti nici dvs. Aveti expectatii realiste totusi, si incercati sa il
stimulati cat de mult este posibil. Incercati sa-i cereti copilului sa se comporte
ca orice alt copil obisnuit si comportati-va si dvs. cu el la fel. $u il lasati sa se
indeparteze in lumea lui doar pentru ca este autist. aca expectatiile dvs. sunt
prea scazute, ele vor deteriora rezultatul final. *e de alta parte, cand este clar ca
un copil nu poate indeplini o anumita sarcina, invatati unde sa va opriti.
,entinerea unei balante echilibrate este adeseori deficil de realizat.
Cu"atul CAB si stigmatul social.
*ublicul si cateodata profesionistii, din nefericire, sunt lipsiti de educatie
cand vin in contact cu persoane cu *. $u negati problema, incercati sa va
educati si sa faceti fata dificultatilor specifice. *e de alta parte, pastrati secretul
diagnosticului, daca este posibil, pentru a preveni expectatiile scazute ale
educatorilor si publicului intr-un fel in care va pot, eventual, afecta atitudinea si
opinia proprie.
- J: -
Alte optiui de tratamet.
Exista diferite modalitati disponibile. &nele sunt controversate, altele
ineficiente. $u exista studii care sa demonstreze rezultatul benefic al
vitaminelor sau ale unei diete anumite. +rice modalitate utilizati, trebuie sa fie
lipsita de efecte adevrse. Educatia prin integrare senzoriala si-a dovedit
eficienta pentru multi copii care prezentau *.
A)ordarile comportametale.
*rogosticul pe terme lug al autismului.
*rognosticul pe termen lung este variat. Este dificil sa determini in timpul
primei intalniri cu un copil de 1 K . ani care vor fi abilitatile lui viitoare. -otusi,
este clar faptul ca este o tulburare care va afecta intreaga viata a individului si
care va avea impact intr-un fel sau altul asupra existentei acestuia. Cel mai
important factor de prognostic este nivelul de inteligenta al copilului. !radul de
deteriorare sociala si de lipsa a comunicarii timpurii sunt corelate cu severitatea
manifestarii lor externe. Interventia timpurie care include modificarile
comportamentale si terapia limbajului poate de asemnea schimba in sens pozitiv
manifestarile externe. aca copilul este diagnosticat cu * usor si cateva note
autiste pe viitor poate face progrese remarcabile.
&ecretia si autismul.
)ecretina nu este aprobata medical pentru tratarea autismului. "iteratura
medicala curenta contine un singur studiu standardizat de r. )andler care arata
ca o singura doza de secretina injectata la copilul cu autism sau cu alte deficiente
de dezvoltare pervazive nu ofera nici un beneficiu. In contradictie cu acest
studiu, dr. Gorvath a obtinut imbunatatiri 7dramaticeI ale comportamentelor
dupa ce a injectat : pacienti cu secretina.
- J= -
Care este adevarulT Adevarul in multe circumstante este, probabil, undeva
pe la mijloc. Experienta este bazata pe injectarea cu secretina a aproximativ C>
de copii afectati de *, in conformitate cu protocolul sugerat de testele
pancreatice facute de *% 4*hiQsicianMs esH %eference5. *acientii cu note
autiste severe au fost urmariti indeaproape si in conformitate cu observatiile
parintilor. %ezultatele indica faptul ca, desi C@R dintre parinti au raportat initial
cateva rezultate bune in urma injectiilor, doar 1>R dintre copii au aratat rezultate
7dramaticeI si dificil de contestat. urata efectului variaza chiar si in randul
celor care au raspuns favorabil tratamentului.
*roblema injectarii cu secretina trebuie sa fie explorata si pe viitor, cu
studii largite pe scale si, in special, asupra acelor copii care au raspuns favorabil
incercand sa-i injecteze cu secretina vs. *lacebo, pentru a determina raspunsuri
adevarate. aca rapunsul real este determinat, investigatiile asupra mecanismelor
de actiune a secretinei administrate copiilor, trebuie sa continuie.
In acest timp, secretina nu trebuie recomandata ca tratament pentru autisti
si parintilor nu ar trebui sa li se dea sperante false ca aceasta va vindeca copilul.
-oate aceste implicatii trebuie sa fie luate in consideratie de toti cei care vor sa
incerce injectarea cu secretina sau alte modalitati de tratare nerecomandate
4medici si parinti5.
*DD si sistemul educatioal DscoalaJ.
)istemul scolar nu este intotdeauna pregatit sa faca fata nevoilor speciale
si aplica modalitati speciale in managementul copiilor autisti sau a copiilor cu
*. Aceasta include lipsa de experienta specifica, imposibilitatea sau
inabilitatea de-a utiliza sistemul A(A sau programe de modificare
comportamentala.
In multe circumstante copiii cu * sunt plasati alaturi de copii care au o
intarziere in dezvoltarea limbajului sau cu cei care prezinta retardare mintala sau
pierderea auzului. In anumite circumstante imbunatatirile pot fi observate
- J@ -
datorita unei excelente interactiuni intre copil si terapeut in conformitate cu
cerintele curriculei. %ecomandarea este de a incerca sa gasiti mediul cu cea mai
inalta functionare in care copilul se adapteaza si-si imbunatateste abilitatile in
ceea ce priveste limbajul si modificarile comportamentale. In viitor, pe masura
ce numarul resurselor si cunostintelor sunt directionate catre *, vor deveni
disponibile mai multe modalitati de management ale acestor cazuri.
CO!OR0IDITATI6
1.Autismul in scleroza tuberoasa
..$eurofibromatoza
:.Autismul in sindromul oOn
=.Autismul in afectiuni metabolice
E,ALUARE *&I<OLOGICA E,ALUARE *&I<OLOGICA
!etode si istrumete !etode si istrumete

E"aluarea copiilor cu autism u este ici simpla si ici usoara.
eoarece copiii cu autism au dificultati in exprimarea aptitudinilor intr-un
mediu necunoscut si cu adulti nefamiliari, evaluarea traditionala deseori esueaza
in a surprinde o imagine reala a deficitelor si aptitudinilor acestor copii. +
evaluare realizata cu mai multa acuaratete presupune continuarea monitorizarii,
la fel ca si utilizarea unei apropieri multi K modale. ,asurarea aptitudinilor
pentru copii cu autism este definita prin urmatoarele caracteristici6
a. Evaluari sistematice
b. Evaluari frecvente
c. Evaluari de a lungul timpului
d. Evaluari in ceea ce priveste persoanele activitatile si serviciile.
- JB -
In completare, evaluarile trebuie sa ia in considerare toate cele trei
componente ale invatarii6 achizitionarea, mentinerea si generalizarea.
-ulburarile de comportament ale copilului autist fac uneori extrem de
dificila utilizarea metodelor de examinare standardizate. )e pare insa ca aceasta
problema priveste mai putin copilul si patologia sa, cat mai degraba investigatia
clinica si instrumentele de evaluare utilizate. Evaluarea trebuie sa tina seama de
antecedentele copilului, examinatorul practicand cel mai adesea o metodologie
multipla de cercetare a cazului.
)istemele evaluarii clinice 4scale, chestionare5 au ca punct de plecare
listele simptomelor comportamentale, carora le sunt aplicate elemente de masura,
permitand aprecierea diverselor grade de intensitate sau de frecventa. Ele sunt
inainte de toate destinate supravegherii efectelor terapeutice.
Prim'l nivel de o,servatie - eval'area comportamentelor
*lecand de la aceasta evaluare va fi posibil 6
1. efinirea sectoarelor comportamentale, in care manifestarile sunt in
mod special inadaptate 0i
.. urmarirea evolutiei notelor comportamentale in cursul terapiei.
2l doilea nivel al o,serva9iei - eval'area *'nc9ional)!
Aceasta metoda provine din concep3ia neurofiziologica asupra autismului.
Evaluarea comportamentelor a dezvoltarii si a functionalitatii copiilor autisti cu
ajutorul scalelor si al testelor adecvate este indispensabila pentru prezicerea
diagnosticului, pentru determinarea severitatii tulburarilor si elaborarea
proiectului terapeutic individualizat.
%ecent, diversele clasificarii ale tulburarilor de dezvoltare, studiile clinice
si lucrarile de neurofiziologie, care studiaza, plecand de la reactiile
electrofiziologice ale creierului la stimularile senzoriale, sistemele ce regleaza
- JC -
adaptarea individului la mediu, au aratat un deosebit interes pentru exploatarea
electiva a functiilor neurofiziologice implicate in autism. Analiza detaliata a
datelor semiologice rezultate din aceste cercetari au incitat diversi autori sa
optimizezez metoda de observatie

E,ALUAREA CO!*ORTA!ENTELOR DE TI* O0&E&I, &I
RITUALIC
Comportamete stereotipe sau auto+stimulatoriiA
miscari repetitive ale corpului sau ale unor obiecte devenite tinte ale
obsesiilorA
)tereotipia poate implica unul sau mai multi analizatori, astfel6

Aali%atorul Comportametul stereotip
Dizual 'ixarea luminii, clipitul repetitiv, miscarea degetelor in fata
ochilor.
Auditiv "ovirea usoara a urechilor, pocnitul degetelor, emiterea de sunete
repetitive.
-actil 'recarea pielii cu mana sau cu un obiect, scarpinatul repetitiv.
Destibular "eganatul inainte-inapoi.
!ustativ )uptul repetitiv al unor obiecte sau al degetelor, lingerea
obiectelor.
+lfactiv ,irosirea obiectelor, amusinarea unor persoane.
upa cum se cunoaste, autistii isi indreapta atentia spre un altfel de stimuli
decat copiii normaliA din momentul in care se nasc, acestia din urma se ghideaza
dupa vocea partenerului uman, urmarindu-i inflexiunile. )-a emis ipoteza
conform careia creierul autistilir vizualizeaza selectiv segmente mai mici sau
diferite ale mediului incomjurator si de aceea perceptia lumiii este complet
diferita, deseori confuza si fragmentata.
- JJ -
Dificultatile de itegrare sociala
)pre deosebire de copiii normali, copiii autisti nu reusesc sa dezvolte
atasamente puternice, specifice fata de parinti in primul an de viata. Ei nu-si
urmaresc parintii prin casa, nu alearga sa-i intampine dupa o perioada de
separare, nu respecta obiceiul W sarutul de noate buna X. Inca din perioada de
sugar, este absenta acea anticipare prin intinderea bratelor pentru a fi ridicat de
catre adult.
Contacul vizual pare, desemenea, a manifesta tendinte de anormalitate.
Copiii normali folosesc contactul ochi-in-ochi ca pe un semnal social, ei nu
privesc fix fetele adultilor, ci adopta un anumit mod de a privi pentru a atrage
atentia sau pentru a dovedi ca inteleg ca li se vorbeste. *rivirea lor variaza si in
functie de familiaritatea adultului si de contextul emotional al situatiei. Copilul
autist, insa, nu foloseste contacutl vizual intr-un mod corespunzator cerintelor
situatiei sociale.
,ulti dintre ei au tendinta de a nu realiza discriminari intre persoane, asa
incat pot sa se apropie de un strain in aceeasi masura ca de priprii parinti. esi
esecul apare la dezvoltarea unor atasamente normale, ei nu se indeparteaza
neaparat fizic de persoane. )-a observat, de ex., ca multora le plac jocuri mai
dure, in care sunt dati peste cap. esi ei raspund uneori la contacte fizice de acest
tip, le initiaza rareori. Cu toate ca pot sa incerce captarea atentiei adultului pentru
a-si satisface trebuintele imediate, acesti copii doresc foarte rar sa-si
impartaseasca experientele cu persoana adulta.
Tul)urarile De Lim)a=
- JE -
Anomaliile limbajului sunt considerate ca fiind printre primele probleme
care produc ingrijorare pentru parinti. Docalizele emise de bebelusii autisti sunt
rareori asemanatoare cu cele ale celor normali, atat in ce priveste extinderea, cat
si frecventa. Copilul autist nu reuseste sa participe la conversatiile
Wprelingvistice X reciproce, care sunt obisnuite intre mama si copil. Intelegerea
limbajului verbal este deasemenea redusa, iar absenta gesturilor simbolice este
tot o caracteristica a acestor copii. Chiar si cele mai simple gesturi sunt afectate,
de exemplu, W Waratatul cu degetul W , iar daca totusi copiii isi puncteaza
dorintele in acest mod, o fac mai degraba cu toata mana, decat cu indexul.
%areori aceste miscari sunt acompaniate de mimica, demonstratie sau gesturi
simbolice.
Ca orice individ insa, autistul resimte anumite necesitati si doreste sa
transmita anumite mesaje inspre celalalt. ar maniera sa de comunicare non-
verbala si verbala este extrem de restransa si neconventionala. ,odul sau de a
atrage atentia se reduce deseori la simple strigate A intentia este deci prezenta,
ceea ce lipseste este insa, in mod dramatic, forma.
Copilul utilizeaza rareori privirea directa ca semn preliminar al dorintei de
comunicare. I se intampla foarte rar sa se asigure de disponibilitatea eventualului
partener, cautandu-i privirea. 'unctia sociala, interogativa, este cel mai adesea
absenta. istanta corporala nu e nici ea respectata, copilul plasandu-se fie prea
aproape, fie prea departe. !esturile membrelor superioare, utilizate pentru a
acompania vorbirea, pot merge pana la limita discordantei, dar pot si lipsi cu
desavarsire. Apropierea de partener se face deseori din spate sau din lateral, si nu
din fata, ca pentru a evita contactul vizual direct.
,ecanismele care definesc tulburarile comunicarii autiste par a fi 6
- instabilitatea perceptiei,
- incapacitatea segmentarii fluxului sonor in elemente distincte,
- imposibilitatea a corelarii sensului cu contextul A
- E> -
- absenta sentimentului de reciprocitate care presupune prezenta unui
punct de vedere diferit.
espre copii autisti se poate afirma, deci, nu numai ca achizitia limbajului
le este intarziata, ci si ca utilizarea acestuia este complet diferita, atat fata
de copiii normali cat si fata de alti copii cu diverse tulburari de limbaj.
*robabil ca cea mai caracteristica trasatura este escul in folosirea
limbajului in scopul comunicarii sociale. Copilul autist tinde sa vorbeasca
mult mai putin decat un copil normal, la un nivel comparabil de dezvoltare
a limbajului. El manifesta o dorinta extrem de redusa de W Wcomunicare de
dragul comunicarii X . ezvoltarea limbajului generativ este intarziata, iar
enunturile repetitive si stereotipe iau locul celor creative. Ecoul intarziat si
inadecvat este deseori prezent A la fel inversarea pronumelor si utilizarea
anormala, egocentrica a limbajului.
Ipoteza pe care o propune F. (runer este aceea conform careia
problemele comunicationale in autism se datoreaza unui impuls slab sau
chiar absentei impulsului de a transmite experienta de viata in naratiune,
incepand cu o varsta foarte frageda4. K : ani5. Iar acest deficit persista si
mai tarziu, manifestandu-se ca o dificultate de a spune o poveste. )e poate
afirma ca deficitul amintit a carui importanata nu este pusa la indoiala, este
consecinta unei alte deficiente, mai grave, in functionarea generala.
&rmarea este deprivarea copilului de W baia W informationala ce i-ar face
posibila crearea semnificatiilor prin care sa participe la viata sociala.
,ajoritatea studiilor legate de limbajul copiilor autisti arata ca
acestia nu folosesc pronumele W eu X. ". <anner a denumit acest
fenomen Xinversarea pronumelui X, tanand cont de folosirea de catre copil
apronumelui personal W tu X in locul celui de persoana intaia W eu X. El
amintea si de W ecolalia intarziata X si de W afirmarea prin repetare X
pentru cazurile in care, de exemplu, copilul este intrebat 6 tu vrei lapte T X
si raspunsul este W tu vrei lapte X. )e pare insa ca acest concept de
- E1 -
inversare pronominala nu este natura a clarifica problemele existente.
*entru ca, de fapt copilul nu inverseaza pronumele, ci evita folosorirea
acestora, cu atat mai mult cu cat se refera la el insusi.
Evitarea folosirii pronumelui W eu X denota fie o negare a sinelui, fie
absenta constiintei de sine, in timp ce substitutia sa cu tu demonstreaza o
oarecare constiinta a sinelui altora. Anxietatea in raport cu sinele nu iese la
iveala doar prin refuzul copilului de a vorbi, prin evitarea folosirii
pronumelor personale. Comunicarea nu este legata doar de cuvinte ci si de
scopul utilizarii acestora. $umirea lucrurilor este mai accesibila copiilor
autisti, deoarece aceasta nu ii angajeaza in vreun fel si nu le dezvaluie
gandurile 4orice angajament fiind o puternica sursa de anxietate5. e
aceea, ultimul lucru pe care doresc sa-l faca este sa-si comunice
sentimentele. Astfel, chiar daca spun ceva copiii autisti o fac cu o voce
dintre cele mai bizare, de cele mai multe ori asemanatoare vocii unei
persoane surde, cu aceeasi calitate atonala si neacomodata ca aceea a unei
persoane care nu poate sa-si auda emisia vocala. e fapt, copiii autisti par
a nu dori ca nici ei si nici altii sa stie ceea ce au spus. Acest lucru ii
confera vocii lor o tonalitate cat se poate de stranie, atipica.
)-a observat, de asemenea, ca acesti copii evita cuvantul W da X tot
atat de mult pe cat il evita pe W eu X, negatia W nu X aparandu-le in schimb
mult mai de timpuriu in vocabular. aca dificultatea de invatare a unor
cuvinte ar fi determinata, asa cum au afirmat (. %imland si altii, de cauze
organice, de leziuni cerebrale, nu ar trebui sa existe diferente, iar cuvantul
W da X ar trebui sa para in acelasi timp cu W nu X. *robabil insa ca
preferinta pentru folosirea negatiei este o consecinta a negativismului
deliberat si extrem de care dau divada copii autisti..
Este deasemenea relevanta usurinta cu care unii copii autisti 4cei
care reusesc stapanirea limbajului si care nu prezinta o deteriorare
profunda a capacitatilor intelectuale5 invata sa repete uneori liste
- E. -
nesemnificative de state, capitale, etc. Acest lucru se intampla probabil, in
primul rand, pentru ca prin repetare este evitata orice implicare personala
evidenta. In al doilea rand aceste insiruiri nu divulga nimic sau aproape
nimic despre gandurile, sentimentele interioare care trebuie ascunse.
'olosirea limbajului de catre copiii autisti pare a fi mai curand axata pe
ascunderea gandurilor reale si pe limitarea contactelor cu alte persoane,
decat pe crearea unei punti intre semeni.
Acei copii care renunta la orice limbaj intrand in starea de mutism,
par sa fie convinsi ca ascunderea gandurilor in spatele unui limbaj lipsit de
sens nuz este suficienta pentru a le oferi siguranta necesara. ,utismul
acestor copii s-ar putea explica prin incercarea unei ultime retrageri in fata
W pericolului X.
IN&TRU!ENTE DE E,ALUARE &I DIAGNO&TICARE
IN&TRU!ENTEA
!+C<AT' C<AT
CAR& + C4ild4ood Autism Ratig &cale
A.&.A.& P &cala Australiaa petru &idromul Autist + Asperger
&allI+Ae> 0aro+Co4e' LeslieGFrit4D-.9#
*E*+* D*sIc4oEducatioale *rofile+Re"isedJ
*AC P Aali%a pedagogica si curriculum al de%"oltarii sociale si
persoale petru copii mici si de)ili mital+ Dr. <.C. Gu%)urg
&calele de de%"oltare *ortage D/+5aiJ
:I&3+ e"aluarea copilului mic
- E: -
&calele de de%"oltare Gessel D/+(aiJ
&cala REELA /+2( lui D&cala de de%"oltare a lim)a=ului i
ormalitateJ
Idici de de%"oltare a lim)a=ului la copil' coro)orati cu idici de
de%"oltare psi4o+motorieD0RUNET+LE&INEJ
*DD scala
E.C.A.+T. E"aluatio of C4ildre Hit4Autism
Tururile di <ANOR
Testul ogli%ii
Testul &allI 6i Ae
-estul )allQ K Anne este un test psihologic folosit 2n psihologia dezvoltarii
pentru a m1sura abilitatea cognitiva sociala in atribuirea unor credinte gresite
celorlalti oameni 4Vimmer N *erner, 1EJ:5. ;n 1EJJ "eslie si 'rith au repetat
experimentul cu actori 4 pe langa cel realizat cu p1pu0i5 0i au ob3inut rezultate
similare.
C&*%I$)6
escrierea testului
Interpretare
Critici
- E= -
%ezultate finale
%eferin3e
-. Descrierea testului
Cercet1torul folose0te dou1 p1pu0i K )allQ 0i Anne. )allQ are un co0 .Ann are o
cutie. Cercet1torul arat1 subiectului 4copilului5 o scen1 2n care )allQ pune o bil1
2n co0ul ei 0i apoi paraseste scena.. )allQ pleac1 0i 2n acest timp Anne ia bila din
co0ul lui )allQ 0i o pune 2n cutia ei. )allQ se 2ntoarce apoi 0i copilul e 2ntrebat
unde crede el c1 ar trebui ea s1 caute mingea. &n copil ar trebui s1 treac1 testul
dac1 ar observa-o pe )allQ c1 se uit1 2n co0 2nainte s1 2ntrebe unde este mingea.
Aceast1 idee are la baz1 faptul c1 ea nu poate s1 priveasc1 sau s1 vad1, lucru pe
care testul nu 2l eviden3iaz1 concret.
Copiii normali sub v8rsta de = ani 0i cei mai mul3i dintre copiii auti0ti 4de toate
v8rstele5 ar fi r1spuns6 /2n cutia AnneiI. Ei nu con0tientizeaz1 faptul c1 )allQ ar
putea s1 0tie c1 bila ei a fost mutat1.
;. Iterpretare
Copiii care trec testul 4se presupune c15 2n3eleg c1 exist1 dou1 feluri de idei6
- ideea lor care se bazeaz1 pe ce v1d, aud, 20i amintesc. ;3i imagineaz1, etc ei
personal
- ideea celorlal3i bazat1 pe ce au v1zut ei, au auzit ei.
Copiii care trec acest test se crede c1 au urm1toarele capacit13i mentale6
- E@ -
- s1 recunoasc1 c1 ceilal3i oameni au percep3ii, sentimente, credin3e,
g8nduri etc diferite de ale lorA
- s1 recunoasc1 c1 ceilal3i s-ar putea s1 nu 0tie tot ce 0tiu ei in0i0i 0i
viceversaA
- s1 le citeasc1 sau s1 le ghiceasc1 g8ndurile celorlal3i prin sentimente,
- 0i s1 prezic1 sau chiar s1 intervin1 2n rela3ia celorla3i ca a treia parte.
Acei copii care nu trec testul sunt considera3i de c8tre unii psihologi 4popular
vorbind5 ca nede3in8nd conceptul de Iminte a celorlal3iI. 42n acest context
/minteI se refer1 la procese psihologice precum percep3ia, ideea, g8ndul sau
mempria5. Astfel de copii au o inteligen31 social1 redus1 0i le lipse0te abilitatea
de a 2n3elege g8ndurile oamenilor. +ricum, c1z8nd testul )allQ K Anne, nu
2nseamn1 c1 individul nu are nici o reprezentare a conceptului de /minte a
celorlal3iI6 maimu3ele mari 0i copiii foarte mici care 2n mod normal nu trec testul
nu arat1 nici unul, nici altul, vreun comportament social sofisticat cum ar fi
empatia.
2. Criticile
)trict vorbind scenariul prezentat de test nu d1 suficient de multe informa3ii
pentru a intui a0tept1rile lui )allQ 2n ceea ce prives0te loca3ia bilei. e exemplu,
nu se spune dac1 )allQ 0i Anne au discutat mai devreme posibilul loc al bilei.
A0adar, /nu 0tiuI 2ntr-un fel, ar fi cel mai bun r1spuns.
- EB -
&n r1spuns pozitiv ar putea fi dat numai tr1g8nd concluzii despre lucrurile care
nu exist1 2n situa3ie. )unt mai multe feluri posibile de asump3ii care ar putea fi
f1cute, 0i un mic num1r de astfel de r1spunsuri 2nseamn1 c1 testul nu poate
distinge adecvat 2ntre multiplele posibilit13i de asump3ie. Ca urmare,
categorisirea r1spunsurilor 2n trecut 0i picat arunc1 cea mai mare parte a
informa3iei. )unt c8teva modalit13i de trecere a testului 0i multiple modalit13i.
Aceste probleme fac testul limitat 2n folosire ca instrument de diagnosticare.
Interpretarea standard a testului identific1 2ntr-un mod particular cel mai comun
mod de dezvoltare a 2n3elegerii sociale, dar induce 2n eroare c8nd este aplicat
subiec3ilor care nu corespund paternului standard. Acesta se refer1 2n mod
particular acelor auti0ti care sunt 2n general diagnostica3i, popular vorbind, ca
fiind lipsi3i de conceptul de /minte a celorla3iI 0i 2n general pic1 testul. + parodie
din punct de vedere autist poate fi g1sit1 aici
TE&TUL OGLIN?II
;ordon ;allup >r.
-estul masoara autoconstientizarea determinand daca un animal isi poate
recunoaste reflectarea intr-o oglinda ca imagine de sine. El este insotit prin
marcarea in secret a animalului cu o vopsea nemirositoare, si observarea daca
animalul reactioneaza intr-o maniera care sa arate ca este constient de faptul ca
vopseaua este localizata pe propriul corp. Acest comportament ar trebui sa
includa intoarcerea corpului pentru a obtine o vizualizare a locului pictat, in
oglinda, sau atingerea cu un deget a locului marcat in timp ce priveste in oglinda.
Animalele care au trecut testul oglinzii sunt 6 cimpanzeii, (onobos,
urangutanii, delfinii, oamenii si posibil pinguinii. )urprinzator, gorilele nu au
trecut testul, desi cel putin o gorila speciala, numita Coco l-a trecut A acest lucru
se intampla, probabi, deoarce gorilele considera contactu vizual ca un gest
- EC -
agresiv si in mHod normal incearca sa evite sa se priveasca una pe cealalta in
fata. Copiii au tendinta sa esueze in trecerea acestui test cel putin pana la varsta
de 1,@ K . ani. Cainii si copiii in varsta de un an, de exemplu, reactioneaza in fata
oglinzii cu teama sau curiozitate, sau pru si simplu o ignora, in timp ce pasarile
deseori isi ataca propria imagine intr-o oglinda. ,aimutele capucin reactioneaza
intr-un mod care indica un status intermediar intre considerarea reflectarii
propriei imagini in oglinda ca fiind alcineva sau recunoasterea propriei imagini.
Exista dezbateri in comunitatea stiintifica in ceea ce priveste evaluarea si
interpretarea rezultatelor testului oglinzii.

&CALE &CREENING
7)creeningI vine din cuvantul englezesc 7screenI care inseamna 7ciurI
sau 7sitaI. ,etaforic vorbind inseamna trecerea copiilor 7prin ciurI sau 7prin
sitaI, ramanad, in urma cernerii, cei care nu pot trece.
)copul principal a testelor de masurare de tipIscreeningI este acela de a
identifica copiii ce prezinta riscuri in dezvoltarea psiho-comportamentala sau
care prezinta chiar anumite dizabilitati. Evaluarea se face cu scopul depistarii
suspectilor de autism si referirea catre un centru specializat.
)calele de tip screening cuprind anumite expectatii privind diferite
dimensiuni ale comportamentului copilului pentru o anumita varsta. Cel mai
frecvent aceste dimensiuni sau domenii comportamentale sunt6 motor,
limbaj?comunicare, cognitiv, afectiv, relational-social.
&CALELE C<AT' !+C<AT
Avantaje 6
- EJ -
%apideA
)curteA
%aportate la normeA
+rientate catre toate ariile de dezvoltareA
emne de incredereA
DalideA
au nota de /)&)*ICI&$EI
ezavantaje6
epind de imaginea persoanei care completeaza chestionar 4recomandabil
mai multe persoane pentru acelasi copil5.
C<AT P CRITERIILE DE DIAGNO&TIC
*ENTRU AUTI&!
C<AT DC4ecSlist for Autism i ToddlersJ
Acest chestionar screening a fost conceput pentru a fi utilizat la copii care au
varsta de cel putin 1J luni pentru a detecta precoce semnele autismului4cel care l-
a conceput (aron- Cohen, ). Cox, A. (aird5. El este indicat a fi utilizat de catre
toti pediatrii ca un test screening.
A. &n total de B 4sau mai multi itemi5 din urmatoarele grupuri6
!%&*&" I]
1. isfunctii in
folosirea
!%&*&" II]]
1. Intarzierea sau totala
lipsa in dezvoltarea
!%&*&" III]]]
1. Insotirea preocuparilor
de una sau mai multe
- EE -
comportamentelor
multiple nonverbale cum
ar fi6 stabilirea
contactului vizual,
exprimarea emotiilor ,
postura corpului si
gestualitatea care sa
favorizeze interactiunea
sociala.
.. Esecul in a dezvolta
relatii cu cei de aceeasi
varsta intr-un mod
corespunzator nivelului
de dezvoltare.
:. "ipsa spontaneitatii in
impartasirea bucuriei,
intereselor sau
realizarilor cu alti
oameni de exemplu prin
lipsa de a arata, a indica,
a aduce in fata celorlalti
obiective ale interesului
propriu.
=. "ipsa reciprocitatii
sociale sau emotionale
limbajului verbal
4neinsotita de incercarea
de a compensa acest
lucru prin modalitati
alternative de
comunicare cum ar fi
gesturile sau mima5.
.. "a indivizii cu o
dezvoltare adecvata a
vorbirii apar
disfunctionalitati in
abilitatea de a dezvolta
sau a sustine o
conversatie cu altii.
:. )tereotipii verbale si
vorbire ecolalica si
limbaj ideosincratic.
=. "ipsa varietatii,
spontaneitatii in ceea ce
priveste jocul social
imitativ intr-un mod
corespunzator nivelului
de dezvoltare.
stereotipii si restrictionarea
paternurilor de interes care
sunt anormale in ceea ce
priveste intensitatea si
concentrarea.
.. Aparent o aderenta
inflexibila la ritualirile sau
rutina specifica,
nonfunctionala.
:. )tereotipii si
manierisme
motorii
repetitive 4de
exemplu6
fluturarea
mainii sau a
degetelor sau
rotirea
complexa a
intregului corp5
=. *reocupari persistente
cu parti ale obiectelor
4rotirea unei rotite la o
masinuta5
(.Intarzieri sau functionare anormala in cel putin una din urmatoarele arii
cu debut pana la varsta de :ani.
- 1>> -
=. Interactiune sociala
@. "imbajul folosit in comunicarea sociala
B. Focul simbolic sau imaginativ
C. *erturbarea nu se incadreaza in )indromul %ett sau -ulburarea
ezintegrativa a Copilariei
!daptata dupa !sociatia +sihiatrica !mericana"?@@A#
]-ulburari calitative in interactiunea sociala, manifestate asa cum se regasesc in
cel putin doua criterii din grupul I
]]-ulburari calitative in comunicare manifestate asa cum se regasesc in cel putin
doua criterii din grupul II
]]]*attern-uri coportamentale restrictive, repetitive si stereotipii in activitati si
interese manifestate asa cum se regasesc in cel putin doua criterii din grupul III.
TE&TUL DE INTELIGENTA AL !OTI,ATIEI ,ER0ALE
,otivatia verbala este abilitatea de a intelege si motiva utilizarea
conceptelor cadru in cuvinte. El are scopul sa evalueze abilitatea aplicantilor de a
gandi constructiv evaluand mai mult decat simpla fluenta a vorbirii sau
recunoasterea vocabularului. -estele de inteligenta ale motivatiei verbala
urmaresc evaluarea abilitatilor individuale de a gandi, motiva si rezolva
probleme in diferite moduri. Aceste teste sunt deseori utilizate la examinarea
elevilor la intrarea in scoala, colegii si universitate. Ele sunt deasemenea utilizate
de un mare numar de angajatori ca parte a procesului de selectie al personalului.
I,. &CALA DE DE?,OLTARE D&TI!ULAREJ A LI!0AEULUI 7N
NOR!ALITATE
- 1>1 -
&CALA REELA /+2( LUNI
"E!E$^6
R_ "imbaj receptiv K 2n3elegerea, comprehensiunea limbajului
E_ "imbaj expresiv K articulat, vorbit
/+-lui
%1_ tresare la zgomote puternice 0i bru0te
%._ 20i 2ntrerupe activitatea c8nd aude un zgomot
%:_ se lini0te0te adesea la auzul unei voci familiare, prietenoase
E1_ 3ip1 frecvent
E._ apar vocaliz1ri 2nt1mpl1toare, sporadice 2n afara 3ipetelor
E:_ predomin1 sunete asem1n1toare vocalelor /e, aI
-+; lui
%=_ acord1 aten3ie frecvent1 vocilor din jur
%@_ pare s1-l asculte pe vorbitor
%B_ de multe ori prive0te la cel care-i vorbe0te 0i ca r1spuns z8mbe0te
E=_ are un 3ip1t special pentru foame
E@_ apar elemente de lalalizare
EB_ dezvolt1 semne vocale deosebite pentru pl1cere
;+2 lui
%C_ r1spunde vorbitorului, uirt8ndu-se direct la fa3a acestuia
%J_ fixeaz1 privirea 2n mod regulat pe vorbitor
- 1>. -
%E_ urm1re0te frecvent gura 0i buzele vorbitorului
EC_ r1spunde ocazional stimulului sonor sau vorbirii prin vocaliz1ri 0i lalaliz1ri
4silabiside5
EJ_ 2n timpul jocului cu adultul folose0te silabiside
EE_ lalalizeaz1 des cu . sau mai multe silabe care 2ncep s1 se diferen3ieze
2+1 lui
%1>_ 20i 2ntoarce capul 2n mod deliberat c1tre sursa de zgomot
%11_ /m1tur1I cu privirea 2nc1perea 2n c1utarea vorbitorului
%1._ este frecvent tulburat 4speriat5 la voci r1stite
E1>_ r8de deseori 2n jocul cu obiectele
E11_ lalalizeaz1 2n mod regulat cu serii de sunete, mai ales 2n situa3ii de confort
psihic
E1._ apar consoanele bilabiale6 /b, p, mI
1+# lui
%1:_ localizeaz1 regulat 0i cu acurate3e sursa vocii umane
%1=_ 20i recunoa0pte numele 0i r1spunbde la nume
%1@_ cel mai adesea se opre0te din pl8ns c8nd cineva 2i vorbe0te
E1:_ apar sunete asem1n1toare vocalelor /o 0i uI
E1=_ exprim1 sup1rarea 0i disconfortul prin alte forme vocale 2n afara 3ip1tului
E1@_ de obicei se oprte0te din lalalizare ca r1spuns la stimulul vocal. &neori se
continu1 lalalizarea, dar pentru o scurt1 perioad1 de timp
#+( lui
- 1>: -
%1B_ pare s1 2n3eleag1 0i s1 diferen3ieze dup1 expresiile faciale, mi0c1rile
corpului 0i ton semnifica3iile generale ale amenin31rii, ale sup1r1rii, ale vocii
prietenoase 0i ale celei care 2l cert1
%1C_ pare s1 2n3eleag1 semnifica3ia pentru /mama, papa, paI
%1J_ se pre0te sau se re3ine 2n cel pu3in jum1tate din cazuri ca r1spuns la nega3ie
4$&\5
E1B_ ia ini3iativa de a vocaliza 0i de a lalaliza 2n interac3iunea direct1 cu adultul
E1C_ c8teodat1 vocalizeaz1 cu = sau mai multe silabe
E1J_ se joac1 produc8nd, emi38nd sunete 0i zgomote 2n timp ce este singur sau
cu al3ii
(+5 lui
%1E_ pare s1 recunoasc1 numele membrilor familiei 2n conversa3ia curent1, chiar
c8nd persoana amintit1 nu e de fa31
%.>_ 2n3elege 0i r1spunde cu gesturi adecvate la cuvintele6 /vino\,sus\, m1ricel\,
pa\I
%.1_ acord1 aten3ie muzicii sau c8ntatului
E1E_ 2ncepe lalaliz1ri formate din combina3iin de . silabe diferite
E.>_ 2n cel pu3in o jum1tate din cazuri r1spunde prin vocaliz1ri c8nd e strigat pe
nume
E.1_ folose0te unele expresii cu contururi asem1n1toare de cuvinte, 2nc8t pare s1
numeasc1 lucruri din ambian3a sa 2ntr-un limbaj propriu
5+9 lui
%.._ pare frecvent c1 ascult1 conversa3ia adul3ilor
%.:_ 2n mod regulat se opre0te c8nd e strigat
%.=_ pare s1 recunoasc1 dup1 dup1 denumire c8teva obiecte comune
E.._ c8teodat1 lalalizeaz1 2n contururi vocale, propozi3ionale 4secven3e vocale
mai lungi,cu intona3ie5. ,atricea vocal1 a vorbirii
- 1>= -
E.:_ se joac1 K imit1 jocuri de m8ini 2nso3ite de expresii stereotip 4/cucu-bau\I5
E.=_ c8teodat1 /fredoneaz1I singur melodii familiare
9+. lui
%.@_ pare s1 2n3eleag1 c8teva cereri verbale care impl,ic1 2n3elegerea unor verbe
%.B_ 2n mod regulat 20i opre0te activitatea la nega3ie
%.C_ 2ncepe s1 se uite cu interes la poze 2n timp ce acestea sunt m8nuite de adult
4maximum 15
E.@_ folose0te c8teva gesturi cu semnifica3ie
E.B_ 2ncepe s1 imite sunete, mai ales vocale, dup1 modelul dat de adult
E.C_ enun3urile con3in acum mai multe consoane dec8t cele anterioare
.+-/ lui
%.J_ pare s1 asculte cu pl1cere cuvinte noi
%.E_ 2n general e capabil s1 asculte conversa3ia altora far1 s1 par1 distras de alte
surse de zgomot
%:>_ 2n mod frecvent ofer1 la cerere o juc1rie sau un alt obiect
E.J_ apar primele cuvinte6 tata, mama., nume de animal preferat sau de juc1rie
preferat1
E.E_ are c8teva exclama3ii6 oh, ah\
E:>_ apare jargonofazia 4enun3uri scurte din :-= silabe sau chiar mai multe, f1r1
cuvinte autentice5. E matricea limbajului de mai t8rziu
-/+-- lui
%:1_ execut1 comnenzi simple 42n afar1 de cele de a da 0i de a lua5
%:._ pare s1 2n3eleag1 2ntreb1ri simple precum6 /unde e mingeaTI
%::_ r1spunde la muzic1 ritmic1 prin mi0c1ri ale m8inii 0i ale corpului 2n acela0i
timp
E:1_ frecvent spar con3inuturi jargonofazice 2n timp c se joac1 singur
- 1>@ -
E:._ ini3iaz1 el jocuri de gesturi 0i de cuvinte
E::_ pentru prima oar1 2ncerc1 s1 imite cuvinte
--+-; lui
%:=_ demonstreaz1 2n3elegerea mai multor 2ntreb1ri prin r1spunsuri de gesturi
adecvate
%:@_ pe o perioad1 mai prelungit1 de timp se poate concentra pe mai multe
propozi3ii adresate lui. %1spunde.
%:B_ la comanda verbal1 cu gestul adecvat c8nd i se spune
E:=_ /f1 pa\I execut1 0i spune /paI
E:@_ /vorbe0teIcadul3ilor 0i juc1riilor
E:B_ r1spunde frecvent la c8ntece sau rime prin jargonofazie
-;+-1 lui
%:C_ 2n fiecare s1pt1m8n1 pare s1 2n3eleag1 alte cuvinte noi
%:J_ pare s1 2n3eleag1 dispozi3ia psihic1 a vorbitorilor
%:E_ men3ine interesul 1-. pentru imaginile pe care i le denume0te adultul
E:C_ folose0te @ sau mai multe cuvinte 2n mod constant
E:J_ 2ncearc1 s1 ob3in1 obiectele dorite indic8ndu-le cu m8na 0i folosind 2n
acela0i timp emisii vocale
E:E_ jargonofazia se impregneaz1 cu cuvinte noi
-1+-( lui
%=>_ demonstrez1 2n3elegerea unei comenzi select8nd 0i aduc8nd la cerere din
alt1 camer1 un obiect familiar denumit 4se d1 comanda f1r1 gest5
%=1_ recunoa0te 0i identific1 mai multe obiecte sau imagini ale acestora c8nd
sunt denumite
%=._ 2n mod clar recunoa0te numele diferitelor p1r3i ale schemei corporale
- 1>B -
E=>_ 2n mod consecvent folose0te B-C cuvinte corecte 4chiar mai multe5
E=1_ apar consoane ca /dI, si /nI
E=._ multe cuvinte K substantive corecte ` gest

-(+-9 lui
%=:_ 2n3elege 0i execut1 comenzi formate din . secven3e consecutive 4Ex6 /ia
mingea de pe pat 0i pune-o pe mas1\I5
%==_ 20i aminte0te 0i acord1 semnifica3ie adecvat1 noilor cuvinte pe categorii de
func3ionalitate
%=@_ la cerere identific1 . sau mai multe obiecte dintr-un grup de = lucruri
familiare
E=:_ 2ncepe prin a folosi mai multe cuvinte dec8t gesturi pentru a-0i exprima
nevoile 0i dorin3ele 4limbajul mimico-gesticulare scade5
E==_ 2ncepe s1 repete cuvinte auzite 2n conversa3ie
E=@_ demonstreaz1 o cre0tere continu1 0i gradat1 a vocabularului activ
-9+;/ lui
%=B_ la cerere verbal1 indic1 mai multe p1r3i din schema corporal1 0i facial1
%=C_ demonstreaz1 2n3elegere prin r1spunsuri adecvate la comenzi ca6 /stai
jos\I, /vino aici\I, /opre0tete\I
%=J_ 2n3elege 0i demonstreaz1 diferen3ierea 2ntre pronumele personal dup1
persoan1 4d1-mi mie\ d1-i lui\5
E=B_ imit1 propozi3ii formate din .-: cuvinte
E=C_ imit1 onomatopee 2n jur
E=J_ are un vocabular activ de 1>-.> cuvinte 4cu care face propozi3ii5
;/+;; lui
%=E_ execut1 o serie de . sau mai multe comenzi, dar legate
%@>_ zilnic recunoa0te cuvinte noi
- 1>C -
%@1_c8nd sunt denumite, recunoa0te 0i identific1 aproape toate obiectele
comune sau imagini ale acestora
E=E_ apar propozi3ii simple
E@>_ 2n fiecare s1pt1m8n1 folose0te cuvinte noi
E@1_ /poveste0teI folosind o combina3ie de jargou propriu ` cuvinte inteligibile
;;+;1 lui
%@._ alege la cerere un obiect dintr-un grup de @ sau mai multe obiecte diferite
%@:_ pare s1 2n3eleag1 succesiunea logic1 a enun3urilor verbale 0i nu pare s1 se
opreasc1 la semnifica3ia izolat1 a cuvintelor
%@=_ 2n3elege majoritatea propozi3iilor dezvoltate 0i a frazelor
E@._ folose0te propozi3ii din : cuvinte
E@:_ se refer1 la sine cu numele propriu 2ntrebuin3at la persoana a III-a singular
E@=_ 2ncepe s1 foloseasc1 c8teva pronume, dar face erori de sintax1
;1+;5 lui
%@@_ demonstreaz1 2n3elegerea unor verbe ilustrate grafic 4imagini ac3iuni5.
Alege corect o imagine care arat1 o persoan1 m8nc8nd 4B imagini - ac3iune5
%@B_ la cerere arat1 p1r3i mai mici din schema corporal1 4b1rbie, um1r5
%@C_ recunoa0te 0i identific1 persoane de diferite grade de rudenie 4bunicul,
bunica, sora5
E@@_ folose0te frecvent propozi3ii din .-: cuvinte
E@B_ folose0te corect 0i des6 /eu, tu, el, mieI
E@C_ formuleaz1 cereri de ajutor pentru nevoi personale
;5+2/ lui
%@J_ demonstreaz1 2n3elegerea obiectelor definite prin func3ie 4B-C poze-
ac3iuni6 /cu ce m8nc1mTI5
- 1>J -
%@E_ 2n3elege diferen3ierile 2n func3ie de m1rime 4alege corect p1pu0a mic1,
mare dintr-un grup de obiecte familiare5
%B>_ recunoa0te numele 0i imaginea celor mai multe obiecte comune. Execut1
comenzi cu prepozi3iile6 2n, pe, l8ng1
E@J_ nume0te corect cel pu3in o culoare . )e refer1 la lucruri care nu sunt /aiciI
sau la evenimente care nu se 2nt8mpl1 /acumI
E@E_ se stabilizeaz1 referirea la sine cu /eu stabilizatI
EB>_ repet1 corect . sau mai multe numerale
2/+22 lui
%B1_ demonstreaz1 2n3elegerea vorbelor uzuale
%B._ 2n3elege fraze lungi 0i complexe
%B:_ 2n3elege majoritatea adjectivelor comune
EB1_ 20i spune sexul c8nd este 2ntrebat
EB._ dac1 deseneaz1, vorbe0te 0i denume0te ce a desenat
EB._ c8nd e 2ntrebat spune numele 0i prenumele
22+2( lui
%B=_ dovede0te interes pentru explica3iile privind cum 0i de ce
%B@_ execut1 o comand1 format1 din : secven3e simple legate
%BB_ demonstrez1 2n3elegerea prepozi3iilor6 sub, 2n fa31, 2n spate
EB=_ 2n mod regulat relateaz1 experien3e din trecutul apropiat
EB@_ folose0te corect formele verbale 2n relatarea?povestirea dup1 imagini
EBB_ folose0te substantivele la plural 2n mod corect. )e b8lb8ie uneori din
dorin3a de a spune c8t mai multe. Apar 2ntreb1ri referitoare la timp 4c8ndT5, 0i
cauzalitate 4de ceT5
Coeficientul verbal UD se calculeaz1 dup1 formula6
- 1>E -
Dr`De
.
UD_ ]1>>
Dc
Dr _ v8rsta limbajului receptiv
De _ v8rsta limbajului expresiv
Dc _ v8rsta cronologic1 a limbajului
INDICI DE DE?,OLTARE A LI!0AEULUI LA CO*IL' CORO0ORATI INDICI DE DE?,OLTARE A LI!0AEULUI LA CO*IL' CORO0ORATI
CU INDICI DE DE?,OLTARE *&I<O+!OTORIE D0RUNET+LE&INEJ CU INDICI DE DE?,OLTARE *&I<O+!OTORIE D0RUNET+LE&INEJ
LUNA ITE!UL
1 lun1 1. %eac3ioneaz1 la zgomote puternice 4sonerie5.
.. aipete diferen3iate de durere, jen1, foame.
:. )unete guturale 4nearticulate5.
=. !argarisire vocal1.
. luni @. Apar sunete cu o melodie asem1n1toare sunetelor articulate
2ntr-un joc sonor.
B. %eac3ioneaz1 pozitiv la vocea uman1.
: luni C. Apar primele vocaliz1ri.
J. [8mbe0te la incitarea adultului.
E. Apar sunete articulate sub forma unor silabe, ing8n1 sunete
vocale ` consoane posterioare.
1>. Apar fenomene de reduplicare 4dac1 este incitat5.
= luni 11. %1spuns vocal la stimul1rile din afar1 cu nuan31 afectiv1.
1.. Docalizeaz1 2ntr-un joc sonor spontan.
1:. -raduce vocalic pl1cerea 0i starea de confort.
@ luni 1=. %1spunde cu sunete articulate c8nd i se vorbe0te.
- 11> -
1@. !8ngure0te dup1 mas1 0i 2nainte de a adormi.
1B. )coate 3ipete de bucurie 2n rela3iile afective pozitive.
B luni 1C. -raduce vocalic pl1cerea c8nt8nd sau g8ngurind.
1J. Articuleaz1 mai multe silabe 2n vocaliz1ri spontane-g8ngurit.
1E. "eag1 primele silabe sub forma unor cuvinte ma-ma, ta-ta, ba-
ba.
.>. %1spunde 2n mod obi0nuit prin silabe cu ondula3ii afective 2n
cadrul unui dialog.
.1. istinge cuvintele prietene0ti de cele de dojan1.
C luni ... uferen3ierea ondula3iilor, c8nt1 pe diferite tonuri. )e poate
stabili un dialog cu copilul.
.:. -raduce vocalic faptul de recunoa0tere.
.=. -raduce vocalic, satisfac3ia sa c8nd atinge un obiect. "alalizare.
J luni .@. Emite sunete vocale de felul interjec3iilor 4Interjec3ii vocalice5.
.B. Cuvintele familiare 2i atrag aten3ia 4adapt1ri condi3ionate la
diferite cuvinte5 ma-ma, ta-ta.
.C. %eac3ioneaz1 la comenzi verbale.
E luni .J. Imit1 sunete care devin din ce 2n ce mai expresive.
.E. ;n3elege gesturile 0i ordinile simple.
:>. %1spunde la revedere, pa, mul3umesc.
:1. %ecunoa0te c8teva obiecte familiare dup1 denumire.
- 111 -

Autism Modul I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Autism Modul I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Autism Pagina 1 din 111

S-ar putea să vă placă și