Tiflopsihopedagogia

Tiflopsihopedagogia ofera date de specialitate referitoare la deficienta de vedere, date ce sunt

necesare cercetatorilor si specialistilor care abordeaza teoretic sau practic aceasta deficienta si
mai ales personalului didactic ce sunt inclusi in procesul educational al deficientilor vizual
(tiflopedagogic, defectologi, educatori, instructori de educatie, asistenti sociali, etc). Aceste date
si informatii de specialitate sunt utile atat parintilor copiilor cu deficienta vizuala, cat si tuturor
celor care relationeaza cu acestia, influentand dezvoltarea lor (fizica, psihica, profesionala,
sociala, etc).
In 180, !ohann "ilhelm #lein ce este cunoscut drept promotorul invatamantului pentru
nevazatori din Austria si este considerat unul din initiatorii tiflopedagogiei ca stiinta, a condus un
asezamant particular pentru nevazatori, ce a devenit ulterior Institutul pentru $evazatori din
%iena (considerat prima scoala de acest gen din tarile de limba germane). In anul 181, acesta a
scris &'anualul de didactica pentru scolile de oribi(, iar in 18)* &Istoria instruirii orbilor( si este
considerat ca fiind unul dintre clasicii psihopedagogiei mondiale, alaturi de %alentin +au, si
-amuel +o.e.
/in anul 100, tiflologia se dezvolta ca actiune sistematica si conceptie stiintifica in cadrul
defectologiei.
Tiflopsihopedagogia , ca disciplina stiintifica, uzeaza de conceptele, principiile, metodele,
legitatile psihologiei si pedagogiei, in special cu referire la copil, pe care le aplica in procesul de
studiere, educare si recuperare a deficientilor vizual. 0biectul tiflopsihopedagogiei este bine
circumscris si definit, fiind 1ustificat de necesitatea cunoasterii specificului dezvoltarii fizice,
fiziologice, neuropsihice, psihologice, sociale, profesionale a copiilor si tinerilor care si2au
pierdut partial sau total functia vizuala. Astfel, se pot instituia strategii metodologice
compensator2recuperatorii si educationale adecvate fiecarei individualitati, fiecarei varste,
fiecarei situatii special generate de deficienta de vedere.
1
Actualitatea tiflopsihopedagogiei este sustinuta de principiile si strategiile de recuperare
( principiul egalizarii sanselor, principiul educatiei pentru toti, principiul normalizarii si calitatii
vietii, principiul recuperarii si integrarii sociale), iar astfel persoanele deficiente vizual au dreptul
la educatie, la cultura, la practicare profesiilor permise de deficient, la viata comunitara si social2
politica, la autonomie, la fericire, cu atat mai mult cu cat deficientii vizual se inscriu in
normalitate (cu e3ceptia cazurilor de deficiente asociate care le limiteaza capacitatile fizice sau
intelectuale).
Istoricul deficientei de vedere
4eorges /umas spunea ca ochiul este &oglinda trupului si a sufletului(, iar privirea, cu gama
ei de e3presivitate este mereu alta in functie de starile psihice si fiziologice.
/inamica relatiilor interpersonale si comunicative este influentata in mare parte de
comportamentul vizual, iar privirea 1oaca urmatoarele roluri5 rol vector (respectiv de directionare
a comportamentului vizual catre interlocutor si de accentuare a motivatiei sociale a relatiei
interpersonal, rol expresiv (si anume, de e3teriorizare a &spiritului interior(, a trairilor emotionale
si a atitudinilor personale in raport cu interlocutorul) si rol receptiv (respectiv de captare si
decofidicare a mesa1elor ectosemantice 6 parti ale mesa1ului e3primabile prin gesturi, mimica,
intonatie sau care rezulta din ambiguitatea cuvintelor, ce nu au sens logic si nu pot fi
verbalizate).
/in punct de vedere istoric, societatile primitive ii sacrificau pe orbii din nastere deoarece
erau considerati ca fiind intruchipari ale spiritelor rele, iar brahmanii considerau, conform teoriei
reincarnarii sufletului, ca orbirea reprezinta ispasirea pacatelor dintr2o viata anterioara. In
mitologia greaca, zeii in 0limp ii pedepseau cu orbirea pe cei vinovati de tradare in dragoste.
2
In India s2au descoperit scrieri necunoscute ce dateaza din secolul al %I2lea i.+r. ale
medicului -usruta, ce elaborase o metoda de operatie a cataractei ce consta in e3tractia
cristalinului, iar in anul 780 d.+r. sunt atestati in /acia cativa vindecatori, medicii militari
8ascanius 9ortunatus si 'arcus :onginus si oculistii Attius /ivi3tus si ;ublius <orcolanius.
In secolul a II2lea se face pentru prima data distinctia intre cataracta si glaucom de catre
medical roman 4alenus, iar medicul Aerios din Amida 'esopotamiei redacteaza un tratat de boli
de ochi in anul =>8, fiind urmat de catre medicul arab Isa Ibn2Alin in anul 1000 ce scrie un tratat
de oftalmologie.
In secolul al ?III2lea medicul arab Ammar @en Ali al 'ansili opereaza glaucomul si practica
un nou procedeu chirurgical in tratarea anumitor forme de cataracta, procedeu ce consta in
indepartarea cristalinului opacizat cu a1utorul unui tubulet de argint.
;rimele sectii din istoria medicinei pentru tratarea bolilor de ochi, au e3istat in spitalele din
/amasc si <airo in secolul al ?III2lea.
In anul 1==, medicul !aAues 4uillemeau scrie un tratat de oftalmologie ce relateaza despre
11) boli ale ochiului si despre modul de tratare al acestora.
%alentin +au, a descoperit metoda imprimarii in reflief a te3telor pentru orbi la sfarsitul
secolului al ?%III2lea, metoda ce a fost dezvoltata mai tarziu sub forma alfabetului.
In tara noastra, au fost descoperite documente preocupari privind legislatia sociala a
deficientilor din vremea lui -tefan cel 'are, ;etru 8ares, 'ihai %iteazul si 'atei @asarab.
/in anul 18)1, e3ista la /umbraveni, 1udetul @rasov, un asezamant pentru deficienti, iar din
anul 188* unul pentru orbi la <aldarusani.
In anul 18)0, 4heorghe Asachi publica impresii despre scoala de surdomuti din ;etersburg,
iar in 187B2187> /inicu 4olescu scrie impresii despre copiii deficienti din %iena.
In 18*0 apare articolul &/espre educatiunea orbiloru(, document de propaganda
tiflopedagogica in limba romana, in care apar date despre cecitate (cauze, urmari fizice si
psihice, frecventa cecitatii, cresterea orbului in familie si instructia scolara, despre diferenta
dintre orbi si ambliopi, despre clasificarea nevazatorilor dupa momentul aparitiei deficientei si
3
dupa gradul acesteia, etc). /e asemenea, in cadrul articolului apareau idei precum5 faptul ca
resturile mici de vedere permit perceperea obiectelor mari sau apropiate si sensibilitatea
luminoasa care asigura distingerea luminii de intuneric, ideea particularizarii etiologiei cecitatii
(cauzele cecitatii genitale, postnatale si tardive), ideea ca nu e3ista un simt al pipaitului mai
perfectionat de la nastere la orbi, evidentierea intarzierilor in dezvoltarea proceselor psihice ale
copilului mic orb fata de cel normal, dar si a manifestarii identice a particularitatilor individuale
si a aptitudinilor la orbi si normali, prezentarea performantelor unor nevazatori, rolul educatiei in
familie a copiilor orbi, ideea importantei 1ocurilor in comun cu vazatorii.
In 18*) are loc primul <ongres Curopean de tiflopedagogie la %iena, unde participa si
romani.
;reocuparile tiflopedagogice, teoretice si practice, au condus la organizarea unui cadru
institutional pentru nevazatori, iar in 100 ia nastere scoala pentru orbi din <lu1.
In 10>, 4heorghe <rainiceanu infiinteaza azilul pentru orbi &%atra :uminoasa( din
@ucuresti, iar printre lucrarile scrise de el se numara5 &In chestia orbilor Istoria asistentei publica
si privata. ;rogresele pe terenul tiflopedagogiei(, & Influenta partilor fetei dimpre1urul ochilor, a
marimii pupilei si a ochelarilor asupra campului vizual(, &-tatistica infirmilor si orbilor din tara(,
&'anual de oculistica(, etc. <ele mai importante idei din aceste lucrari sunt5 descrierea unor boli
(oftalmia simpatico, con1unctivita granuloasa, cataracta) si a unor tehnici oftalmologice
(anestezia retinei, tehnica oftalmoscopiei si sDiatopiei, tehnica operatiilor pe ochi), faptul ca
e3istau in 188> apro3imativ 1=000 de orbi si alti deficienti vizual, evidentierea rolului statului, al
societatii, al oamenilor de stiinta pentru &micsorarea dezastrului oribirii si pentru &ameliorarea
sortii orbilor(, ideea infiintarii unui numar mai mare de scoli speciale si a calificarii cadrelor
didactice si perfectionarea regulamentelor si planurilor de invatamant, a manualelor speciale si a
revistelor de specialitate. Ideile lui <rainiceanu au contribuit la infiintarea Institutului pentru orbi
din <lu1 in anul 100, a scolii de la Arad cu ateliere pentru femei oarbe, a scolii de la Timisoara
si a unor societati, dar si la organizarea unor conferinte.
In anul 1)0, in 8omania e3istau 1) scoli pentru deficienti, dintre care > erau pentru surdo2
muti, B pentru orbi si ) pentru deficienti mintal, ce cuprindeau apro3imativ 1=00 de elevi si 700
de cadre didactice.
4

In anul 17) 4eroge +alarevici transcrie la ;aris opera lui Ion <reanga, &Amintiri din
copilarie(, in @raille, iar in 17* -andulescu, Tasu si -toienescu fundamenteaza scrierea
abreviata @raille romaneasca, tiparind primul te3t romanesc in ianuarie 1=* in revista &%iata
noua(.
In anul 17B are loc primul <ongres de 0ftalmologie din 8omania, la doi ani de la infiintarea
-ocietatii de 0ftalmologie, cu tema Trahomul, iar la sfarsitul secolului al ?I?2lea, in spitalele
militare unde e3istau &infirmieri pentru ochi( se dadea lupta impotriva trahomului (con1unctivita
granuloasa), pentru prevenirea cecitatii.
Anastasie 9atu este cunoscut in istoria tiflopedagogiei pentru ideile sale, precum5
recomandarea ca educatia copilului sa fie facuta in familie in conditii naturale, conceperea unui
invatamant special diferentiat pentru copiii cu deficiente senzoriale, fundamentarea pedagogiei
speciale prin &;roiectul de organizare a politiei sanitare in 8omania( prin care se cerea sa ca
invatamantul pentru surdomuti si orbi sa fie de stat, sa fie gratuit si sa fie de 8 ani, sa e3iste
asezaminte special construite de stat cu caracter medico2pedagogic (cu continut instructiv2
teoretic si practic2profesional pentru copiii cu deficiente fizice si psihice), programele sa contina
&studiul limbii, calculul mintal si scris, desenul liniar si altele(, iar elevii sa invete o meserie in
functie de aptitudinile fiecaruia.
In 117, /imitrie 8usticeanu isi e3pune conceptia stiintifica despre deficientul de vedere,
popularizand invatamantul pentru nevazatori din 8omania si facand studii de surdopedagogie si
tiflopedagogie. Acesta considera ca internarea in scoala de orbi a persoanelor a caror facultate
vizuala e mai mica decat a zecea parte din cea normal este nefavorabila acestora. ;rintre
contributiile sale importante, se enumera5introducerea limbii romane in scolile conduse de el si
adaptarea alfabetului @raille pentru limba romana, necesitatea indrumarii parintilor care au copii
orbi spre a contribui la orientarea acestora in spatiul mic si mare, la desfasurarea vietii copilului
orb in aer liber, la formarea deprinderilor manual2gospodaresti, inaintarea catre minister a
propunerilor pentru organizarea invatamantului special, participarea la referatul privind 8eforma
invatamantului special (impreuna cu +alarevici si <ioranescu) si prezentarea ariilor de studii si
materii pentru orbi si surdomuti.
5
En alt reprezentat al tiflopedagogiei romanesti este 4eroge +alarevici, care in cadrul celui de
al ?%I2lea <ongres Curopean de tiflopedagogie de la %iena pune problema pregatirii orbilor
pentru munci agricole. In anul 11 acesta publica &/in lumea orbilor( in care prezinta, printre
altele, primele institutii pentru orbi, o clasificare a deficientilor vizual, cauzele orbirii, rolul
simturilor restante in formarea si educarea nevazatorului, mi1loace si metode de instruire si
educare a orbilor, profesiunile pe care ar trebui sa le aleaga deficientii de vedere, precum si
necesitatea unor materiale didactice speciale pentru nevazatori. +alarevici organizeaza pentru
prima data la noi invatamantul professional pentru orbi si recomanda meserii precum cele legate
de agricultura, ingri1irea animalelor mici, taiatul lemnelor, impletirea de nuiele, acorda1 de piane,
dactilografie, etc.
In anul 171 se achizitioneaza prima masina mecanica de imprimat pe matrite de zinc pentru
scrierea @raille la tipografia din <lu1, precum si alte materiale didactice pentru diferite obiecte
de studiu.
In anul 1=0 are loc la @ucuresti <onsfatuirea cadrelor didactice din invatamantul special la
care s2a decis ca acesta sa fie in paralel cu invatamantul normal, sa fie concordant cu natura,
gradul si consecintele deficientei, sa e3tinda reteaua scolilor speciale, sa se intemeieze pe
perfectionarea mi1loacelor de depistare, diagnosticare si selectionare a diferitelor tipuri de
deficiente, sa include si cefrcetari stiintifice in defectologie, sa se bazeze pe un curriculum
special, sa intitieze calificarea superioara a profesorilor si sa cuprinda in programe calificarea
profesionala.
In 1=* a avut loc la @ucuresti primul simpozion de tiflolofie din 8omania, iar in 1*= s2a
infiintat in cadrul 0rganizatiei 'ondiale a -anatatii, &0rganizatia mondiala impotriva cecitatii(,
neguvernamentala, multidisciplinara si centrala.
In cadrul <onferintei de la ;raga din 1*8, au fost adoptate prevederile &/eclaratiei
drepturilor sociale ale nevazatorilor(, si anume5 reeducarea elementara, precedata de e3plorare,
precizarea diagnosticului morfofunctional si aplicarea tratamentului corespunzator in mod
gratuit, scolarizarea si educarea in toate formele de invatamant in functie de competentele
individualeF invatarea scris2citit @raille si a folosirii aparaturii tiflotehnice, reeducarea
6
profesionala si incadrarea in munca, asigurari sociale si pensii si alte facilitati socio2economice si
cultural2stiintifice.
In 1 E$C-<0, prin &/eclaratia mondiala a educatiei pentru toti( e3tinde accesul egal la
educatie pentru fiecare persoana handicapata, atat prin masuri politice si administrativ2financiare,
cat si prin unele 1uridico2legislative si educationale.
Asadar, in ceea ce priveste preocuparile stiintifice pentru problematica deficientilor de
vedere, acestea devin tot mai numeroase si mai aprofundate, fiind in paralel cu perfectionarea
formelor de instruire si educare a deficientilor de vedere, invatamentul special devenind o parte
integranta a sistemului de invatamant, iar protectia si recuperarea deficientilor o parte integranta
a politicii oricarui stat.
Bibliografie
1. 8ozorea, A., Deficientele senzoriale din perspectiva psihopedagogiei speciale, volumul I
Psihipedagogia deficientilor de vedere, Cditura C3 ;onto, <onstanta, 700)
7