IMPLICATII STRUCTURALE NERVOASE IN SFERA PSIHO-

COMPORTAMENTALA
 Maduva spinarii
 Trunchiul cerebral
 Cerebelul
 Diencefalul
 Ganglionii bazali
 Emisfere cerebrale

1. Maduva spinarii – implicatii in sfera psihocomportamentala

 Functii senzorial-perceptive
 Preia informatiile de la receptori si transmite spre creier senzatiile
cutanate( tactile, termice, dureroase,de la nivelul intregului corp cu
exceptia fetei), senzatiile proprioceptive( pozitia si miscarea in spatiu a
segmentelor corpului),senzatii interne( din viscere). Este implicata in
mecanismul vedereii(dilatarea pupilei).
 Activitati: primeste comenzi de la creier pentru motricitatea voluntara si
involuntara si le trmite la muschi( de la gat, trunchi, membre)
 Adaptare si apararea organismului(reflexe somatice de aparare), in
functionarea organica(reflexe vegetative).

2. Trunchiul cerebral – implicatii sfera comortamentala

TC este implicat in urmatoarele mecanisme psihice si activitati:
 Sensibilitatea(senzatii tactile, termice, dureroase de la nivelul fetei, gurii,
ochilor,sensibilitate auditiva, vestibulara/echilibru, gustativa)
 Perceptia si orientarea vizuala si auditiva – intoarcerea capului si privirii
dupa stimulii vizuali sau auditivi);
 Atentia.- de la trezire, orientarea pana la concntrare,vigilenta;
 Activarea mentala/psihica - ce permite mentinerea tonusului
psihoenergetic in vederea indeplinirii activitatilor:
 Acte motorii –( masticatia, mimica voluntara, cantatul,inghititul, activitati
fizice in care sunt antrenati muschii spatelui/sternocleidomastoidieni si
trapezi);
 Vorbire – (contoleaza muschii limbii, obrajilor, buzelor);
 Expresii afective – (deschiderea/inchiderea ochilor,mimica, lacrimatul);
 Functii fiziologice .-care au legatura cu viata psihica(lacrimatul),salivatia,
secretia glandelor digestive etc,),si in

1
 activitatea(energizare)psihoorganica,reglarea tonusului general al
organismului:
3. Cerebelul
 Supraveghetor al activitatii motorii(compara comanda motorie centrala cu
modul de executie),participa la activitatea motorie automata,(mentinerea
tonusului, echilibrului, posturii, redresarea corpului), coordonarea
miscarilor voluntare, a mersului, a miscarilor fine:
 Rol important in regajul fin al activitatilor motrice: mersul,alergatul,
activitati umane precum dansul,cantatul folosind degetele, scrisul, vorbirea:
 Se pare ca cerebelul stocheaza amintiri pentru raspunsuri motorii
dobandite si este implicat in transferul atentiei ca si in alte functii
cognitive.

4. Diencefalul.
 Constienta veghe-somn –participa la rglarea ritmului somn veghe, implicat
in reglajul nivelului de constienta, reactiei de trezire, orientare, vigilenta;
 Senzatii – toate caile senzoriale( cu exceptia mirousuli) fac sinapsa in
talamus;
 Motivatie: impulsul de sete, foame , reglare a temperaturii;
 Emotionalitate, (raportul recompense-pedeapse, starile de frica,pedeapsa,
furie,liniste, placere), expresia vegetativa a emotiilor;
 Acte voluntare – memorie, invatare, atentie;
 Comportament – reglaj socio-emotional, sexual,alimentar, vitalitate psiho-
fiziologica;
 Starea de bine/functionalitatea organica(presiunea sangelui, hematopoeza,
frecventa cardiaca, activitatea respiratorie, digestiva,
metabolismul,temperatura, echilibrul hidric,activitatea excretorie, glande
endocrine,reproducerea, nasterea, alaptarea)

5. Ganglionii bazali – functii:

I.MOTORII:
 Implicati in intretinerea miscarilor voluntare si controlul ajustarii postulare
odata cu miscarile voluntare,
 Ariile de asociatie din cortexul cerebral genereaza dorinta de miscare,
 Protejeaza cortexul de implicarea in toate evenimentele ce conduc la
executii motorii,
 Inmagazineaza programele miscarii fiind activat de ariile de asociatie cand
se doreste miscarea

2
  Initiaza si controleaza miscarile prin pallidum care proiecteaza spre
cortexul premotor(calea nucleului anterior ventral al talamusului)
 Cortexul premotor programeaza miscarile voluntare complexe prin
conexiuni cu cortexul motor si motoneuronii superiori. Integrarea
aferentelor striate si palliade survine prin conexiunile reciproce cu substanta
neagra si nucleul subtalamic.
II. ALTE FUNCTII:
 GB primesc impulsuri de la centrii vizuali,de la centrii de echilibru ai creierlui
si de la musculatrura si articulatiile corpului, intervenind in actiunile adaptive
ale organismului,
 Rol important in limbaj(in planificarea si programarea motorie a vorbirii) in
functiile asociate cu atentia, in planificarea dinainte a raspunsului motor;
 Prin interconexiunile cu lobii frontali participa la generarea, inhibarea si
executarea unor comportamente. de exemplu, distrugerea nucleului caudat
poate afecta flexibilitatea mentala si cognitiva, o constatare asemanatoare
daunelor prefrontale.
 Nucleul caudat este implicat in functii cognitive
 Striatul primeste aferente de la zonele cortexului cerebral realizand evaluarea
situatiilor si a efectelor ce necesita a fi declansate,
 Striatul ventral joaca rol in procesarea recompensei fiind activat la diversi
stimuli apetitivi,
 Interventii in mecanismele somnului – eferentele de la nivelul sefmentului
intern alg globus pallidus si de la nivelul partii reticulare din substanta neagra
ajumg la nivelul nucleilor pedunculopontini li later-dorsali ai tegumentului si
determina modularea somnului REM, cat si a atoniei musculare. Mai mult,
aceste cisrcuite reprezinta sustratul anatomic de legatura intre fiziopatologia
somnului REM si anume afectiuni, cum ar fi boala parkison,
shizofrenia,tulburarile obsesiv-compulsive, deficit de atentie/tulburare
hiperkinetica si sindromul Tourette.

Tourette- simptome care nu pot fi controlate – ticuri simple sau complezxe in mai
multe grupe de muschi
REM – in care au loc muscari oculare rapide

6 . Emisferele cerebrale
 Prin structurile si conexiunile pe care le au cu alte structuri nervoase, EC.
reprezinta sediul principal al mecanismelor psihice comportamentale

3
  Toate tipurile de senzatii sunt proiectate pe scoarta cerebrala ---
perceptiile,reprezentarile,
gandirea,limbajul,imaginatia,memoria,afectivitatea,motivatia,
vointa,controlul comportamental,personalitatea,conducerea actvitatii etc.
sunt realizate la parametrii optimi prin buna desfasurare a actvitatii
emisferelor cerebrale si a conexiunilor cu celelate structuri nervoase,
 Leziunile conduc la aparitia unor tulburari, deficite cu diferite grade de
intensitate, gravitate.

Intreaga literatura neuropsihologica este dedicata studiului mecanismelor

neuropsihice si tulburarilor acestora