PSIHOPATOLOGIA (gr.

psyche-suflet, psihic;
pathos-suferinta;logos-stiinta) studiaza
modul in care se instaleaza, evolueaza si
se incheie tulburarile psihice.
(Saranson&Saranson, 1999)
STAREA DE SANATATE -starea de bine fizic,
psihic si social
PROCESUL PATOLOGIC- tulburarea
integritatii organismului si a relatiilor
acestuia cu mediul
1
normal
2
patologic
Comportamente deviante
(fata de 1, fara sa
exprime esenta 2)
Individul normal=individul normal ideal

Realitatea este ceea ce majoritatea considera ca trebuie sa fie, nu
neaparat lucrul cel mai bun si nici macar cel mai logic, ci ceea ce s-a
adaptat dorintei colective. (P. Coelho)
Sanatatea mentala=adaptare
dinamica (Boehm W.)
Capacitatea de a produce si tolera tensiuni
suficient de mari, de a le reduce intr-o forma
satisfacatoare pentru individ;
Capacitatea de a organiza un plan de viata in
vederea satisfacerii nevoilor;
Capacitatea de adaptare a propriilor aspiratii la
grup;
Capacitatea de adaptare a conduitei la relatiile
cu ceilalti indivizi.
Coleman si Broen stabilesc o serie de termeni care se refera la comportamente anormale : boala psihica,
comportament neadecvat, tulburari emotionale, tulburari comportamentale, tulburari psihice - aratand ca nici unul
dintre acestia nu este suficient de clar pentru delimitarea sferei unui asemenea comportament care variaza in functie
de o serie de criterii si modele


Modelul Sanatatea mintala Comportament anormal
psihiatric abilitatea de satisfacere a
necesitatilor instinctuale inlimitele
impuse de societate
dezvoltarea gresita sau exagerata a
masurilor de aparare, insotite de anxietate
comportamentalist adaptare deschisa la stimulii din
mediu
adaptare ineficienta prin invatarea unor
comportamente inadecvate si incapacitate
de corectare
umanist implinirea tendintelor naturale fata
de orientarea si implinirea de sine
incapacitatea de dezvoltare pe deplin a
personalitatii prin blocarea sau
distorsionarea acestor tendinte catre
automultumire
interpersonal realizarea de relatii interpersonale rezistenta fata de relatii interpersonale si
acomodare de tip patologic
existential libertatea de a decide constient incapacitatea realizarii identitatii adecvate
de sine si a intelegerii sensului vietii

C. Enachescu-4 tipuri de
comportamente anormale
comportamentul de tip criza biopsihologica de
dezvoltare sau involutie (pubertate, adolescenta,
climax, andropauza), cu caracter pasager
si reversibil;
comportamentul de tip carential (legat de stari de
frustrare afectiva, carente
educationale, disfunctii familiale si in modul de
viata), ce creeaza dificultati de adaptare;
comportamentul de tip sociopatic, constand din
conduite delictuale agresive, toxicomanice sau de
furie, cu caracter recurent sau episodic;
comportamentul de tip patologic, partial sau
deloc reversibil, de natura exogena, endogena sau
mixta, cu intensitati si forme variabile (stari
reactive, nevroze, psihopatii, psihogenii,
endogenii).
Boala psihica- ruptura a starii
de normalitate mintala, o
schimbare a personalitatii,
exprimata prin tulburari ale
proceselor psihice (simptome
sau semne ale bolii)
Cristian- discutii pe simptome
Psihopatologia senzorialitatii
CANTITATIVE-a) hiperestezia
-b) hipoestezia
(coborare/ridicare a pragurilor senzoriale)
a) Apare in tulburari somatice (hipertiroidism, debutul starilor infectioase) si psihice (surmenaj,
stari hipnagogice, stari nevrotice, debutul unor stari psihotice)
b) Apare in tulburari somatice (majoritatea bolilor neurologice, faza tertiara a sifilisului, mixedem,
polinevrita alcoolica)si psihice (isterie, schizofrenie, in stari de puternica tensiune afectiva)

CALITATIVE- a) iluziile
- b) halucinatiile
a) iluzia=perceptia eronata, reflectarea denaturata a realitatii.
Iluziile apar la nivelul oricarui aparat senzorial.
VIZUALE (metamorfopsii)- micropsii, macropsii,dismegalopsii, porropsii,calopsii, iluzia sosiilor, iluzia
Fregoli, deja-vu etc)
AUDITIVE
GUSTATIVE SI OLFACTIVE
VISCERALE (sunt in general la hiper)

Aparitia iluziilor se leaga de perturbari ale aparatului senzorial, de stari psihice particulare sau de o
boala psihica propriu-zisa, de consumul de droguri.

Orice tulburare de constienta constituie un teren fertil pentru aparitia iluziilor si a
halucinatiilor

Psihopatologia senzorialitatii
b) Halucinatiile = perceptii fara obiect
Instantele fenomenului halucinator:
- Halucinoze (apreciere critica a perceptiei fara
obiect)
- Halucinoidele (fenomene intermediare intre
reprezentari si halucinatii)
- Halucinatii functionale (declansate si intretinute
de un excitant extern)
- Pseudohalucinatii (halucinatii psihice)-situate in
creier sau in interior, nu au proiectie spatiala.
- Halucinatii propriu-zise (absenta
obiectului+convingere)

Psihopatologia senzorialitatii
Halucinatiile au proiectie spatiala,sunt percepute pe caile senzoriale obisnuite,
sunt intense, uneori perturbatoare, determina atitudinea de percepere,
sunt complexe, au mare rezonanta afectiva si se pot asocia cu tulburari de
gandire de tip delirant.
Halucinatii :
-auditive (elementare, comune, verbale, favorabile, nefavorabile, imperative,
comentative episodice etc) Apar in diferite conditii somatice (afectiuni Orl,
stari infectioase, tumori, tulburari neurologice etc) si psihice (schizofrenie
paranoida, depresii severe, demente etc)

-vizuale (elementare, complexe, cinetice, placute, neplacute etc) Apar in
diferite conditii somatice (leziuni occipitale, sindroame confuzionale,
intoxicatii etc) si psihice (schizofrenie , delir mistic, alcoolism etc)

-gustative si olfactive (schizofrenie, epilepsie, alcoolism, intoxicatie cu cocaina
etc)
-tactile (schizofrenie, alcoolism, intoxicatie cu cocaina etc)

-interoceptive si proprioceptive
-polisenzoriale (rare)
Psihopatologia proceselor mnezice
Tulburari de memorie (DISMNEZII)
a) CANTITATIVE
b) CALITATIVE

a) - hipomnezii
- amnezii
- hipermnezii
Amnezii-anterograde (sau de fixare) (TCC, stari confuzionale, stari de tensiune afectiva,
involutie, ingestie de droguri, alcool, infectii, crize epi etc)

-retrograde (sau de evocare) legile regresiunii memoriei (Th. Ribot), ale
disolutiei memoriei (J. Delay)-lacunare
-lacunare elective
-progresive

Hipermnezii-exacerbare a capacitatilor mnezice-structurala (aptitudinala)
-ocazionala(alcool, substante
psihostimulante, stari febrile, dupa un relativ efort intelectual,in urma unei
stimulari tematice, paranoia)
MENTISMUL= derulare involuntara caleidoscopica a unor amintiri si idei
VIZIUNEA RETROSPECTIVA= retraieste in cateva momente principalele momente din
intreaga viata
Psihopatologia proceselor mnezice
b) Tulburari calitative:
- Ale sintezei mnezice imediate
(criptomnezia, falsa recunoastere,iluzia de
nonrecunoastere, iluzia de reduplicare)
- Ale rememorarii trecutului(confabulatia,
ecmnezia, anecforia, criptomnezia,
instrainarea amintirilor)
Tulburari ale functiei prosexice (disprosexii)
Hiperprosexii-exacerbarea disponibilitatilor
prosexice (in urma ingestiei de substante
psihoactive, cenestopatii)
Aprosexii- stricto senso doar in starile
confuzionale
Hipoprosexii reducerea capacitatii
prosexice (surmenaj,lipsa interesului
pentru situatia respectiva, ingestia de
alcool, involutie, stari depresive etc)
Psihopatologia gandirii
Tulburari:
1. Predominant formale (CUM?)
2. Predominant de continut (CE?)
1. a) tulburari ale ritmului ideativ
(accelerare/slabire)
b) tulburari ale fluxului ideativ
(accelerare/slabire)
c) tulburari ale coerentei ideative
(divagatia, salata de cuvinte)

Psihopatologia gandirii
2. Instante patologice ale ideatiei
a) Ideea dominanta - o replica, o afirmatie, o remarca
care domina sistemul ideativ; poate fi respinsa
b) Ideea obsedanta -este ca un agresor al psihismului,
este privita ca straina; are caracter cronic, nu e
efemera.(in tb obsesivo-fobica, depresii, schizofrenie,
involutie)
c) Ideea prevalenta - avanscena delirului, lipsita de
certitudine si consistenta, insotita de interogatie
d) Ideea deliranta -este neconforma cu realitatea,
impenetrabila criticii, persuasiunii, demonstratiei. Ideile
delirante pot fi bine inlantuite si sistematizate
(paranoia) sau slab inlantuite, sistematizate
(schizofrenie)
Psihopatologia gandirii
- Fuga de idei (derulare rapida a cursului gandirii,
asociatii automate, dispersare a atentiei)
- Mentismul (desfasurare rapida a ideilor de a
caror falsa realitate pacientul este constient si
sufera; neliniste afectiva)
- Bradipsihia (inhibitie ideativa, se asociaza cu
scaderea RI si FI)
- Perseverarea (tendinta patologica de a repeta
un cuvant sau o fraza cu caracter stereotip,
inlocuind raspunsul corect la intrebarea
adresata)
- Barajul (oprirea brusca a desfasurarii cursului
gandirii)
Psihopatologia vointei
1. Hipobulie/abulie (in involutie, tulburari de
personalitate, alcoolism, toxicomanii,
schizofrenie)
2. Hiperbulie (toxicomanii, paranoia)

Abulie-motorie (inhibitia treceriila actiune
- intelectuala (slabirea atentiei voluntare pe
parcursul desfasurarii unei activitati
intelectuale)
- constitutionala
- sistematizata (imposibilitatea realizarii
voluntare a unor anumite actiuni din pricina
unor inhibitii obsesive sau fobice)
Psihopatologia motricitatii si a copmortamentului expresiv
Tulburari ale tinutei vestimentare:
- Dezordinea vestimentara
- Rafinamentul vestimentar exagerat
- Bizarerii si excentricitati vestimentare
- Barba si parul
- Tendinta de folosire a vestimentatiei
caracteristica sexului opus
Psihopatologia motricitatii si a comportamentului expresiv
Tulburari ale expresiei mimice:
- Privirea (fixa,evitanta, in jos, staruitoare, vie,
increzatoare, stinsa, stearsa,pierduta
- Modificari de mimica (hipomimie- reducerea
expresivitatii mimice, hipermimie accentuarea
expresivitatii mimice, paramimie- neconcordanta
intre dispozitie si expresia mimica, neomimie-
mimici bizare, stranii)
- Pantomimica (gesturi, postura)
- Manierismele motorii gestica particulara,
intrucatva nenaturala, neobisnuita, comporta un
anumit grad de stereotipie motorie.
Psihopatologia motricitatii si a comportamentului expresiv
Agitatia psihomotorie

gradul de specificitate al acestui sindrom este minim, practic toata patologia
psihica putand fi, intr-un moment sau altul, intr-o intesitate mai mare sau mai
mica regasita sub aceasta eticheta
la serviciul de urgenta psihiatrica, agitatia p-m este insa o realitate frecventa ce
presupune o interventie terapeutica cu un grad ridicat de complexitate, cu o
prima abordare farmacologica, prediagnostica( tranchilizare sau neuroleptizare
rapida, sau ambele) si cu, eventual contentionarea bolnavului
se poate vorbi despre anumiti specificatori cantitativi si calicativi ce pot ajuta
clinicianul in procesul de diagnostic :
- durata
- caracterul recurent
- coloratura afectiva
- claritatea constientei
coroborate, ultimele doua atribute dau caracterul comprehensibil( inteles ) sau
incomprehensibil ( neinteles)
Caracterul comprehensibil Caracterul incomprehensibil
Intr-o agitatie psihomotorie dintr-o tulburare
acuta de stress, evolutia ei petrecandu-se pe
fondul clar al constiintei, coloratura afectiva
fiind de tip hipertimic negativ, iar legatura cu
un factor de psihostress major fiind
inteligibila
Este agitatia confuziva determinata de o
serie de conditii organice: intoxicatii, boli
somatice acute( infectii grave), boli
neurologice. Tabloul clinic este dominat de
dezorientare temporo-spatiala, uneori auto(
nu stie cine este el )- si allopsihica ( nu stie
ce este persoana din fata lui- medic,asistent)
, halucinatii( de obicei vizuale), tulburare
calitativa de constiinta de tip oneiroid (
persoana nu face distinctia dintre vis si
relaitate)
Psihopatologia motricitatii si a comportamentului expresiv
Agitatia psihomotorie
Psihopatologia motricitatii si a comportamentului expresiv
Agitatia psihomotorie
Din perspectiva clinica este expresia unei reactii.
Se intalneste in:
- Stari reactive
- Unele tulburari de personalitate (impulsiva, exploziva)
- Ingestii de alcool, droguri
- Schizofrenii
- Stari anxioase
- Episod maniacal
- Demente
- Epilepsie

RAPTUS= PAROXISM, IZBUCNIRE, IRUMPERE
RAPTUS/FUROR
Psihopatologia motricitatii si a comportamentului expresiv
Reducerea activitatii psihomotorii
Se intalneste in:
- Depresii
- Demente
- Catatonie
- Boli neurologice

FADDING PSIHOMOTOR-reducere progresiva a
manifestarilor psihomotorii (m.a. in schizofrenie)
AKINEZIE=anularea manifestarilor motorii (de
fapt, vorbim de hipokinezie)
Psihopatologia motricitatii si a comportamentului expresiv
Reducerea activitatii psihomotorii
In aria AKINEZIEI au fost descrise :
- Stuporul (amortire, incremenire,inertie
motorie, hipomimie, reducere a
sensibilitatii)
- Catalepsia (stare de nemiscare mentinuta
de-a lungul unei perioade de timp)
- Catatonia (reducerea pana la anulare a
manifestarilor motorii)
Psihopatologia motricitatii si a comportamentului expresiv
Reducerea activitatii psihomotorii
SINDROMUL CATATONIC

Sindromul catatonic este un sindrom psihic si psihomotor interesand in
principal activitatea motorie voluntara
elementele catatoniei pot aparea atat in cazul schizofreniei, cat si in
psihozele toxico-infectioase, confuzionale sau in melancolie
bolnavul catatonic are un aspect intepenit , ca de statuie
el este fie asezat in decubitus lateral, fie chircit, fie in pozitie fetala, fie in
picioare, cu capul flectat pe spate
orice tentativa de mobilizare, interogare sau alimentare a bolnavilor este
sortita esecului
pot exista si situatii in care este posibila mobilizarea pasiva a unor
segmente corporale care, din cauza hipotoniei musculare( diminuarea
tonusului muscular, care se manifesta printr-o mai mica
rezistenta a muschilor si alungirea lor pasiva), de data aceasta, dau
impresia unei flexibilitati ceroase

Psihopatologia motricitatii si a comportamentului expresiv
STEREOTIPIILE repetare intr-o forma fixa
a unor gesturi, miscari si atitudini.

Stereotipiile depasesc aria psihomotricitatii si
avem si stereotipii: - verbale
- mimice
Tulburarile de constiinta
Constiinta=experienta sensibila imediata a prezentului reflectat (H. Ey)
- ingustarea campului constiintei (in stare de puternica tensiune
afectiva)
- Somnolenta (pacientul poate fi trezit)
- Soporul (pacientul este trezit doar prin intermediul unor stimuli
foarte puternici)
- Torpoarea (dezorientare, hipokinezie)
- Obnubilarea (incetosarea starii de constiinta, dezorientare
temporo-spatiala, dificultati prosexice)
- Starile amentive (dezorientare temporo-spatiala, agitatie extrema si
dezordonata)
- Starile crepusculare (au caracter paroxistic si debuteaza brusc;
pacientul executa actiuni coordonate, complexe, urmate de o
amnezie completa)
- Derealizarea (pacientul are impresia ca totul este schimbat in jurul
sau, diferit, instrainat)
- Starile comatoase


Psihopatologia expresiei verbale
Hiperactivitatea verbala-simpla (bavardajul FV crescut)
-logoreea (RV si FV crescute)
- tahifemia(acelerarea RV)
Hipoactivitatea verbala-simpla (aspect ezitant si monoton al
vorbirii)
- mutismul
- mutacismul (mutism deliberat)
- bradifemia (incetinirea RV)
- baraj verbal
- afemia (imposibilitatea de a vorbi;
isi exprima incapacitatea de a vorbi prin mimica)
Tulburarile afectivitatii
Tulburarile dispozitiei
Hipotimiile-scaderi ale tensiunii afective, in grade
diferite (indiferenta-dezinteres si slaba modulare
emotionala, apatia-lipsa de tonalitate
afectiva,atimia-rezonanta afectiva aproape nula
la evenimentele exterioare)
Hipertimiile-crestere a incarcaturii
afective(anxietatea,depresia de orice
fel,disforiile, euforia, sindromul maniacal,
hipomaniacal, dispozitia euforica
Tulburari ale dinamicii dispozitionale (rigiditate
afectiva, labilitate emotionala)
Tulburarile afectivitatii
Tulburari ale emotiilor elaborate
Paratimiile (inversiunea afectiva,
ambivalenta afectiva)
Fobiile
Extazul
Clasificarea tulburarilor psihice
Clasic se distingeau doua mari categorii de boli psihice:
- psihogeniile
- psihozele

Psihogeniile erau caracterizate prin:
- caracter predominant reactiv
- relatie cauzala evidenta intre evenimentul psihotraumatizant si
simptomatologie
Dupa natura factorului psihotraumatizant psihogeniile erau subdivizate in
- Reactiile psihice patologice ( tulburari psihice survenite ca urmare a unui
eveniment psihotraumatizant cu valoare de stresor acut ;survine brusc,
este cu durata scurta si intensitate crescuta)

- Nevrozele (tulburari psihice survenite ca o consecinta a unui context
psihotraumatizant cu persistenta de ordinul saptamanilor sau lunilor si cu
intensitate medie (de exemplu conflicte familiale persistente sau conflicte
persistente cu persoane de la locul de munca)
- Destructurarile reactive ale personalitatii (dupa structurarea normala a
personalitatii, ca urmare a existentei unor factori psihotraumatizanti cu
durata de ordinul lunilor sau anilor si de intensitate medie, apar modificari
ale personalitatii validate predominant pe plan comportamental si afectiv
- Structurarile dizarmonice ale personalitatii (psihopatii sau tulburari de
personalitate) -afectiuni in care evenimentul psihotraumatizant cu
caracteristicile anterior descrise (durata lunga si intensitate medie)
survine inainte de maturarea personalitatii (de cele mai multe ori in
perioada copilariei
Clasificarea tulburarilor psihice
Psihozele erau definite ca boli psihice severe caracterizate prin
pierderea contactului cu realitatea (simptome psihotice tipice sunt
halucinatiile, delirul, tulburarile constiintei precum deliriumul,
derealizarea si depersonalizarea), un element caracterstic fiind
absenta constiintei bolii psihice)

Psihozele erau clasificate dupa factorul determinant in doua
categorii:
- Psihoze exogene - termenul exogen nu se refera in mod explicit la
un factor extern, independent de organism, ci mai degraba la un
factor cauzal care poate fi identificat
- Psihoze endogene - termenul de endogen nu se refera la factori
interni ci mai degraba la faptul ca acesti factori constau intr-o
alterare a functionarii normale a SNC, fara ca substratul acesteia sa
poata fi precizat cu exactitate

- Schizofrenia
- Delirurile cronice sistematizate (paranoia si parafreniile)
- Psihoza maniaco-depresiva (echivalentul Tulburarii afective
bipolare din clasificarile actuale)

Clasificari actuale (DSM-IV)
Evaluare multiaxiala
Axa I Tulburarile clinice
Alte conditii care se pot afla in
centrul atentiei clinice
Axa II Tulburarile de personalitate
Retardarea mentala
Axa III Conditiile medicale generale
Axa IV Problemele psihosociale si de mediu
Axa V Evaluarea globala a functionarii
Tulburari afective
Episoade afective
Episodul depresiv major:
A. cinci sau mai multe dintre urmtoarele simptome au fost prezente n cursul
aceleiai perioade de 2 sptmni, i prezint o modificare de la nivelul anterior
de funcionare :

- Dispoziie depresiv cea mai mare parte a zilei, aproape n fiecare zi
- Diminuarea marcant a interesului sau plcerii pentru toate sau aproape toate
activitile, cea mai mare parte a zilei, aproape n fiecare zi
- Pierderea semnificativ n greutate dei nu ine diet, ori luare n greutate(5%
din greutatea corpului ntr-o lun), ori scderea sau creterea apetitului n
fiecare zi
- Insomnie sau hipersomnie n fiecare zi
- Agitaie sau lentoare psihomotorie
- Fatigabilitate sau lips de energie
- Sentimente de inutilitatesau de culp excesiv sau inadecvat
- Diminuarea capacitii de a gndi sau de a se concentra
- Gnduri recurente de moarte, ideaie suicidar fr un plan anume, tentativ de
suicid

Tulburari afective
Episoade afective

Episod maniacal
A. O perioad distinct de dispoziie crescut, expansiv sau iritabil
anormal i persistent, durnd cel puin o sptmn

B. Trei sau mai multe dintre simptomele urmtoare:
1. stim de sine exagerat sau grandoare
2. scderea necesitii de somn
3. mai locvace dect n mod uzual sau se simte presat s vorbeasc continuu
4. fug de idei sau experienta subiectiv c gndurile sunt accelerate
5. distractibilitatea
6 creterea activitii orientate spre un scop sau agitaie psihomotorie
7. implicarea excesiv n activiti plcute care au un nalt potenial de consecine
nedorite
Tulburari afective
Episoade afective

Episod mixt
A. Sunt satisfcute criteriile att pentru episodul maniacal, ct
i pentru episodul depresiv major( cu excepia duratei)
aproape n fiecare zi, n cursul perioadei de cel puin o lun

B. Perturbarea afectiv este suficient de sever pentru a
cauza o deteriorare n funcionarea profesional sau n
activitile uzuale

C. Simptomele nu se datoreaz efectelor fiziologice directe
ale unei substane ori ale unei condiii medicale generale
Tulburari afective
Episoade afective
Episodul hipomaniacal
O perioad distinct de dispoziie crescut, expansiv sau iritabil
persistent, durnd cel puin 4 zile i care este net diferit de dispoziia
nondepresiv uzual
Trei sau mai multe dintre urmtoarele simptome:
1. stim de sine exagerat sau grandoare
2. scderea necesitii de somn
3. mai locvace dect n mod uzual sau presiunea de a vorbi continuu
4. fuga de idei sau experienta subiectiv c gndurile sunt accelerate
5. distractibilitatea
6 creterea activitii orientate spre un scop sau agitaie psihomotorie
7. implicarea excesiv n activiti plcute care au un nalt potenial de consecine
nedorite
Modificare in activitate care nu este caracteristic persoanei atunci cnd nu
prezint simptomee
Episodul nu este suficient de sever pentru a cauza o deteriorare
semnificativ n funcionarea social sau profesional

TULBURRI DEPRESIVE
Tulburarea depresiv major


- Cel putin un episod depresiv major nu se datoreaza efectelor
fiziologice directe ale unei conditii medicale generale sau
substante

- Cel putin un episod depresiv major nu este mai bine explicat
de tulburarea schizoafectiv i nu este suprapus peste
schizofrenie, tulburarea schizofreniform, tulburarea
delirant

- Nu a existat niciodat un episod maniacal, episod mixt sau
episod hipomaniacal

TULBURRI DEPRESIVE
Tulburarea distimica
- dispoziie depresiv cea mai mare parte a zilei
- Prezena n timp ce este depresiv a dou (sau mai multe) dintre
urmtoarele:
- apetit redus sau mncat excesiv
- insomnie sau hipersomnie
- energie sczut sau fatigabilitate
- stim de sine sczut
- capacitate de concentrare redus sau dificultate n a lua decizii
- sentimente de disperare
- Niciun episod depresiv major n primii 2 ani ai perturbrii
- Nu a existat niciodat un episod maniacal, mixt sau hipomaniacal
- Perturbarea nu survine n cursul unei tulburri psihotice cronice
- Nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane ori ale
unei condiii medicale generale
- Simptomele cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ n
domeniul social, profesional etc
TULBURRI DEPRESIVE
Tulburarea depresiv fr alt specificaie


- Tulburarea disfonic premenstrual dispoziie depresiv marcat,
anxietate marcat, labilitate afectiv marcat, scderea interesului
pentru anumite activiti

- Tulburarea depresiv minor episoade de simptome depresive cu o
durat de cel puin 2 sptmni dar cu mai puine simptome dect cea
major

- Tulburarea depresiv scurt recurent episoade depresive de la 2 zile
la 2 sptmni, cel puin o dat pe lun timp de un an

- Tulburarea depresiv postpsihotic a schizofreniei n cursul fazei
reziduale a schizofreniei
TULBURRI BIPOLARE
Tulburarea bipolar I

Un istoric de unul sau mai multe episoade
maniacale sau mixte
Cel putin un episod maniacal sau mixt nu
se datoareaza efectelor fiziologice directe
ale unei conditii medicalegenerale sau
consumului de substante
Cel putin un episod maniacal sau mixt nu
este mai bine explicat de o tulburarea
psihotica (schizofrenie, tb schizoafectiva,
schizofreniforma, deliranta)





TULBURRI BIPOLARE
Tulburarea bipolar I





EPISOD MANIACAL UNIC: prezena numai a unui singur episod maniacal i niciun fel de
episoade depresive n trecut (recurena este definit fie ca schimbare n polaritate, fie
ca un interval de cel puin 2 luni fr simptome maniacale)
CEL MAI RECENT EPISOD HIPOMANIACAL:
- actualmente (sau recent) n episod hipomaniacal
- anterior a existat cel puin un episod maniacal sau mixt
CEL MAI RECENT EPISOD MANIACAL:
- actualmente ( sau recent) n episod maniacal
- anterior a existat cel puin un episod depresiv major, un episod maniacal, sau unul mixt
CEL MAI RECENT EPISOD MIXT:
- anterior a existat cel puin un episod depresiv major, un episod maniacal, sau unul mixt
- anterior a existat cel puin un episod depresiv major, un episod maniacal, sau unul
mixt
CEL MAI RECENT EPISOD DEPRESIV:
- actualmente ( sau recent) n episod depresiv
- anterior a existat cel puin un episod maniacal, sau unul mixt

CEL MAI RECENT EPISOD NESPECIFICAT (nu este satisfacut criteriul duratei)


TULBURRI BIPOLARE
Tulburarea bipolar II

- Prezena (sau istorcul) unuia sau a mai multor
episoade depresive majore
- Prezena (sau istoricul) a cel puin unui episod
hipomaniacal
- Nu a existat niciodata un episod maniacal ori un
episod mixt
- Simptomele nu sunt mai bine explicate de o
tulburarea psihotica (schizofrenie, tb schizoafectiva,
schizofreniforma, deliranta)
- Simptomele cauzeaz o detres sau deteriorare
semnificativ n domeniul social, profesional, etc
Tulburarea ciclotimic


- Pentru cel puin doi ani, prezena a numeroase perioade de
simptome hipomaniacale i a numeroase simptome
depresive
( criteriul A)

- n cursul perioadei de 2 ani persoana nu s-a aflat n fr
simptomele de la criteriul A pentru mai mult de 2 luni o
dat

- Niciun episod depresiv major, maniacal sau mixt nu a fost
prezent n cursul primilor doi ani ai perturbrii
Simptome psihotice
Idei delirante (de referinta, de persecutie, de grandoare,
cu continut somatic, religioase, de gelozie, erotomane,
de vina, de control, de insertie a gandurilor, sustragere a
gandurilor etc)
Halucinatii
Comportament catatonic
Comportament flagrant dezorganizat
Afect inadecvat
Limbaj dezorganizat
Simptome negative
Schizofrenia
Simptomele psihotice apar in alte perioade decat in
timpul unui Episod depresiv major, maniacal sau mixt
Doua sau mai multe dintre urmatoarele simptome,
fiecare prezent o portiune semnificativa de timp in
cursul unei perioade de o luna (sau mai putin daca
sunt tratate de succes):
1. Idei delirante
2. Halucinatii
3. Limbaj dezorganizat
4. Comportament catatonic sau flagrant dezorganizat
5. Simptome negative (aplatizare afectiva, alogie,
avolitie)
(este necesar numai un singur simptom daca ideile
delirante sunt bizare sau daca halucinatiile constau
dintr-o voce care comenteaza continuu ori doua sau
mai multe voci care converseaza)
Schizofrenia
Semne continue ale tulburarii persistand cel
putin 6 luni. Aceasta perioada trebuie sa includa
cel putin 1 luna de simptome care satisfac
simptomele fazei active
O perioada semnificativa de timp de la debutul
tulburarii, unul sau mai multe domenii majore de
functionare cum ar fi serviciul, relatiile
interpersonale, autoingrijirea, sunt considerabil
sub nivelul atins anterior debutului
Tulburarea nu se datoreaza efectelor fiziologice
directe ale unei substante
Schizofrenia
Tipuri:
- Paranoid ( preocupare pentru una sau mai multe idei
delirante sau halucinatii auditive frecvente & niciunul
dintre urmatoarele simptome nu este proeminent: limbaj
dezorganizat, comportament catatonic sau dezorganizat
sau afect plat sau inadecvat)
- Catatonic (tabloul clinic dominat de cel putin doua
dintre urmatoarele:
- imobilitate motorie evidentiata prin catalepsie
(incluzand flexibilitatea ceroasa) sau stupor
- activitate motorie excesiva (lipsita de sens si
neinfluentata de stimuli externi)
- negativism extrem sau mutism
- bizarerii ale miscarii voluntare, evidentiate prin posturi,
miscari stereotipe, manierisme sau grimase proeminente
- ecolalie sau ecopraxie

Schizofrenia
- Dezorganizat (oricare dintre urmatoarele simptome
proeminente: limbaj dezorganizat, comportament
dezorganizat, afect plat sau inadecvat & nu sunt
satisfacute criteriile pentru tipul catatonic)
- Nediferentiat-exista simptome care satisfac criteriile
fazei active dar nu sunt satisfacute criteriile pentru
tipurile paranoid, catatonic sau dezorganizat)
- Rezidual- absenta ideilor delirante, a halucinatiilor,
limbajului dezorganizat si a comportamentului catatonic
sau flagrant dezorganizat & exista proba continuitatii
perturbarii, indicata de prezenta de simptome negative
sau a doua sau mai multe simptome mentionate in faza
activa, prezente intr-o forma atenuata (de ex. Convingeri
bizare, experiente perceptive insolite)


Tulburarea schizofreniforma
A. Sunt satisfcute criteriile schizofreniei
A - simptome caracteristice: idei
delirante, halucinaii, limbaj
dezorganizat, comportament catatonic
sau dezorganizat, aplatizare afectiv
D - excluderea tulburrii schizoafective i
a celei afective
E - excluderea unei substane i a unei
condiii medicale generale
Tulburarea schizofreniforma

B. Un episod al tulburrii dureaz cel puin o lun,
dar mai puin de 6 luni
- Dac perturbarea rezist mai mult de 6 luni,
diagnosticul etichetat ca provizoriu este
schimbat cu cel de schizofrenie

Elemente i tulburri asociate
- deteriorarea activitii sociale sau profesionale
nu este necesar, dei poate surveni
Tulburarea schizofreniforma

Elemente de prognostic bun:
1.Debut al simptomelor psihotice proeminente
n decurs de 4 sptmani de la prima
modificare notabil n comportamentul sau
funcionarea uzual;
2.Confuzie sau perplexitate la apogeul
episodului psihotic;
3.Funcionare social sau profesional
premorbid bun;
4.Absena afectului plat;

Tulburarea schizoafectiva

A. O perioad nentrerupt de maladie n cursul
creia, la un moment dat, exist, fie un episod
depresiv major/maniacal/mixt, concomitent cu
simptome care satisfac criteriul A pentru
schizofrenie;
B. Idei delirante sau halucinaii timp de cel puin
2 sptmani n absena unor simptome
afective proeminente;
C. Simptomele care satisfac criteriile pentru un
episod afectiv sunt prezente o poriune
substanial din durata maladiei;
D. Perturbarea nu se datoreaz efectelor unei
substane ori unei condiii medicale generale;

Tulburarea schizoafectiva


Tipul bipolar: perturbarea include un episod
maniacal sau mixt (ori un episod maniacal
sau un episod mixt i episoade depresive
majore)

Tipul depresiv: perturbarea include doar
episoade depresive majore

Tulburarea schizoafectiva

Elemente i tulburri asociate
- Reducere a activitii profesionale
- Restrangere a sferei contactelor sociale
- Dificulti n autongrijire
- Cretere a riscului de suicid
- Risc crescut de a dezvolta mai tarziu episoade
de tulburare afectiv pur, schizofrenie,
tulburare schizofreniform;
- Tulburri n legtur cu alcoolul sau alte
substane

Tulburarea deliranta


A. Idei delirante nonbizare, implicand situaii care
survin n viaa real (faptul de a fi urmrit,
otrvit etc.)
B. Criteriul A pentru schizofrenie nu e satisfcut,
dar pot aprea halucinaii tactile i olfactive, n
raport cu tema delirant
C. Funcionarea nu e deteriorat semnificativ,
comportamentul nu e evident straniu/bizar
D. Durata episoadelor afective mai scurt decat
durata perioadelor delirante
E. Perturbarea nu se datoreaz unei
substane/condiii medicale generale

Tulburarea deliranta



Tipul erotoman: idei delirante cum c o alt
persoan, de regul de condiie social mai
inalt, se afl n relaii amoroase cu individul
Tip de grandoare: idei delirante de valoare,
putere, cunotine, identitate, relaie special
cu o divinitate/persoan faimoas
Tip de gelozie (partenerul sexual e infidel)
Tip de persecuie (persoana e tratat cu
rutate ntr-un anumit mod)
Tip somatic (persoana are un defect fizic)
Tip mixt
Tip nedifereniat


Tulburarea deliranta


Elemente i tulburri asociate
- Probleme sociale, maritale sau de serviciu
- Dispozitie iritabil
- Comportament violent

Tulburarea psihotica scurta

A. Prezena unuia (sau a mai multora) dintre
urmtoarele simptome: idei delirante,
halucinaii, limbaj dezorganizat,
comportament dezorganizat sau catatonic;
B. Durata: cel puin o zi, maxim o lun, cu o
eventual revenire complet la nivelul
premorbid de funcionare;
C. Perturbarea nu e explicat de o tulburare
afectiv, schizoafectiv, de schizofrenie, de
o substan sau o condiie medical
general;


Tulburarea psihotica scurta


- Cu stresori marcani: simptomele survin la
scurt timp dup i ca rspuns la
evenimente stresante
- Fr stresori marcani
- Cu debut postpartum (n decurs de 4
sptmani postpartum)

Tulburarea psihotica scurta



Elemente i tulburri asociate
- Bulversare emoional
- Confuzie intern
- Treceri rapide de la un afect intens la altul
- Risc de suicid
Tulburarea psihotica indusa (folie a
deux)

Un delir care apare la un individ n
contextul unei relaii stranse cu o alt
persoan (inductor, caz primar), care are
un delir deja existent;
Delirul e similar n coninut cu al acelei
persoane;
Perturbarea nu e explicat de o alt
tulburare;
Tulburarea psihotica datorata unei
conditii medicale generale

Halucinaii sau idei delirante proeminente;
Exist examenul somatic sau date de
laborator care atest faptul c perturbarea
este consecina fiziologic a unei condiii
medicale generale;
Perturbarea nu este explicat mai bine de
alt tulburare mental;
Perturbarea nu survine exclusiv n cursul
unui delirium;
Se codific pe baza simptomului dominant: cu
idei delirante sau cu halucinaii;



Tulburarea psihotica indusa de o substanta

A. Halucinaii sau idei delirante proeminente;
B. Simptomele au aprut n cursul sau n decurs
de o lun de la intoxicaia sau abstinena de o
substan;
C. Perturbarea nu este explicat mai bine de alt
tulburare mental;
D. Perturbarea nu survine exclusiv n cursul unui
delirium;

Tipuri:
- Cu idei delirante/cu halucinaii
- Cu debut n cursul intoxicaiei/abstinenei
Tulburarea psihotica fara alta specificatie

- Nu exist informaii suficiente pentru un
diagnostic specific
1.Psihoza postpartum
2.Simptomele psihotice care dureaz mai puin de
o lun, dar care nu s-au remis;
3.Halucinaii auditive n absena altor elemente;
4.Idei delirante nonbizare persistente, suprapuse
cu episoade depresive;
5.Nu se poate preciza dac tulburarea e primar,
datorat unei condiii medicale generale sau
unei substane;
Tulburrile de personalitate

Tulburrile de personalitate sunt mprite n trei grupe pe baza
similitudinilor descriptive:

1. Grupa A:
tulburrile de personalitate paranoid, schi zoid si schizotipal
Indivizii cu aceste tulburri apar adesea ca bizari sau excentrici.

2. Grupa B:
tulburrile de personalitate antisocial borderline, histrionic i
narcisistic
Indivizii cu aceste tulburri apar adesea ca teatrali, emoionali ori
extravagani.

3. Grupa C:
tulburrile de personalitate evitant, dependent si obsesivo-compulsiv
Indivizii cu aceste tulburri apar adesea ca anxiosi si fricoi


A1. Tulburarea de personalitate paranoid

Elementul esenial un pattern de necredere i suspiciune pervasiv
fa de alii,astfel c inteniile acestora sunt interpretate ca ruvoitoare,
chiar dac nu exist probe n acest sens.
Apariie precoce n timpul perioadei adulte, prezent ntr-o varietate de
contexte:
(1) suspecteaz, fr o baz suficient, c alii i o exploateaz, prejudiciaz
sau neal;
(2) este preocupat de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau
corectitudinea amicilor sau asociailor;
(3) refuz s aib ncredere n alii din cauza fricii nejustificate c informaiile
vor fi utilizate maliios contra sa;
(4) citete intenii degradante sau amenintoare n remarci sau evenimente
benigne;
(5) poart pic tot timpul, adic este implacabil fa de insulte, injurii sau
ofense;
(6) percepe atacuri la persoan sau la reputaia sa, care nu sunt evidente
altora si este prompt n a aciona coleros sau n a contraataca;
(7) are suspiciuni recurente, fr nici o justificare, referitoare la fidelitatea
soiei /soului ori partenerului sexual.
(minim 4 itemi pe SCID II)-se regaseste si in ICD
A2. Tulburarea de personalitate schizoid

Elementul esenial un pattern pervaziv de detaare de relaiile
sociale si o gam restrs de exprimare al emoiilor n situaii
interpersonale.
Apare precoce n perioada adult i este prezent ntr-o varietate de
contexte:
(1) nici nu dorete i nici nu se bucur de relaii strse, inclusiv de faptul
de a fi membru al unei familii;
(2) alege aproape totdeauna activiti solitare;
(3) are puin sau nu are nici un interes n a avea experiene sexuale cu
alt persoan;
(4) i plac puine ori nu-i plac nici un fel de activiti;
(5) lipsa amicilor sau confidenilor apropiai, alii dect rude de gradul I;
(6) pare a fi indiferent la criticile sau laudele altora;
(7) prezint rceal emoional, detaare sau afectivitate plat.

(minim 4 itemi pe SCID II)-se regaseste si in ICD
A3. Tulburarea de personalitate schizotipal

Elementul esenial un pattern pervaziv de deficite sociale i interpersonale,
manifestat printr-un disconfort acut n relaii i reducerea capacitii de a avea
relaii strse, precum i prin distorsiuni cognitive i de percepie, i excentriciti de
comportament.

ncepe precoce n perioada adult i este prezent nt-o varietate de contexte:
(1) idei de referin (excluzd ideile delirante de referin);
(2) gdire magic sau credine stranii care influeneaz comportamentul i sunt
incompatibile cu normele subculturale (de ex., superstiiozitate,credin n clarviziune,
telepatie ori n cel de al aselea sim"; la copii i adolesceni, fantezii i preocupri bizare);
(3) experiene perceptive insolite, incluznd iluzii corporale;
(4) gdire i limbaj bizar (de ex., limbaj vag, circumstanial, metaforic, supraelaborat sau stereotip);
(5) suspiciozitate sau ideaie paranoid;
(6) afect inadecvat sau coarctat;
(7) comportament sau aspect bizar, excentric sau particular;
(8) lipsa de amici sau confideni apropiai, alii dect rude de gradul l;
(9) anxietate social excesiv care nu diminua odat cu familiarizarea si tinde a fi asociat
mai curd cu temeri paranoide dect cu judeci negative despre sine.

(minim 5 itemi pe SCID II)- apare doar in DSM, nu se regaseste in ICD
B1. Tulburarea de personalitate antisocial

Elementul esenial - un pattern pervaziv de desconsiderare si violare a
drepturilor altora, care ncepe n copilrie sau precoce n adolescen (15-18 ani)
i se continu n perioada adult.

Elemente caracteristice:
(1) incapacitate de a se conforma normelor sociale n legtur cu
comportamentele legale, indicat de comiterea repetat de acte care constituie
motive de arest;
(2) incorectitudine, indicat de minitul repetat, uz ul de alibiuri, manipularea
altora pentru profit sau plcere personal;
(3) impulsivitate sau incapacitate de a plnui dinainte;
(4) iritabilitate si agresivitate, indicate de luptele sau atacurile corporale repetate;
(5) neglijen nesbuit pentru sigurana sa sau a altora;
(6) iresponsabilitate considerabil, indicat prin incapacitatea repetat de a avea
un comportament consecvent n munc ori de a-si onora obligaiile financiare;
(7) lipsa de remucare, indicat prin a fi indiferent ori a justifica de ce a fcut s
sufere ori a maltratat sau a furat de la altul.
(minim 3 itemi pe SCID II + minim 2 anteriori)- Tulburarea dissociala de
personalitate in ICD
B2. Tulburarea de personalitate borderline

Elementul esenial un pattern pervaziv de instabilitate al relaiilor interpersonale, a imaginii
de sine si a afectelor si impulsivitate marcat

ncepe precoce n perioada adult si este prezent ntr-o varietate de contexte.
(1) eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar (nu include comportamentul suicidar sau
automutilant, care figureaz la criteriul 5;
(2) Un pattern de relaii interpersonale intense i instabile caracterizat prin alternare ntre extremele
de idealizare i devalorizare;
(3) perturbare de identitate: imagine de sine sau contiin de sine marcat i persistent instabil;
(4) impulsivitate n cel puin dou domenii care sunt potenial autoprejudiciante (de ex., cheltuieli,
sex, abuz de o substan, condus imprudent, mncat compulsiv. (nu include comportamentul
suicidar sau automutilant);
(5) comportament, gesturi sau ameninri recurente de suicid ori comportament automutilant;
(6) instabilitate afectiv datorat unei reactiviti marcate a dispoziiei (de ex., disforie episodic
intens, iritabilitate sau anxietate durnd de regul cteva ore i numai rareori mai mult de cteva
zile);
(7) sentimentul cronic de vid;
(8) mnie intens, inadecvat ori dificultate n a controla mnia (de ex., manifestri frecvente de furie,
stare coleroas permanent, bti repetate);
(9) ideaie paranoid sau simptome disociative severe, tranzitorii, n legtur cu stresul.
(minim 5 itemi pe SCID II)- se regaseste in ICD ca varianta a Personalitatii instabil-emotionale
B3. Tulburarea de personalitate histrionic
Elementul esenial emoionalitatea pervaziv i excesiv i
comportamentul de cutare a ateniei.

Apare precoce n perioada adult i este prezent ntr-o varietate de contexte:
(1) este incomodat n situaiile n care nu se afl n centrul ateniei;
(2) interaciunea cu alii este caracterizat adesea printr-un comportament
seductor sau provocator sexual inadecvat;
(3) prezint o schimbare rapid si o expresie superficial a emoiilor;
(4) uzeaz n mod constant de aspectul fizic pentru a atrage atenia asupra sa;
(5) are un stil de a vorbi extrem de impresionistic i lipsit de detalii;
(6) manifest autodramatizare, teatralism, si o expresie exagerat a emoiilor;
(7) este sugestionabil, adic uor de influenat de alii sau de circumstane;
(8) consider relaiile a fi mai intime dect sunt n realitate.

(minim 5 itemi pe SCID II)- se regaseste si in ICD
B4. Tulburarea de personalitate narcisistic

Elementul esenial un pattern pervasiv de grandoare, necesitate de admiraie i de
lips de empatie.
Apare precoce n perioada adult i este prezent ntr-o varietate de contexte:
(1) are un sentiment grandios de auto-important (de ex., i exagereaz realizrile i
talentele, ateapt s fie recunoscut ca superior fr realizri corespunztoare);
(2) este preocupat de fantezii de succes nelimitat, de putere, strlucire, frumusee sau
amor ideal;
(3) crede c este aparte" i unic i poate fi neles numai de, ori trebuie s se asocieze
numai cu, ali oameni (sau instituii) speciali ori cu status nalt;
(4) necesit admiraie excesiv;
(5) are un sentiment de ndreptire, adic pretenii exagerate de tratament favorabil
special ori de supunere automat la dorinele sale;
(6) este exploatator interpersonal, adic profit de alii sp re a-i atinge propriile scopuri;
(7) este lipsit de empatie: este incapabil s recunoasc sau s se identifice cu sentimentele i
necesitile altora;
(8) este adesea invidios pe alii sau crede c alii sunt invidioi pe el;
(9) prezint comportamente sau atitudini arogante, sfidtoare.

(minim 5 itemi pe SCID II)- se regaseste doar in DSM

C1. Tulburarea de personalitate evitant

Elementul esenial un pattern pervasiv de inhibiie social,
sentimente de inadecvare si hipersensibilitate la evaluarea negativ.

Apare precoce n perioada adult i este prezent ntr-o varietate de
contexte:
(1) evit activitile profesionale care implic un contact interpersonal
semnificativ, din cauza fricii de critic, dezaprobare sau respingere;
(2) nu dorete s se asocieze cu ali oameni dect dac este sigur c este
apreciat;
(3) manifest reinere n relaiile intime din cauza fricii de a nu se face de
rs ori de a nu fi ridiculizat;
(4) este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau respins n situaii
sociale, este inhibat n situaii interpersonale noi din cauza
sentimentelor de inadecvare;
(5) se vede pe sine ca inapt social, inatractiv personal ori inferior altora;
(6) refuz s-i asume riscuri personale sau s se angajeze n orice
activiti noi din cauza faptului c acestea l-ar putea pune n dificultate.
(minim 4 itemi pe SCID II)- se regaseste in ICD ca Tulburarea anxioasa de
personalitate
C2. Tulburarea de personalitate dependent

Elementul esenial necesitatea excesiv i pervasiv de a fi tutelat de
cineva, ceea ce duce la un comportament submisiv si aderent i la fric de
separare.

Apare precoce n perioada adult i este prezent ntr-o varietate de
contexte:
(1) are dificulti n a lua decizii comune fr o cantitate excesiv de consiliere
i reasigurri din partea altora;
(2) necesit ca alii s-i asume responsabilitatea pentru cele mai importante
domenii ale vieii lui;
(3) are dificulti n a-i exprima dezacordul fa de alii din cauza fricii de a
nu pierde suportul sau aprobarea (nu implic frica real de retribuie);
(4) are dificulti n a iniia proiecte ori a face ceva singur (din cauza lipsei de
ncredere n judecata sau capacitile sale, mai curnd dect din cauza lipsei
de motivaie sau de energie);
(5) merge foarte departe spre a obine solicitudine i suport de la alii, pn
la punctul de a se oferi voluntar s fac lucruri care sunt neplcute;
(6) se simte incomodat sau lipsit de ajutor cnd rmne singur din cauza fricii
exagerate de a nu fi n stare s aib grij de sine;
(7) caut urgent alt relaie drept surs de solicitudine i suport cnd o
relaie strns se termin;
(8) este exagerat de preocupat de frica de a nu fi lsat s aib grij de sine.
(Minim 5 itemi pe SCID II)-se regaseste si in ICD
C3. Tulburarea de personalitate obsesivo-compulsiv

Elementul esenial preocuparea pentru ordine, perfecionism, control
mental i interpersonal, n detrimentul flexibilitii deschiderii i eficienei.
Apare precoce n perioada adult i este prezent ntr-o varietate de contexte:
(1) este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau planuri, n aa
msur c obiectivul major al activitii este pierdut;
(2) prezint perfecionism care interfereaz cu ndeplinirea sarcinilor (de ex., este
incapabil s realizeze un proiect, deoarece nu sunt satisfcute standardele sale
extrem de stricte);
(3) este excesiv de devotat muncii i productivitii, mergnd pn la excluderea
activitilor recreative i a amiciiilor (nejustificat de o necesitate economic
evident);
(4) este hipercontiincios, scrupulos i inflexibil n probleme de moralitate, etic
sau valori (fapt nejustificat prin identificare cultural sau religioas); este
incapabil s se debaraseze de obiecte uzate sau inutile, chiar cnd acestea nu
au nici o valoare sentimental;
(5) refuz s delege sarcini sau s lucreze cu alii n afar de cazul cnd acetia se
supun exact modului lui de a face lucrurile;
(6) adopt un stil avar de a cheltui, att fa de sine ct i fa de alii, banii fiind
vzui ca ceva ce trebuie strns pentru eventuale catastrofe;
(7) prezint rigiditate i obstinaie.

(minim 4 itemi pe SCIDII)-se regaseste in ICD ca Tulburarea anancasta de
personalitate
Tulburarea de personalitate pasiv-agresiva
Elementul esential: un pattern pervaziv de atitudini negative si
rezistenta pasiva la cererile de performanta
Apare precoce n perioada adult i este prezent ntr-o varietate de
contexte:
(1) Se opune pasiv indeplinirii sarcinilor sociale si profesionale de
rutina;
(2) Se plange ca nu este inteles/inteleasa si apreciata de ceilalti
(3) Este sumbra si certareata
(4) Critica si dispretuieste fara motiv autoritatea
(5) Isi exprima invidia si resentimentele fata de cei evident mai
prosperi
(6) Isi exprima in mod exagerat si persistent acuzele de nesansa
personala
(7) Alterneaza intre sfidare ostila si penitenta
Cel putin 4 itemi pe SCID I- nu se regaseste in ICD


Tulburarea instabil-emoional tipul
impulsiv

Se regsete doar n sistemul de clasificare
ICD-10
Trsturi proeminente:
instabilitatea emoional
iritabilitatea
impulsivitatea
Comportamentul impulsiv
este declanat adesea n condiii de contrariere sau
critic
aceste situaii sunt percepute de pacient ca fiind
ntotdeauna nendreptite

Delirium
Este caracterizat printr-o perturbare a constientei si o
modificare in cunoastere care se dezvolta in cursul unei
perioade scurte de timp.
Este asociat adesea cu o perturbare a ciclului somn-
vigilitate (somnolenta diurna, agitatie nocturna,
dificultate in a adormi).
Este acompaniat frecvent de un comportament
psihomotor perturbat (pacientii fiind nelinititi,
hiperactivi).


Delirium
Pacientii pot prezenta:
halucinatii
idei delirante
agitatie
anxietate
frica
depresie
iritabilitate
furie
euforie
apatie
dezorientare
perturbarea somnului
perturbari de limbaj
deteriorarea memoriei
Diagnostic diferential
Daca delirium este consecinta efectelor fiziologice directe
ale unei conditii medicale generale, atunci le este pus
diagnosticul de delirium datorat unei conditii medicale
generale.
Daca delirium rezulta din efectele fiziologice directe ale
unui drog, atunci este pus diagnosticul de delirium prin
intoxicatie cu o substanta ori de delirium prin abstinenta
de o substanta.
Daca delirium rezulta din uzul unui medicament sau
expunerea la un toxic atunci este pus diagnosticul de
delirium indus de o substanta.
Daca exista mai mult decat o singura etiologie este
diagnosticat cu delirium datorat unei etiologii multiple.
Daca nu se poate stabili o etiologie specifica, atunci este
diagnosticat cu delirium fara alta specificatie.
Dementa
Se caracterizeaza prin dezvoltarea a numeroase deficite
cognitive (incluzand deterioarea memoriei) care se
datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei conditii
medicale generale, efectelor persistente ale unei
substante ori unor etiologii multiple (de ex. efectelor
combinate ale unei maladii cerebrovasculare si maladiei
Alzheimer).
Simptome:
deteriorarea memoriei
afazie (deteriorarea limbajului)
apraxie (deteriorarea activitatii motorii)
agnozie (incapacitatea de a recunoaste obiectele)
perturbari in functia de executie (tulburarile lobului
frontal).
Dementa de tip Alzheimer
Debutul este gradual si implica un declin cognitiv
continuu
Unii indivizi pot prezenta modificari de personalitate,
iritabilitate crescuta si alte semne simptome incepand
din stadiile initiale si devenind mai pronuntate in stadiile
de mijloc ale maladiei.
In stadiile tardive ale maladiei, indivizii pot prezenta
perturbari motorii si de mers.
Prezinta 2 subtipuri:
- cu debut precoce: daca debutul survine la varsta de
65 de ani sau sub 65 de ani
- cu debut tardiv: daca debutul survine dupa varsta de
65 de ani.
Dementa vasculara
Semnele si simptomele neurologice:
- semnul Babinski
- paralizia pseudobulbara
- tulburarile de mers
- lipsa de forta musculara intr-o extremitate
Subtipuri:
- cu delirium (daca delirium este suprapus peste
dementa).
- cu idei delirante (daca ideile delirante sunt elementul
predominant).
- cu dispozitie depresiva (daca dispozitia depresiva este
elemntul predominant).
Dementa datorata maladiei
Parkinson
Maladia Parkinson este caracterizata prin:
- tremor
- rigiditate
- bradikinezie
- instabilitate posturala
Dementa asociata cu maladia Parkinson este
caracterizata prin:
- lentoare motorie si cognitiva
- disfunctie in executie
- deteriorare in evocarea mnezica