Studiu de caz

Diana are 6 ani şi este grupa pregatitoare. În perioada când era în burta mamei medicii i-au
anunţat pe părinţi că vor avea un băiat. Mama, care a trăit destul de greu perioada de
graviditate, chiar şi-ar fi dorit ca viitorul bebeluş să fie băiat, deoarece consideră că fetele sunt
mai sensibile, mai vulnerabile decât băieţii. Mama, copil unic, a fost tratată de către tatăl ei ca
un băiat. A primit o educaţie mai spartană. Tatăl Dianei a fost mulţumit când s-a născut fetiţa.

Diana este foarte băieţoasă. Vrea să aibă părul tuns foarte scurt, haine de băieţi (nu supăortă să
aibă vreun accesoriu feminin), jucării de băieţi (maşini, pistoale, lego). Nu are păpuşi, le
respinge. Are un prieten la gradiniţă pe care îl admiră şi pe care părinţii cred că-l copiază.
Acesta a râs de Diana când s-a îmbrăcat în rochie la serbare.

Părinţii sunt îngrijoraţi datorită atitudinii şi comportamentului ei băieţesc. Diana consideră că

nu s-a născut normală şi nu este ca celelalte fete de la gradiniţă.

Din informaţiile pe care le-am primit de la părinţi, Diana părea să aibă o problemă de
identificare sexuală. Aşa cum apare în Tratatul de psihopatologie a copilului a lui Daniel
Marceille „Frecventarea doar a sexului opus, preferinţa doar pentru jocurile celuilalt sex
marcheată o îndoială asupra identităţii de gen şi poate constitui un veritabil nucleu
homosexual mai târziu. Constelaţia familială este perturbată: tată slab, mai mult sau mai puţin
ridiculizat de soţia lui, mamă profund ostilă faţă de sexul copilului.”

Mi-am propus să surprind în cadrul evaluării psihologice motivele pentru care Diana a ales în
mod mai mult sau mai puţin conştient să joace rol de băiat. Am avut cu Diana 3 întâlniri în
care i-am aplicat Testul Desenul Persoanei, Testul C.A.T. şi o variantă a Testului Desenul
Familiei - Familia Vrajită.

Rezultatul la Testul Desenul Persoanei

La Testul Persoanei desenează o fetiţa, Andreea de 6 ani. Spune despre ea că este o fetiţă
normală, îi plac păpuşile, desenele animate, să se joace la calculator. Uneori se cam rătăceşte
prin parc. Işi doreşte să fie Prinţesă.

Am rugat-o să deseneze şi un băiat. Spune despre el că este Alexandru, fratele Andreei. Lui îi
este frică de insecte rele. Îşi doreşte să fie în fiecare zi ziua lui norocoasă, să nu aibă
probleme, să nu fie pedepsit şi să aibă numai bunătăţi. Când am întrebat-o cine i-ar plăcea să
fie dintre cei doi copii mi-a răspuns Alexandru. „E mai mare. I-ar placea să fie celebru. Eu
vreau să fie când voi creşte mare arhitectă. Mă pricep la construcţii moderne din lego.”
Protocolul la C.A.T.

1 . A fost odată o găină cu trei puişori care stăteau. Unul dintre ei a uitat să-şi pună babeţica
iar mama găină l-a certat că este prea greu să-i facă baie. (?)S-a întâmplat să se murdărească,
iar găina, pe bietul puişor, l-a aruncat în lac să se spele singur că niciodată nu-şi punea
babeţica. (?) Îi era frig şi o striga pe mama : „Mamă, ajutor, te rog salvează-mă, nu şiu să
înnot.” Ea nu a venit şi l-a lăsat acolo că ştie să iasă.

2. Pe când trei ursuleţi duceau o sfoară la acelaşi lac cu puişorul, toţi trei au zis în gând: „Măi
ce foame îmi este” zise tata. „Chiar aşa, un puişor ne-ar plăcea să mâncăm”. Puiul zise: „Dar
să-l împărţim: capul mie, picioarele mamei şi restul tatei.” Au mers la lac împreună. Văzând
un puişor au înnotat până la el, l-au prins, dar el le pregătea o capcană. Şi-a făcut ghiarele
ascuţite şi l-a zgâriat pe tata urs pe mână şi apoi a sărit în cap la toţi şi a plecat el primul la
Regele Leu să facă ordine în pădure, să nu se mai hrănească nimeni decât cu animale moarte
sau cu oameni care vin să viziteze.

3. Regele Leu îi zise: „Eu dreptate am cum să-ţi fac dragă Puişor, dar să le zici tuturor asta.
Puişorul a ascultat.”

4. Puişorul alerga până la mama şi copilul cangur să le zică , că tot mergeau cu bicicleta, ceea
ce i-a zis Leul. Mama şi copilul cangur au zis: „Şi tu să ne promiţi un singur lucru.” „Care e?
„ „Să zbori până la o barză şi să îmi aduci un nou copil, că eu nu am decât doi şi îmi place să
îngrijesc copilaşii (?) Să le dau de mâncare, somn, televizor nu prea mult, calculator, joacă.”
Iar Puişorul a zburat până la o barză şi i-a spus: „Barză dragă, mama Alexandra şi cu copiii ei
vor să mai aibă un copil.” „Fată sau băiat?” „Fată.” „Ca să fac asta trebuie să-mi aduci un fir
de iarbă de pe munţi.” El îşi luă hăinuţa şi a zburat la munţi şi a adus o creangă de brad. Iar
Domnul Brad i-a zis: „Nu te grabi. Ca să fac asta trebuie să-mi aduci pudră de la magazin.”
Cel de la magazin i-a spus : „Nu te grăbi. Ca să cumperi, ai nevoie de bani...” Toată lumea îşi
dorea ceva foarte mult.

5. A mers şi puişorul la pet-shop şi cu banii care îi rămăsese îi dăduse pe un măgar pentru

bancher...A mers când bancherul dormea, a împrumutat (furat) nişte bani că nu avea ce să facă
şi a luat măgăruşul. Vânzătorul de la pet-shop a spus că nu are nevoie de bani ci de o mireasă.
El a mers, a luat o mireasă, cea mai frumoasă din lume, bătrână precum el, şi a dat-o
vânzătorului. „Am nevoie de o verighetă.” Bancherul nu avea de unde să ştie că a împrumutat
bani.

(6) Bancherul se trezeşte. Aici sunt ursuleţi. Mama cangur zice că pot mînca doar două
lucruri... Ei întreabă ce anume... „Bine”, zic ei. În sfîrşit, vine şi puişorul cu copilul pe la 6
dimineaţa şi anunţă toată jungla. Mama s-a bucurat foarte tare.

(7) Nişte maimuţe care zăceau pe acolo moarte, omorâte de un vînător şi un tigru. Tigrul
ascultase de porunca regelui şi le mănîncă de parcă nu mai mîncase de 2 zile.
(8) Familia care rămăsese cu un singur copil, care era acasă şi copilul numărul doi povestise
ce s-a întîmplat cu copilul numărul unu. Tigrul crezuse că e mort, dar el adormise de atâta
joacă. (?) „Vai de mine. Asta e. O să mai facem şi noi un copil. Sunt sigur. (?)” Mama a zis
aşa.

(9) Un bebeluş în casa iepurelui dormea, zăcea într-o cameră. Dupa aia, s-a trezit şi a început
să ţopăie în pat. A venit la mama şi i-a zis că îi e foame. Aprinse becul de la bucătărie. Mama
iepuraş îi dădu lăptic atât de bun că el nu s-a mai săturat. (?) Se trezise şi îi era foarte foame şi
şi mâncase bine.

(10) Mama şi copilul căţeluş. Domnul căţeluş micuţ care care alergase pînă la baie, se băgase
în chiuvetă.
S-a dus să facă pipi, se simţea bine cu aşa o mamă. Îi făcea kindere (şi mie îmi face mama
magie).
(Ce s-a întîmplat cu puişorul?)
Puişorul a ajuns pînă la urmă acasă, s-a băgat în pat cu ceilalţi puişori. L-a iertat mama şi el pe
ea.

Desenul Familia vrăjită

Tati – o pendulă, că e înalt. Mami – un geam, îi place să se uite pe geam. Diana – leu, că îi
place să alerge ca un cîine.

Poveste:
A fost odată o familie care era: tata, mama şi copilul. Erau foarte bogaţi dar foarte zgârciţi.
Zâna Magică i-a vrăjit...
Toţi ăştia erau unul lângă altul. Leul dormea lângă mama, iar mama cu mânerele îl ţinea. Tata
o îmbrăţişa pe mama cu pendulul lui.
Toţi 3 dormeau şi se hrăneau. Puiul le făcea de mâncare pentru că lui îi plăcea să alerge şi să
zburde. Dar leul, într-o zi, a rugat-o pe mama să meargă în junglă pentru că el este un leu şi ei
să se hrănească cu aerul care vine pe geam şi cu tic-tacurile care vin pe ceas.
Dar mama i-a zis: „Bine fiule, dar să ai grijă de noi dacă vei muri. Dar dacă vom muri te vom
mântui noi pe tine. Să zburzi liniştit şi să ataci animale ca să mănînci şi tu ceva.”
Leul merse în junglă. Cînd îl văzu un leu, îi zise: „Eu sunt foarte bătrîn, cînd am să mor să stai
tu pe tronul meu.” Leul zise: „Eu trebuie să mă întorc acasă. Eu am venit aici ca să iau carne
ca să mănînc.”
Leul cel bătrîn zise: „Mă poţi lua pe mine.”
„Eu pot să zic da, dar poate că o să mîncăm spiritul tău, iar acest lucru nu l-ai permis.”
„Dar spiritul meu va pleca înainte.”
Mama mai făcuse un leu. Cînd văzu asta, Leul se mîniase şi plecase în junglă. Mama credea
că s-a dus să zburde, dar el vroia să facă un plan să-l omoare pe celălalt leu. (De ce vroia să îl
omoare?)
Făcea mai multe lucruri, era mai bun ca el. Şi el vroia să-l omoare. Ca să rămână numai el.
Dar el fiind rege, avea voie să facă ce vrea.
L-a dus în junglă unde erau nişte mărăcini, Leul cel mare a sărit celălalt a rămas acolo şi Leul
a nu a vrut să îi ajute şi a murit.
A alergat acasă: „Tata, mama, fratele meu a crezut că sunt nişte stînci şi s-a urcat şi a murit.”
Mama a mai născut pe cineva: o zburătoare.
Leul vroia să o omoare şi pe ea.
(?) Nu era suficient de iubit de către părinţii lui.
(?) Să-l accepte şi pe el că face lucruri bune, nu numai pe noii născuţi.
(?) A fost şi zburătoarea omorîtă.
(?) Doamne Doamne nu le-a mai dat nici un copil că vedea că Leul îi omora. Aşa că a trimis
pe cineva care nu mai putea să fie omorât – pe Sf Petru. L- a omorît şi pe Sf Petru.
Dar Leul a sărit în sus şi l-a zgîriat pe Doamne Doamne.
Leul cel Rău a rămas rege pentru tot pămîntul.