Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Psihologia Cognitiva

Rusu Teodora Alexandra

Disciplina: Practica Profesionala
Titularul de curs: Doctor Adrian Luca

Psihologia clinica este stiinta care studiaza modificarile psihice (in situatii concrete si in
perspectiva longitudinala) ale bolnavilor internati, indiferent de aspectul sau natura afectiunii lor
(G. Ionescu, 1971)
Termenul de psihologie clinica a fost utilizat pentru prima data in 1907 de catre Lightner Witmer
care plaseaza acest domeniu alaturi de medicina, educatie si sociologie. Din aceasta perspectiva,
munca psihologului clinician implica aspecte legate de tratament, educatie, precum si aspecte de
natura interpersonala. Primii sai clienti erau copii cu probleme educationale si comportamentale.
Cu toate acestea, inca din primele sale lucrari, Witmer a prevazut faptul ca psihologia clinica este
aplicabila oamenilor de toate varstele si care prezinta o mare varietate de probleme.

La ora actuala, definirea psihologiei clinice reprezinta o mare provocare deoarece acest domeniu
a fost martorul unor cresteri semnificative intr-o larga varietate de directii. Ca grup, psihologii
cliniceni contemporani realizeaza multe lucruri diferite, avand in vedere multe scopuri diferite
pentru multi oameni diferiti (A. M. Pomerantz, 2011). Plecand de la dictionarele clasice de
psihologie, psihologia clinca este acea ramura a psihologiei care studiaza, evalueaza si trateaza
oameni cu tulburari si probleme psihologice. Divizia de Psihologie Clinica (Divizia 12) a
Asociatiei Americane de Psihologie ofera o definitie cuprinzatoare si descriptiva:

Campul psihologiei clinice integreaza stiinta, teoria si practica pentru a intelege, a anticipa si a
ameliora disconfortul si dizabilitatea, precum si a promova adaptarea umana si dezvoltarea
personala. Psihologia clinica se concentreaza pe aspectele intelectuale, emotionale, biologice,
psihologice, sociale si comportamentale ale functionarii umane de-a lungul vietii, la toate
nivelurile socioeconomice si in diverse culturi. Psihologia clinica implica o cercetare riguroasa si
o practica aplicata in directia intelegerii si imbunatatirii multiplelor fatete psihologice ale
experientei umane, incluzand, dar nelimitandu-se la probleme de intelect, emotie sau
comportament.
Articolul nr. 1
Titlu: Best Practices in Positive Behavior Support and Clinical Psychology for a Child With
Autism and Anxiety-Related Problem Behavior: A Clinical Case Study
Anul: 2014
Autori: Vanessa Neufeld, Kimberley C. Y. Law and Joseph M. Lucyshyn

Precizri conceptuale: Acest studiu de caz clinic a investigat eficacitatea unei interventii
multicomponent (cognitive behavior therapy si positive behavior support )in cazul unui copil
diagnosticat cu autism i probleme legate de anxietate
Obiective: Identificarea si corectarea gandurilor difunctionale cu ajutorul terapiei CBT in
vederea ameliorarii starii de anxietate asociate tulburarii de spectru autist.
Ipoteze: Terapia cognitiv comportamentala este eficienta in cazul copiilor diagnosticati cu TSA
si tulburari de anxietate
Metodologie :
-Participanti:La acest studiu a existat un singur participant,impreuna cu familia sa.Subiectul era
un baiat in varsta de 5 ani,diagnosticat la 3 ani cu autism, care beneficiase de terapie ABA timp
de 10 ore pe zi,in ultimii 2 ani. Prezenta ,de asemenea, simptome ale tulburarii de
anxietate,canalizate mai ales in jurul unei frici severe de scari rulante.
-Masurare: Msurarea a constat in observaie direct si raportul oferit de mam verbal cu privire
la sucesul cu care acesta a finalizat etapele dintr-o ierarhie de anxietate,construita din 7 itemi, n
timpul sesiunilor de expunere .
-Variabile:Variabila dependent a fost,in acest caz,scala ierarhizata de anxietate si capacitatea
acestuia de a atinge toate cele 7 etape,prima constand in urcarea unei scari rulante acasa,iar
ultima urcarea unei scari rulate in public,tinand o mana pe bara de sustinere,iar cu cealalta tinand
mana unui adult.Variabila independenta a fost Terapia cognitive comportamentala.
-Procedura: Aceasta a constat in imbinarea tehnicilor CBT si PBS pentru a deconditiona
subiectul prin expunere treptata.
Rezultate : Subiectul a trecut cu success prin cele 7 etape,intr-o perioada de 4,5 luni,mai exact
24 de sedinte. Gradul de generalizare atins in ultima etapa s-a pastrat,acesta putand folosi diferite
scari rulante din diferite Mall-uri,insotit de parinti sau bunici.
Discuii: Unul dintre motivele acestei reusite este legatura dintre echipa e terapeuti si
parinti.Acestia lucrau cu Liam de 2 ani si cunosteau dinamica familiei,resursele si sursele de
stress.Initial,s-a hotarat ca interventia PBS sa includa si parintii,dar din cauza deteriorarii starii
de sanatate a bunicii lui s-a renuntat la aceasta abordare.Acest aspect a incetinit obtinerea
rezultatelor,dar a condus la o mai buna inradacinare a lor.Un alt factor cheie ce contribuie la
rezultat este dorinta parintilor de a putea merge cu Liam in Mall.Acest detaliu contribuie la
calitatea vietii lor,acestia implicandu-se atat in faza initiala cat si in faza finala. De

asemenea,abordarea PBS contribuit la proiectarea unui plan de comportament multicomponent

care a abordat fiecare caracteristic unic a problemei de comportament al lui Liam.
Comentarii personale : Dei intervenia a fost eficient si de succes pentru familia , mai multe
limitari trebuie mentionate . n primul rnd ,lipsa unei msurari exacte nainte de intervenie este
o deficien critic .Absena unei faze de baz n proiectarea criteriul schimbare ne mpiedic s
tim sigur c nivelul de baz a fost la sau sub primul pas n Ierarhia de anxietate. De
asemenea,folosirea unui singur subiect nu ofera un grad de generalizare,neputandu-se stabili
replicabilitatea acestui studio.Avnd n vedere limitrile descrise mai sus , acest studiu de caz
clinic reprezint un pas modest n examinarea eficacitii i acceptabilitii unei abordri care
integreaz PBS pe baza de interventie de expunere pentru copiii cu TSA i comportament
anxios.Studiul este un exemplu al fuzionarii ntre dou domenii conexe ale tiinei sociale :PBS
i psihologie clinica n acest sens , studiul poate oferi un model domeniul sporit de sprijin de
comportament pentru copii cu autism i comportamentul problem legat - anxietate.

Articolul nr. 2

Titlu: Effects of day-of-injury alcohol intoxication on neuropsychological

outcome in the acute recovery period following traumatic
brain injury
An:2008
Autori Rael T. Lange a, Grant L. Iverson a, Michael D. Franzen
Precizri conceptuale: S-a descoperit ca intoxicarea cu alcool in ziua traumatismului este
asociata cu rezultate mai slabe in recuperare ca urmare leziunilor cerebrale (TBI). Scopul acestui
studiu este de a examina efectele de intoxicaie pe subiectii cu leziuni cerebrale .
Obiective: Dovedirea faptului ca pacientii care sunt n stare de ebrietate la momentul TBI au
recuperare cognitiva mai slaba( Bombardier & Thurber , 1998; Kelly , Johnson , Knoller
,Drubach , si Winslow , 1997; Sparadeo & Gill , 1989; Tate , Freed , Bombardier , Harter , si
Brinkman , 1999; . Wilde et al ,2004 ) i modificri atrofice la nivelul creierului mai
mari( Barker et al , 1999; . . Wilde et al , 2004 ), comparativ cu cei care sunt sobri
Ipoteze; Persoanele care sunt n stare de ebrietate n momentul leziunii cerebrale arat o mai
mare trauma degenerative

Persoanele care sunt in strae de ebrietate in momentul leziunii TBI se recupereaza mai greu decat
cei care nu se afla in stare de ebrietate.
Metodologie :
Participanti: Participantii au fost 36 de pacieni cu TBI (18 sobri, 18 n stare de ebrietate) ce
corespund cu caracteristicile pe gravitate a prejudiciului i variabile demografice. Un grup mai
mare de 146 pacieni (112 sobri, 36 n stare de ebrietate), cu TBI a fost, de asemenea, selectat
pentru analize; dar acestia nu corespund la gravitatea prejudiciului sau variabile demografice.
Pacientii au avut nici o istorie de alcoolism i au fost evaluati n cadrul unui nr de 10 zile postleziune pe 13 msuratori cognitive.
Instrumente: Msuratorile au fost facute cu Trail Making Test [ TMT ] ,Controlled OralWord
Association Test [COWAT], Wisconsin Card Sorting Test-64 Card Version [WCST-64], Wechsler
Memory Scale-Revised [WMS-R].
Rezultate : Studiul a aratat ca ipotezele nu sunt corecte,demonstrand contrariul lor. Pacientii care
au fost sobri n momentul leziunii au avut rezultate mai proaste decat cei in stare de ebrietate.
Analizele au fost din nou efectuat bazeaz pe interpretarea clinic a acestor msuri. nscris de
prime s-au convertit
In general a existat un procent mai mare de scoruri mici la grupul TBI-treaz, comparativ cu
grupul TBI-stare de ebrietate.
Discuii : O posibila limitare a acestui studiu este durata acestuia. Studiile anterioare au
concentrat asupra rezultatului din TBI variind de la 2 pn la 3 luni post- rnire la mai mult de
1.5-7 ani dupa un prejudiciu .Este posibil ca efectele negative ale intoxicaiei de alcool nu se
poate manifesta n primele 10 zile de recuperare,de asemenea,este posbil ca metoda de selectie sa
afecteze rezultatele,mai ales cea din etapa de perechi,in care se facea comparatia intre pactientii
sobri si pacientii in stare de ebrietate.
Comentarii personale; Acest studiu nu este fara limitarile salerezultatele sunt calculate doar pe
termen scurt (primele 10 zile post-leziune) i nu abordeaz rezultatul pe termen mediu sau
lung.Stabilitatea acestei constatri de recuperare nu este cunoscut. n al doilea rnd, acest studiu
nu a examinat efectele intoxicaiei cu alcool in ziua leziunii intr-un esantion de pacienti cu
antecedente de abuz de alcool pre-leziune.Generalizarea a acestor rezultate n acest grup de
pacienti este necunoscut. n al treilea rnd, acest studiu a inclus un esantion mic de pacienti care
au fost n stare de ebrietate n momentul leziunii i generalizarea acestor rezultate la toti pacientii
cu TBI este limitat.
n ciuda acestor limitri, punctele forte metodologice ale acestui studiu nu ar trebui s fie trecute
cu vederea. Aceste puncte forte

includ utilizarea BAL pentru a clasifica grupuri intoxicare, ,compararea performantelor

neuropsihologice la pacientii care au fost evaluate n acelai interval de timp post-leziune [n
termen de 10 zile], control pentru efectele alcoolismului cronic prin excluderea unor astfel de
pacieni.
Articolul 3
Titlu: The relation of depression and anxiety to measures of attention in
young adults seeking psychoeducational evaluation
An:2008
Autori: B.D. Hill , Todd A. Smitherman , Russell D. Pella ,
Judith R. OJile , Wm. Drew Gouvier

Precizri conceptuale; Acest studiu a examinat relaia dintre depresia auto-raportata ,anxietate
si abilitile atentiei. Depresia si anxietatea au fost msurate cu Beck Inventory-II i anxietatea
cu State-Trait Anxiety Inventory. Funcionarea atenional a fost evaluat cu ajutorul Trail
Making test, testul Conners " Conners Continuous Performance Test i WAIS-III .Relaia dintre
starea de spirit si performanta pe teste neuropsihologice a fost n centrul de interes n ultimii ani .
n timp ce pacientii de psihiatrie au tendina de a scora sub nivelurile la o mare varietate de
masuri neuropsihice studii recente au sugerat c relaiade variabile afective la performanta
neuropsihologice este destul de variabil.

Obiective:Scopul acestui studiu a fost de a evalua n ce msur simptome depresive i de

anxietate auto-raportate pot prezice performana ateniei la un tanar adult care caut evaluare
psihoeducationala.
Ipoteze: Simptomele auto-au raportate de depresie si anxietate pot fi minim asociate cu
performanta atentiei.
Metodologie
Participanti: Au fost alesi 246 de participanti din pacientii recomandati pentru
control psihoeducational din cadrul unei clinici,dupa excluderea celor cu scoruri IQ
sub 70 si a celor ce scorau peste 3.29 SD. Din acest lot au fost exclusi cei care nu isi
dadeau silinta,lotul ramanand in final la 161 de participanti. Vrsta medie a eantionului
final de 161 a fost de 22,58 ani (SD = 5,45 ; interval = 17-51 ) ; 52.80 % dintre participant au
fost de sex masculin . O suta patruzeci si doi au fost caucazieni , 12 au fost afro - american , 5 au
fost hispanici , 1 a fost asiatic, i 1 a fost din Orientul Mijlociu . Valoarea medie a IQ a fost

106.89 ( S.D. = 12,42 ) . Instrumentele folosite au fost : Beck Inventory-II i anxietatea cu

State-Trait Anxiety Inventory Trail Making test, testul Conners " Conners Continuous
Performance Test i WAIS-III.
Rezultate: Rezultatele noastre sugereaza ca simptomele depresive sau de anxietate auto-sesizate
pot afecta intr-o masura minimala performan ateniei n acest esantion. Aceasta concluzie este
sustinuta de estimrile punctuale R2 care indica faptul ca depresia auto-raportata i anxietatea
reprezinta mai puin de 1.5 % din varian pe aproape fiecare msur de atenie ,de asemenea
confirmarea acestor rezultate cu analizele de subgrup de diagnostic.Aceste constatari sugereaza
faptul ca deficitele de atenie n acest esantion , atunci cnd acestea sunt observate , sunt cel mai
probabil indicatori ai unei probleme de atentie.
Discuii; Trebuie aduse in discutie si limitarile acestui articol.Una dintre aceste limitari consta
in faptul ca eantionul a fost format n primul rnd de tineri studenti iar rezultatele nu pot fi
cuantificate la fel ca alte studii de acest gen . Rezultatele nu pot fi generalizate la grupuri de
indivizi care difer foarte mult de la populaia actual de interes , cum ar fi aduli sau persoane
cu psihopatologie mai severe (de exemplu , pacienii internai sau cei cu depresii severe sau
Tulburri de anxietate) . n al doilea rnd , msurile atenionale utilizate de aici nu pot fi
suficiente pentru a detecta schimbari extrem de sensibil n performantelor cognitive , care ar
putea rezulta din simptome de depresie sau anxietate.
Comentarii personale: Studiul actual are relevan direct pentru cei care evalueaza tineri
suspectati ca ar avea ADHD si tulburari la adultii tineri de nvare . n acest context al populaiei
, prezentele concluziile indica faptul ca , atunci cnd sunt observate deficite de atenie nu pot fi
contorizate prin simptome de anxietate si depresie auto-masurate.
Articolul nr 4
Titlu: Test of Memory Malingering and Word Memory Test:
A new comparison of failure concordance rates
An:2008
Autori: Manfred F. Greiffenstein , Kevin W. Greve ,
Kevin J. Bianchini, W. John Baker
Precizri conceptuale: Doua teste de valabilitate frecvent utilizate in validitatea simptomelor
sunt testul de memorie Malingering (TOMM) i Word Memory Test (WMT).Dup examinarea
TOMM-WMT rate concordan- eec, Green face comparaii intre teste,descoperind
neconcordante.Studiul de fata masoara diferentele pass/fail dintre cele doua teste,pe un estantion
de 473 de subiecti,pentru stabilirea situatiei optime de acordare a fiecarui test.

Ipoteze: Descoperirile facute de Green(2007) sunt un fenomen replicabil in mai multe

domenii,oferind informatii solide si de inceredere.
Metodologie :Rezultatele TOMM si WMT au fost luate din dosarele a 473 de persoane care au
participat la teste psihologice la o clinica din Michigan( Greiffenstein i Baker ) i Louisiana
( Greve i Bianchini ) . Toti participantii solicitau despgubiri pentru motiv de dizabilitate ( locul
de munc , acas , sau coal ) pus pe seama traumatismelor neurologice ( > 6 luni de la
prejudiciu ) associate cu plngeri de dureri cronice ; cele mai multe leziuni au fost usoare sau
ambigue i nu preziceau invaliditatea cronic, cu cazuri mai grave reprezentate n n setul de date
LA .Participantilor li s-a facut testul TOMM(Trial 1,Trial 2,Retention),cu toate ca etape
Retention era optionala,si testul WMT prin indermediul unui laptop.
Rezultate: Prima analiza a replicat studiul lui Green,care a comparat esuarea testului TOMM
TRIAL 2 cu esuarea la WMT. n ceea ce privete sensibilitatea difereniala , 129 persoane ( 27,3
% din total) , au picat testul WMT,dar au trecut trecut TOMM , n timp ce doar trei nu au trecut
TOMM dar au trecut WMT ( 1 %din total) . Aceste constatari sunt aproape identice cu
constatarile lui Green si anume ca 25% pica WMT ,dar trec TOMM i 1 % pica TOMM dar
trec WMT . n studiul dovedeste stabilitatea teoriei lui Green,dovedind ca rezultatele acestuia
sunt replicabile si nu sunt sunt un fenomen izolat .
Discuii;Studiul cauta sa masoare diferentele intre rata de success sau esec la testele TOMM si
WMT,dar elementele valide comparative ale WMT i TOMM nu au fost nc fost complet
investigate . Dei sensibilitatea incrementala ( n raport cu toate celelalte metode ) este o
caracteristic necesar a unui SVT , cu att mai important este specificitatea puternic , de
preferin, peste 90 % ; acest lucru este important pentru a evita erorile de fals .Nu se poate
concluziona c valorile de esec uor mai ridicate in cazul testului WMT nseamn sensibilitate
mai mare.
Comentarii personale; Acest design poate informa care este cel mai util test pentru studile
pilot de identificare a probelor cu risc de exagerare , dar nu este suficient n sine pentru a
determina precizia clasificarii. De exemplu , Gervais ,Green , Allen Iii , i Iverson ( 2001) au
demonstrat c 40 % din pacienii grupelor ce prezinta dureri benigne cronice eueaz cel puin
unul subtest de WMT , dar cei cu retardat mintal nu .
Articolul 5
Titlu: Utility of the Response Bias Scale (RBS) and other MMPI-2
validity scales in predicting TOMM performance
An:2008
Autori: Kriscinda A. Whitney , Jeremy J. Davis,Polly H. Shepard, Steven M. Herman

Precizri conceptuale; Studiul de fa reprezint o replicare i extindere a studiului Response

Bias Scale . Pe lng examinarea relatiei dintre testul de memorie TOMM , RBS , i Multiphasic
Personality Inventory2( MMPI - 2 ) studiul de fa a inclus, de asemenea,testul Infrequency PostTraumatic Stress Disorder Scale si HenryHeilbronner Index (HHI) din MMPI-2MMPI - 2 .
Rezultatele de la aceasta analiza retrospectiv a datelor ( N = 46 ) au demonstrat superioritatea
RBS , i ntr-o anumit msur a testului IHH , fa de alte MMPI - 2 scale de validitate n
estimarea eecului la testul TOMM .
Obiective;Examinarea relatitiei dintre Minnesota Multiphasic Personality Inventory 2 si
performanta la testele de simptome cognitive.

Ipoteze;Confirmarea validitatii testului RBS,prin obtinerea rezultatelor initiale obtinute de

cercetatorii care au facut RBS.
Metodologie
Participanti:Datele au fost colectate din dosarele a 46 de pacienti , care au fost mentionati
pentru testare n cadrul clinicii Medical Center VA . Nici un pacient nu a fost diagnosticat cu
retard mental. Trebuie remarcat faptul c , n prezentul studiu , toi pacienii au fost menionati n
primul rnd pentru evaluarea neuropsihologic pentru aevalua o potenial disfuncie cognitiva ,
nu pentru a evalua prezenta unei de tulburari psihice.Metoda:Analizele statistice au fost
calculate cu ajutorul programului SPSS .Analiza initiala a constat din efectuarea t-test pentru
variabile independente pentru a compara diferentele de grup in validitatea testului MMPI - 2
( RBS , F , Fb , Fp , FBS , Fptsd , i HHI ) dintre persoanele care au trecut sau au esuat la testul
TOMM
Rezultate: Rezultatele testelor t au artat c , dintre toate testele MMPI - 2 de validitate
evaluate ( RBS F , FB, Fp , FBS , Fptsd , i HHI ) , diferene semnificative ntre grupul care a
trecut testul Tomm i grupul care nu a reuit sa treaca TOMM au fost prezentate numai pentru
RBS , Fb , iar IHH. Rezultatele corelaii Pearson au artat c RBS , scara Fptsd , i scara HHI au
fost toate la fel de legate de TOMM Trial 1 ; Cu toate acestea , RBS a fost cel mai puternic legat
de alte probe ale testului Tomm
Discuii; Studiul actual reprezint o extindere i replicare a unei poriuni original studiul de
validare RBS realizat de dezvoltatorii si , Gervais i colegii sai ( 2007) . Ca i n studiul original
studiul actual a necesitat o revizuire a pacientilor care au finalizat att TOMM i MMPI - 2 .
Prezentul studiu a adaugat n plus fa de examinarea relaia dintre TOMM , RBS , si MMPI - 2
( de exemplu , F , Fb , Fp , i FBS ) , a inclus , de asemenea, Fptsd i IHH. Rezultatele studiului
actual furnizeaza dovezi pentru superioritatea RBS i , ntr-o anumit msur a IHH peste alte
MMPI - 2 scale de validitate n prezicerea esuarii la un test de validitate a simptomelor.

Comentarii personale :
Participantii au fost fie suspectati de exagereare a simptomelor nainte de aplicarea testului i /
sau au fost ntr-un grup de diagnostic , care era estimate in a avea o rat nalt de exagerare a
simptomelor . Astfel , rezultatele acestui studiu nu pot fi reprezentative pentru populaia general
. O ncercare a fost fcut pentru a compensa prtinire n esantionul prezent , prin utilizarea unui
nivel de baz mare la calcularea PPVs i NPVs ale RBS . Cu toate acestea , statistic vorbind ,
este cert ca PPVs va crete i va scdea NPVs cu o cretere a ratei de baz . Ca atare , se poate ca
n populaia general , n cazul n care rata de baz mult mai mic , RBS ar demonstra o mi mica
putere predictiva pozitiva.

Bibliografie :
1. Utility of the Response Bias Scale (RBS) and other MMPI-2 validity scales in
predicting TOMM performance ; Kriscinda A. Whitney ,Jeremy J. Davis ,Polly H. Shepard,
Steven M. Hermana, 5 Septembrie 2008, Archives of Clinical Neuropsychology 23 (2008) 777
786;
2. The relation of depression and anxiety to measures of attention in young adults seeking
psychoeducational evaluation; B.D. Hill , Todd A. Smitherman, Russell D. Pella , Judith R.
OJile, Wm. Drew Gouvier ; 21 Iulie 2008; Archives of Clinical Neuropsychology 23 (2008)
823830;
3. Integrating Best Practices in Positive Behavior Support and Clinical Psychology for a Child
With Autism and Anxiety-Related Problem Behavior: A Clinical Case Study; Vanessa Neufeld,
Kimberley C. Y. Law,and Joseph M. Lucyshyn; Canadian Journal of School Psychology 2014,
Vol. 29(3) 258276;
4. Effects of day-of-injury alcohol intoxication on neuropsychological outcome in the acute
recovery period following traumatic brain injury; Rael T. Lange , Grant L. Iverson , Michael D.
Franzen; 21 Iulie 2008; Archives of Clinical Neuropsychology 23 (2008) 809822;
5. Test of Memory Malingering and Word Memory Test:A new comparison of failure
concordance rates; Manfred F. Greiffenstein , Kevin W. Greve ,Kevin J. Bianchini , W. John
Baker ; Archives of Clinical Neuropsychology 23 (2008) 801807;