MARTA IZABELA

PSIHOLOGIE CLINICĂ- EVALUARE ȘI INTERVENȚIE TERAPEUTICĂ

PSIHOTERAPIA CU AJUTORUL CALULUI

MASTER ANUL II

TERAPIA CU ANIMALE

REFERAT
 Zooterapia sau terapia cu animale nu reprezintă un leac miraculos care să vindece bolile.
Cu toate acestea , sunt multe observații și mărturii din partea pacienților sau a stăpânilor de
animale ce sugerează o legătură valoroasă dintre om și animale.

Terapia cu animale a fost inițiată la începutul anilor 1960 de psihoterapeutul Boris

Levinson. Totul a inceput în 1953, când în timpul unei ședințe de terapie cu un copil ce
prezenta dificultăți de socializare, el a observat copilului vorbind cu animalul său de
companie, Jungles, în condițiile în care ,copilul nu scotea niciun cuvânt în timpul orelor de
terapie. Această observație a dus la descoperirea accidentală a posibilitații de a folosi un câine
în terapie. Câțiva ani, acesta a respins această idee de a folosi un câine in ședințele de terapie,
ca mai apoi, prin 1961 să scrie un articol intitulat „Câinele ca co-terapeut, pe care l-a
prezentat la o întâlnire a Asociației Americane de Psihologie. La acea vreme, Levinson s-a
confruntat cu multe reacții dezamăgitoare din partea comunității, în timp ce alții l-au susținut.
Scepticii au căutat să vadă dacă teoria sa susține răspunsurile fiziologice ale organismului
uman în prezența unui caine prietenos. Iar rezultatele pozitive nu au ezitat să apară oferind
validarea articolului prezentat de Levinson. Până la urmă, observațiile că pacienții lui, mai
ales copii, se simt și reacționează mai bine la ședințele de terapie în prezența unui câine, a
învins un sistem sceptic, spre beneficiul a câtorva milioane de pacienți de atunci și până în
zilele noastre. De la aceasta constatare s-au pornit multe studii în care s-a încercat să se afle
dacă animalele pot fi de ajutor în mai multe aspecte ale sănătății. În urma cestor constatări,
specialiștii au ajuns la convingerea că terapia cu animale poate aduce beneficii asupra
sănatății fizice cât și psihice. În toți acesti ani au fost implementate diferite abordări,
majoritatea ducând la un rezultat pozitiv și promițător în ceea ce privește eficiența și un
număr mare de beneficiari care au avut rezultate încurajatoare în ameliorarea stării de sănătate
în performanța progresului terapeutic de bază.

Terapia cu animale este o terapie complementară ce are ca scop menținerea sau

ameliorarea stării de sănătate fizice sau psihice a pacienților, îmbunătățește calitatea vieții la
copiii care suferă de afecțiuni și tulburări psihice sau de comportament, copii ce suferă de
dizabilitați sau întârzieri de dezvoltare precum: autism, ADHD,sindrom DOWN, dificultați de
învățare sau tulburari de comportament, dar si recuperare fizică în urma unor accidente
suferite sau disfuncții fizice.

Terapia cu animale, sau zooterapia poate fi folosită într-o paletă largă de afecțiuni fizice,
psihice, emotionale, comportamentale, sociale ce apelează la animale (câini, pisici, delfini,
cai, pești, etc).

Se știe că relația dintre animale și copii este una de prietenie sinceră, este una dintre cele
mai frumoase și trainice legături. Este o relație instinctivă cu care fiecare om se naște.
Întâlnirea dintre copil și animal nu poate fi decât una de alchimie, iar rezultatul produs este
magia cu proprietați miraculoase și vindecatoare. Despre această relație nu vorbesc doar
psihologii sau cei care dețin animale, ci și numeroase studii și cercetări știintifice care au
recunoscut și validat această legatură miraculoasă.

Această relație este consolidată sau nu ,de părinte mai târziu. În functie de reacțiile
transmise si învațate de la parinti, copilul învață cum să întărească, si cum să gestioneze acest
sentiment. Dacă părinții au o atitudine refractară sau de frică la apropierea copilului de
animal, acești copii vor învața frica sau dezgustul, iar relația naturală dintre copil și animal ar
putea fi periclitată. Dacă, însă, copiilor le este permisă și chiar încurajată apropierea de
animale, aceștia vor învăța să se apropie și să interactioneze cu acestea, fără să le fie frică.
Aceasta teorie este valabila si în cazul copiilor tipici sau cu nevoi speciale.

Un caz concret este relatat de posesoarea a unui animal de companie care, citez „Nu de
puține ori, plimbându-mi câinele, mi s-a întâmplat ca un copil să vină spre el cu toată
bucuria, vădit dornic să îl mângăie ,dar să fie oprit de mamă „nu pune mana pe el ca are
microbi, nu te apropia că mușcă”. Nici nu te baga în seamă când îi spui că pufosul este
vaccinat deparazitat și blând. Este trist să vezi privirea plină de jind a copilului care privește
înapoi peste umăr târât de mama care grăbește pasul.... La polul opus, bucuria mi-a venit de
la mama unei fetițe cu dizabilități, care, dupa ce Tyto al meu, o bucatică de bischon, s-a urcat
cu labuțele din față pe pieptul micuței, mi-a mulțumit cu lacrimi în ochi pentru râsul în
hohote al micuței, pe care îl auzea uimită pentru prima dată în patru ani și opt luni”.

Fără îndoială această relație de acceptare și apropiere dintre copil si animal, devine
împortantă în realizarea demersului terapeutic.

Terapia asistată de animale este o terapie complementară este cunoscută ca aducând

beneficii psihologice, cognitive, sociale, dovedite din punct de vedere stiițific. Acest tip de
terapie ajută la cresterea motivației, activează atentia si capacitatea de concentrare,
diminuează stresul, creste stima de sine și încrederea în ceilalți precum si minimalizarea
depresiei si anxietații.

Terapia asistată cu animale este aplicată atât copiilor cât și adulților, fiind utilizată ca și
metodă auxiliară adjuvantă în terapia de bază, fiind recomandată în interventia unui spectru
larg de afecțiuni precum :depresie, anxietate, atacuri de panică, tulburari post-traumatice,
tulburări obsesiv- compulsve, Alzheimer, diverse tipuri de dizabilitați. Desi în țări precum,
Elveția, Austria, America, Italia, Germania, acest tip de terapie este practicat pe scara largă,.
la noi în România, din pacate, acest domeniu este prea putin cunoscut.

Cum funcționează terapia cu animale

Terapia asistată de animale este o intervenție bine pusă la punct cu obiective clar definite și
proceduri de evaluare, înainte și după intervenție. Terapia asistată de animale, este realizată de
o echipă de specialiști formată din : dresor sau conducător canin, instructor, psiholog,
psihoterapeut, logoped, kinetoterapeut, terapeut ocupațional, în care, un animal bine pregătit,
devine parte integrată a procesului terapeutic. Tipul exact de terapie cu animale, poate varia
foarte mult în funcție de condiția pe care o are persoana, de tipul de animal, și de ce fel de
terapie oferă. Pornind de la un plan de interventie foarte bine pus la punct cu ajutorul
specialiștilor, se introduc elemente de terapie asistată de animale, ce facilitează atingerea
obiectivelor, având la bază interacțiunea pozitiva dintre om și animal.
Animalele de serviciu pentru suport emoțional și terapie , sunt supuse unui antrenament
specializat pentru a îndeplini diferite sarcini în funcție de nevoile fiecărui pacient.

Ce copii pot beneficia de terapia asistată de animale, AAT ?

Terapia asistată de animale este utilă pentru copiii cu o gamă largă de dizabilitați fizice
emoționale sau mentale. Datorită gamei sale extinse de beneficii, AAT este de obicei utilizată
în tandem cu alte tipuri de terapie sau tratamente. Terapia asistată de animale s-a dovedit utilă
pentru copiii cu următoarele afecțiuni.

 Tulburarea spectrului autist

 Tulburări de comportament
 Paralizie cerebrală
 Dizabilitați intelectuale sau de dezvoltare
 Distrofie musculară
 Tulburare de stres post-traumatic
 Leziuni cerebrale traumatice

Terapia asistată de animale este deosebit de eficientă, atunci când vine vorba de copiii cu
tulburări din spectrul autist, inclusiv sindromul Asperger. Unul dintre principalele beneficii
ale terapiei cu animale, este capacitatea animalului de a acționa ca un tampon între copii și alți
oameni. Acest lucru poate oferi copiilor cu autism un spațiu valoros, astfel încât să fie mai
relaxați în situații sociale. Animalele de terapie pot oferi de asemenea asistență copiilor cu
anxietate indusă de autism. Acestea includ baterea cu lăbuțele sau ghiontul nasului pentru a
întrerupe comportamentele repetitive, evitarea obstacolelor, atenționarea unui parinte în
timpul atacurilor de panică. Unele animale de terapie sunt de asemenea antrenate în
stimularea atingerii prin presiune profundă ce implică utilizarea greutății corporale pentru a
regla anxietatea sau alte emoții negative.

Beneficiiile fizice în urma terapiei cu animale, la copii

 Reduce presiunea arterială

 Îmbunatațește sănătatea vasculară
 Reduce sau atenuează durerea
 Perfecționează abilitațile motorii fine
 Îmbunătățește mișcarea independentă sau asistată
 Crește numărul exercițiilor fizice
 Îmbunătațește mișcarea articulațiilor
 Îmbunătățește recuperarea motrică în urma unor accidente
 Accelereaza timpul de recuperare după operații sau proceduri
 Beneficiile emoționale în urma terapiei cu animale la copii

Unul dintre cele mai mari beneficii înregistrate la copii este concentrarea combinată asupra
copilului și animalului. În loc ca toata acțiunea să fie concentrată doar pe copil, ceea ce este
adesea contraproductiv, activitatea este orientata si pe sarcinile animalului. Acest lucru il
poate face pe copil să fie conștient și atent la ceilalți din mediul înconjurator.

 Îmbunatațește stima de sine si încrederea în sine

 Crește empatia compasiunea si grija pentru ceilalți
 Reduce stresul
 Promoveaza o stabilitate emotionala mai mare
 Reduce anxietatea și sentimentele de singurătate sau izolare
 Crește sentimentul de securitate , fericire și speranță
 Reduce simptomele depresiei si anxietății

Beneficiile cognitive în TAA la copii

Exista de asemenea multe beneficii mentale si sociale ale terapiei cu animale pentru copii.
Copiii cu dizabilități se simt adesea și sunt percepuți ca fiind „diferiți” într-un mod negativ,
ceea ce le poate împiedica capacitatea de a relaționa cu ceilalti. Cu toate acestea, aceste
sentimente pot fi reduse prin prezența unui animal de terapie. Pe lânga faptul că animalul
actionează ca cel mai bun prieten, acesta îl poate ajuta pe copil sa-și facă mai mulți prieteni
umani. Terapia cu animale poate facilita:

 Dezvoltarea personală și socială

 Îi ajuta pe copii să stabilească limite și să respecte spațiul personal
 Să îmbunătățească abilitățile de comunicare verbală și non-verbală
 Să îmbunătățeacă abilitățile de planificare și organizare
 Îmbunătățirea îndeplinirii unei sarcini
 Reducerea simptomelor ADHD, PTSD și Autism
 Creșterea nivelurilor de interes, concentrare si motivație

În procesul de recuperare al copiilor cu dizabilități cu diferite nevoi, terapia cu animale

poate să reprezinte o terapie de susținere, o terapie complementară sau chiar o terapie de
sine stătătoare.

Terapia cu animale ca și metodă de susținere

La copiii cu nevoi speciale, de cele mai multe ori, terapia face parte din viața lor.
Acestea se desfășoară în același mediu, având aceiași rutină, acelasi terapeut, în care ei
sunt determinați prin diverse metode să îndeplinească o sarcină. Din nefericire, aceste
aspecte pot fi percepute de copii ca fiind obositoare și neplăcute, ceea ce poate duce la un
refuz în cooperare sau reacții de respingere, și implicit o capacitate scazută de
concentrare, și asimilare a unor achiziții. Abordând terapia cu animale ca si metodă de
susținere, această activitate devine mai placută și poate activa motivația intrinsecă a
copilului, iar orele de terapie se pot desfășura într-un cadru cooperativ, în care copilul își
poate întări cunoștințele însușite în cabinet sau poate participa la masterarea acestor
cunoștințe. Datorită mediului diferit, în care copilul îsi desfasoară activitatea în prezența
unui animal,poate îmbunătății starea emoțională, mobilizândul pe acesta spre creșterea
capacității de concentrare, focusare, îmbunățățirea contactului vizual, imperios necesare
în orice activitate terapeutică.

Terapia cu animale ca și metodă complementară de terapie.

Din perspectiva tipului de dizabilitate, avem dizabilitate fizică și dizabilitate psihică.

Copiii cu dizabilități psihice petrec foarte multe ore în cabinete de terapie, sau în diferite
centre,fiind de multe ori în imposibilitatea de a ieși în aer liber, să-si oxigeneze creierul și
de a face miscare. Datorită acestor situații, ei dezvoltă posturi corporale incorecte,
musculatură atonică, scăderea capacității de orientare, și o capacitate scazută de
interacțiune socială. Practicând terapia cu animale, aceștia au posibilitatea de a-și mari
capacitatea de interacțiune socială spontană și de orientare, iar prin interacțiunea dintre
copil și animal, se pot stimula și lucra toate grupele de mușchi.

Copiii cu dizabilitați fizice, lucrează multe ore pe diferite grupe de mușchi în centre de
recuperare sau în cabinete de kinetoterapie. De multe ori nici nu înțeleg necesitatea
acestor acțiuni, considerându-le o corvoadă. Pentru a integra aceste exerciții în mișcarea
completa a corpului, copiii au nevoie de o motivație intrinsecă, aceasta fiind posibilă prin
terapia complementară cu animale. Atunci când mișcarea este necesară datorită unei
puternice motivații intrinseci, realizarea ei se face cu mai multă determinare.

Terapia cu animale ca metodă de sine stătătoare

În funcție de aria care necesită intervenție, se setează și obiectivul în terapia cu animale.

Obiectivele pot fi, stimularea vorbirii, de orientare, concentrare a atenției, de stimulare
senzorială care se abordează prin intermediul animalului. Se utilizează de asemenea și
aspectul puternic motivațional.

Zooterapia este o metodă utilizată pentru îmbunătățirea și ameliorarea problemelor de

natură emoțională, psihologică, fizică, socială, a persoanelor cu dizabilități, prin care se
apelează la calitățile unor animale (câini, pisici, iepuri, cai), pești(delfini, pești exotici) și
păsări. Prin aceasta metodă terapeutică,nu este necesar ca pacientul să aibă un animal de
companie, ci să efectueze aceasta terapie, în prezența unui animal sau cu ajutorul unui
animal. Printre cele mai populare terapii sunt terapiile cu ajutorul calului,(hipoterapia),
terapia cu ajutorul câinelui, delfinoterapia.

Terapia cu ajutorul câinelui

În ianuarie 2016, s-a deschis în București, primul centru din Europa de Terapie Asistată
de Animale și Cercetarea Interacțiunii Om-Animale, unde câini comunitari, sunt antrenați
și dresați urmând să le fie de ajutor terapeuților și copiilor cu diferite dizabilități la nivel
psihologic, locomotor sau neurologic.

În Cluj Napoca exista deja de câțiva ani Centrul Dog-Assist, format dintr-o echipă
multidisciplinară de specialiști canini, câini de terapie atestați, psihologi clinicieni,
instructori canini și medici veterinari.

Datorită câmpului electromagnetic cu care sunt înconjurate aceste animale, sunt

considerați de mare ajutor, în cadrul tratamentelor, psihoterapeuților. Legatura emoțională
care se poate stabili între copil și patruped, poate schimba și îmbunătății calitatea vieții
beneficiarului. Rezultatele bune în cadrul acestei terapii, depind de stabilirea concretă a
obiectivelor, respectarea lor, și modul în care acestea sunt atinse. Terapia cu ajutorul
câinelui a reușit să aducă rezultate îmbucurătoare atât terapeuților, părinților , cât și
copiilor și adulților cu autism, sindom Down, nevăzâtori, persoane cu dizabilitați fizice,
cei cu schizofrenie, sau care au trecut prin diferite traume, ori abuzuri de orice fel.

Părinții copiilor care beneficiază de terapia cu ajutorul câinelui se declară mulțumiți de

rezultate, mulți dintre ei chiar au mai adăugat un nou membru în familie, după ce au
înțeles cât de importantă este interacțiunea cu animale pentru tratamentul copilului.

Dintre beneficiile pe care poate să le aducă terapia cu ajutorul câinelui, aș putea enumera
căteva:

 Persoanele cu tulburări emoționale, au probleme în interacțiunea cu ceilalți, iar

terapia cu animale poate fi o soluție pentru ca aceste persoane să se deschidă și să
aibă încredere în ei și în ceilalți. Concentrându-se pe nevoile patrupedului,
pacientul este distras de la problemele personale. Starea de sănătate se poate
îmbunătății si datorită endorfinelor eliberate la contactul sau în prezența animalului
persoana se va simți mai relaxată, fericită, liniștită.

 Motivație și participare - s-a demonstrat faptul că animalele au abilitatea de a

motiva persoanele, să se angajeze și să participe la activitați în mod constructiv,
care, în alte circumstanțe nu le-ar fi făcut cu plăcere. Factorul motivațional este
foarte important în cazul copiilor. Aceștia se arătau mai interesați în activitați si în
îndeplinirea sarcinilor atunci când un caine era prezent, sau când acesta era
implicat direct, decât în situațiile când nu era implicat un câine. Sunt studii care au
demonstrat că interactiunea om-animal aduce efecte de calmare pe care animalul îl
are, si datorită atitudinii non-evaluative.
  Comunicare - s-a demonstrat ca un câine de terapie are darul de a-l încuraja și
motiva pe copil să își îmbunatațească abilitațile de comuicare funcțională. Adică în
cazul copiilor cu TSA, aceștia sunt ajutați să exprime ceea ce își doresc, de a fi
atent la ceea ce comunica celălalt (verbal au non-verbal), de a se angaja în
interacțiuni sociale cu alții. Aceste abilitați pot fi exersate începând cu câinele. Ex:
îi dă comenzi câinelui, i se cere sa aducă anumite obiecte, este atent la mișcările
patrupedului pentru a-l urma, îl cheama la joc, se povestește despre câine, etc.

 Reglare emoțională și abilități sociale - terapeutul are rolul de a sublinia

comportamentele pozitive pe care le face câinele, și să puna accent pe
recompensele pe care le primește câinele pentru aceste comportamente (joc, laudă
mângâiere,sau mâncare, recompense pe care le va primi și copilul dacă realizează
aceleași comportamente constructive.

 Reducerea problemelor de comportament - prin problemele de comportament,

ne referim la agresivitate, auto-agresivitate, hiperactivitatea, auto-stimulare
incapacitatea copilului de a-și metine atenția în sarcină. Aceste simptome de
ADHD, sunt elemente întâlnite în majoritatea cazurilor de tulburare din spectrul
autist. Prezenta animalului în terapie sau participarea directa, duce la un efect de
calmare, pe care îl are prezența animalului.

 Interacțiunea socială - situația incluziunii sociale, se stie că în cazul copiilor cu

TSA, nu este una usoară și facilă, fapt ce îngreunează recuperarea acestora. Însă
prezența unui câine educat, special instruit, pentru a însoți un copil cu TSA poate fi
liantul dintre acesta și comunitatea din care face parte. Ieșind la plimbare, nu doar
însoțit de un adult ,ci acompaniat și de preietenul patruped, copilul va avea șanse
mult mai mari să atragă copii în jurul său, cu care ulterior să interacționeze.

În concluzie putem spune că beneficiile aduse de câinii de terapie, în recuperarea copiilor

cu diferite dizabilitați, sunt multiple, diversificate, și vizează întreaga dezvoltare a acestora.

Terapia cu ajutorul calului

Terapia cu ajutorul calului este o abordare terapeutică prin intermediul calului în scopul
recuperării persoanelor cu dizabilități psihomotorii. Caii au fost folosiți în scopuri terapeutice
înca de pe vremea grecilor antici. Medicul grec Hipocrate, cunoscut drept „Părintele
medicinei” a scris despre potentialul terapeutic al călăriei. Călăria a devenit mai populară ca
instrument de terapie în anii 1950 si 1960. În 1969, s-a înființat asociația Nord-Americană de
Călărie pentru persoanele cu handicap, care mai târziu a devenit Asociația Profesională a
Calității Terapeutice PATH
 În Statele Unite, călaria pentru persoanele cu dizabilităti, s-a dezvoltat ca formă de recreere
și ca mijloc de motivare pentru educație, unde beneficiile sale terapeutice sunt recunoscute.

Terapia ecvină cunoscută si sub denumirea de terapia cu ajutorul calului, este un tratament
ce include activități ecvine într-un mediu ecvin pentru a îmbunatății starea fizică, emoțională
ocupațională la persoanele care suferă de ADHD, anxietate, Autism, depresie,demență,
paralizie cerebrală, scleroză multiplă, sindroame genetice, cum ar fi sindromul Down, leziuni
cerebrale traumatice, probleme de comportament, abuz, și multe alte probleme de sanătate
mintală. Terapia cu ajutorul calului poate ajuta individul să-și dezvolte încrederea, problemele
de comportament, comunicarea, perspectiva, abilitațile sociale, autonomia, controlul
impulsurilor,să învețe limite.

Pe lângă activitățile călare, terapia cu ajutorul calului poate implica și alte activitați. Unele
activități pot fi stabilirea de obiective, pe care să le finalizeze pacientul, cum ar fi :
conducerea calului catre o zona desemnată, hrănirea acestuia, perierea, sau punerea unui
căpăstru. Pacientul va finaliza aceste sarcini, ulterior se va discuta despre procesul de gândire,
ideile și rezolvarea problemelor în îndeplinirea sarcini. Aceste sarcini ajuta la îmbunatațirea
abilităților lingvistice, abilităților de a asculta și a urma instrucțiunile.

În cazul copiilor cu autism prin interpediul terapiei cu ajutorul calului s-au identificat
îmbunătațiri în mai multe arii. Nu multi dintre noi stiu ca acest sindrom face să dispara
emotiile, rupe contactul cu tot ce ne înconjoară si face ca puntile de comunicare si legăturile
umane să dispară.

 Tonusul și motricitatea - copiii au învățat mișcări noi, au avut rezultate în acțiunile

de îngrijire, alimentație a animalului, precum și manevrele utilizate. Aceste activitati
fiind reluate de parinți în afara orelor de terapie, menite să îi ajute pe copii la
autoîngrijire și activitati uzuale.
 Funcția de comunicare și limbaj - s-a observat achiziționarea de cuvinte noi în
interacțiunea cu calul, un progres chiar mai bun față de cel în cadrul terapiei ABA. S-a
îmbunătatit și comunicarea non-verbală, toti copii au putut călări ajutați din ce în ce
mai puțin, și care a ajutat la un contact vizual mai facil. Astfel s-a dezvoltat si relație
copil-teraeut mult mai bună, devenind din ce în ce mai fluidă, eliminand blocajele și
ducând la o cooperare mai flexibilă.
 În sistemul emoțional-afectiv – copiii au înregistrat progrese surprinzătoare, putând
să-și exprime emoțiile pozitive imediat după depășirea pragului interacțional cu calul.
Râsul, țipătul de bucurie, renunțarea la plâns, desprinderea cu ușurița de mama, jocul
cu coama, mângqierea calului, reprezintă expresii ale unei afectivități preexistente dar
neexprimate.
 Socializare – disponibilitatea copiilor de a primi cu ușurință în preajma lor un numar
de 3-4 persoane, terapeut, instructor și personalul de îngrijire. Pentru acești copii acest
fapt este o excepție.
 La nivel cognitiv – au fost remarcate îmbunătățiri la nivelul percepțiilor și
elementelor necesare formarii reprezentărilor, precum : aici, aproape, acolo, departe
sus, jos, înauntru, în afară, etc
 Note distincte în terapia cu ajutorul animalelor

În functie de aria de interes pe care dorim să o lucrăm și să o dezvoltăm, alegem și

animalul de terapie. Terapia cu ajutorul animalelor are ca element primordial comun, reacția
emoțională a copilului în interacțiunea cu animalul, indiferent care ar fi acesta. Dar pot exista
diferențe în ceea ce priveste tipul de interactiune și ce ne dorim să îmbunătățim. Pentru a face
terapie cu un copil, în primul rând este necesar, să se cunoască dizabilitatea copilului, apoi
setarea obictivelor terapeutice ce prezintă interes și a tipului de intervenție.

Mediul - în terapia cu ajutorul calului, mediul este unul diferit, ce ajută la creșerea nivelului
perceptiv al copilului călare. Contactul vizual cu terapeutul este bun, copilul nu are
posibilitatea să se sustragă (nu poate fugi) de la activitate, fapt ce ajută la un comportament
funcțional. În cazul terapiei cu cainele, mediul este familiar, copilul cunoaste circumstanțele.
Terapia se desfașoara de obicei în incinte sau acasă, acolo unde copilul stie cum să se
comporte, și poate iesi usor din sarcină.

Echipa – în terapia cu ajutorul calului, activitățile se desfăsoară în prezența mai multor

persoane, terapeut, instructor, personal de îngrijire, și poate reprezenta o dificultate în
activitățile cu copilul autist. În cazul terapiei cu ajutorul câinelui, interactiunea este facilitată
doar de o singură persoană, ceea ce poate reprezenta un avantaj, un element stabilizator pentru
copil, și creează o relație terapeutică mai rapidă. Dar și câinele prin natura sa caldă și
protectoare, oferă o stare de calm, relaxare și încredere copilului.

Contactul vizual – în cazul terapiei cu calul, copilul trebuie mai întâi să integreze schema
corporală a calului, și să identifice părțile acestuia, pentru a conștientiza ce se întâmplă, altfel
exista riscul ca acesta să reacționeze agresiv sau să manifeste anxietate. Un avantaj îl prezintă
terapia cu câini, deoarece există contact vizual.

Interacțiune - în cazul interacțiunii cu calul, contactul este permanent, deoarece copilul este
așezat în șa și nu poate ieși din sarcină. Iar căldura pe care o emana calul, îl va liniști pe
copil, va relaxa articulatiile, va stabiliza bătaile inimii prin reglarea circulției sangvine,
acestea reprezentând deja un mare avantaj. În cazul terapiei cu ajutorul câinelui interacțiunea
poate fi inconstantă, contactul se poate întrerupe în timpul sesiunii.

La noi în țară terapia cu ajutorul calului, a început să apară în anul 2010, când au fost
înființate centre de terapie în localitați diferite, precum: Constanța, Timisoara, Aiud. În
București, această metodă de terapie este folosită în baze ecvestre, dar încă nu există un
centru specializat în acest domeniu.
 Concluzii

In ultimii 40 de ani, terapia cu animale s-a transformat de la începuturile sale umile,

mărginite de ridicol într-o terapie de succes. În urma creșterii actuale a interesului în
cercetări și încercări de utilizare, terapia cu animale atrage în mod clar atenția asupra
beneficiilor animalelor în vindecare. Cercetătorii, bazându-și rațiunea tratamentului, pe
rezultatele solide ale cercetării, au dat terapiei cu animale, legitimitatea necesară pentru
acceptare și utilizare. Multe arii ale pacientilor, au nevoie de beneficiile prezenței animalelor
și a iubirii necondiționate exprimate de acestea.
 Bibliografie

1 .La-psiholog.ro. Terapia asistată de animale la copiii diagnisticați cu tulburare din spectrul

autist

2. Medicalnewstoday.com Types of therapy: for anxiety, depression, trauma....

3. Nationalgeographic.com. The healing Power of Dogs

4. Personal.umich.edu. Pet Therapy Research

5. Romedic.ro. Zooterapia-Terapia cu animale de companie

6. Sciencedirect.com. Animal Assisted Therapy

7. Universitatea Andrei Sguna. Terapia cu animale-curs, Master anul II. Lect. Univ.Dr. Bilba
Anca Nicoleta. Constanța 2020

8. Verywellfamily.com. Therapy and Service Animals For Children with Special Needs

9. Zidebine.ro. Terapia cu animale