Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Data: 01.02.2021
Intervalul: 09:00 – 16:00
Durata: 30 minute
Grila de examinare: 18 întrebări, fiecare întrebare contînd pentru 0.5 puncte. Structura grilei de examinare:
6 întrebări cu răspuns Adevarat / Fals și 12 întrebări de tip Multiple choice (4 variante de răspuns din care una
singură este corectă).
1
17. Cofoza se mai numește și surditare (Adevărat)
18. La deficientul mintal se poate folosi în terapie compensator următorul palier – memoria (Adevărat)
19. Demutizarea se folosește în recuperare în cazul deficienței de auz totală (Adevărat)
20. În popor sunt numite ,,tari de urechi,, persoanele care sunt – cu deficiență de auz parțială (hipoacuzie)
21. Tulburările de pronunție se numesc – dislalii
22. Sigmatismul este o tulburare care presupune tulburare – de pronunție ( S)
23. Ternenul de ,, fonfăială,, este sinonim pentru – rinolalie
24. Mutismul voluntar se mai numește și – psihogen
25. Terapia ABA se folosește în cazul – autismului
26. În cazul polideficiențelor intră – surdocecitatea
27. Ecolalia este o tulburare de vorbire care presupune repetarea in ecou a unor sunete, silabe sau cuvinte.
- tulburare de voce (Fals)
- tulburare a limbajului (Adevarat)
28. Aftongia este o tulburare de voce (Adevarat)
29. Mutismul electiv apare in cazul surditatii (Fals) – pt ca mutismul se mai numește și psihogen sau voluntar.
Muțenia poate să fie voluntară (spre deosebire de surditate) → mutism voluntar
➔ presupune existența unei fobii, teamă focalizată pe vorbit (vorbirea în public sau cu cineva).
➔ persoana respectiva are acea formă de bâlbâială conștientizată, cu cauza emoțională puternică,
56. Fonastenia este o tulburare a vocii care caracterizează anumite persoane pe fond profesional sau apare doar
la preșcolari?
3
58. Tulburările de comportament sunt:
→ predelincvente (caracteristice copiilor și adolescenților și nu intră neapărat în sfera infracționalității și nu
neapărat se cronicizează și nu neapărat sunt urmate de consecințe grave în viața și personalitatea celui în cauză),
→ paradelincvente (caracterizează persoanele cu deficiență mintală și cu tulburări psihice, putem găsi astfel
de deficiențe la cei cu tulburarea personalității, antisocialii, borderline, psihoze (schizofrenie, paranoia))
→ delincvente propriu-zise (cele care atrag sancționarea legală, cele care intră în sfera infracționalității:
omoruri, jafuri, tâlhării).
5
1. Care dintre următorii factori nu fac parte dintre cei prenatali, care apar în perioada sarcinii mamei
și sunt răspunzători de apariția unei deficiențe mintale:
a. Incompatibilitatea RH mamă – copil
b. Intoxicațiile gravidei
c. Greșelile în educația copilului
d. Carențele de alimentație ale mamei
2. Prematuritatea (nașterea prematură) aparține factorilor:
a. Genetici
b. Prenatali
c. Postnatali
d. Perinatali
3. Deficiența mintală de gradul 1 se mai numește și:
a. Hipoacuzie
b. Cecitate
c. Debilitate
d. Intelect de limită
4. Intelectul de limită se mai numește și:
a. Liminar
b. Liminal
c. Liminad
d. Liminos
5. Coeficientul de inteligență reprezintă:
a. raportul dintre vârsta mintală și vârsta cronologică
b. raportul dintre vârsta cronologică și vârsta mintală
c. raportul dintre vârsta cronologică exprimată în luni și vârsta cronologică exprimată în ani
d. raportul dintre vârsta mintală exprimată în luni și vârsta mintală exprimată în ani
6. Posibilitatea de a realiza limbaj scris – citit apare, în cazul deficienței mintale, la:
a. Imbecili
b. Idioți
c. Debili
d. Hipoacuzici
6
7. S-a constatat statistic că deficiența mintală se asociază cu autismul în proporție de:
a. 50%
b. 10%
c. 75%
d. 100%
8. Sindromul Down este o deficiență:
a. Senzorială
b. Mintală
c. De comportament
d. Polideficiență
9. Orbirea este o deficiență vizuală:
a. Înnăscută
b. Ne-dobândită
c. Educată
d. Împrumutată
10. Orbirea se mai numește și:
a. Cecitate
b. Cofoză
c. Ambioplie
d. Hipoacuzie
11. Cofoza se mai numește și:
a. Orbire
b. Surditate
c. Paralizie
d. Bâlbâială
12. La deficientul mintal se poate folosi compensator următorul palier:
a. Palierul gândirii
b. Palierul memoriei
c. Palierul voinței
7
d. Palierul motivației
13. Demutizarea se folosește în recuperare în cazul deficienței:
a. De vedere totală
b. De auz totală
c. Mintale de gradul 2
d. În cazul tulburărilor de comportament
14. În popor sunt numite „tari de ureche” persoanele care sunt:
a. Proaste
b. Cu deficiență de auz parțială
c. Oarbe
d. Inadaptați scolar
10
d) hipermetropie
11.Hipoacuzia reprezinta o dficienta partiala a:
a) vazului
b) auzului *
c) limbajului.
12.Cecitatea isterica presupune:
a) pastrarea intacta a functionalitatii analizatorului vizual *
b) afectarea functionalitatii analizatorului vizual.
13.Demutizarea se utilizeaza in cazul recuperarii:
a) ambliopilor
b) hipoacuzicilor
c) surzilor. *
15
a. surdo-mutilor
b. copiilor neglijati afectiv *
c. copiilor rasfatati *
d. cofozei.
51.Afazia caracterizeaza, de regula:
a. adolescentii
b. copiii
c. persoanele mai in varsta *
52.Esecul scolar poate fi incadrat in categoria tulburarilor de:
a. comportament *
b. limbaj
c. afectivitate
53.Alalia presupune lipsa totala a:
a. auzului
b. vazului
c. vorbirii *
d. dexteritatii manuale
e. orientarii spatiale.
54.Diagnosticul de dislexo-disgrafie se poate pune de la varsta de: a. 4 ani
b. 5 ani
c. 6 ani
d. 7 ani *
e. 8 ani. *
55.Tulburarile schemei corporale intra in categoria tulburarilor:
a. de psihomotricitate *
b. morfologice
c. fizice
d. de comportament
e. cognitive.
56.Gigantismul este o tulburare de crestere, care se include in categoria mare a deficientelor:
a. functionale
b. morfologice *
c. fizice *
d. motorii
e. endocrine *
16
f. de statura. *
57. Deficienta mintala de gradul II se mai numeste si:
a. imbecilitate *
b. idiotie
c. debilitate
d. cecitate
e. deficienta mintala severa. *
58. Deficienta mintala de gradul I se mai numeste si:
a. imbecilitate
b. idiotie
c. debilitate *
d. cecitate.
59. Zona de trecere dintre normal si patologic sub aspectul dezvoltarii mintale se numeste:
a. pseudodebilitate
b. debilitate
c. debilitate intelectuala
d. intelect de limita *
e. intelect liminar. *
60. Cauzele care pot actiona in timpul sarcinii asupra mamei si sa determine aparitia unei
deficiente la copil se numesc cauze:
a. prenatale *
b. perinatale
c. neonatale
d. postnatale.
61. Cauzele postnatale sunt acele cauze care pot actiona si determina o deficienta:
a. in timpul sarcinii asupra mamei
b. in timpul travaliului
c. in primii ani de viata. *
19
a. voluntar *
b. psihogen *
c. afectiv
d. educational.
77.“Pelticia” este denumirea populara pentru o tulburare:
a. motorie
b. de limbaj *
c. de pronuntie *
d. de scris.
78.Rinolalia se mai numeste in popor si:
a. pelticie
b. fonfaiala *
c. lalaiala.
79.Persoanele numite popular “tari de ureche” sufera de tulburarea numita stiintific:
a. deficit de vaz
b. deficit de atentie
c. deficit de auz total
d. deficit partial de auz. *
80.Dizartria este o tulburare de limbaj numita si:
a. dislalie mecanica
b. dislalie audiogena
c. dislalie centrala. *
81.Logofobia apare ca fiind specifica in:
a. cecitate
b. balbaiala *
c. ambliopie.
82.Pseudofonastenia este o tulburare a:
a. vederii
b. echilibrului dinamic
c. echilibrului static
d. vocii *
e. mersului.
83.Autismul are statistic vorbind o incidenta mai mare in randul subiectilor de sex:
a. masculine *
b. feminin
20
c. sexul nu influenteaza incidenta acestui fenomen.
Debilitatea mintală este forma ușoară a deficienței mintale, la idioție și imbecilitate nu vorbim despre limbaj
scris- citit.
Prematuritatea aparține factorilor pre sau neo natali, adică din timpul sarcinii. Nu întotdeauna cauzele genetice
determină prematuritatea.
Agrafia este o tulburare parțială a limbajului scris.
Când apare A… este o tulburare totală.
Când apare Dis… este o tulburare parțială.
23
Bâlbâiala → conștientizarea bâlbâielii → drama handicapului → logonevroza → logofobia.
Hipoacuzia este deficiența de auz parțială.
Ochiul normal = emetrop
Ochiul cu deficiențe = ametrop
Clasificarea tulburărilor de limbaj
● Tulburări de ritm și fluență a vorbirii: bâlbâiala, logonevroza, tahilalia, bradilalia, aftongia, tulburări
pe bază de coree, tumultus sermonis.
● Tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism psihogen (care poate fi electiv sau voluntar), întârziere în
dezvoltarea generală a vorbirii, disfuncţiile verbale de tip Kanner, disfuncţiile verbale din sindroamele
handicapului de intelect.
● Tulburări ale limbajului bazate pe disfuncțiile psihice: dislogia, ecolalia, jargonofazia, bradifazia.
Tulburari de pronuntie sau articulatie
Articulatia este abilitatea de a misca fizic limba, buzele, dintii si maxilarul pentru a produce secvente de sunete
vorbite, care creeaza cuvinte si propozitii. Tulburarile de pronuntie si articulatie atrag dupa sine probleme
sociale, probleme de exprimare, increderea in sine, fluenta, independenta, comportamentul si capacitatea de a
citi si de a vorbi in public. Iata care sunt aceste tulburari de pronuntie si articulatie:
Dislalia – este o tulburare de limbaj cauzata de o malformatie sau de distributia necorespunzatoare a unor nervi
la nivelul gurii, caracterizata de inabilitatea de a pronunta corect cuvintele (cauzele pot fi inclusiv probleme de
auz, anomalii structurale ale organelor implicate in vorbire, probleme de invatare etc.).
Rinolalia – este o tulburare de limbaj caracterizata de vorbitul pe nas, ce poate fi de doua forme: hipernazalitate
sau hiponazalitate. Cauzele sunt de obicei defecte anatomice la nivelul palatului moale sau probleme cu
musculatura velofaringiana, polipi etc.
Disartria – este o tulburare in care musculatura folosita in mod normal pentru vorbire este slabita si dificil de
controlat, si se caracteriozeaza prin vorbire lenta dificil de inteles. Principalele cauze sunt afectiuni la nivelul
24
sistemului nervos, ca accident vascular cerebral, leziuni cerebrale, tumori cerebrale sau paralizii ale
musculaturii faciale, ale limbii sau ale gatului.
Tulburari de ritm si fluenta a vorbirii
Tulburarile de fluenta si ritm implica un ritm de vorbire anormal si haotic ce face ca vorbirea sa fie uneori greu
de inteles. Acestea sunt:
Balbaiala – este cea mai comunca tulburare de ritm si fluenta, caracterizata de intreruperi ale fluxului vorbirii si
de repetitii (sunete, silabe, cuvinte, fraze), prelungiri ale unor sunete, blocaje, interjectii ce afecteaza ritmul si
continuitatea vorbirii. Acestea sunt insotite de tensiune fizica, reactii negative, comportamente negative si
evitarea unor sunete, a unor cuvinte sau a situatiilor ce implica vorbirea.
Logonevroza – este o tulburare de ritm, caracterizata de tremurul vocii, repetitia unor silabe si sunete, blocaje
in timpul vorbirii, cauzata de convulsii ale musculaturii aparatului implicat in vorbire (buze, laringe, limba),
prezenta in situatii de stres si nervozitate, mai ales. Principala cauza este predispozitia genetica, afectiuni la
nivelul sistemului nervos si poate fi asociata cu alte afectiuni.
Tahilalia – este o tulburare de ritm si fluenta, caracterizata printr-o vorbire foarte rapida, asociata cu starile
agitate si nervoase. Afecteaza si capacitatea de gandire si ordonare a ideilor si este asociata cu situatii de
hiperexcitabilitate.
Bradilalia – este opusul tahilaliei, fiind o tulburare de ritm caracterizata printr-un ritm foarte lent de vorbire, ce
duce la dificultati in urmarirea ideii comunicate.
Tulburari pe baza de coree – este o tulburare insotita de spasme musculare la nivelul corpului si gatului, fiind
numita si vorbire coreica.
Tumultus sermonis – este o tulburare de ritm si fluenta caracterizata de distorsionarea vorbirii si dificultati de
intelegere a ideii transmise, fiind numita si vorbire haotica.
Tulburari de voce
Tulburarile de voce sunt cauzate cel mai adesea de modificari la nivelul musculaturii sau membranelor
imploicate in vorbire. Acestea sunt:
Afonia – este o tulburare de vorbire caracterizata de afectarea vocii din cauze precum leziuni ale laringelui,
leizuni la nivelul musculaturii gatului sau a gurii, probleme la nivelul nervilor de la acest nivel etc.
Disfonia – este numita si raguseala, fiind caracterizata de afectarea vocii din cauza unei probleme la nivelul
organelor implicate in vorbire.
Fonastenia – este o forma de tulburare de vorbire caracterizata de afectarea vocii, pierderea calitatilor vocii, iar
cauza este cel mai adesea suprasolicitarea vocala.
25
Pseudofonoastenia – este asemanatoare cu fonastenia si apare in urma suprasolicitarii vocii sau in asociere cu o
serie de emotii puternice, fiind insotita de tremurul vocii, afectarea ritmului si a intelegerii mesajului transmis.
Mutatia patologica a vocii – este data de modificarea vocii, care devine barbateasca si groasa, fiind cauzata de
modificari la nivelul sistemului endocrin ce influenteaza anatomia si functionarea laringelui.
Tulburari ale limbajului scris-citit
Pot aparea atat independent, cat si in asocieri. Afecteaza capacitatea de a scrie si de a citi. Acestea sunt:
Alexia – este o problema caracterizata de inabilitatea de a citi si intelege cuvinte si propozitii scrise. Este
cauzata de o afectare aevera a regiunii stangi a creierului (lobul temporal si occipital).
Dislexia – este o tulburare caracterizata de o problema de citit si de scris, impreuna cu inversarea unor litere, a
unor sunete sau cuvinte.
Agrafia – este o tulburare de scriere caracterizata prin greseli frecvente in limbajul scris, inversarea sau
omiterea unor litere sau cuvinte etc.
Disgrafia – o tulburare ce duce la un scris dezordonat si greu de inteles. Adesea spatierea este prea mare,
literele mici sunt intercalate cu litere mari si sunt omise cuvinte sau litere.
Disortografia – este o tulburare de scris caracterizata de nerespectarea regulilor de transpunere a limbii vorbite
in text scris, din cauza traducerii incorecte a sunetelor.
Tulburari polimorfe de limbaj Sunt o serie de
tulburari de vorbire care includ:
Alalia – este o tulburare numita si afazie motorie congenitala in care persoana nu poate sa pronunte bine sau nu
poate sa pronunte deloc anumite sunete, silabe sau cuvinte.
Afazia – este incapacitatea unei persoane de a vorbi dupa ce anterior nu a avut probleme. Putem vorbi de o
afectare partiala sau totala.
Tulburari de dezvoltare a limbajului
Acestea se manifesta prin evitarea vorbirii, imposibilitatea de a vorbi sau vorbirea deficitara prin adaugarea de
vocale in plus, inlocuirea unor sunete, omiterea unora etc. Pot fi de mai multe tipuri:
Mutism psihogen (care poate fi electiv sau voluntar) – este refuzul copilului de a vorbi (copilul poate vorbi, dar
refuza efectiv sa comunice). Poate fi asociat cu o serie de traumatisme, probleme psihologice sau emotionale,
stres, pedepse severe etc.
Intarziere in dezvoltarea generala a vorbirii – caracterizata de imitarea unor gesturi sau a unor sunete, insa
fara a le rosti. Cauzele pot include probleme fizice de cele mai multe ori, dar si socuri emotionale sau stres
psihic si mental.
Disfunctiile verbale de tip Kanner – este un tip de tulburare de dezvoltare a limbajului ce poate avea cauze
functionale, neurologice sau psihosociale.
26
Disfunctiile verbale din sindroamele handicapului de intelect – este o tulburare de limbaj caracterizata de
intarzierea generala a vorbirii.
Dislogia – este o tulburare de limbaj ce se caracterizeaza prin modificarea structurii comunicarii, mai exact o
vorbire incoerenta, si poate fi asociata cu nevroze, psihoze si altele.
Ecolalia – este o tulburare de limbaj caracterizata prin repetarea involuntara a cuvintelor sau frazelor spuse de o
alta persoana, fiind numita si ecofrazie. Cauzele pot include o serie de tulburari neurologice, sindromul
Tourette, schizofrenia etc.
Jargonofazia – este o tulburare de limbaj caracterizata de rostirea uneor sunete care nu au nicio semnificatie
clara, fiind asociata adesea cu o serie de leziuni cerebrale sau anumite tipuri de demente.
Bradifazia – este o tulburare caracterizata de vorbirea dificila, silabisita, lenta.
SINDROMUL DOWN
Nivelul intelectual al copiilor cu sindrom Down este scazut, cei mai multi plasându-se la nivelul deficientei
mentale severe si profunde.
În sidromul Down memoria este predominant mecanica, din care cauza aplica cu greu cunostiintele in situatii
noi, neobisnuite.
Etiologia sindromului Down nu este pe deplin stabilita. Cercetarile au dovedit ca la indivizii cu sindrom Down
apare un cromozom in plus in perechea 21, si din aceasta cauza mai este denumit si Trisomia 21.
Desi in sindromul Down apare o anomalie genetica, totusi se pare ca nu se dobandeste ereditar.
DEFICIENȚELE MINTALE
• genetice;
• în perioada prenatală;
• la naştere; • postnatală;
a). genetice
- genetice nespecifice (poligenice, nu pot fi individualizate clinic); ex. Cazuri endogene, aclinice,
subculturale, familiale. Există riscul să apară deficienţă mintală la 40% din copii cu un părinte deficient mintal
şi la 60% din copii cu ambii părinţi cu deficienţe mintale. În aceste cazuri influenţele educaţionale sunt scăzute
datorită posibilităţilor neprielnice de dezvoltate afectivă, intelectuală.
- genetice specifice – sindroame individualizate clinic, aberaţii cromozomiale. Au loc prin transmiterea
genetică a unor deficienţe în metabolismul substanţelor: tulburări în proteine, glucide sau lipide, sau din
cauza unor influenţe genetice transmise deficienţă structurală (microcefalia) b) perioada prenatală
27
- factori infecţioşi (virotici): rubeola, gripa infecţioasă, hepatită virală. 45% din cazuri au loc în prima lună
de sarcină;
28
a. mediul fizic si cultural
c. auz perfect
Idiotia constituie starea :
a. gandirea
b. limbajul
c. memoria
29
Activitatea educaţională ptr copii cu CES are ca obiective:
a. chirurgicale
b. protezice
c. psihopedagogice
d. a, b si c
Asistenţa medical este asigurată de:
a. medicul şcolii
b. asistenul medical
c. infirmiere
d. a, b si c
Hipoacuzia medie reprezinta pierderea auditiva medie ce se situeaza intre: a. intre 0 - 20 dB
30
b. intre 21 - 30 dB
c. intre 31 - 40 dB
d. intre 41 - 70 dB
e. intre 71 - 90 dB
1 ) Interventiile compensator-recuperatorii in deficientele de auz sunt: a. chirurgicale
b. protezice
c. psihopedagogice
d. a, b si c
2) Cea mai frecventa forma a tulburarii de limbaj, este:
a. balbaiala
b. dislexia
c. dislalia
2 ) Egalizarea sanselor presupune accesibilitatea la:
31
4 ) Activitatea educaţională ptr copii cu CES are ca obiective:
c. auz perfect
7 ) Procesul psihic ce se constituie ca principala forma de transmitere si imbogatire a experientei
cognitive la nevazatori o reprezinta:
a. gandirea
b. limbajul
c. memoria
8 ) Idiotia constituie starea :
a. de crestere
b. de nutritie
c. de musculatura
10 ) Spunem despre o persoana care are un IQ cuprins intre 40 - 55 ca are:
33
b. intre 21 - 30 dB
c. intre 31 - 40 dB
d. intre 41 - 70 dB
a. balbaiala
b. dislexia
c. dislalia
15 ) Aparatul auditiv al omului este format din:
a. 3 componente
b. 4 componente
c. 5 componente
16 ) Gradinitele speciale scolarizeaza copii cu:
b. deficienţă de orientare
c. deficienţă psihomotrică
17 ) Dislalia este o tulburare a limbajului:
a. scris
b. citit
c. verbal
d. a si b
34
18 ) Care sunt componentele fundamentale ale surdologiei:
a. logopedia
b. surdopsihologia
c. surdopedagogia
d. a,b si c;
e. b si c
19 ) Din punct de vedere etiologic dislalia se clasifică in:
a. dislalie organică
b. dislalie funcţională
c. senzotială
d. a , b
20 ) Deficienta semnifica:
a. o afecţiune fiziologică
c. un handicap
21 ) Aparatele auditive sunt construite din:
35
d. un emitator,un circuit de amplificare, un receptor de sunete
a. tiflopedagogie
b. tiflopsihologie
c. Tiflologie
23 ) Debilitatea mintala este gradul
a. urechea interna
b. urechea externa
c. urechea medie
d. b si c
26 ) Oligofrenia fenilpiruvica este :
36
a. o forma grava a handicapului de intelect, datorata absentei unei enzime din
organism
c. a si b
27 ) Deficienta de auz de perceptie se datoreaza disfunctiilor aparute in:
a. urechea medie
b. urechea externa
c. urechea interna
d. a si b
28 ) Handicapurile fizice sunt :
c. a si b
29 ) Obiectivele invatamantului special in cazul deficientilor mintali :
c. a si b
30 ) Termenul de ,,cecitate” desemneaza persoanele a caror:
a. evaluări psihologice
a. 71 - 80 dB
b. 91 - 100 dB
c. peste 100dB
34 ) Omisiunea si substituirea de sunete si silabe in vorbire este caracteristica urmatoarei tulburari:
a. balbaiala
b. disgrafia
c. dislalia
35 ) Prin aplicarea audiometriei se stabilesc :
38
a. pragul de detectabilitate
b. pragul de audibilitate
c. pragul de inteligibilitate
d. a, b si c
36 ) Citirea in sistemul BRAILLE se produce prin:
c. a si b
38 ) Psihopedagogia speciala este o stiinta aflata la intersectia dintre:
a. psihologie si pedagogie
b. sociologie si medicină
a. dislalie
b. disartrie
c. rinolalie
39
d. a , b, si c
40 ) Care dintre cele trei afirmatii este adevarata:
a. delicventa
b. infractiune
c. delicventa si infractiune
42 ) Scolarizarea copiilor cu cerinte educative speciale se desfasoara:
b. centre logopedice
c. a si b
45 ) Urechea externa este constituita din:
c. a si b
47 ) Surditatea de transmisie se instaleaza datorita:
a. Dixlexie
b. Dixlexie organica
c. Dixlexie functională
49 ) In idiotia amaurotica :
a. audiogenă
b. mecanică
c. motorie
d. a si b
52 ) Sindromul Down sau mongolismul :
c. a si b
a. scazut
b. nu este afectat
42
c. este usor afectat
54 ) Vegetatiile adenoide, polipii cauzeaza:
a. Dislexia
b. Rinolalia
c. Afazia
55 ) Vagabondajul este :
a. spatiul apropiat
b. spatiul mijlociu
c. a si b
43
a. subiectii au un vocabular bogat , sunt capabili sa opereze in plan abstract
a. limbajul mimico-gestual
b. auzul fonematic
c. limbajul scris-citit
62 ) Persoanele cu CES sunt:
44
d. b si c
63 ) Gimnastica generala, fonoarticulatorie si respiratorie sunt metode si procedee pentru corectarea
tulburarilor de limbaj:
a. generale
b. necaracteristice
c. specifice
64 ) Glaucomul reprezinta:
a. Un dezavantaj social
c. O tulburarea afectiva
d. a si b
66 ) Incapacitatea este:
a. un handicap
b. o maladie
45
a. auzului
b. vazului
c. limbajului
d. a si b
68 ) Spatiul apropiat al nevazatorilor se localizeaza:
a. de vorbire
b. afectivă
c. de ritm de vorbire
70 ) Portofoliul de interventie si evaluare:
a. sa piloteze o hartie
b. sa ruleze o hartie
46
c. sa desire o hartie
a. cauze prenatale
b. cauze postnatale
c. cauze neonatale
73 ) Deficienta auditiva lejera sau hipoacuzia usoara se situeaza intre :
a. 21 - 40 dB
b. sub 20 dB
c. 41 - 70 dB
74 ) Handicapul de intelect profund sau idiotia :
b. nu
c. uneori
76 ) Termenul de “Logopedie ” a fost utilizat pentru prima dată de catre:
a. Socrate
b. M. Sovak
47
c. M. E. Hatţev
77 ) Spectrul sonor al omului este intre:
a. 15 - 50.000 Hz
b. 16 - 20.000 Hz
c. 20 - 40.000 Hz
78 ) La insusirea scris cititului Braille participa:
a. analizatorul auditiv
b. analizatorul verbalo-kinestezic
c. tactil
d. a, b, si c
79 ) Prin activităţile instructive educative şi terapeutice oferite de şcoală se urmăreşte:
a. stimularea dezvoltării
d. a, b, si c
80 ) Tulburarile de comportament au o frecventa diferita in functie de:
a. varsta
b. sex
c. a si b
81 ) Activităţile de educaţie fizică urmăresc:
48
a. învăţarea miscării
d. a,b si c
82 ) Strabismul este determinat de:
c. a si b
84 ) Educaţia incluzivă implică:
a. psihic
49
b. fizic
c. social
d. a , b si c
86 ) La deficientii de vedere, intarzierea in dezvoltarea limbajului se datoreaza in special:
a. atentia si memoria
b. atentia si reprezentarea
c. perceptia si reprezentarea
d. perceptia si memoria
88 ) Activităţile desfăşurate în cabinetele de kinetoterapie se adresează elevilor cu:
a. tulburări de motricitate
b. deficienţe fizice
c. deficienţe mintale
d. a si b
89 ) Punctele forte ale nevazatorilor sunt :
a. atentia
b. memoria
50
c. reprezentarea
d. a si b
90 ) Mutismul psihogen, voluntar sau electiv este:
b. tulburare polimorfa
c. tulburare de voce
91 ) Ce fel de examinari sunt audiometria tonala si audiometria vocala:
a. examinari subiective
b. examinari obiective
93 ) Cauzele cu actiune directa sau indirecta ale handicapurilor, pot sa afecteze intregul organism si sa
produca deficiente:
a. totale
b. globale
c. globale si totale
51
94 ) Tulbuările de pronuntie a sunetului „S” se numesc :
a. stigmatism
b. sitacism
c. sigmatism
95 ) Vascozitatea genetica duce la :
c. a si b
96 ) Activitatea de depistare si diagnoză logopedică se realizează în etape sucesive de:
a. examinare selectivă
b. examinare integrală
c. a si b
97 ) Din punct de vedere simptomatologic dislalia se caracterizează după:
b. gradul de extindere
c. fonemul afectat
d. a, b si c
98 ) Ametropiile sunt:
52
b. afectiuni ale corneei, insotite de traumatisme grave, procese inflamatorii,
distrofii ireversibile, uscarea corneei si de factori congenitali
a. patru decade
b. cinci decade
c. sase decade
100 ) Ochiul care prezinta o refractive normala se numeste :
a. emetrop
b. presbiop
c. miop
101 ) Furtul este :
a. practica
b. teoretica.
53
a. abateri de la normele si valorile umane pe care le promoveaza un anumit
tip de societate.
c. a si b
104 ) La insusirea scris-cititului BRAILLE participa urmatorii analizatori de baza
a. varsta si sex
c. a si b
106 ) Din categoria ametropiilor face parte:
a. miopia
b. hipermetropia
c. astigmatismul
d. a , b si c
a. latent
b. manifest
54
c. a si b
108 ) Care sunt criteriile dupa care sunt clasificati copiii in invatamantul special si in cel de baza:
a. gravitatea deficientei
109 ) Pe langa cadrele didactice si psiholog munca în echipă este întregită prin activitatea desfăşurata de:
a. asistentul social
b. medical şcolii
c. administratorul
d. a si b
110 ) Dislexia cuprinde:
a. vazului
55
b. limbajului
c. auzului
d. auzului şi limbajului
113 ) Care sunt categoriile mari de handicapuri fizice?
a. logonevroza
b. bradilalia
c. tahilalia
115 ) Alfabetul, semnele de punctuatie, cifrele etc. Se realizeaza in sistemul BRAILLE prin combinarea
a:
a. patru puncte
b. cinci puncte
c. sase puncte
116 ) Invatamantul special tinde sa fie inlocuit de:
a. invatamantul de baza
b. educatia speciala
c. a si b
117 ) Gandirea si limbajul se afla in relatii de:
56
a. interactiune si interdeterminare
b. subordonare
c. Excludere
118 ) Trecerea treptata de la emiterea sunetului singular la incadrarea acestuia in propozitii corespunde:
c. Principiului gradatiei
119 ) Disgrafia afecteaza:
a. cititul
b. scrisul si cititul
c. scrisul
57