Sunteți pe pagina 1din 57

EXAMEN DEFECTOLOGIE

Data: 01.02.2021
Intervalul: 09:00 – 16:00
Durata: 30 minute
Grila de examinare: 18 întrebări, fiecare întrebare contînd pentru 0.5 puncte. Structura grilei de examinare:
6 întrebări cu răspuns Adevarat / Fals și 12 întrebări de tip Multiple choice (4 variante de răspuns din care una
singură este corectă).

Exemple de întrebări Adevărat / Fals

1. Fonastenia apare la preșcolari (Adevărat)

2. Autismul este o polideficiență mintală (Adevărat)


3. Tulburările predelicvente nu sunt sancționate legal (Adevărat)
4. Tulburările paradelicvente se întâlnesc în cazul tulburărilor psihice (Adevărat)
5. Furtul nu este o tulburare a impulsurilor (Adevărat)
6. Cleptomania este o tulburare a impulsurilor (Adevărat)
7. Dintre factorii prenatali răspunzători de apariția unei deficiențe sunt – intoxica’iile gravidei (Adevărat)
8. Prematuritatea aparține factorilor – peri sau neonatali din timpul sarcinii (Adevărat)
9. Deficiența mintală de gradul 1 se numește – debilitate (Adevărat)
10. Intelectul de limită se numește – liminar (Adevărat)
11. Coeficientul de inteligență reprezintă – raportul între vârsta mintală și vârsta cronologică (Adevărat)
12. Posibilitatea de a realiza limbaj scris-citit apare în cazul deficienței mintale la – debilitatea mintală
(Adevărat)
13. S-a constatat statistic că deficiența mintală se asociază cu autismul în proporție de - 75% (Adevărat)
14. Sindromul Down este o deficiență mintală (Adevărat)
15. Orbirea este o deficiență vizuală – înnăscută sau dobândită (Adevărat)
16. Orbirea se mai numește și cecitate (Adevărat)

1
17. Cofoza se mai numește și surditare (Adevărat)
18. La deficientul mintal se poate folosi în terapie compensator următorul palier – memoria (Adevărat)
19. Demutizarea se folosește în recuperare în cazul deficienței de auz totală (Adevărat)
20. În popor sunt numite ,,tari de urechi,, persoanele care sunt – cu deficiență de auz parțială (hipoacuzie)
21. Tulburările de pronunție se numesc – dislalii
22. Sigmatismul este o tulburare care presupune tulburare – de pronunție ( S)
23. Ternenul de ,, fonfăială,, este sinonim pentru – rinolalie
24. Mutismul voluntar se mai numește și – psihogen
25. Terapia ABA se folosește în cazul – autismului
26. În cazul polideficiențelor intră – surdocecitatea
27. Ecolalia este o tulburare de vorbire care presupune repetarea in ecou a unor sunete, silabe sau cuvinte.
- tulburare de voce (Fals)
- tulburare a limbajului (Adevarat)
28. Aftongia este o tulburare de voce (Adevarat)
29. Mutismul electiv apare in cazul surditatii (Fals) – pt ca mutismul se mai numește și psihogen sau voluntar.
Muțenia poate să fie voluntară (spre deosebire de surditate) → mutism voluntar

30. Ochiul emetrop este cel – sănătos , normal (Adevărat)


31. Paraplegia este tulburarea de tip psihomotric care afectează una dintre jumătățile corpului – superioară-
inferioară (Adevărat)
32. Dizartria este o – tulburare de rostire, nu de vorbire (Adevărat)
33. Vârsta mintală în cazul imbecilității este situată între – 3 -7 ani (Adevărat)
34. Vârsta mintală în cazul debilității este situată între – 0-3 ani (Fals)
35. Vârsta mintală la idioție este situată între – 0-3 ani (Adevărat)
36. Cauzele care acționează în perioada sarcinii se numesc și postnatale (Fals) 37. Cauzele care acționează și
pot determina apariția deficiențelor mintale în timpul nașterii s.n. – neonatale (Adevărat)
38. Sindromul Down se mai numește și mongolism sau Trisomia 21 (Adevărat)
39. Orbirea se mai numește și hipoacuzie (Fals)
40. Orbirea se mai numește și cecitate (Adevărat)
2
41. Deficiența parțială de văz se numește ambliopie (Adevărat)
42. Cofoza este termenul științific pentru surditatea totală sau anacuzie (Adevărat)
43. În cazul cecității isterice analizatorul vizual este puternic afectat (Fals)
44. Gândirea la surdul din naștere este concretă (Adevărat)
45. Gândirea la persoana oarbă din naștere este abstractă (Adevărat)
46. Demotizarea se folosește în cazul cecității (Fals)
47. Protezarea auditivă o folosim în cazul hipoacuziei (Adevărat)
48. Implantul cohlear se poate folosi, ca formă de recuperare auditivă după 18 ani (Fals)
49. Labiolectura este citirea pe buze (Adevărat)
48. Tehnica aflată în cadrul procesului de demutizare se numește labiolectură (Adevărat)
49. Paraplegia presupune paralizia unei jumătăți a corpului inferioare sau superioare (Adevărat)
50. Bâlbâiala aparține tulburărilor de pronunție (Fals)
51. Alalia este o tulburare din naștere, ea nu este dobândită (Adevărat)
52. Mutismul electiv apare în cazul surdității (Fals)
53. Mutismul electiv se mai numește psihogen sau voluntar (Adevărat)
54. Ecolalia este o tulburare de vorbire care presupune repetarea în ecou a unor sunete, silabe sau cuvinte
(Adevărat)
55. Logofobia este un simptom în cazul logonevrozei. (Adevărat)

➔ presupune existența unei fobii, teamă focalizată pe vorbit (vorbirea în public sau cu cineva).
➔ persoana respectiva are acea formă de bâlbâială conștientizată, cu cauza emoțională puternică,
56. Fonastenia este o tulburare a vocii care caracterizează anumite persoane pe fond profesional sau apare doar
la preșcolari?

- Apare doar la preșcolari (Adevărat).


- Este o tulburare a vocii, de obicei funcțională.
57. Autismul este o deficiență mintală (Fals)
Autismul este o polideficiență, dar e adevarat că are în ¾ din situații și deficiență mintală asociată, dar nu putem
spune că este deficiență mintală.

3
58. Tulburările de comportament sunt:
→ predelincvente (caracteristice copiilor și adolescenților și nu intră neapărat în sfera infracționalității și nu
neapărat se cronicizează și nu neapărat sunt urmate de consecințe grave în viața și personalitatea celui în cauză),
→ paradelincvente (caracterizează persoanele cu deficiență mintală și cu tulburări psihice, putem găsi astfel
de deficiențe la cei cu tulburarea personalității, antisocialii, borderline, psihoze (schizofrenie, paranoia))

→ delincvente propriu-zise (cele care atrag sancționarea legală, cele care intră în sfera infracționalității:
omoruri, jafuri, tâlhării).

59. Tulburările comportamentale predelincvente sunt sancționate legal. (Fals)


60. Tulburările comportamentale paradelincvente se întâlnesc în cazul tulburărilor psihice. (Adevărat)
61. Furtul este o tulburare a impulsurilor. (Fals) (Furtul este un act voit, voluntar.)
62. Cleptomania este o tulburare a impulsurilor. (Adevărat)
La fel: Incendierea vs Piromania - Mitomania vs Minciuna.
Într-o parte este o tulburare a impulsului , de cealaltă parte este acțiunea voluntară, conștientă, de multe ori
premeditată și care urmărește obținerea unui beneficiu, a unui scop pe care persoana respectivă intenționează să
îl atingă.

63. Fonastenia apare la preșcolari (Adevărat)

64. Autismul este o polideficiență mintală (Adevărat)


65. Tulburările predelicvente nu sunt sancționate legal (Adevărat)
66. Tulburările paradelicvente se întâlnesc în cazul tulburărilor psihice
67. Furtul nu este o tulburare a impulsurilor
68. Cleptomania este o tulburare a impulsurilor
69. Dintre factorii prenatali corespunzători de apariția unei deficiențe sunt – greșeli în educația copilului
70. Prematuritatea aparține factorilor – peri sau neonatali din timpul sarcinii
71. Deficiența mintală de gradul 1 se numește – debilitate
72. Intelectul de limită se numește – liminar
73. Coeficientul de inteligență reprezintă – raportul între vârsta mintală și vârsta cronologică
74. Posibilitatea de a realiza limbaj scris-citit apare în cazul deficienței mintale la – debilitate mintală
75. S-a constatat statistic că deficiența mintală se asociază cu autismul în proporție de - 75%
4
76. Sindromul Down este o deficiență – mintală
77. Orbirea este o deficiență vizuală – înnăscută sau dobândită
78. Orbirea se mai numește și – cecitate
79. Cofoza se mai numește și – surditare
80. La deficientul mintal se poate folosi în terapie compensator următorul palier – memorie
81. Demutizarea se folosește în recuperare în cazul deficienței – de auz totală 82. În popor sunt numite ”tari de
urechi” persoanele care sunt – cu deficiență de auz parțială (hipoacuzie)
83. Tulburările de pronunție se numesc – dislalii
84. Sigmatismul este o tulburare care presupune tulburare – de pronunție
85. Ternenul de ,, fonfăială,, este sinonim pentru – rinolalie
86. Mutismul voluntar se mai numește și – psihogen
87. Terapia ABA se folosește în cazul – autismului
88. În cazul polideficiențelor intră – surdocecitatea
89. Ecolalia este o tulburare de vorbire care presupune repetarea in ecou a unor sunete, silabe sau cuvinte.
- tulburare de voce (Fals)
- tulburare a limbajului (Adevarat)
90. Ecolalia este o tulburare de voce (Fals)
91. Astongia este o tulburare de voce (Adevărat)
92. Dislexia este o tulburare a limbajului oral (Fals)
93. Dislexia este o tulburare a limbajului citit (Adevarat)
94. Alexia și Agrafia, ca și dislexia și disgrafia sunt tulburări ale limbajului scris-citit (Adevărat)
95. Logofobia este un simptom în cazul logonevrozei (Adevărat)

Exemple de întrebări Multiple Choice

Enunț → 4 variante de răspuns din care una singură este corectă.

5
1. Care dintre următorii factori nu fac parte dintre cei prenatali, care apar în perioada sarcinii mamei
și sunt răspunzători de apariția unei deficiențe mintale:
a. Incompatibilitatea RH mamă – copil
b. Intoxicațiile gravidei
c. Greșelile în educația copilului
d. Carențele de alimentație ale mamei
2. Prematuritatea (nașterea prematură) aparține factorilor:
a. Genetici
b. Prenatali
c. Postnatali
d. Perinatali
3. Deficiența mintală de gradul 1 se mai numește și:
a. Hipoacuzie
b. Cecitate
c. Debilitate
d. Intelect de limită
4. Intelectul de limită se mai numește și:
a. Liminar
b. Liminal
c. Liminad
d. Liminos
5. Coeficientul de inteligență reprezintă:
a. raportul dintre vârsta mintală și vârsta cronologică
b. raportul dintre vârsta cronologică și vârsta mintală
c. raportul dintre vârsta cronologică exprimată în luni și vârsta cronologică exprimată în ani
d. raportul dintre vârsta mintală exprimată în luni și vârsta mintală exprimată în ani
6. Posibilitatea de a realiza limbaj scris – citit apare, în cazul deficienței mintale, la:
a. Imbecili
b. Idioți
c. Debili
d. Hipoacuzici

6
7. S-a constatat statistic că deficiența mintală se asociază cu autismul în proporție de:

a. 50%
b. 10%
c. 75%
d. 100%
8. Sindromul Down este o deficiență:
a. Senzorială
b. Mintală
c. De comportament
d. Polideficiență
9. Orbirea este o deficiență vizuală:
a. Înnăscută
b. Ne-dobândită
c. Educată
d. Împrumutată
10. Orbirea se mai numește și:

a. Cecitate
b. Cofoză
c. Ambioplie
d. Hipoacuzie
11. Cofoza se mai numește și:

a. Orbire
b. Surditate
c. Paralizie
d. Bâlbâială
12. La deficientul mintal se poate folosi compensator următorul palier:

a. Palierul gândirii
b. Palierul memoriei
c. Palierul voinței

7
d. Palierul motivației
13. Demutizarea se folosește în recuperare în cazul deficienței:
a. De vedere totală
b. De auz totală
c. Mintale de gradul 2
d. În cazul tulburărilor de comportament
14. În popor sunt numite „tari de ureche” persoanele care sunt:
a. Proaste
b. Cu deficiență de auz parțială
c. Oarbe
d. Inadaptați scolar

15. Tulburarile de pronunție se mai numesc și:


a. Alexii
b. Disgrafii
c. Aftongii
d. Dislalii
16. Sigmatismul aparține categoriei tulburărilor:
a. De voce
b. De pronunție
c. De dezvoltare a limbajului
d. Polimorfe de limbaj
17. Termenul de „fonfăială” este sinonim pentru:
a. Sigmatism
b. Rinolalie
c. Aftongie
d. Alexie
18. Mutismul voluntar se mai numește și:
a. Psihogen
b. Nevrotic
8
c. Schizoid
d. Ecleptic
19. Terapia ABA se folosește în cazul:
a. Alaliei
b. Autismului
c. Hipoacuziei
d. Tulburărilor de comportament
20. În cazul polideficiențelor intră:
a. Surdocecitatea
b. Bâlbâiala
c. Cofoza
d. Mongolismul
21. Ochiul emetrop este:
a. Ochiul normal
b. Ochiul cu miopie
c. Ochiul cu hipermetropie
d. Ochiul cu astigmatism
22. Paraplegia este tulburarea de tip psihomotric care afectează una dintre jumătățile corpului:
a. Superioară - inferioară
b. Dreapta – stânga
c. Toate cele patru membre
d. Capul
ALTE EXEMPLE DE ÎNTREBĂRI Și RĂSPUNSURI

1. Deficienta mintala de gradul III se mai numeste si:


a) imbecilitate
b) idiotie *
c) debilitate
d) cecitate.
2. Etiologia se ocupa cu studiul:
a) simptomelor prin care se manifesta diferite tulburari
b) cauzelor acestor tulburari. *
9
3. Campul perceptiv in cazul deficientului mintal este:
a) mai ingust *
b) mai mare
c) identic cu al persoanei cu intelect normal.
4. Cauzele care actioneaza in timpul travaliului si pot determina aparitia unei deficiente la
copil se numesc:
a) cauze prenatale
b) cauze neonatale *
c) cauze postnatale.
5. IQ in cazul unui debil mintal se situeaza intre:
a) 50 – 70/80; *
b) 80 - 90;
c) 20 – 50.
6. IQ in cazul unui imbecil se situeaza intre:
a) 50 – 70/80
b) 80 – 90
c) 20 – 50. *
7. Forma deficientei mintale in care IQ este situat intre 80-90 se numeste:
a) Pseudodebilitate mintala
b) Deficienta mintala usoara
c) Deficienta de gradul I
d) Intelect liminar. *
8. Varsta mintala a unui imbecil este situata in intervalul de:
a) 10-12 ani
b) 7-10 ani
c) 3-7 ani *
d) sub 3 ani.
9. Dintre formele deficientei mintale, cel care este capabil de limbaj scriscitit este:
a) Imbecilul
b) Idiotul
c) Debilul mintal. *
10.Deficienta de vedere totala se mai numeste si:
a) cecitate sau orbire*
b) ambliopie
c) hipoacuzie

10
d) hipermetropie
11.Hipoacuzia reprezinta o dficienta partiala a:
a) vazului
b) auzului *
c) limbajului.
12.Cecitatea isterica presupune:
a) pastrarea intacta a functionalitatii analizatorului vizual *
b) afectarea functionalitatii analizatorului vizual.
13.Demutizarea se utilizeaza in cazul recuperarii:
a) ambliopilor
b) hipoacuzicilor
c) surzilor. *

14.Proteza auditiva este folosita de catre persoanele cu:


a) deficienta totala a auzului
b) deficienta partiala a auzului. *
15.Gandirea deficientului mintal este o gandire:
a) concreta *
b) abstracta.
16.Gandirea orbului se caracterizeaza printr-un grad ridicat de:
a) concretete
b) abstractizare. *
17.Labiolectura este o tehnica folosita in cadrul recuperarii:
a) hipoacuzicilor
b) surzilor *
c) ambliopilor
d) debililor mintal.
18.Cofoza reprezinta pierderea totala a:
a) auzului *
b) simtului tactil
c) vederii.
19. Dintre deficientele fizice pot fi corectate (total sau intr-o anumita masura):
a) cele neevolutive
b) cele evolutive. *
20.Deficientele de crestere sunt deficiente:
a) morfologice *
11
b) functionale.
21.Dislalia este o tulburare a limbajului:
a) scris
b) citit
c) oral. *
22.Gandirea deficientului de auz se evidentiaza prin:
a) concretism *
b) abstractizare
c) flexibilitate.
23. Tulburarea de articulare a sunetului “s” se numeste:
a) stigmatism
b) sigmatism *
c) sitacism.

24.Balbaiala este o tulburare:


a) de vorbire
b) de voce
c) motorie
d) afectiva
e) de ritm al vorbirii *
f) de afectivitate.
25.Vorbirea exagerat de rapida apare in cazul:
a) balbaielii
b) tulburarilor coreice
c) aftongiei
d) dislaliei
e) tahilaliei.*
26. Dislexia este o tulburare a limbajului:
a) vorbit
b) scris
c) citit *
d) intern.
27. Alexia este o tulburare totala a:
a) vorbirii
b) citirii *
12
c) scrierii
d) capacitatii de a merge a subiectului.
28.Alalia este o tulburare:
a) innascuta *
b) dobandita in copilarie
c) dobandita tardiv, spre batranete.
29.Paraplegia reprezinta paralizia:
a) ambelor membre (superioare sau inferioare) *
b) unei singure laturi a corpului
c) tuturor celor patru membre.
30. Rinolalia deschisa presupune scurgerea jetului de aer necesar pronuntiei pe:
a) nas *
b) gura
c) si pe nas si pe gura.
31.Deficientele de nutritie sunt:
a. deficiente fizice functionale
b. deficiente fizice morfologice *
c. deficiente de motricitate
d. deficiente senzoriale.
32.Bolile cronice pot fi considerate:
a. deficiente fizice *
b. deficiente morfologice
c. deficiente motrice.
33.Idiotia se mai numeste si deficienta mintala:
a. severa
b. profunda , de gradul III*
c. usoara
34.Cofoza este o deficienta de auz:
a. partiala
b. totala *
c. bilaterala *
d. unilaterala
e. senzoriala. *
35.Agnozia vizuala presupune:
a. alterarea functionalitatii analizatorului vizual *
13
b. functionarea normala a aparatului vizual
c. refuzul de a vedea.
36.Logonevroza este o tulburare:
a. de pronuntie a limbajului
b. de ritm si fluenta a vorbirii *
c. a sistemului nervos
d. polimorfa de limbaj
e. de comportament.
37.Alalia presupune:
a. pierderea capacitatii de a vorbi la o persoana care inainte vorbea normal
b. inexistenta din nastere a capacitatii de a vorbi *
c. lipsa vorbirii ca urmare a surditatii.
38.Dislexia presupune afectarea limbajului:
a. citit *
b. scris
c. vorbit
d. intern
e. nonverbal
39.Deficienta mintala severa se numeste si:
a. imbecilitate *
b. debilitate
c. idiotie
d. oligofrenie fenil-piruvica
e. deficienta de gradul II. *
40.Handicapul mintal profund este acela in care IO este situat intre:
a. 20-50
b. 0-20 *
c. 50-70
d. 70-100.
41.Intelectul liminar se caracterizeaza printr-o varsta mintala de:
a. 10-12 ani *
b. 7-10 ani
c. 12-14 ani.
42.Termenul de coeficient de inteligenta ii apartine lui:
a. Binet
14
b. Simon
c. Stern. *
43. Miopia presupune tulburarea perceptiei vizuale a obiectelor:
a. apropiate
b. departate *
c. foarte mici. *
44.“Mersul de barza” caracterizeaza persoana cu deficienta: a. fizica
b. de vedere *
c. psihomotorie.
45.Orbirea se mai numeste si:
a. cofoza
b. cecitate. *
46.Ambliopia este o deficienta de:
a. vedere totala
b. auz partiala
c. vedere partiala *
d. motorie.
47. Hipermetropia este o tulburare a vederii care se corecteaza cu lentile:
a. convergente *
b. divergente
c. cilindrice
d. cu „+” *
e. cu „-„.
48. Ochiul normal (din punctul de vedere al acuitatii) se mai numeste si:
a. emetrop *
b. ametrop
c. omotrop
d. imetrop.
49. Mutenia apare pe fondul:
a. carentelor afective
b. greselilor educationale
c. greselilor educationale
d. deficientei totale de auz *
e. varstei inaintate.
50. Mutismul apare in cazul:

15
a. surdo-mutilor
b. copiilor neglijati afectiv *
c. copiilor rasfatati *
d. cofozei.
51.Afazia caracterizeaza, de regula:
a. adolescentii
b. copiii
c. persoanele mai in varsta *
52.Esecul scolar poate fi incadrat in categoria tulburarilor de:
a. comportament *
b. limbaj
c. afectivitate
53.Alalia presupune lipsa totala a:
a. auzului
b. vazului
c. vorbirii *
d. dexteritatii manuale
e. orientarii spatiale.
54.Diagnosticul de dislexo-disgrafie se poate pune de la varsta de: a. 4 ani
b. 5 ani
c. 6 ani
d. 7 ani *
e. 8 ani. *
55.Tulburarile schemei corporale intra in categoria tulburarilor:
a. de psihomotricitate *
b. morfologice
c. fizice
d. de comportament
e. cognitive.
56.Gigantismul este o tulburare de crestere, care se include in categoria mare a deficientelor:
a. functionale
b. morfologice *
c. fizice *
d. motorii
e. endocrine *
16
f. de statura. *
57. Deficienta mintala de gradul II se mai numeste si:
a. imbecilitate *
b. idiotie
c. debilitate
d. cecitate
e. deficienta mintala severa. *
58. Deficienta mintala de gradul I se mai numeste si:
a. imbecilitate
b. idiotie
c. debilitate *
d. cecitate.
59. Zona de trecere dintre normal si patologic sub aspectul dezvoltarii mintale se numeste:
a. pseudodebilitate
b. debilitate
c. debilitate intelectuala
d. intelect de limita *
e. intelect liminar. *
60. Cauzele care pot actiona in timpul sarcinii asupra mamei si sa determine aparitia unei
deficiente la copil se numesc cauze:
a. prenatale *
b. perinatale
c. neonatale
d. postnatale.
61. Cauzele postnatale sunt acele cauze care pot actiona si determina o deficienta:
a. in timpul sarcinii asupra mamei
b. in timpul travaliului
c. in primii ani de viata. *

62.In functie de criteriul momentului instalarii defectului vizual distingem:


a. defecte totale si partiale de vaz
b. defecte congenitale si defecte tardive *
c. defecte ereditare si congenitale de vaz.
63.Cauzele neonatale ale diferitelor deficiente se mai numesc si cauze:
a. perinatale *
b. prenatale
17
c. plurinatale.
64.Deficientele senzoriale totale sunt:
a. ambliopia
b. surdocecitatea *
c. cecitatea *
d. cofoza *
e. surditatea
f. orbirea
g. hipoacuzia.
65.Blindismele se intalnesc in cazul deficientei:
a. de vaz totale *
b. cecitatii *
c. ampliopiei
d. motorii
e. orbirii. *
66.Coeficientul de inteligenta in cazul deficientei mintale usoare se situeaza intre:
a. 0-20
b. 0-30
c. 20-50
d. 50-70 *
e. 70-90.
67.In categoria tulburarilor polimorfe ale limbajului intra:
a. mutismul electiv
b. alalia *
c. logonevroza
d. mutismul psihogen
e. afazia *
f. afachia.
68.Incapacitatea din nastere a unei persoane de a vorbi se numeste:
a. mutism
b. alalie *
c. afazie
d. afachie
e. pseudomutitate.
69.Mutismul psihogen presupune:
18
a. imposibilitatea de a vorbi din nastere
b. pierderea ireversibila a capacitatii de a vorbi din cauze de natura psihogena
c. refuzul de a vorbi. *
70. In categoria polideficientelor intra:
a. surditatea
b. afazia
c. surdocecitatea *
d. autismul *
e. paralizia cerebrala.
71.Aftongia este o tulburare:
a. de limbaj
b. motorie
c. de voce *
d. de crestere si dezvoltare.
71.Sindromul Down este asociat cu o deficienta:
a. mintala *
b. cromozomiala *
c. motorie.
72.Lentilele divergente sunt folosite in corectarea tulburarii partiale de vedere numite
a. miopie *
b. hipermetropie
c. astigmatism
d. daltonism
e. hipoacuzie unilaterala
74.Ochiul anormal din punctul de vedere al acuitatii se numeste:
a. ametrop *
b. emetrop
c. imitrop
d. omotrop.
75.In categoria handicapurilor partiale de tip senzorial includem:
a. cecitatea
b. hipoacuzia *
c. cofoza
d. mutismul.
76.Mutismul electiv se mai numeste si:

19
a. voluntar *
b. psihogen *
c. afectiv
d. educational.
77.“Pelticia” este denumirea populara pentru o tulburare:
a. motorie
b. de limbaj *
c. de pronuntie *
d. de scris.
78.Rinolalia se mai numeste in popor si:
a. pelticie
b. fonfaiala *
c. lalaiala.
79.Persoanele numite popular “tari de ureche” sufera de tulburarea numita stiintific:
a. deficit de vaz
b. deficit de atentie
c. deficit de auz total
d. deficit partial de auz. *
80.Dizartria este o tulburare de limbaj numita si:
a. dislalie mecanica
b. dislalie audiogena
c. dislalie centrala. *
81.Logofobia apare ca fiind specifica in:
a. cecitate
b. balbaiala *
c. ambliopie.
82.Pseudofonastenia este o tulburare a:
a. vederii
b. echilibrului dinamic
c. echilibrului static
d. vocii *
e. mersului.
83.Autismul are statistic vorbind o incidenta mai mare in randul subiectilor de sex:
a. masculine *
b. feminin
20
c. sexul nu influenteaza incidenta acestui fenomen.

84.Daca tulburarile de comportament specifice varstei adolescentei se permanentizeaza, ele


se transforma in tulburari:
a. psihice
b. de personalitate *
c. de identitate.
85. Lateralitatea schimbata prin procesul de educatie se numeste lateralitate:
a. educationala
b. incrucisata
c. contrariata *
d. ambidextrie.
86.Protezarea este o modalitate recuperatorie utilizata in cazul:
a. deficientelor motorii *
b. auditive partiale *
c. cofozei
d. cecitatii
e. surdocecitatii
f. hipoacuziei. *
87. Tehnica folosita in diagnosticarea deficientei de auz (si a gradului de dezvoltare a
acesteia) se numeste:
a. acusticometrie
b. audiometrie *
c. hipometrie
d. surdologie.
88. Pierderea auzului intre 0-90 dB caracterizeaza persoanele cu tulburarea numita:
a. cofoza
b. cecitate
c. alalie
d. hipoacuzie *
e. deficienta partiala de auz *
f. deficienta totala de auz.
89.Diagnosticul de dislalie cu semnificatie logopedica se poate pune dupa varsta de: a. 2 ani
b. 3 ani
c. 2 ani si jumatate
d. 3 ani si jumatate *
21
e. 1 an si jumatate.
90.Cea mai frecventa dintre tulburarile de pronuntie este:
a. stigmatismul
b. rotacismul
c. sigmatismul *
d. lotacismul.
91.Demutizarea presupune trecerea de la:
a. lipsa vorbirii articulate la limbajul nonverbal
b. limbajul sonor la cel mimicogesticular
c. limbajul nonverbal la cel sonor *
d. verbal la cel sonor.
92. Obosirea excesiva a vocii, ca urmare a utilizarii ei excesive apare in tulburarea numita:
a. afonie
b. pseudoafonie
c. fonastenie *
d. pseudofonastenie
e. mutism
f. mutenie.
93. Formele clinice ale balbaielii sunt:
a. balbismul
b. balbaiala clonica *
c. balbaiala fonica *
d. balbaiala acustica.
94. “Fitacismul” este o tulburare de:
a. pronuntie *
b. mers
c. deglutitie
d. echilibru.
95. Vorbim de dislalie fiziologica pana in jurul varstei de:
a. 2 ani
b. 3 ani
c. 2 ani si jumatate
d. 3 ani si jumatate. *
96.Sindromul Down se mai numeste si:
a. mongolism *
22
b. gargoilism
c. autism.
97.Coeficientul de inteligenta se calculeaza prin raportul dintre:
a. varsta mintala si varsta cronologica *
b. varsta cronologica si varsta mintala.
98.Compensarea ca modalitate de recuperare a diferitelor deficiente este de urmatoarele tipuri:
a. senzoriala *
b. psihica. *
99. Ecolalia reprezinta:
a. o tulburare de orientare
b. o tulburare de localizare sonospatiala
c. o tulburare de limbaj. *
100.Cele mai cunoscute si studiate polihandicapuri sunt:
a. cecitatea
b. surdocecitatea *
c. autismul *
d. paralizia
ATENȚIE:
Atenție la formulările de tipul: „ În categoria deficiențelor de auz nu intră: ...”

Polideficiențele → Autismul (Tulburările din spectrul autist) și Surdocecitatea.


Sigmatism = folosirea frecventa a sunetului „s” sau defect de pronunție din cauza căruia nu se poate pronunța
bine sunetul „s”.
Orbirea este o deficiență vizuală care poate fi și dobândită.
Cu prefixul „e” este sănătos.
Cu prefixul „a” este cel cu probleme, cu deficiențe, bolnav.
Atenție la diferențele dintre: voluntar , psihogen și electiv.

Debilitatea mintală este forma ușoară a deficienței mintale, la idioție și imbecilitate nu vorbim despre limbaj
scris- citit.

Prematuritatea aparține factorilor pre sau neo natali, adică din timpul sarcinii. Nu întotdeauna cauzele genetice
determină prematuritatea.
Agrafia este o tulburare parțială a limbajului scris.
Când apare A… este o tulburare totală.
Când apare Dis… este o tulburare parțială.

23
Bâlbâiala → conștientizarea bâlbâielii → drama handicapului → logonevroza → logofobia.
Hipoacuzia este deficiența de auz parțială.
Ochiul normal = emetrop
Ochiul cu deficiențe = ametrop
Clasificarea tulburărilor de limbaj

● Tulburări de pronunție sau articulație: dislalia, rinolalia, disartria.

● Tulburări de ritm și fluență a vorbirii: bâlbâiala, logonevroza, tahilalia, bradilalia, aftongia, tulburări
pe bază de coree, tumultus sermonis.

● Tulburări de voce: afonia, disfonia, fonastenia, pseudofonoastenia, mutaţia patologică.


● Tulburări ale limbajului citit- scris: alexia, dislexia, agrafia, disgrafia, disortografia.
● Tulburări polimorfe de limbaj: alalia și afazia.

● Tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism psihogen (care poate fi electiv sau voluntar), întârziere în
dezvoltarea generală a vorbirii, disfuncţiile verbale de tip Kanner, disfuncţiile verbale din sindroamele
handicapului de intelect.

● Tulburări ale limbajului bazate pe disfuncțiile psihice: dislogia, ecolalia, jargonofazia, bradifazia.
Tulburari de pronuntie sau articulatie

Articulatia este abilitatea de a misca fizic limba, buzele, dintii si maxilarul pentru a produce secvente de sunete
vorbite, care creeaza cuvinte si propozitii. Tulburarile de pronuntie si articulatie atrag dupa sine probleme
sociale, probleme de exprimare, increderea in sine, fluenta, independenta, comportamentul si capacitatea de a
citi si de a vorbi in public. Iata care sunt aceste tulburari de pronuntie si articulatie:

Dislalia – este o tulburare de limbaj cauzata de o malformatie sau de distributia necorespunzatoare a unor nervi
la nivelul gurii, caracterizata de inabilitatea de a pronunta corect cuvintele (cauzele pot fi inclusiv probleme de
auz, anomalii structurale ale organelor implicate in vorbire, probleme de invatare etc.).

Rinolalia – este o tulburare de limbaj caracterizata de vorbitul pe nas, ce poate fi de doua forme: hipernazalitate
sau hiponazalitate. Cauzele sunt de obicei defecte anatomice la nivelul palatului moale sau probleme cu
musculatura velofaringiana, polipi etc.

Disartria – este o tulburare in care musculatura folosita in mod normal pentru vorbire este slabita si dificil de
controlat, si se caracteriozeaza prin vorbire lenta dificil de inteles. Principalele cauze sunt afectiuni la nivelul

24
sistemului nervos, ca accident vascular cerebral, leziuni cerebrale, tumori cerebrale sau paralizii ale
musculaturii faciale, ale limbii sau ale gatului.
Tulburari de ritm si fluenta a vorbirii

Tulburarile de fluenta si ritm implica un ritm de vorbire anormal si haotic ce face ca vorbirea sa fie uneori greu
de inteles. Acestea sunt:

Balbaiala – este cea mai comunca tulburare de ritm si fluenta, caracterizata de intreruperi ale fluxului vorbirii si
de repetitii (sunete, silabe, cuvinte, fraze), prelungiri ale unor sunete, blocaje, interjectii ce afecteaza ritmul si
continuitatea vorbirii. Acestea sunt insotite de tensiune fizica, reactii negative, comportamente negative si
evitarea unor sunete, a unor cuvinte sau a situatiilor ce implica vorbirea.
Logonevroza – este o tulburare de ritm, caracterizata de tremurul vocii, repetitia unor silabe si sunete, blocaje
in timpul vorbirii, cauzata de convulsii ale musculaturii aparatului implicat in vorbire (buze, laringe, limba),
prezenta in situatii de stres si nervozitate, mai ales. Principala cauza este predispozitia genetica, afectiuni la
nivelul sistemului nervos si poate fi asociata cu alte afectiuni.

Tahilalia – este o tulburare de ritm si fluenta, caracterizata printr-o vorbire foarte rapida, asociata cu starile
agitate si nervoase. Afecteaza si capacitatea de gandire si ordonare a ideilor si este asociata cu situatii de
hiperexcitabilitate.

Bradilalia – este opusul tahilaliei, fiind o tulburare de ritm caracterizata printr-un ritm foarte lent de vorbire, ce
duce la dificultati in urmarirea ideii comunicate.

Aftongia – este o tulburare de vorbire asemanatoare balbaielii, caracterizata de modificarea ritmului si a


fluentei, insotita de spasme fizice si grimase. Este cauzata de o serie de modificari ale musculaturii limbii care
au la baza un istoric de afectare neurologica, traume, carente etc.

Tulburari pe baza de coree – este o tulburare insotita de spasme musculare la nivelul corpului si gatului, fiind
numita si vorbire coreica.

Tumultus sermonis – este o tulburare de ritm si fluenta caracterizata de distorsionarea vorbirii si dificultati de
intelegere a ideii transmise, fiind numita si vorbire haotica.
Tulburari de voce

Tulburarile de voce sunt cauzate cel mai adesea de modificari la nivelul musculaturii sau membranelor
imploicate in vorbire. Acestea sunt:

Afonia – este o tulburare de vorbire caracterizata de afectarea vocii din cauze precum leziuni ale laringelui,
leizuni la nivelul musculaturii gatului sau a gurii, probleme la nivelul nervilor de la acest nivel etc.

Disfonia – este numita si raguseala, fiind caracterizata de afectarea vocii din cauza unei probleme la nivelul
organelor implicate in vorbire.

Fonastenia – este o forma de tulburare de vorbire caracterizata de afectarea vocii, pierderea calitatilor vocii, iar
cauza este cel mai adesea suprasolicitarea vocala.

25
Pseudofonoastenia – este asemanatoare cu fonastenia si apare in urma suprasolicitarii vocii sau in asociere cu o
serie de emotii puternice, fiind insotita de tremurul vocii, afectarea ritmului si a intelegerii mesajului transmis.

Mutatia patologica a vocii – este data de modificarea vocii, care devine barbateasca si groasa, fiind cauzata de
modificari la nivelul sistemului endocrin ce influenteaza anatomia si functionarea laringelui.
Tulburari ale limbajului scris-citit
Pot aparea atat independent, cat si in asocieri. Afecteaza capacitatea de a scrie si de a citi. Acestea sunt:

Alexia – este o problema caracterizata de inabilitatea de a citi si intelege cuvinte si propozitii scrise. Este
cauzata de o afectare aevera a regiunii stangi a creierului (lobul temporal si occipital).

Dislexia – este o tulburare caracterizata de o problema de citit si de scris, impreuna cu inversarea unor litere, a
unor sunete sau cuvinte.

Agrafia – este o tulburare de scriere caracterizata prin greseli frecvente in limbajul scris, inversarea sau
omiterea unor litere sau cuvinte etc.

Disgrafia – o tulburare ce duce la un scris dezordonat si greu de inteles. Adesea spatierea este prea mare,
literele mici sunt intercalate cu litere mari si sunt omise cuvinte sau litere.

Disortografia – este o tulburare de scris caracterizata de nerespectarea regulilor de transpunere a limbii vorbite
in text scris, din cauza traducerii incorecte a sunetelor.
Tulburari polimorfe de limbaj Sunt o serie de
tulburari de vorbire care includ:
Alalia – este o tulburare numita si afazie motorie congenitala in care persoana nu poate sa pronunte bine sau nu
poate sa pronunte deloc anumite sunete, silabe sau cuvinte.
Afazia – este incapacitatea unei persoane de a vorbi dupa ce anterior nu a avut probleme. Putem vorbi de o
afectare partiala sau totala.
Tulburari de dezvoltare a limbajului

Acestea se manifesta prin evitarea vorbirii, imposibilitatea de a vorbi sau vorbirea deficitara prin adaugarea de
vocale in plus, inlocuirea unor sunete, omiterea unora etc. Pot fi de mai multe tipuri:

Mutism psihogen (care poate fi electiv sau voluntar) – este refuzul copilului de a vorbi (copilul poate vorbi, dar
refuza efectiv sa comunice). Poate fi asociat cu o serie de traumatisme, probleme psihologice sau emotionale,
stres, pedepse severe etc.

Intarziere in dezvoltarea generala a vorbirii – caracterizata de imitarea unor gesturi sau a unor sunete, insa
fara a le rosti. Cauzele pot include probleme fizice de cele mai multe ori, dar si socuri emotionale sau stres
psihic si mental.

Disfunctiile verbale de tip Kanner – este un tip de tulburare de dezvoltare a limbajului ce poate avea cauze
functionale, neurologice sau psihosociale.

26
Disfunctiile verbale din sindroamele handicapului de intelect – este o tulburare de limbaj caracterizata de
intarzierea generala a vorbirii.

Tulburari ale limbajului bazat pe disfunctiile psihice

Dislogia – este o tulburare de limbaj ce se caracterizeaza prin modificarea structurii comunicarii, mai exact o
vorbire incoerenta, si poate fi asociata cu nevroze, psihoze si altele.

Ecolalia – este o tulburare de limbaj caracterizata prin repetarea involuntara a cuvintelor sau frazelor spuse de o
alta persoana, fiind numita si ecofrazie. Cauzele pot include o serie de tulburari neurologice, sindromul
Tourette, schizofrenia etc.

Jargonofazia – este o tulburare de limbaj caracterizata de rostirea uneor sunete care nu au nicio semnificatie
clara, fiind asociata adesea cu o serie de leziuni cerebrale sau anumite tipuri de demente.
Bradifazia – este o tulburare caracterizata de vorbirea dificila, silabisita, lenta.
SINDROMUL DOWN
Nivelul intelectual al copiilor cu sindrom Down este scazut, cei mai multi plasându-se la nivelul deficientei
mentale severe si profunde.

În sidromul Down memoria este predominant mecanica, din care cauza aplica cu greu cunostiintele in situatii
noi, neobisnuite.

Etiologia sindromului Down nu este pe deplin stabilita. Cercetarile au dovedit ca la indivizii cu sindrom Down
apare un cromozom in plus in perechea 21, si din aceasta cauza mai este denumit si Trisomia 21.

Desi in sindromul Down apare o anomalie genetica, totusi se pare ca nu se dobandeste ereditar.
DEFICIENȚELE MINTALE

Cauzele deficienţelor mintale: în funcţie de momentul acţiunii lor sunt:

• genetice;
• în perioada prenatală;
• la naştere; • postnatală;
a). genetice

- genetice nespecifice (poligenice, nu pot fi individualizate clinic); ex. Cazuri endogene, aclinice,
subculturale, familiale. Există riscul să apară deficienţă mintală la 40% din copii cu un părinte deficient mintal
şi la 60% din copii cu ambii părinţi cu deficienţe mintale. În aceste cazuri influenţele educaţionale sunt scăzute
datorită posibilităţilor neprielnice de dezvoltate afectivă, intelectuală.

- genetice specifice – sindroame individualizate clinic, aberaţii cromozomiale. Au loc prin transmiterea
genetică a unor deficienţe în metabolismul substanţelor: tulburări în proteine, glucide sau lipide, sau din
cauza unor influenţe genetice transmise deficienţă structurală (microcefalia) b) perioada prenatală
27
- factori infecţioşi (virotici): rubeola, gripa infecţioasă, hepatită virală. 45% din cazuri au loc în prima lună
de sarcină;

- factori bacterieni : sifilis congenital;


- infecţii cu protozoare : toxoplasmoza congenitală
- factori toxici : intoxicaţii cu substanţe chimice, alimentare, iradieri, spaime puternice, neacceptarea
sarcinii, incompatibilitatea Rh-ului c) perioada perinatală

- traumatisme obstreticale: asfixierea la naştere (cauzată de ştrangularea cu cordonul ombilical sau


administrarea unor anestezice în doze prea mari), hipoxia. d) perioada postnatală

- bolile copilăriei (meningită, encefalită, intoxicaţii cu plumb, subalimentaţia, carenţe afective şi


educaţionale, izolare de mediul social, îndepărtare de mamă
Clasificarea deficienţelor mintale. Criterii:

- după natura cauzei;


- gradul deficienţei mintale
Întârzierea mintală severă (idioția) – presupune un IQ între 20-34, iar vârsta mentală 3-6 ani. Un IQ mai mic
de 35 reprezintă un handicap grav. Reprezintă o formă severă de deficiență psihică, asociată întotdeauna cu
malformații multiple, tulburări somatice diverse, neurologice (pareze, stereotipii), ale senzorialității
(surditate, cecitate) ale sensibilității. În mica copilărie ei achiziționează foarte puțin sau deloc limbajul
comunicativ. În perioada școlarizării ei pot învăța să vorbească și pot fi antrenați în aptitudini elementare de
autoîngrijire. Sunt familiarizați cu alfabetul și număratul, iar în perioada adultă pot fi capabili să efectueze
sarcini simple, în condiții de supraveghere strictă.
Întârzierea mintală profundă (arierația) – cuprinde subiecți cu IQ sub 20, iar vârsta mintală mai mică de trei
ani. Ei sunt reduși la o viață vegetativă cu o incapacitate de formare a reflexelor condiționate.
Durata vieții este de obicei până la 20-30 de ani când decesul apare datorită multiplelor complicații somatice.
Ei necesită supraveghere și îngrijire continuă.
Subiecții cu un IQ între 70 și 80 sunt integrați în categoria intelect liminar sau de limită.
Caracteristica principală care-l diferențiază pe subiectul liminar de debilul mintal este capacitatea de învățare,
precum și capacitatea de adaptare la colectivitate. La vârsta adultă, după depășirea obstacolului școlar, acești
subiecți se integrează destul de bine la viața socială și profesională.
Debilitatea mintală moderată se exprima printr-un IQ de 35 - 50 si un nivel mintal de 5- 7 ani la vârsta adulta.
Depistarea copiilor cu aceasta forma de deficienta mintala se face usor, întrucât ei învata sa vorbeasca foarte
greu, stabilesc cu dificultate relatii sociale, sunt dependenti de o persoana din anturaj, au anumite anormalitati
fizice careafecteaza coordonarea miscarilor sau comportamentul.
Egalizarea sanselor presupune accesibilitatea la:

28
a. mediul fizic si cultural

b. la conditii de locuit,transport,servicii sociale si de sanatate c. a si b

Tulburarile cecitatii corticale constau in:

a. disfunctionalitatea centrilor vizuali superiori, prin instalarea asa-numitelor


pete oarbe in campul vizual

b. tulburarea grava cauzata de cresterea tensiunii intraoculare

c. diminuarea acuitatii vizuale centrale ca si a celei periferice


Auditia normala presupune

a. o pierdere auditiva mai mica de 20 dB

b. o pierdere auditiva mai mica de 40 dB

c. auz perfect
Idiotia constituie starea :

a. cea mai grava a deficientei minte

b. intermediara deficientei mintale

c. nu este o stare a deficientei mintale


Procesul psihic ce se constituie ca principala forma de transmitere si imbogatire a experientei cognitive
la nevazatori o reprezinta:

a. gandirea

b. limbajul

c. memoria

29
Activitatea educaţională ptr copii cu CES are ca obiective:

a. formarea si dezvoltarea unor deprinderi de autonomie personală

b. asimilarea unor cunoştinţe minime,

c. comunicarea şi dezvoltarea comportamentelor de relaţionare şi socializare d. a, b si c

Solutia in cazul dereglarilor posibile ale orientarii spatiale la nevazatori este:

a. folosirea cainilor insotitori

b. stimularea dorintei de cunoastere, de miscare, de dezvoltare a curajului si


de stimulare a intregii activitati psihice

c. deplasari frecvente cu persoane normale


Interventiile compensator-recuperatorii in deficientele de auz sunt:

a. chirurgicale

b. protezice

c. psihopedagogice

d. a, b si c
Asistenţa medical este asigurată de:

a. medicul şcolii

b. asistenul medical

c. infirmiere

d. a, b si c
Hipoacuzia medie reprezinta pierderea auditiva medie ce se situeaza intre: a. intre 0 - 20 dB

30
b. intre 21 - 30 dB

c. intre 31 - 40 dB

d. intre 41 - 70 dB

e. intre 71 - 90 dB
1 ) Interventiile compensator-recuperatorii in deficientele de auz sunt: a. chirurgicale

b. protezice

c. psihopedagogice

d. a, b si c
2) Cea mai frecventa forma a tulburarii de limbaj, este:

a. balbaiala

b. dislexia

c. dislalia
2 ) Egalizarea sanselor presupune accesibilitatea la:

a. mediul fizic si cultural

b. la conditii de locuit,transport,servicii sociale si de sanatate c. a si b

3 ) Tulburarile cecitatii corticale constau in:

a. disfunctionalitatea centrilor vizuali superiori, prin instalarea asa-numitelor


pete oarbe in campul vizual

b. tulburarea grava cauzata de cresterea tensiunii intraoculare

c. diminuarea acuitatii vizuale centrale ca si a celei periferice

31
4 ) Activitatea educaţională ptr copii cu CES are ca obiective:

a. formarea si dezvoltarea unor deprinderi de autonomie personal

b. asimilarea unor cunoştinţe minime,

c. comunicarea şi dezvoltarea comportamentelor de relaţionare şi socializare d. a, b si c

5 ) Tulburari de pronuntie sunt:

a. balbaiala, logonevroza, tahilalia

b. afonia, disfonia, fonastenia

c. disartria, rinolalia, dislalia


6 ) Auditia normala presupune

a. o pierdere auditiva mai mica de 20 dB

b. o pierdere auditiva mai mica de 40 dB

c. auz perfect
7 ) Procesul psihic ce se constituie ca principala forma de transmitere si imbogatire a experientei
cognitive la nevazatori o reprezinta:

a. gandirea

b. limbajul

c. memoria
8 ) Idiotia constituie starea :

a. cea mai grava a deficientei minte

b. intermediara deficientei mintale


32
c. nu este o stare a deficientei mintale
9 ) Obezitatea si debilitatea fizica fac parte din deficientele (handicapurile) morfologice globale de:

a. de crestere

b. de nutritie

c. de musculatura
10 ) Spunem despre o persoana care are un IQ cuprins intre 40 - 55 ca are:

a. retardare mintala moderata

b. retardare mintala usoara

c. retardare mintala severa


11 ) IQ exprima :

a. raportul dintre potentialul latent cu care ne nastem, la nivel de intelect si


inteligenta cristalizata

b. raportul dintre performanta reala a subiectului ( VM ) si performanta


expectata in functie de varsta biologica ( VC )

c. raportul dintre varsta mentala si inteligenta emotionala


12 ) Solutia in cazul dereglarilor posibile ale orientarii spatiale la nevazatori este:

a. folosirea cainilor insotitori

b. stimularea dorintei de cunoastere, de miscare, de dezvoltare a curajului si


de stimulare a intregii activitati psihice

c. deplasari frecvente cu persoane normale


13 ) Hipoacuzia medie reprezinta pierderea auditiva medie ce se situeaza intre: a. intre 0 - 20 dB

33
b. intre 21 - 30 dB

c. intre 31 - 40 dB

d. intre 41 - 70 dB

14 ) Cea mai frecventa forma a tulburarii de limbaj, este:

a. balbaiala

b. dislexia

c. dislalia
15 ) Aparatul auditiv al omului este format din:

a. 3 componente

b. 4 componente

c. 5 componente
16 ) Gradinitele speciale scolarizeaza copii cu:

a. deficienţă mintală,senzorială si asociată

b. deficienţă de orientare

c. deficienţă psihomotrică
17 ) Dislalia este o tulburare a limbajului:

a. scris

b. citit

c. verbal

d. a si b
34
18 ) Care sunt componentele fundamentale ale surdologiei:

a. logopedia

b. surdopsihologia

c. surdopedagogia

d. a,b si c;

e. b si c
19 ) Din punct de vedere etiologic dislalia se clasifică in:

a. dislalie organică

b. dislalie funcţională

c. senzotială

d. a , b
20 ) Deficienta semnifica:

a. o afecţiune fiziologică

b. orice piedere sau anomaliea structurii sau functiilor psihologice, fiziologice


sau anatomice

c. un handicap
21 ) Aparatele auditive sunt construite din:

a. un circuit de amplificare a sunetului;

b. doua circuite de amplificare a sunetului

c. un receptor si un emitator de sunete

35
d. un emitator,un circuit de amplificare, un receptor de sunete

e. un receptor, doua circuite de amplificare , un emitator de sunete


22 ) Ramura invatamantului special, care studiaza problemele speciale de ordin psihologic, pedagogic,
sociologic, medical si de asistenta sociala ale copilului cu deficiente vizuale se numeste

a. tiflopedagogie

b. tiflopsihologie

c. Tiflologie
23 ) Debilitatea mintala este gradul

a. cel mai usor al deficientei mintale

b. moderat al deficientei mintale

c. nu este considerata ca fiind deficienta mintala


24 ) Debilitatea mintala se caracterizeaza prin :

a. IQ intre 90 si 109 , o buna memorie , cu posibilitati intelectuale nelimitatre

b. IQ intre 50 - 69 , dificultati ale proceselor de analiza si sinteza , gandire reproductiva

c. IQ peste 140 , cu capacitate de analiza si sinteza


25 ) Deficienta de auz de transimisie apare atunci cand disfunctia are loc in

a. urechea interna

b. urechea externa

c. urechea medie

d. b si c
26 ) Oligofrenia fenilpiruvica este :
36
a. o forma grava a handicapului de intelect, datorata absentei unei enzime din
organism

b. o stare de dezvoltare psihica completa , cu posibilitati nalimitate in plan


afectiv

c. a si b
27 ) Deficienta de auz de perceptie se datoreaza disfunctiilor aparute in:

a. urechea medie

b. urechea externa

c. urechea interna

d. a si b
28 ) Handicapurile fizice sunt :

a. morfologice sau de structura

b. functionale sau de activitate

c. a si b
29 ) Obiectivele invatamantului special in cazul deficientilor mintali :

a. sa fie adaptate la specificul particularitatilor psiho - individuale ale copiilor


cu care se lucreaza

b. sa se stabileasca in functie de experienta anterioare a educatorului si de


conditiile de lucru .

c. a si b
30 ) Termenul de ,,cecitate” desemneaza persoanele a caror:

a. capacitate vizuala este diminuata, insa fara a avea leziuni organice


37
b. vedere centrala este nula sau inferioara, sub 20 normalitatii

c. acuitate vizuala globala este diminuata considerabil


31 ) Minciuna este:

a. o abatere comportamentala simpla

b. o abatere comportamentala grava

c. nu este o abatere comportamentala


32 ) În cabinetele de psihodiagnoză se realizează:

a. evaluări psihologice

b. activităţi de terapie socio-comportamental

c. consiliere de specialitate ptr cadrele didactice,elevi şi parinţi d. a, b si c

33 ) La deficienta auditiva severa pierderea de auz este situata intre:

a. 71 - 80 dB

b. 91 - 100 dB

c. peste 100dB
34 ) Omisiunea si substituirea de sunete si silabe in vorbire este caracteristica urmatoarei tulburari:

a. balbaiala

b. disgrafia

c. dislalia
35 ) Prin aplicarea audiometriei se stabilesc :

38
a. pragul de detectabilitate

b. pragul de audibilitate

c. pragul de inteligibilitate

d. a, b si c
36 ) Citirea in sistemul BRAILLE se produce prin:

a. analizatorul tactil si kinestezic al mainii drepte

b. analizatorii auditiv si kinestezic al mainii drepte

c. analizatorii auditiv si verbo-kinestezic


37 ) Principiul educatiei precoce se bazeaza pe:

a. terapii adecvate varstei

b. depistarea timpurie a dezabilitatilor

c. a si b
38 ) Psihopedagogia speciala este o stiinta aflata la intersectia dintre:

a. psihologie si pedagogie

b. sociologie si medicină

c. sociologie, medicină, psihopedagogie


39 ) Tulburările de pronunţie sau de articulaţie sunt :

a. dislalie

b. disartrie

c. rinolalie

39
d. a , b, si c
40 ) Care dintre cele trei afirmatii este adevarata:

a. protezarea este indicata in toate cazurile de deficiente de auz

b. prin protezare, se intelege, totalitatea aparatelor auditive necesare


persoanelor cu deficiente de auz

c. protezarea este necesara numai in acele cazuri in care deficienta de auz nu


poate fi ameliorata pe cale medicamentoasa sau chirurgicala

41 ) Handicapurile de comportament sunt cuprinse în mod sintetic in conceptul de


:

a. delicventa

b. infractiune

c. delicventa si infractiune
42 ) Scolarizarea copiilor cu cerinte educative speciale se desfasoara:

a. in institutii ale invatamantului special

b. centre logopedice

c. atat in institutii ale invatamantului special cat si in scoli generale ale


invatamantului de baza

43 ) Spunem despre o persoana care are un IQ cuprins intre 55 - 60 ca are:

a. retardare mintala usoara

b. retardare mintala moderata

c. retardare mintala profunda


44 ) Formarea imaginii retiniene normale depinde de:

a. starea de refractie a ochiului


40
b. transparenta perfecta a mediilor refrigerente

c. a si b
45 ) Urechea externa este constituita din:

a. pavilionul urechii, cocha si canalul auditiv extern

b. pavilionul urechii, membrana si fereastra ovala

c. pavilionul urechii, membrana si cohlee


46 ) Proteza auditivă este folosită pentru persoanele care au :

a. pierdere parţială de auz

b. pierdere totală de auz

c. a si b
47 ) Surditatea de transmisie se instaleaza datorita:

a. dificultatilor aparute la nivelul urechii interne

b. obturarii sau blocarii canalului auditiv extern

c. nervului auditiv si centrilor nervosi de la nivelul scoartei cerebrale


48 ) Imitarea vorbirii deficitare a persoanelor din jur determina:

a. Dixlexie

b. Dixlexie organica

c. Dixlexie functională
49 ) In idiotia amaurotica :

a. factorii etiologici sunt reprezentati de intoxicatiile cu alcool repetate in


41
timpul sarcinii ;

b. bolile infectioase repetate au condus la stagnarea dezvoltarii SNC

c. dominant este factorul ereditar , ce determina o mortali


50 ) Ambliopia reprezinta:

a. deficienţă de vedere partială

b. deficienţă de vedere totală

c. deficienţă consecutive unui deficit intellectual


51 ) Dislaia organică poate fi:

a. audiogenă

b. mecanică

c. motorie

d. a si b
52 ) Sindromul Down sau mongolismul :

a. este o forma de handicap de intelect usor , gandirea concreta permite


achizitia unor elemente cu caracter stereotip

b. se incadreaza la handicapul de intelect sever , cu un sistem psihic slab


dezvoltat, cu tulburari grave la nivelul limbajului

c. a si b

53 ) Nivelul intelectual al copiilor cu Sindrom Down este:

a. scazut

b. nu este afectat
42
c. este usor afectat
54 ) Vegetatiile adenoide, polipii cauzeaza:

a. Dislexia

b. Rinolalia

c. Afazia
55 ) Vagabondajul este :

a. o abatere comportamentala grava

b. o abatere comportamentala simpla

c. nu este o abatere comportamentala


56 ) In aprecierea orientarii spatiale si a comportamentelor adaptative la nevazatori este necesar sa se
tina seama de:

a. spatiul apropiat

b. spatiul mijlociu

c. spatiul apropiat, mijlociu si indepartat


57 ) Scopul protezarii este:

a. de restabilire optima a auzului la persoanele cu deficiente de auz;

b. de restabilire cat mai complexa a capacitatii de comunicare a deficientilor


de auz;

c. a si b

58 ) In cazul deficientilor mintal de gradul I :

43
a. subiectii au un vocabular bogat , sunt capabili sa opereze in plan abstract

b. subiectii au un IQ corespunzator varstei cronologice intre 7 - 9 ani , cu o


capacitate scazuta de coordonare a vietii de relatie

59 ) Conceptul de fragilitate a conduitei verbale presupune :

a. imposibilitatea de a exprima logico-gramatical continutul situatiilor


semnificative , intr-un mod abstract ;

b. neputinta de a exprima verbal continuturi semantice simple c. a si b

60 ) Scoala obisnuita devine incluzivă:

a. prin integrarea individuala a unor copii cu CES in clasele I - VIII

b. prin integrarea unor clase speciale compacte in cadrul institutiei sale

c. prin infiinţarea unor cabinete de psihopedagogie in cadrul instituţiei d. a si b

61 ) Formele dislaliei partiale (sigmatism, rotacism) se pot transpune in:

a. limbajul mimico-gestual

b. auzul fonematic

c. limbajul scris-citit
62 ) Persoanele cu CES sunt:

a. Persoanele care beneficiază de un tratament preferenţial in cadrul unei


instituţii de invăţământ,

b. Persoanele cu necesităţi educaţionale speciale,

c. Persoanele care întâmpină dificultăţi de dezvoltare, adaptare, integrare


cuprinşi în sistemul de învăţământ

44
d. b si c
63 ) Gimnastica generala, fonoarticulatorie si respiratorie sunt metode si procedee pentru corectarea
tulburarilor de limbaj:

a. generale

b. necaracteristice

c. specifice
64 ) Glaucomul reprezinta:

a. o tulburare grava ce apare, in principal datorita cresterii tensiunii


intraoculare

b. o tulburare a functionalitatii nervului optic si a cailor optici intracraniene

c. un traumatism ocular, ce se manifesta sub forma de contuzii, plagi si arsuri


65 ) Handicapul este:

a. Un dezavantaj social

b. O funcţie a raportirilor persoanelor deficient cu mediul lor

c. O tulburarea afectiva

d. a si b
66 ) Incapacitatea este:

a. un handicap

b. o maladie

c. reducerea parţială sau totală a posibilităţii de a realize o activitate sau un


comportament

67 ) Cofoza este pierderea totală a:

45
a. auzului

b. vazului

c. limbajului

d. a si b
68 ) Spatiul apropiat al nevazatorilor se localizeaza:

a. prin deplasare si miscare ampla

b. la nivelul intinderii de mana in spatii inchise

c. la nivelul intinderii unei lungimi de baston in spatii deschise d. b si c

69 ) Balbâiala este o tulburare:

a. de vorbire

b. afectivă

c. de ritm de vorbire
70 ) Portofoliul de interventie si evaluare:

a. se constituie ca ansamblul documentelor ce contin si orientează intervenţia

b. se intocmeşte pentru fiecare elev in parte

c. se atasează obligatoriu fisei psihopedagogice a dirigintelui d. a si b

71 ) Unul dintre exercitiile de motricitate fina este si:

a. sa piloteze o hartie

b. sa ruleze o hartie
46
c. sa desire o hartie

d. sa piloteze, sa ruleze si sa desire o hartie


72 ) Cauzele care acţioneaza în timpul travaliului şi pot determina deficienţe la copil sunt:

a. cauze prenatale

b. cauze postnatale

c. cauze neonatale
73 ) Deficienta auditiva lejera sau hipoacuzia usoara se situeaza intre :
a. 21 - 40 dB

b. sub 20 dB

c. 41 - 70 dB
74 ) Handicapul de intelect profund sau idiotia :

a. are un IQ sub 20 , corespunde varstei cronologice normale de pana la 3 ani

b. are un IQ intre 20 -50 , corespunde varstei cronologice de pana la 3 ani

c. are un IQ sub 20 , corespunde varstei cronologice de 3 - 5 ani


75 ) Deficientele fizice pot fi considerate ca abateri de la normalitate?
a. da

b. nu

c. uneori
76 ) Termenul de “Logopedie ” a fost utilizat pentru prima dată de catre:
a. Socrate

b. M. Sovak

47
c. M. E. Hatţev
77 ) Spectrul sonor al omului este intre:

a. 15 - 50.000 Hz

b. 16 - 20.000 Hz

c. 20 - 40.000 Hz
78 ) La insusirea scris cititului Braille participa:

a. analizatorul auditiv

b. analizatorul verbalo-kinestezic

c. tactil

d. a, b, si c
79 ) Prin activităţile instructive educative şi terapeutice oferite de şcoală se urmăreşte:

a. stimularea dezvoltării

b. compensarea nedezvoltării unor arii

c. dobândirea unei anumite autonomii şi independenţe în viaţa şcolară şi


social.

d. a, b, si c
80 ) Tulburarile de comportament au o frecventa diferita in functie de:
a. varsta

b. sex

c. a si b
81 ) Activităţile de educaţie fizică urmăresc:

48
a. învăţarea miscării

b. formarea abiităţilor motrice

c. coordonarea acţiunilor psihomotorii

d. a,b si c
82 ) Strabismul este determinat de:

a. anomalii morfo-functionale ale ochiului ce conduc la formarea focarului


razelor de lumina in fata retinei, iar imaginea retiniana devine neclara

b. o structura deficitara a corneei

c. un dezechilibru in coordonarea lobilor oculari


83 ) Principalele trasaturi de specificitate in deficientele mintale sunt :

a. flexibilitate maxima in gandire , vascozitate genetica , fragilitate afectiva

b. fragilitatea constructiei personalitatii , vascozitate genetica , rigiditate in


gandire, heterocronie.

c. a si b
84 ) Educaţia incluzivă implică:

a. Procesul permanent de imbunătăţire a instituţiei şcolare

b. Susţinerea participării la procesul de invăţământ a tuturor persoanelor


cadrul unei comunităţi

c. Recuperarea deficientelor la persoanele cu nevoi speciale d. a si b

85 ) Inadaptarea poate fi de tip:

a. psihic

49
b. fizic

c. social

d. a , b si c
86 ) La deficientii de vedere, intarzierea in dezvoltarea limbajului se datoreaza in special:

a. Intarzierilor pe planul afectivitatii

b. Intarzierilor pe planul motricitatii

c. Intarzierilor din sfera limbajului scris-citit


87 ) Punctele forte ale nevazatorilor sunt:

a. atentia si memoria

b. atentia si reprezentarea

c. perceptia si reprezentarea

d. perceptia si memoria
88 ) Activităţile desfăşurate în cabinetele de kinetoterapie se adresează elevilor cu:

a. tulburări de motricitate

b. deficienţe fizice

c. deficienţe mintale

d. a si b
89 ) Punctele forte ale nevazatorilor sunt :

a. atentia

b. memoria
50
c. reprezentarea

d. a si b
90 ) Mutismul psihogen, voluntar sau electiv este:

a. tulburare de dezvoltare a limbajului

b. tulburare polimorfa

c. tulburare de voce
91 ) Ce fel de examinari sunt audiometria tonala si audiometria vocala:

a. examinari subiective

b. examinari obiective

c. audiometria tonala este o examinare obiectiva si audiometria vocala este o


examinare subiectiva;

92 ) Semnificativ pentru autism este :

a. experienta perceputa anormal

b. evidentierea unor “ insule “ de functii intelectuale exceptionale pe un


fundal de retard mintal;

c. absenta concordantei afectelor, lipsa identitatii personale, tendinta de


izolare

93 ) Cauzele cu actiune directa sau indirecta ale handicapurilor, pot sa afecteze intregul organism si sa
produca deficiente:

a. totale

b. globale

c. globale si totale
51
94 ) Tulbuările de pronuntie a sunetului „S” se numesc :

a. stigmatism

b. sitacism

c. sigmatism
95 ) Vascozitatea genetica duce la :

a. dificultatea deficientului mintal de a progresa la niveluri superioare in


stadiul operatiilor gandirii

b. carente in plan senzorio - motor si verbal

c. a si b
96 ) Activitatea de depistare si diagnoză logopedică se realizează în etape sucesive de:

a. examinare selectivă

b. examinare integrală

c. a si b
97 ) Din punct de vedere simptomatologic dislalia se caracterizează după:

a. aspectul exterior fonetic

b. gradul de extindere

c. fonemul afectat

d. a, b si c
98 ) Ametropiile sunt:

a. tulburari ale retinei, congenitale sau dobandite

52
b. afectiuni ale corneei, insotite de traumatisme grave, procese inflamatorii,
distrofii ireversibile, uscarea corneei si de factori congenitali

c. tulburari ale refractiei oculare, prin care se impiedica formarea imaginii


retiniene normale si transparenta adecvata a mediilor refrigerente

99 ) Alfabetul BRAILLE este alcatuit pe principiul a:

a. patru decade

b. cinci decade

c. sase decade
100 ) Ochiul care prezinta o refractive normala se numeste :

a. emetrop

b. presbiop

c. miop
101 ) Furtul este :

a. o abatere comportamentala grava

b. o abatere comportamentala simpla

c. nu este o abatere comportamnetala


102 ) Logopedia se poate defini ca o stiinta:

a. practica

b. teoretica.

c. deopotriva practica si teoretica


103 ) Tulburarea de coportament poate fi definita ca :

53
a. abateri de la normele si valorile umane pe care le promoveaza un anumit
tip de societate.

b. abateri de la norme, reguli si legi

c. a si b
104 ) La insusirea scris-cititului BRAILLE participa urmatorii analizatori de baza

a. auditiv, tactil si kinestezic;

b. auditiv, verbo-kinestezic si tactil

c. auditiv, verbo-kinestezic, tactil si kinestezic


105 ) Handicapul depinde de:

a. varsta si sex

b. factori biologici, sociali si culturali

c. a si b
106 ) Din categoria ametropiilor face parte:

a. miopia

b. hipermetropia

c. astigmatismul

d. a , b si c

107 ) Strabismul poate fi:

a. latent

b. manifest
54
c. a si b
108 ) Care sunt criteriile dupa care sunt clasificati copiii in invatamantul special si in cel de baza:

a. gravitatea deficientei

b. capacitatea de acomodare la solicitarile mediului scolar c. A si B

109 ) Pe langa cadrele didactice si psiholog munca în echipă este întregită prin activitatea desfăşurata de:

a. asistentul social

b. medical şcolii

c. administratorul

d. a si b
110 ) Dislexia cuprinde:

a. ansamblul dificultatilor pe care le intampina copilul in invatarea cititului

b. ansamblul dificultatilor de pe planul invatarii scrisului

c. ansamblul dificultatilor de pe planul invatarii scrisului


111 ) Debilitatea mintala este :

a. o afectiune usoara a functiilor intelectuale , cu posibilitati nelimitate de


dezvoltare si integrare a individului in viata sociala

b. o dereglare a relatiilor de adaptare a individului la standardele sociale si


culturale, cu un deficit ridicat in plan comportamental si afectiv c. a si b
112 ) Hipoacuzia reprezinta o deficienţă a :

a. vazului

55
b. limbajului

c. auzului

d. auzului şi limbajului
113 ) Care sunt categoriile mari de handicapuri fizice?

a. morfologice (de structura); functionale (activitate)

b. generale sau de ansamblu

c. regionale sau locale


114 ) O vorbire intr-un tempo prea rapid se numeste:

a. logonevroza

b. bradilalia

c. tahilalia
115 ) Alfabetul, semnele de punctuatie, cifrele etc. Se realizeaza in sistemul BRAILLE prin combinarea
a:

a. patru puncte

b. cinci puncte

c. sase puncte
116 ) Invatamantul special tinde sa fie inlocuit de:

a. invatamantul de baza

b. educatia speciala

c. a si b
117 ) Gandirea si limbajul se afla in relatii de:
56
a. interactiune si interdeterminare

b. subordonare

c. Excludere
118 ) Trecerea treptata de la emiterea sunetului singular la incadrarea acestuia in propozitii corespunde:

a. Principiului interventiei timpurii

b. Principiului exercitiilor de scurta durata

c. Principiului gradatiei
119 ) Disgrafia afecteaza:

a. cititul

b. scrisul si cititul

c. scrisul

57

S-ar putea să vă placă și