Sunteți pe pagina 1din 3

Psihologie cognitiva 18.04.

11
Gandirea -continuare -Categorizarea Avem V puncte: 1. Necestitatea teoretica si practica a categorizarii 2. Functiile categorizarii 3. Reprezedntarea mentala a categoriilor 4. Catogorizarea in relatiile cu analiza descendenta si analiza implicita 5. Reprezentarea conexionista 1.Cmplexitatea lumii este un aspect bulversant ,iar diversitatea schimbarilor din realitate ar putea coplesi practice pe oricine daca nu ar recurge la grupari ale stimulilor dupa anumite caractristici ale acestora.Gruparea se face prin generalizare .Beneficiile gruparii stimulilor sunt: -Sa obtin in interior un concept si o clasa de obiecte -Accesul rapid la informatii utile -Sistemulcognitiv are capacitatea de a face predictii. 2.Funcriile categorizarii : a.Gruparea elementelor similare in aceeasi categorie Elementele similare sunt grupate in aceeasi categorie dupa criterii fizice :e :categoria obiectelor rosii, sau dupa criterii functionale :categoria aparate electrocaznice. !endinta categorizarii este ma imizarea similaritatii intracategoriale "intre elementele categoriei si minimalizarea similaritatii inter-categoriale"intre categorii# b.Codareas in ormatiei-$ategoriile faciliteaza accesul si prelucrarea informatiilor pt ca in loc sa operam cu un obiect ,operam cu o categorie.%u toate categoriile sunt lafel de accesibile si nu cu toate operam lafel de des,ci mai ales lucram cu acele categorii care au un nivel sufficient de mare de generalitate pt a facilita desfasurarea celorlalte procese cognitive.$ercetarile efectuate de Eleanor &osch intre anii '()*-+,-arata ca e ista o preferinta accentuata a oamenilor pt categorii cu nivel mediu de generalitate pe care le-a numit categorii de baza. Caractristicile categoriilor de baza: Sunt reprezentate in limba-ul natural printr-un singur cuvant"scaun,floare,copil#,reciproca nu este valabila"-ustitie#. -$uvintele corespunzatoare categoriei de baza in limba-ul vorbit -.ntogenetic categoriile de baza si e presiile lingvistice corespunzatoare sunt dobandite mai devreme decat celelalte categorii sub si supraordonate. -/ot fi definite ostensive-adica prin indicarea lor directa,acest lucru insa este posibil si pt unele categorii subordonate -Sunt cele mai abstracte categorii care pot fi asociate cu o forma fizica specifica "e :mar si nu fruct sau caine si nu animal# .BS :&ealitatea impune constrangeri de categorizare "e :contururile unui obiect ne constrang sa al delimitam de fond-astfel ca nu categorizam obiectul si fondul in aceeasi categorie#..mul invata categoriile de baza prin socializare "sursa categoriilor de baza este grupul social#.

Asocierea repetata a unui stimul comple cu o anumita categorie determina activarea mai rapida a categoriei respective intr-o sarcina de recunoastere a stimulilor. c.Generarea de in erente-categoriile constitue baza realizarii rationamentelor deductive si inductive .Astfel proprietatile clasei sunt inferate si asupra individului categorizat chiard aca acestea nu sunt vizibile la prima vedere ,E :Socrate este om-Socrate este muritor 0acest silogism este posibil datorita categorizarii uni individ ca mambru al clasei oamenilor./rin generarea acestor tipuri de rationamente categorizarea permite predictii cu privire la comportamentul persoanei,si la evolutia fenomenului la care se aplica. 3.Reprezentarea mentala a categoriilor . $ategoria este o clasa de obiecte mentale instituita pe baza similaritatii fizice sau functionale care capata oanumita eticheta lingvistica .Aceastas eticheta nu este identica cu reprezentarea mentala a categoriei respective./rototipul si conceptul sunt cele 1 modalitati de reprezentare mentala a categoriilor. a.Reprezentarea pe baza de concept!$onceptul este o definitie ce cuprinde toate aracteristicile necesare si suficiente ale clasei respective ./e baza acestei definitii se stabileste apartenenta sau nu a anui item la respectiva clasa..perarea cu categoria respectiva este mediata prin operarea asupra conceptului. $orectitudine aunei categori este conditionata de corectitudine aconceptului dobandit de subiect"o definitie incorecta sau incompleta implica o categorie nevalida#.2n prima instanta s-a presupus ca toate elementele categoriei sunt egale,adica orice element reprezinat categoria respectiva lafel de bine ca oricare altul,dar cercetarile au aratat ca e ista un efect de prototipicalitate "unele elemente sunt considerate mai tipice pt categoria respectiva decat alt element#. b.Reprezentarea pe baza de prototip-este un termen lansat tot de Eleano &osch '(+,.!ermenul de prototip are 1 acceptiuni : /rima acceptiune se refera la ' sau mai multe e emplare a unei categorii care sunt cel mai fregvent ciatete atunci cand se mantioneza categoria respectiva.$and stabilim daca un element este membru sau nu al categoriei respective nu al comparam cu conceptul clasei ci cu prototipul.$u cat similaritatea este mai mare intre element si prototip cu atat el este mai usor recunoscut ca membru al categoriei. A doua e ceptiune,prototipul nu este un e emplar real al categorei ci unul ideal.Acest portret vizeza insumare trasaturilor mai multor membrii ai categoriei. .BS :cele doua sensuri"acceptiuni# nu sunt total e clusive ci indica grade diferite de abstractizare. 4.Categorizarea in relatie cu analiza descendenta si invatarea implicita Similaritatea ca baza a categorizarii se intemeiaza pe urmatoarele asumtii tacite : a. Similaritatea intre 1 itemi creste in functie de numarul caracteristicilor comune si descreste in functie de nr caracteristicilor diferentiale b. Aceste caracteristici sunt independente si aditive c. Aceste caracteristici se afla la acelasi nivel de abstractizare d. Similaritatile sunt suficiente pt a descrie o categorie

Similaritatea singura nu ne a-uta sa aflam ,de ca folosim categoriile pe care le folosim si nu altele ,oricare doua elemente pot fi similare sau disimilare sub aspecte diferite,deci pot fi categorizate in aceeasi clasa sau in clase diferite..ricare doua elemente pot fi grupate in aceeasi clasa sau in clase diferite in functie de ponderea diferita pe care o acordam unei sau alteia ditre trasaturile luate in calcul. Astfel similaritatea este o rezultanta a teoriilor noastre si nu punctual de plecare al categorizarii. $ategorizarea este o variabila dependenta de analiza descendenta "conte t,intentii,cunostintele subiectului#.!ot conte tul ne determina sa facem asociati de un fel saun altul intre itemii memorati si sa stabilim categori distincte prin invatare implicita"inconstient,neintentionat#. 5.Reprezentarea conexionista a categoriilor $ele 1 paradigme seamana in abordarea acestei probleme ,asumtia fundamentala comuna este : . categorizare rezida din calculele afectuate asupra caracteristicilor stimulilor supusi categorizarii .$aracteristicile stimulilor sunt descompuse in trasaturi similare si trasaturi specifice,iar in functie de ponderea acestor caracteristici se stabileste apartenenta la o anum ita categorie. 2mputul reprezinta multimea de caracterisitici ale obiectelor ce trebuie categorizate si outputul reprezinta una sau m m valor de activare a categoriilor respective.limita paradigmei cone ioniste ste ca nu pot e plica rapiditatea si fle ubilitatea cu care omul formeaza categori