Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea Ovidius Constanta Psihologie Militara

Profilul psihologic al teroristului

Masterand: Maxim Madalina-Iuliana

Constanta 2014

1. Teroristul psihopatologic
Teroristul psihopatologic este rezultatul unei traume suferite ce produce efecte patologice asupra structurii personalitatii teroristului, care, in general, afecteaza eul profund (Charles Ruby 2003). Pentru a sustine aceasta teorie, unii psihanalisti cred ca terorismul constituie reflectarea unor sentimente inconstiente de ostilitate fata de parinti, mai ales daca subiectii au fost maltratati in timpul copilariei sau in perioada de razvratire adolescentina. De asemenea, Charles Ruby, acelasi autor, evoca teoria filozofului si consilierului international pe probleme de terorism Abraham Kaplan in lucrarea The Psychodynamics of Terrorism, care vorbeste de "ratiunile" si de "cauzele" terorismului, postuland ca "ratiunile" ar fi variabilele sociale ce-l incita pe individ sa isi rationalizeze comportamentul terorist; "cauzele" s-ar afla chiar in interiorul cel mai profund al individului. "Ratiunile" ar include variabile cum sunt saracia, o guvernare nedreapta si principii ale materialismului dialectic; "cauzele" ar trebui cautate in "psihopatologia asasinului", caci teroristii simt o nevoie patologica de a urmari scopuri absolute. Personalitatea predispusa sa ajunga terorista' este deficienta si nu poseda un ego sufficient de puternic pentru a face fata dificultatilor vietii prin folosirea codurilor sociale obisnuite. Pentru ca a fost, la randul sau agresat, individul traumatizat se identifica cu agresorul lui, adopta solutii agresive in fata stresului existential si se alatura altor oameni ce au probleme similare, in scopul refacerii consideratiei fata de propria persoana. Kaplan sugereaza ca identificarea cu agresorul ii permite teroristului sa comita acte ingrozitoare fara a se simti cumva raspunzator in plan personal. Teroristii gasesc intotdeauna o "ratiune" pentru a comite acte violente, incepand din clipa in care comportamentul violent si asocierea cu indivizi ce prezinta aceeasi patologie sunt singurele elemente ce ii mentin consideratia fata de sine si identitatea. Potrivit lui Charles Ruby, teza traumei suferite in timpul copilariei este larg raspandita printre cercetatori. Astfel, medicul psihiatru Jerrold Post in lucrarea sa intitulata Political Violence and Terrorism, la incheierea a numeroase studii, distinge doua tipuri de personalitate terorista, si anume: "anarhistul ideolog" si "nationalistul secesionist". "Anarhistul ideolog" ar fi cunoscut grave disfunctionalitati familiale, care i-ar fi determinat revolta impotriva parintilor, si in special impotriva tatalui sau. Aceasta lupta poate lua aspectul unei intrari in disidenta impotriva unor parinti fideli

regimului in curs, afirma Post. In acord cu analiza lui Kaplan privind "ratiunile" terorismului, el scrie ca "anarhistul ideolog gaseste intotdeauna o ratiune de a se revolta, chiar dupa atingerea obiectivelor sale, caci revolta este transpunerea in fapte a ostilitatii inconstiente fata de autoritate". "Nationalistul secesionist" recunoaste autoritatea, fiind, in acelasi timp, motivat de dorinta de a se razvrati impotriva unor inamici din afara. In timpul copilariei, un terorist ce are o personalitate de acest tip a simtit compasiune sau fidelitate fata de parintii sai. Nationalistii secesionisti sufera de o imposibilitate patologica de a se diferentia de ceilalti - in special de obiectul parental. In consecinta, ei se revolta impotriva societatii dupa modelul suferintei provocate parintilor lui. "Anarhistul ideolog", la fel ca si "nationalistul secesionist", "isi gasesc echilibrul alaturandu-se unui grup de rebeli teroristi cu experiente similare, conchide dr. Ruby, citandu-l pe dr. Post. Se pare ca individul este implicat in terorism mai mult in functie de necesitatile sale psihologice decat din cauza dorintei de a ameliora situatia sociopolitica a maselor, adauga Charles Ruby. Astfel, referindu-se la teoria grupurilor, el face portretul actorilor-cheie ai organizatiei teroriste. Mai intai, "liderul", care va reprezenta garantia intelectuala a grupului. "O asemenea persoana ar fi dezvoltat o insuficienta socio-afectiva si ar proiecta-o asupra societatii", /insuficienta/

motivata de ideea ca societatea este iresponsabila si ca, prin urmare, trebuie schimbata. Liderul este neincrezator si "devotat unei cauze in mod irational", rezuma Charles Ruby. Personalitatile narcisiste si paranoice indeplinesc aceasta functie. In ceea ce-l priveste pe 'oportunist', el s-ar afla la baza experientei si fortei grupului". Rolul acesta ar fi detinut de individul cu o personalitate antisociala, care are deja un trecut de criminal. In fine, autorulstudiului il adauga la aceasta lista si pe "'idealist', tanarul mereu nemultumit destatu quo /imobilism/ si care are o viziune naiva a problemelor si a schimbarilor sociale". Se mai poate lua in calcul si tulburarea de personalitate antisociala launii teroristi in conformitate cu DSM IV -; TR 2004, care reliefeaza criteriile de d i a g n o s t i c p e n t r u a s t f e l d e p e r s o a n e . In concluzie, teoria conform careia teroristul ar fi

p s i h o p a t o l o g i c s e b a z e a z a p e t r a u m a c a u z a t a d e e x p e r i e n t e excesiv negative in timpul copilariei, privandu-l pe copil de consideratia fata de propria persoana si generand resentimente fata de autoritate.

2. Structura personalitatii teroristului


n structura personalitii teroristului sunt remarcate procesele cognitive trsturile de personalitate care sunt o prioritate n nelegerea acestui aspect att de complex i discutat. Competenele i deprinderile pe care lea dobndit teroristul sunt trsturi care-i asigur un potenial de succes n activitile sinucigae sau de atentate i deturnri. n selecia care se face n gruprile teroriste se au n vedere aptitudinile i deprinderile fizice i psihice pentru a face fa n timpul atacurilor teroriste. Descoperirile fcute de serviciile secrete americane i israeliene ne-au pus pe gnduri, cnd am aflat c selecia care se face n gruprile teroriste, se face pe principiul psihologiei muncii i resurselor umane la cel mai nalt nivel. Liderii colilor Al Qaeda din Kabul, din gruparea terorist Hamas, din gruparea PFLP-GC etc. dein cele mai bune sisteme de recrutare i angajare a subiecilor, care sunt selectai din toate colurile lumii, conform citatelor date mass-mediei de ctre CIA i FBI, i anume din: Maroc, Somalia, Uzbekistan, Siria, Arabia Saudit, Turcia, Irak, Kuweit, Yemen, Pakistan, Libia, Egipt, Turkmenistan, Tadjikistan, Filipine, Sudan i Canada. Selecia subiecilor din aceste ri avea n vedere copii (fetie i biei) cu vrste cuprinse ntre 9 -15 ani, adolesceni cu vrste cuprinse ntre 15-19 ani, tineri cu vrste cuprinse ntre 19 - 30 ani i tineri cu vrst mijlocie (femei i brbai), ntre 30-38 ani. Vom prezenta n tabel aptitudinile i descrierea lor n vederea recrutrii i seleciei: APTITUDINEA TERORISTULUI Sensibilitate la probleme Rationament deductiv Rationament inductiv Ordonarea informatiei Flexibilitate in clasificare
a gsi problemele n situaii neprevzute, n timpul misiunii teroriste; a identifica problema nu neaprat soluia ca ntreg i elementele sale din spaiu i timp a aplica reguli/propoziii generale la cazuri particulare; a proceda de la principii stabilite la concluzii logice. a aproxima o regul sau un concept care subsumeaz o situaie; a ajunge la o explicaie logic pentru fapte/evenimente aparent necorelate, disparate. a aeza informaia n cea mai bun succesiune; corelarea adecvat a regulilor sau procedurilor cunoscute la o situaie dat i de prezentare a dezinformrii massmediei. abilitatea de a gsi moduri de grupare sau categorii alternative pentru un set de lucruri; aceste lucruri pot fi: armament i obiecte asemntoare de distrugere, persoanele din grupul su, idei pentru

DESCRIEREA APTITUDINII TERORISTULUI

Orientare spatiala Vizualizare Rapiditate de cuprindere Flexibilitatea cuprinderii Atentie selectiva Viteza perceptiva Dozarea timpului

eficacitatea atingerii scopurilor criminale etc. a dobndi rapid o idee clar asupra spaiului n care se afl teroritii, cum ar fi avioane, spaii nchise etc.; a se descurca ntr-un spaiu nou, chiar dac are informaii puine despre acel loc. a anticipa mintal nfiarea lucrurilor dup o modificare sau o transformare ce va surveni n acel timp. rapiditatea cu care un numr mai mare de elemente sau informaii pot fi organizate sau combinate ntr-o configuraie cu sens, fr a avea o idee prealabil despre aceasta. a gsi un element/obiect ascuns ntr-o mulime de elemente, a desprinde o latur particular ntr-un mnunchi de nsuiri, viteza nefiind important. a ndeplini o sarcin/activitate n condiiile prezenei unor factori distractori sau a monotoniei rapiditatea cu care nsuiri ale unor obiecte sau persoane sunt comparate cu nsuiri ale altor persoane sau lucruri; a gsi apropieri/asemnri ntre obiecte/ evenimente. a aborda cu atenie dou surse de informaie, a utiliza informaiile separat sau mpreun; important este a opera cu informaia ce parvine rapid de la surse diferite volumul forei/fizice exercitate asupra unui obiect greu; efort static (a trage, a ridica, a mpinge n atacuri teroriste). a investi energia n acte musculare explozive care cer o izbucnire energetic concentrat ntr-un moment, nu att n efort static. a utiliza minile i trupul pentru a mica un anumit timp sau o distan greutatea corpului (exemplu: a te cra cu frnghia, spaii neluminate sau spaii nchise). a menine efortul fizic pentru o perioad lung de timp; antrenamentul cardiovascular, al temperaturii, oboselii pe timp de lupt a executa micri flexionare continue sau repetate (cu mna sau piciorul) cu o anumit rapiditate pentru succesul n atac i lupt. viteza cu care este dat un rspuns la un stimul; promptitudinea reaciei n timpul luptei. a utiliza degetele n mod ndemnatic i coordonat pentru folosirea armei. a fi ndemnatic n mnuirea armamentului, priceput n luarea de ostatici, n mnuirea calculatorului i n alte activiti folosite la ndeplinirea actelor teroriste

Forta static Forta exploziva

Forta dinamica

Rezistenta fizica

Flexibilitate corporala

Timp de reactive Dexteritate

( Delcea, 2006)

3. Personalitatea comuna a teroristilor


Cei mai muli analiti sunt de acord c nu exist o personalitate comun a teroritilor, cum nici terorismul nu pare a fi rezultatul unei boli psihice. Astfel, psihiatrul W. Rasch (1979) ne atrage atenia asupra faptului c nu s-au gsit date concludente pentru ipoteza conform creia un numr semnificativ de teroriti ar fi anormali sau ar suferi de tulburri psihice[6]. n mod similar, Ferracuti i Bruno (1981) subliniaz c o explicaie psihiatric general a terorismului, este imposibil[7]. Dac am fi putut spune c toi teroritii sunt bolnavi psihic, ar fi fost probabil cea mai uoar modalitate de a rezolva aceast problem Dei exist argumente care susin c terorismul nu este rezultatul tulburrilor de personalitate sau a psihopatologiei, acest lucru nu nseamn c decizia politic de a se uni ntr-o organizaie terorist nu este influenat i n unele cazuri determinat de motive psihologice incontiente sau latente. Problema const n dificultatea de a gsi un numitor comun ntr-un grup divers de persoane Unul dintre posibilele motive pentru numrul mic de persoane bolnave patologic din rndul teroritilor, ar putea fi faptul c cele mai multe organizaii sunt foarte atente cu privire la persoanele pe care le recruteaz, le supun anumitor teste i elimin imediat membrii care ar putea pune n pericol supravieuirea grupului. Un aspect care a atras muli cercettori este predispoziia individual sau atitudinea fa de violen i agresiune, dei apartenena la o organizaie terorist nu implic n mod necesar participarea direct n activitile violente. Atracia pentru violen nu pare a fi un aspect dominant n personalitatea unui individ care decide s fac parte dintr-o organizaie terorist. Sunt din ce n ce mai muli autori care resping concepia monolitic de agresivitate i sugereaz c domeniul cuprinde diferite tipuri de comportamente, care se disting unele de celelalte, nu numai prin form, ci mai ales prin natur i motivaie. Violena transcende psihopatologia[8]. Nu exist nici o scuz sau justificare pentru utilizarea violenei, aceasta nu este nici universal, nici inevitabil i nici instinctiv.

Terorismul include o violen reflexiv, nu una impulsiv i necesit abilitatea de a amna satisfacia prin planificarea unor etape obositoare i de lung durat, astfel nct n comportamentul teroritilor pot interveni i alte caracteristici: capacitatea de planificare minuioas, de imitaie i nvare rapid etc. Potrivit lui Klausner (1968) acetia pot fi cuttori de stres (stress seekers)[9] solicitani de situaii extreme, care sunt atrai de comportamente care au ca obiectiv creterea intensitii emoiilor sau a nivelului de activare al organismului.

Bibliografie: 1. Albu Cristina, Arma psihologica intre limite si performante, Bucuresti, Editura Ministerului Internelor si Reformei Administrative, 2006 2. Delcea, C., (2006). Terorismul internaional, in Terorismul Azi, vol. 1, anul I, 39-72. Ed. ASCT: Cluj-Napoca. 3. Delcea, C., (2006). Psihologia terorismului. Studiu psihologic asupra teroritilor. Ediia a II a. Ed. Diversitas: Braov 4. Delcea Cristian i Bdulescu Aurelian, Terorismul: Studii i cercetri asupra fenomenului terorist, Cluj-Napoca: Editura RISOPRINT, 2008