Tema: Problema terorismului

Diana Rejenschi MTAP-316

Terorismul este o tactică de luptă
neconvențională folosită pentru
atingerea unor obiective politice. El
se bazează pe acte de violență
spectaculară acționate asupra unor
populații neimplicate în mod direct în
conflict dar cu potențial de presiune
asupra conducerii, câteodată
conducerea face acte de terorism
asupra populației (stat, organizații,
categorii sociale sau, împotriva unui
grup de persoane civile) în sensul
scontat de teroriști - producerea unui
efect psihologic generalizat de panică
și intimidare, augmentat de folosirea
manipulativă a mediei, cu scopul
atingerii unui obiectiv greu de
realizat prin mijloace democratice
sau convenționale.
 Terorismul poate fi: un fenomen caracteristic conflictului asimetric, fiind purtat
de pe poziții inferioare de forță (militară, politică sau economică), sau purtat de
state, grupe de state, organizații statale, organizații extraparlamentare, sau
interstatale, ca o formă de război nedeclarat, neconvențional, care face
abstracție de la regulile impuse de Convențiile de la Geneva.
În multe cazuri terorismul este în mod greșit asimilat cu insurgența,
fanatismul, războiul psihologic, crimele de război și atrocitățile comise de
forțe armate regulate sau cu operațiuni clandestine. Câteodată această
confuzie este întreținută în mod intenționat din rațiuni de propagandă.
Practic nu există două fenomene teroriste cu același tipar de organizare, iar
o clasificare poate fi făcută numai pe baza numărului de persoane implicate
direct în acțiunile teroriste: Terorism individual Modificare Este un caz
foarte rar în care indivizi izolați comit acte de terorism. În general numărul
de victime și pagubele materiale produse de acești teroriști sunt reduse, dar
efectul de frică și psihoza produsă pot fi serioase.
Grup terrorist de franciză
 Grup terrorist de franciză:

 Inițial acest concept de organizare aparținea celulelor anarhiste de la începutul secolului, dar a revenit în actualitate datorită
acțiunilor grupului terorist Al Qaeda.
 În esență este vorba de încercarea de a oferi o umbrelă ideologică, politică și religioasă comună pentru a favoriza apariția spontană
a unui număr mare de grupuri teroriste izolate, care să acționeze pentru atingerea unor obiective asemănătoare fără a avea legături
clare de comandă, control și susținere logistică. Se consideră că acest mod de organizare are o eficiență redusă, compensată fiind de
formarea unui număr mare de celule. Elementele de noutate aduse de Al Qaeda în terorismul de franciză sunt: Elaborarea unei
ideologii extremiste complexe, bazată pe ideea unei conspirații creștino-evreiești („cruciați și sioniști") care e pe punctul de a subjuga
total lumea islamică și a distruge religia musulmană. Spre deosebire de anarhie, Al Qaeda menține un monopol ideologic total
asupra conținutului ideatic de franciză, cu trăsături evidente de branding.
 Folosirea intensivă a internetului pentru răspândirea francizei, atragerea de noi aderenți și ducerea campaniei de propagandă a
propriei audiențe. Elaborarea unui pachet de franciză complet. Al Qaeda pune la dispoziția oricărui doritor, nu numai baza
ideologică, dar și manuale complete de instrucție (de la metode de acțiune și organizare până la manuale de fabricare a bombelor
artizanale) și furnizează la cerere susținere financiară și asistență tehnică dată de instructori, de teroriști. Al Qaeda este primul caz de
grup terorist propriu-zis, care își menține modul de organizare convențional, dar în același timp încurajează franciza bazată pe
grupuri izolate. Din acest motiv unii analiști consideră că franciza este folosită numai pentru a crea diversiuni sau ca o sursă de
carne de tun. Numărul membrilor organizațiilor teroriste de franciză, în funcție de numărul de grupuri izolate care preiau franciza,
poate fi cuprins între zeci și mii, majoritatea acestor membri fiind implicați direct în planificarea și executarea actelor teroriste.
Grup terorist afiliat Majoritatea organizațiilor teroriste importante sunt afiliate unei mișcări politice, religioase,
sau a unui curent ideologic (naționalist, social, ecologist etc.).
Aceste organizații mai sunt denumite și grupări teroriste propriu-zise.
Există o mare varietate sub aspectul organizării, metodelor de acțiune și letalității grupurilor din această
categorie, elementele lor comune fiind:
Organul militar și operativ al unei mișcări (politice, religioase sau ideologice) civile necombatante, cum ar fi:
Wahabismul > Al Qaeda Separatismul > ETA, grupul cecen condus de Alsan Mashadov Un partid extremist >
„Calea luminoasă” (în spaniolă Sendero Luminoso) Curente naționalist-islamice > Abu Sayaf, Hamas, Hezbollah
Funcționează sub un control exercitat de structura civilă de susținere. Au elemente clare de comandă, control,
comunicații și logistică, fapt care, în mod paradoxal, le face mult mai vulnerabile și ușor de infiltrat, supravegheat,
combătut și eliminat. În momentul în care structura civilă de susținere devine implicată într-un proces politic
democratic, grupul terorist se autodesființează.
Înțelegerea corectă a cauzelor terorismului este esențială pentru adoptarea unor strategii de combatere a acestui
fenomen cât și pentru reducerea numărului de victime și a efectelor negative sociale, politice sau economice.
Efortul de analiză și înțelegere corectă și completă a acestor cauze nu trebuie în nici un caz confundat cu
încercarea de a justifica actele teroriste. 'Nu poate exista nici un fel de justificare morală pentru actele teroriste,
indiferent de legitimitatea cauzelor invocate.‘
De asemenea înțelegerea cauzelor terorismului nu are nimic de a face cu atitudinea de capitulare și satisfacere
necondiționată a obiectivelor grupurilor teroriste. De obicei mass-media oferă explicații emoționale și simpliste
pentru a explica terorismul ca pe un fenomen deviant, prezentând teroriștii ca pe oameni frustrați, a căror
copilărie și tinerețe a fost traumatizantă psihic sau care, chiar dacă provin din familii bogate, au suferit de lipsa
afecțiunii. Ca exemplu este citat Giangiacomo Feltrinelli, care se trăgea dintr-o familie extrem de bogată dar
care a crescut în grija unor guvernante germane și a fost întotdeauna tratat cu răceală. Majoritatea analiștilor
susțin că terorismul are o cauză strict politică. Orice mișcare teroristă ce capătă suficient acces la putere politică
pentru a-și promova obiectivele, renunță la terorism din proprie inițiativă.
 DorinTa de a rAspândi un mesaj
Actul de violență este comis numai pentru a atrage atenția unei stări
de fapt, a transmite un mesaj sau pentru a aduce niște idei în
dezbaterea publică. Teroriștii sunt mai preocupați de cantitatea și
calitatea "timpului de antenă" decât de provocarea unui număr mare
de victime.
Cele mai cunoscute cazuri sunt:
Theodore Kaczynski - Unabomber, suferind de schizofrenie, a comis
un număr de 23 de atentate pe parcursul a 18 ani, numai pentru a
obține publicarea propriilor "manifeste" (ce conțineau un program
delirant neoludist împotriva tehnologiei moderne). „Weather
Underground”, grup terorist hippie, care între 1969 și 1975 a acționat
în SUA pentru a protesta împotriva războiului din Vietnam și a
campaniei dusă de poliție și FBI împotriva mișcărilor pentru
drepturile civile.
Terorismul justițiar a fost numit astfel deoarece are ca
țintă și pretext răzbunarea și pedepsirea unor acțiuni
considerate de teroriști nedrepte. Exemple:
Asasinarea lui Armand Călinescu de către legionari
ca „pedeapsă pentru rolul jucat de acesta în
asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu. Asasinarea
primului ministru indian, Indira Gandhi, de către un
soldat sikh (aparținând unui grup terorist religios-
etnic sikh) din garda personală de pază, pentru
responsabilitatea sa în masacrul sikhilor comis de
armata indiană la asaltul Templului de Aur din
Punjab. Asasinarea primului ministru israelian, Ițhak
Rabin de către Igal Amir, secondat de fratele său (o
grupare teroristă formată din două persoane),
extremiști de dreapta, pentru semnarea Acordului de
la Oslo, considerat de ei ca un act de trădare
națională. Atentatul împotriva clădirii FBI din
Oklahoma, comis de un grup terorist izolat ca
pedeapsă pentru operațiunea FBI împotriva sectei
Davidienilor din Waco, Texas.