Sunteți pe pagina 1din 21

ACADEMIA DE POLIIE Alexandru Ioan Cuza FACULTATEA DE POLIIE PROGRAM DE MASTER Managementul pregtirii operaionale de jandarmi

DISCIPLINA: TERORISMUL INTERNATIONAL SI CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERA

REFERAT
NARCO - TERORISMUL

Autor: masterand SOARE MARIUS

BUCURETI 2011

PLANUL REFERATULUI:

I. DEFINIII SI CLASIFICARI ALE TERORISMULUI II. CAUZE SI REZULATE ALE TERORISMULUI III. NARCO - TERORISMUL IV. CONCLUZII V. BIBLIOGRAFIE

I. DEFINIII SI CLASIFICARI ALE TERORISMULUI

Terorism este cunoscuta omenirii de la inceputul istoriei, dar in istorie acest termen a aparut dupa revolutia franceza din 1789. In secolul XX terorismul international savarsit in timp de pace a luat o amploare deosebita. Principala caracteristica a terorismului este intimidarea prin violenta, mijloacele folosite fiind extrem de variate, incluzand rapirea de persoane, luarea de ostatici, asasinatul, executiile sumare, producerea de explozii, distrugerea unor edificii publice, sabotarea cailor ferate sau a unor instalatii industriale ori a mijloacelor de telecomunicatii, ruperea unor diguri, otravirea apei potabile (a raurilor, fantanilor sau rezervoarelor de apa), producerea unor boli contaginoase, executarea de bombardamente etc. La metodele "traditionale" s-au mai adaugat si noi forme, cum ar fi atentatele contra sefilor de state, atacurile misiunilor diplomatice si a diplomatilor, atentate impotriva personalitatilor politice sau a unor persoane particulare cunoscute pentru opiniile lor, atacarea unor institutii publice sau intreprinderi comerciale, a avioanelor, a fortelor de ordine. In raport cu scopurile pe care si le propun autorii actelor de terorism, precum si de obiectul sau urmarile unor asemenea acte, terorismul poate sa constituie o infractiune de drept comun cand prin aceasta se urmareste realizarea unui avantaj material ori cu titlu personal, cum ar fi executarea de fonduri sau razbunarea, dar poate lua si forma unei crime politice, cand urmareste sa complice sau sa determine ruperea relatiilor dintre state, sa inlature anumiti lideri politici, inclusiv sefi de state, deveniti indezirabili unor cercuri politice, sa influenteze prin intimidare politica generala a unor state sau pozitia pe care acestea urmeaza sa o adopte in solutionarea unor probleme concrete, sa impuna o doctrina politica ori o anumita forma de organizare a statului, in aceasta ultima categorie incadrandu-se si terorismul de stat, constand in acte de violenta si agresiune exercitata de un guvern sau de o forta politica conducatoare intr-un stat impotriva membrilor propriei societati, dar si, in anumite cazuri, impotriva miscarilor de eliberare nationala a unor popoare subjugate. Necesitatea elaborarii unei Conventii internationale pentru universalizarea reprimarii terorismului a fost abordata, in 1926, la initiativa Romaniei in cadrul Societatii Natiunilor Terorismul este o tactic de lupt neconvenional folosit pentru atingerea unor obiective politice. El se bazeaz pe acte de violen spectacular acionate asupra unor populaii neimplicate n mod direct n conflict dar cu potenial de presiune asupra conducerii

(stat , organizaii, categorii sociale sau, mpotriva unui grup de persoane civile) n sensul scontat de teroriti - producerea unui efect psihologic generalizat de panic i intimidare, augmentat de folosirea manipulativ a mediei, cu scopul atingerii unui obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau convenionale. Terorismul poate fi:

un fenomen caracteristic conflictului asimetric, fiind purtat de pe poziii inferioare de for (militar, politic sau economic), sau purtat de state, grupe de state, organizaii statale, organizaii extraparlamentare, sau interstatale, ca o form de rzboi nedeclarat, neconvenional, care face abstracie de la regulile impuse de Conveniile de la Geneva.

n multe cazuri terorismul este n mod greit asimilat cu insurgena, fanatismul, rzboiul psihologic, crimele de rzboi i atrocitile comise de fore armate regulate sau cu operaiuni clandestine. Cteodat aceast confuzie este ntreinut n mod intenionat din raiuni de propagand. Organizare Practic nu exist dou fenomene teroriste cu acelai tipar de organizare, iar o clasificare poate fi fcut numai pe baza numrului de persoane implicate direct n aciunile teroriste:

1. Terorism Individual - este un caz foarte rar n care indivizi izolai comit acte de terorism. n general numrul de victime i pagubele materiale produse de aceti teroriti sunt reduse, dar efectul de fric i psihoza produs pot fi serioase. Terorismul individual este cel mai dificil de combtut.Adesea, terorismul individual e comis de persoane psihotice. Un celebru terorist individual este Theodore Kaczynski, supranumit n englez Unabomber. Absolvent al Universitii Harvard, doctor n matematic i fost profesor la Universitatea California Berkley. Suferind de schizofrenie, a comis un numr de 23 de atentate pe parcursul a 18 ani, omornd 3 persoane i rnind alte 18.

A fost capturat numai datorit faptului c fratele su i-a recunoscut scrisul, ntrun manifest publicat n pres, i a anunat poliia.
2. Grup terorist izolat - Este format n general dintr-un grup mic de persoane care, fiind rude sau prieteni, se cunosc personal nainte de nceperea activitilor teroriste i decid n mod spontan s treac la acte de terorism. Este un caz rar i dificil de detectat, combtut i anihilat. Ca exemplu este considerat cazul teroritilor Timothy McVeigh i Terry Nichols, responsabili pentru atentatul asupra cldirii FBI din Oklahoma. Exist surse care se ndoiesc de faptul c cei doi ar fi un grup izolat i c de fapt Terry Nichols ar fi colaborat cu grupul terorist islamic Abu Sayyaf, n timpul serviciului su militar, la o baz militar din localitatea Cebu din Filipine). 3. Grup terorist de franciz - iniial acest concept de organizare

aparinea celulelor anarhiste de la nceputul secolului, dar a revenit n actualitate datorit aciunilor grupului terorist Al Qaeda. n esen
este vorba de ncercarea de a oferi o umbrel ideologic, politic i religioas comun pentru a favoriza apariia spontan a unui numr mare de grupuri teroriste izolate, care s acioneze pentru atingerea unor obiective asemntoare fr a avea legturi clare de comand, control i susinere logistic.

Se consider c acest mod de organizare are o eficien redus, compensat fiind de formarea unui numr mare de celule. Elementele de noutate aduse de Al Qaeda n terorismul de franciz sunt:
1. Elaborarea unei ideologii extremiste complexe, bazat pe ideea unei conspiraii cretino-evreieti (cruciai i sioniti") care e pe punctul de a subjuga total lumea islamic i a distruge religia musulman. 2. Spre deosebire de anarhie, Al Qaeda menine un monopol ideologic total asupra coninutului ideatic de franciz, cu trsturi evidente de branding. 3. Folosirea intensiv a internetului pentru rspndirea francizei, atragerea de noi adereni i ducerea campaniei de propagand a propriei audiene. 4. Elaborarea unui pachet de franciz complet. Al Qaeda pune la dispoziia oricrui doritor, nu numai baza ideologic, dar i manuale complete de instrucie (de la metode de aciune i organizare pn la manuale de fabricare a bombelor artizanale)

i furnizeaz la cerere susinere financiar i asisten tehnic dat de instructori, de teroriti. 5. Al Qaeda este primul caz de grup terorist propriu-zis, care i menine modul de organizare convenional, dar n acelai timp ncurajeaz franciza bazat pe grupuri izolate. Din acest motiv unii analiti consider c franciza este folosit numai pentru a crea diversiuni sau ca o surs de carne de tun. Numrul membrilor organizaiilor teroriste de franciz, n funcie de numrul de grupuri izolate care preiau franciza, poate fi cuprins ntre zeci i mii, majoritatea acestor membri fiind implicai direct n planificarea i executarea actelor teroriste. 4. Grup terorist cu susinere extern - n general orice grup terorist a

primit sau va primi n timpul existenei sale susinere de la un stat interesat. nc din timpul rzboiului rece au existat grupuri teroriste care nu aveau baz de susinere proprie, fiind de fapt grupuri teroriste organizate i dependente de un stat sau de un grup de state. n general
grupurile teroriste cu susinere extern sunt compuse din pn la 20 de membri care sunt cu toii implicai direct n planificarea i executarea actelor teroriste (atribuiile de suport, comand i logistic fiind asigurate de unul sau mai multe servicii secrete de stat).

Exemple de terorism cu susinere extern au fost gruparea terorist condus de Carlos acalul (Carlos Ilici Ramirez - vezi Ion Mihai Pacepa) care a fost sprijinit i de statul comunist romn), gruparea terorist palestinian Septembrie cel Negru, creat iniial contra Iordaniei, cu baze i susinere n Siria i Liban - gruparea AbuNidal din aceast organizaie a organizat atacul terorist contra sportivilor israelieni la Olimpiada de var de la Mnchen, muniiile i armamentul fiind transportate n bagajul unor diplomai bulgari.
5. Grup terorist afiliat - majoritatea organizaiilor teroriste importante sunt afiliate unei micri politice, religioase, sau a unui curent ideologic (naionalist, social, ecologist etc.). Aceste organizaii mai sunt denumite i grupri teroriste propriu-zise.

II. CAUZE SI REZULATE ALE TERORISMULUI


Intelegerea corect a cauzelor terorismului este esenial pentru adoptarea unor strategii de combatere a acestui fenomen ct i pentru reducerea numrului de victime i a efectelor negative sociale, politice sau economice. Efortul de analiz i nelegere corect i complet a acestor cauze nu trebuie n nici un caz confundat cu ncercarea de a justifica actele teroriste. 'Nu poate exista nici un fel de justificare moral pentru actele teroriste, indiferent de legitimitatea cauzelor invocate.' De asemenea nelegerea cauzelor terorismului nu are nimic de a face cu atitudinea de capitulare i satisfacere necondiionat a obiectivelor grupurilor teroriste. Majoritatea analitilor susin c terorismul are o cauz strict politic. Orice micare terorist ce capt suficient acces la putere politic pentru a-i promova obiectivele, renun la terorism din proprie iniiativ. Motivele specifice ale terorismului pot fi foarte diverse, dar cele mai comune sunt: Obinere de bani i avantaje Dorina de a rspndi un mesaj - Actul de violen este comis numai pentru a atrage atenia unei stri de fapt, a transmite un mesaj sau pentru a aduce nite idei n dezbaterea public. Teroritii sunt mai preocupai de cantitatea i calitatea "timpului de anten" dect de provocarea unui numr mare de victime. Cele mai cunoscute cazuri sunt: Theodore Kaczynski Unabomber, suferind de schizofrenie, a comis un numr de 23 de atentate pe parcursul a 18 ani, numai pentru a obine publicarea propriilor "manifeste" (ce conineau un program delirant neoludist mpotriva tehnologiei moderne). Weather Underground, grup terorist hippy, care ntre 1969 i 1975 a acionat n SUA pentru a protesta mpotriva

rzboiului din Vietnam i a campaniei dus de poliie i FBI mpotriva micrilor pentru drepturile civile. Terorismul justiiar - Terorismul justiiar a fost numit astfel

deoarece are ca int i pretext rzbunarea i pedepsirea unor aciuni considerate de teroriti nedrepte. Terorismul justiiar este destul de rar, fiind de obicei responsabil pentru asasinate politice.
Exemple: Asasinarea lui Armand Clinescu de ctre legionari ca pedeaps pentru rolul jucat de acesta n uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu. Asasinarea primului ministru israelian, Ihak Rabin de ctre Igal Amir, secondat de fratele su (o grupare terorist format din dou persoane), extremiti de dreapta, pentru semnarea Acordului de la Oslo, considerat de ei ca un act de trdare naional. Atentatul mpotriva cldirii FBI din Oklahoma, comis de un grup terorist izolat ca pedeaps pentru operaiunea FBI mpotriva sectei Davidienilor din Waco, Texas

Fanatismul religios- Fanatismul religios poate constitui un substrat fertil, o baz de susinere a unor grupri, sau organizaii teroriste, dei adesea, ei folosesc manipulativ acest fanatism pentru propriile interese. Alte exemple de folosire a fanatismului religios n scopuri teroriste: Atentatul cu serin comis de secta apocaliptic Aum Shinrikyo n metroul din Tokyo n 1995 soldat cu 12 mori i cteva mii de spitalizai. Anchetatorii poliiei japoneze au considerat c scopul atacului nu a fost pentru a grbi un final apocaliptic al lumii, ci pentru a distrage atenia poliiei de la o anchet criminal asupra liderului sectei. Atentatele comise de teroriti izolai sau de ctre grupuri izolate, mpotriva unor medici i clinici unde se practicau avorturi n SUA. Asasinarea de ctre extremiti islamici a traductorului japonez (n 1993) i rnirea grav a editorului norvegian (n 1995) al crii Versetele Satanice, cartea scriitorului britanic

anatemizat Salman Rushdie, considerat criminal la adresa Profetului Mahomed.

blasfemie

Subminarea autoritii de stat - Dei multe grupri teroriste urmresc ca obiectiv secundar subminarea puterii de stat, numai pentru

micarea anarhist a reprezentat motivul principal pentru activitatea terorist. Lupta pentru eliberare, emancipare i obinerea puterii politice:
Lupta mpotriva Apartheidului - UmKhonto we Sizwe (MK) grup terorist afiliat Congresului Naional African (Africa de Sud) Lupta pentru independen sau autonomie - Micarea separatist basc ETA, Armata Republican Irlandez (IRA), Frontul de Eliberare al Quebecului (FLQ), Organizaia Tigrii Tamili (ELAM) Lupta pentru emancipare economic i politic: Micarea Zapatist i micrile comuniste i anarhiste de insurgen i terorism.

Rezultatele terorismului sunt: 1. 2. 3. 4. 5. Atingerea total a scopurilor politice; Atingerea parial a scopurilor politice: Prelungirea ciclului de Violen Pornirea unui rzboi Restrngerea libertilor individuale dictaturi: 6. Efecte economice colaterale

sau

instaurarea

unei

III. NARCO - TERORISMUL


Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 indreptate asupra SUA au determinat o reorientare a modului de abordare a problematicilor referitoare la terorism i traficul de droguri, fenomene infractionale majore care afecteaza societatea nceputului celui de-al treilea mileniu. Analiza ulterioara a datelor cu privire la cele petrecute la acea dat, precum i a celor cu privire la alte evenimente majore deternlinate de actiuni ale gruparilor teroriste a evidentiat existenta

unor interferente intre terorism i traficul de droguri, ceea ce a facut ca notiunea de narco-terorism sa-i gaseasca tot mai mult locul in explicitarea fenomenelor majore ce definesc actualul context sociopolitic international. Termenul narco-terorism definete derularea unor activitati organizate i puse in practica de grupari teroriste, grupari care, direct sau indirect, sunt implicate in traficul de droguri, banii rezultati, partial sau integral, fiind folositi pentru finantarea activitatilor respective. Datele statistice i analiza derularii unor activitati criminale majore evidentiaza o serie de legturi ntre traficul de droguri i alte forme de manifestare a criminalitatii organizate, precum jocurile ilegale de noroc, prostitutia, traficul ilegal cu arme etc.. Poate cel mai relevant exemplu pe aceasta linie il constituie expansiunea mafiei italiene in SUA la inceputul secolului al XX-lea. Legaturile dintre diferite activitati criminale sunt deternlinate de faptul ca gruparile implicate in acest gen de activitati adesea interactioneaza, mai ales sub aspect teritorial. Conexunile dintre traficul de droguri i violenta n general bine cunoscute, intrucat alterarea functiilor la nivel mental in ceea ce-i privete pe toxicomani, conduce, de cele mai multe ori, la comportamenteiresponsabile i violente, dar legatura cu terorismul este mult mai complexa i vizeaza, pe langa posibilul consum de droguri din partea teroritilor (mai ales a celor sinucigi), finanfarea activitaii acestora, in condifiile in care din traficul de droguri se obin, relativ uor, mari sume de bani. In fapt, posibilitatea unor legatuti stabile intre gruparile criminate i cele teroriste nu constituie o noutate, in multe-situatii, chiar daca fenomenele respective au fost investigate separat, au fost stabilite o serie de interferene intre acestea, noul mod de abordare impus dupa evenimentele din septembrie 2001 conferind o cu totul alta dimensiune fenomenelor respective i relaiilordintre ele. Globalizarea a determinat o schimbare la faa" a modului de derulare a activitailor specifice criminalitafii organizate, valorificarea avantajelor oferite de tehnologie, finanfe, comunicaii i transporturi, in stradania de acoperire eficient a acestor activitai, transformnd liderii gruprilor ce le deruleaz n adevarai "antreprenori ai crimei organizate". In aceste condiii, ameninarea pe care o reprezinta marile grupari criminale implicate in traficul de droguri, care opereaz la nivel regional sau international, este cu atat mai evidenta, finanarea

10

terorismului cu bani proveniti din traficul de droguri trecnd din sfera posibilului in cea a certitudinii. Unul dintre cele mai relevante exemple in acest sens il constituie cazul celebrului antreprenor al crimei organizate columbiene", Pablo Escobar, liderul Cartelului de la Medellin, care, in ultimele doua decenii ale secolului trecut, a controlat comeul cu cocaina la nivel mondial. Initial un oarecare infractor stradal, prin implicare in traficul cu cocaina i punerea in valoare a vocatiei de lider, respectivul a ajuns relativ repede sa dicteze in comerul cu acest drog, context in care a reuit s-i creeze o avere imensa care l-a situat in randul celor mai bogati oameni din lume. Utilizand imensa putere financiara de care dispunea, Pablo Escobar a reuit, prin coruperea unor functionari de rang inalt ai statului, columbieni i americani, sa exercite controlul asupra unor structuri cu putere de decizie i aplicare a legii din Columbia i SUA, avand in vedere asigurarea protectiei cartelului pe care-l conducea i acoperirea activitatilor ilegale in care acesta era implicat, precum i asigurarea legitimitatii banilor proveniti din traficul de droguri, prin introducerea lor in diverse activitati legale derulate in cele doua state. Prin utilizarea acelorai mijloace de presiune, dublate de o serie de asasinate in randul unor politicieni, reprezentanti ai justitiei sau polititi, Pablo Escobar a reuit sa temporizeze adoptarea i punerea in practica a legii care prevedea posibilitatea extradarii in SUA a cetatenilor columbieni implicati in traficul de droguri. Toate acestea, precum i organizarea i punerea in practica in anul 1989 a unui atentat cu bomba asupra unei curse apartinand liniilor aeriene AVIANCA au determinat o reacie dura din partea autoritatilor columbiene i americane, inceputul ultimei decade a secolului trecut marcand declanarea unei adevarate vanatori a membrilor Cartelului de la Medellin, care a culminat cu impucarea lui Pablo Escobar in anul 1993 i destructurarea gruparii pe care o coordona. Dei nu a existat o legatura directa intre Cartelul de la Medellin i o grupare terorista consacrata, in ultima perioada a existentei sale acesta, ca urmare a modalitatilor de actiune utilizate, devenise practic o grupare terorista (oficial nu a beneficial de acest atribut), Pablo Escobar fiind un precursor al narco-terorismului, care folosea puterea sa financiara in vederea promovarii i impunerii ambitiilor politice, apeland la practici deosebit de violente, specifice gruparilor teroriste. Exemplul prezentat se poate constitui intr-un elementul de legatura in evolutia celor doua fenomene infractionale majore, traficul

11

de droguri i terorismul international, spre ceea ce numim, in contextul actual, narco-terorism. Datele pe care le detinem nu pot sa evidentieze o implicare directa a gruparilor teroriste in toate activitatile specifice traficului de droguri (cultivare, productie, stocare, transport, distributie etc.), existand o serie de particularitati specifice fiecarui caz in parte, dar ne conduc spre dovezi ale existentei unei dirijari a banilor proveniti din traficul de droguri spre gruparile teroriste. Probarea acestei ultime afirmatii este dificil de realizat, fiind practic imposibil de "marcat" banii care provin din traficul de droguri i sunt utilizati de gruparile teroriste, mecanismele fmanciare utilizate pentru aceste operatiuni fiind deosebit de sofisticate, derulandu-se de multe ori cu ajutorul unor sisteme financiare neconventionale (hawala), ce au la baza o serie de traditii, convingeri religioase i simpatii manifestate in plan politico-cultural. Analizand conexiunile dintre traficul de droguri i terorism este necesar sa evidentiem diferentele pe care le presupune violenta asociata traficului de droguri i cea specifica narco-terorismului. In ceea ce privete violenta generata de traficul de droguri, aceasta se poate manifesta in randul consumatorilor, ca urmare a alterarii functionarii normale a mecanismelor specifice organismului uman, sau are ca tinte pe cei care produc perturbatii de orice fel activitatilor de trafic propriu-zise (Productia, transportul, distributia etq.) ambele directii de manifestare (conflicte intre toxicomani, conflicte intre grupari rivale, conflicte intre traficanti i autoritati etc.) fiind intalnite zilnic, la vedere, i afecteaz la scara mica ambientul social. In opozitie cu aceast situatie, terorismul presupune actiuni violente, motivate public, premeditate, cu impact major asupra ambientului social i sunt indreptate asupra unor tinte necombatante, cei care le pun in practica fiind, in cele mai multe cazuri, "invizibili". Daca implicarea grupanlor teroriste in toate etapele ce definesc traficul de droguri este aproape exclusa, se constata ca acestea pot fi prezente mai mult inceeace inseamna asigurarea unei protectii in legatura cu transportul drogurilor, depozitarea temporara, tranzitarea unei anumite regiuni, activitatea de productie in locatiile special amenajate, distributia ntr-o anumita regiune etc.. Dupa cum se poate constata, acest gen de activitati nu presupune manipularea drogurilor, dar sunt activitati care, in baza unor taxe de protectie, pot asigura fonduri pentru sustinerea gruparii teroriste aflata n discuie. 0 alta modalitate practicata degruparile teroriste pentru obtinerea fondurilor necesare o constituie perceperea de taxede la

12

conationali sau simpatizati care sunt implicai in traficul de droguri, in schimbul trecerii sub tacere a acestor activitati (mai ales in situatiile in care traficantii se afla in afara teritoriului national), situatie ce nu implica efectiv gruparea terorista respectiva in derularea traficului de droguri. De asemenea, liderii unor grupari implicate n traficul de droguri pot decide s sustina financiar activitatile unor grupari teroriste care lupta pentru o cauza mpartaita i de traficanti, legatura fiind de natura ideologico-culturala. In acest context, devine din ce n ce mai clar faptul ca elementul de legatura dintre traficul de droguri i terorism ramane banul, dezvoltarea unor conexiuni de profunzime ntre cele doua fenomene infractionale intrnd in domeniul cazurilor particulare. Un exemplu n acest sens l constituie activitatile gruparilor insurgente din Columbia i Burma, Armata Forelor Revolutionare din Columbia (FARC) i, respectiv, United Wa State Army (UWSA), care provin din structuri politice de orientare socialista, ce au activat legal in tarile respective. n prezent acestea, fiind n afara legii, lupta impotriva autoritatilor pentru instaurarea unei noi puteri politice, deruland activitati armate, inclusiv din cele specifice arsenalului gruparilor teroriste, avand ca principala sursa de finantare traficul international de droguri in care sunt implicate in mod activ. 0 alta situatie este cea a gruparilor teroriste care activeaza In Orientul Mijlociu (HAMAS, HEZBOLLAH etc.), fara a exista dovezi concludente privind implicarea lor in traficul international de droguri, dar care folosesc ca surse de finantare fonduri ce provin, in mod direct sau indirect, din traficul de droguri, legaturile stabilite n plan ideologic i culturar intre liderii acestora i cei ai unor grupari implicate n traficul de droguri fiind determinante. n mod asemanator a fost finantat i Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), micare politica revoluionara a etnicilor kurzi nfiintata n anul 1974, care, n perioada anilor '80, a initiat o serie de activitati teroriste, existand indicii ca finantarea acestora a fost sustinuta de puternicele familii kurde implicate in traficul international cu heroina, mare parte a membrilor acestora fiind simpatizani ai PKK, dar nu participau direct la derularea activitatilor teroriste. Complexitatea situatiei din Afganistan i faptul ca o serie de exponeni ai gruparii teroriste condusa de Osama bin Laden i-au gasit adapost in regiune au determinat pe multi sa afirme ca teroritii sunt implicai n traficul cu heroina afgana pentru a-i asigura fondurile

13

necesare existenei i continuarii luptei pentru cauza pe care au adoptat-o. La aceasta a contribuit i faptul ca guvernul afgan nu reuete sa exercite un control real i eficient asupra intregului teritoriu, in anumite regiuni autoritatea liderilor religioi fiind mult mai puternica, in contextul in care o parte dintre acetia au legaturi directe cu traficantii de droguri. Prin urmare, au existat voci care au sustinut faptul ca Afganistanul este un Darco-stat, aspect supradimensionat, in contextul in care guvernul afgan a intreprins o serie de masuri, fara precedent pe linia asigurarii stabilitatii interne a statului i a instaurarii ordinei de drept, procese aflate in curs de derulare, care presupun in mod obiectiv i o serle de compromisuri, eradicarea culturilor de mac i stoparea traficului cu heroina fiind deziderate cu un orizont temporar indepartat. Amploarea acestor activitati justifica temerile comunitatii internationale, fiind evident ca banii proveniti din droguri joaca un rol important in sustinerea luptei intreprinse de diverse grupari locale impotriva guvernului afgan i a prezentei militare strmne, in contextul in care acestea nu dispun practic de prea multe alternative de finantare. Se estimeaza ca la nivelul anului 2003, gruparile care desfsurau actiuni armate pe teritoriul afgan, multe avand exponenti ai talibanilor sau ai gruparii al-Qaida, au beneficiat pentru propria finantare de peste 150.000.000 $ proveniti din traficul de droguri. Nu exista date certe cu privire la implicarea acestor grupari in traficuf de droguri, dar serviciile de informatii britanice i americane au obtinut o serie de elemente care certifica existenta unor legaturi stabile, bine conturate, intre exponentii acestor grupari i liderii celor implicate in traficul de droguri, aspecte1e ideologico-culturale fiind determinante in initierea i mentinerea lor. Tot in plan informativ s-a conturat faptul ca nationalistul afgan Haji Juma Khan este principalul coordonator al traficului cu heroin afgan dispunand de o infrastructura care-i permite sa traficheze heroina, prin Pakistan, spre principalele piete europene i sa furnizeze arme gruparilor teroriste care actioneaza pe teritoriul afgan, aflandu-se in legtura directa cu liderii acestora. Aspectele prezentate vin sa confirme faptul ca traficul de droguri poate constitui una dintre principalele surge de finantare a terorismului international, dar nu exist dovezi evidente privind implicarea gruparilor teroriste in traficul de droguri. Elementul de legtura intre traficantii de droguri i teroriti ramane banul, modalitatile in care se realizeaza efectiv finantarea acestora din urma fiind de o mare

14

diversitate i complexitate, proces in care spalarea bani lor proveniti din vanzarea drogurilor joaca un rol deosebit de important. Finantarea gruparilor teroriste se poate realiza fie direct, cu bani proveniti din activitati specifice criminalitatii organizate, dintre care traficul de droguri i perceperea unor taxe de protectie sunt dintre cele mai reprezentative, fie cu bani rezultati din activitati legale amorsate i intretinute in multe situatii cu bani obtinuti ilegal in urma unor activitati de natura criminala, precum i din donatii ale unor simpatizanti. Trebuie avut in vedere faptul ca finantarea unei, actuni teroriste nu presupune sume foarte mari de bani (actiunea din 11 septembrie 2001 nu a ridicat costurile 13 mai mult de 500.000 $), dar finantarea unei grupari. teroriste presupune existenta unor importante sume de bani care sunt dirijate pentru organizarea activitatilor, recrutarea de noi membri, antrenarea i echiparea acestora i, in final, finantarea operatinilor. In paralel, marile grupari teroriste investesc importante sume de bani in campanii mediatice, actiuni de influentarea unor lideri politici i derularea unor proiecte in plan social menite sa atraga noi simpatizanti. In acest context, gruparile criminale sunt permanent preocupate pentru a gasi surse de finantare cat mai stabile, un rol important in aceasta directie jucandu-l derularea directa, dar mai ales prin intermediari (simpatizanti), a unor activitati economice care sa le asigure veniturile necesare i sa mascheze provenienta initiala a banilor rezultati ,din activitati ilegale. Pentru aceasta gruparile teroriste apeleaza la expeti financiari care activeaza in cadrul unor firme special create, deruland o serie de tranzactii prin intermediul mai multor firme fantoma, ceea ce le asigura introducerea banilor in circuitul legal. Tot prin intermediul acestor firme sunt reciclati i banii obfinuti de gruparile teroriste in urma unor donatii venite de la simpatizanti sau a colectarii unor taxe de protectie, casele de schimb valutar aflate sub controlul direct sau indirect al gruparilor teroriste jucand un rol deosebit de important in aceste activitati. 0 alta practica pentru efectuarea unor plati, uzitata mai ales in Orientul Apropiat i cel Mijlociu, vizeaza folosirea sistemelor financiare informale (hawala), care se bazeaza pe existenta unui lant de brokeri ce realizeaza tranzactii cu bani, cash in baza unor conventii preexistente, intre acetia fiind stabilita i indelungata cooperare bazata pe relaii de incredere ce ine, in general, de legaturile de rudenie dintre ei. De asemenea, pot fi folosite i bancile islamice, care opereaza mai ales in Asia i Africa, a cror functionare are la baza

15

strict legea islamic ceea ce implica inexistenta unor norme de prevenire a spalarii banilor i a controalelor executate de autoritatile fiscale ce opereaza in aceasta directie. Intrcat, la nivel international, au fost declanate o serie de mecanisme menite sa identifice i sa blocheze sursele de finanare a gruparilor teroriste, acestea incearca sa se deeze cat mai mult de activitatile ilegale care pot intra in vizorul autoritailor, sens in care apeleaza la intermediari, mai ales din randul simpatizantilor conationali care locuiesc de mai multa vreme in strainatate i nu au intrat in nici un fel in atentia autoritatilor. Acest aspect de relativa noutate ingreuneaza i mai mult sarcina autoritailor pe linia depistarii i blocarii surselor de finantare a gruparilor teroriste, devenind din ce in ce mai clara necesitatea derularii unor actiuni de cooperare la nivel regional i international, sustinute de apbrtul discret, dar eficient, al serviciilor de informaii. Aspectele prezentate in cadrul acestei lucrari au incercat sa evidentieze principalele repere ce definesc cadrul de manifestare al traficului i consumului de droguri in actualul context socia-politic international. Incercarile de limitare i chiar interzicere a productiei i consumului de droguri a intampinat o serioasa opozitie determinata atat de considerente de ordin cultural, cat mai ales de considerente de ordin economic, satisfacerea cererii i valorificarea ofertei determinand aparitia primelor nuclee ale gruparilor crinale spializate In traficul de droguri. Masurile cu privire la traficul i consumul de droguri, adoptate treptat, la nivel regional $i ulterior international, de autoritatile din majoritatea statelor lumii, au determinat, pentru punerea lor In practica, crearea unei adevacate infrastructuri institutionale i dirijarea unor importante fonduri pentru functionarea acesteia, putandu-se vorbi la ora actuala de un adevacat razboi declanat impotriva traficului i consumului de droguri. Rezultatele tuturor acestor masuri sunt greu de evaluat, in ciuda unor succese de moment, fenomenele traficului i consumului de droguri derulandu-se in continuare cu intensitate crescuta, eliminarea unor furnizori de droguri de pe pietele internationale ale toxicomanilor generand, pentru satisfacerea cererii, aparitia altora sau intensificarea activitatii celor deja existenti. Cateva exemple in acest sens vizeaza mutatiile survenite in ceea ce privete productia de heroina in state cu traditie in domeniu, precum Tailanda i Pakistan, scaderea nivelului acesteia ca urmare a

16

masurilor dure adoptate de autoritatile locale, cu sprijin international, fiind compensata de creterea productie in Afganistan i mentinerea la un nivel ridicat in Burma. 0 situatie asemanatoare se intalnete i in America de Sud, unde scaderea productiei de cocaina in Bolivia i Peru, determinata de masurile intreprinse de autoritati, a fost compensata de creterea acesteia in Columbia, dar i de aparitia unor mici producatori in tarile vecine care anterior nu erau cunoscute in acest domeniu. Acolo unde aceste compensari nu s-au putut face printr-o contrabalansare a productie la nivel regional, a aparut in mod natural, guvemata de legea cererii i ofertei, alternativa drogurilor sintetice. In fapt, toate aceste contrabalansari asigura la nivel global o pastrare a echilibrului dintre cerere i oferta, in conditiile in care interesele de natura financiara ce se regasesc in spatele traficului de droguri determina exercitarea unor presiuni deosebite pentru perpetuarea fenomenului. In aceste conditii se ridica din ce in ce mai des problema eficientei luptei impotriva traficantilor de droguri, in contextul in care, eradicarea fenomenului s-ar realiza de la sine daca ar disparea cererea. Sigur ca aceasta solutie este imposibil de materializat, dar in ultimii ani, la nivel international, s-a alocat o tot mai mare atentie, precum i fondurile necesare, diminuarii cererii de droguri la nivel mondial, un rol important in acest sens avandu-l educatia populatiei, in general, i a consumatorilor de droguri in particular. 0 solutie mult mai indrazneata, insa, incepe sa se intrevada din ce in ce mai mult i vizeaza abordarea intr-o maniera mult mai relaxata din punct de vedere legal a consumului unei anumite categorii de droguri, asemanator consumului de alcool i tutun. Aceasta solutie vizionara capata din ce in ce mai multi adepti, mai ales la nivel european, "modelul olandez" fiind tot mai des evocat ca o reuita in domeniu. Un prim pas in aceasta directie l-a constituit impartirea drogurilor in doua mari categorii - droguri putemice i droguri uoare, functie de efectele pe care le genereaza asupra organismului uman i inducerea starii de dependenta. 0 prima consecinta a acestui demers a constituito faptul ca, din punct de vedere al raspunderii penale, in multe state europene, consumul individual de droguri uoare, cu referire expresa la consumul de cannabis, beneficiaza de o oarecare toleranta, mergand pana la permiterea consumului in locatii i conditii bine definite, in tari precum Olanda, Elvetia, Marea Britanie etc.. Consumul de droguri in randul tinerilor i mai ales in randul copiilor este o prioritate in raport cu cel in randul adultilor, consumul

17

de droguri uoare este de mai mic interes decat consumul de droguri putemice, consumul de droguri in grup i in locuri publice este o prioritate in raport cu cel individual i in locuri private, consumul ocazional de droguri nu prezinta aceli interes precum consumul sistematic sau dependenta de droguri etc.. Daca in problema consumului de droguri, din punct de vedere legal, se poate vorbi deja de un tratament diferentiat in ceea ce privete tipurile de droguri folosite i contextul in care se utilizeaza acestea, referitor la traficul de droguri abordarea este trananta i se deruleaza strict in parametrii stabiliti de legea penal a, fiind luate in discutie atat implicatiile directe, cat i cele indirecte generate de materializarea fenomenului. In acest sens, trebuie avut in vedere, in primul rand, activitatile de spalare a bani lor proveniti din traficul de droguri, precum i posibilitatea utilizarii, cel putin a unei parti a acestora, pentru finantarea altar activitati ilegale, de natura criminala, inclusiv terorismul international.

IV. CONCLUZII
Terorismul este astzi o grav ameninare a pcii i nelegerii ntre popoare! Este una dintre cele mai grave infraciuni ce pune n pericol sigurana i viaa cetenilor folosind violena ilegal mpotriva ordinii de drept. Indiferent de motivaie, forme sau manifestri, actele de terorism sunt considerate ca fiind de natur criminal. i mai mult dect att, teroritii sunt etichetai drept criminali n serie. Ca realitate social, fenomenul terorist face parte din acea categorie de criminalitate ce cuprinde fapte constnd n svrirea unor acte de violen sau de ameninare cu violena, menite s induc o stare de panic n rndul opiniei publice, n scopul satisfacerii unor revendicri etnice, politice, ideologice, sociale, religioase ori de alt natur. Prezena unor scopuri politice este cea care difereniaz terorismul de celelalte acte criminale astfel, grupurile sau indivizii ce comit aceste acte teroriste urmresc rsturnarea regimurilor politice n cele mai multe cazuri pentru a distruge ordinea public, pentru a dezorganiza societatea. Terorismul este un fenomen negativ, o aciune

18

inuman premeditat, deseori sinuciga, ce contribuie ntotdeauna la amplificarea nelinitii i durerii comunitilor.

19

V. BIBLIOGRAFIE
George-Marius Tical Crima Organizata si Terorismul, Ed Fundatiei Universitare Dunarea de Jos, Galati, 2006 Traian Liteanu, Teodoru Stefan, Constantin Stoica Traficul de Droguri. Repere, dimensiuni si perspective, Ed. ANI, Bucuresti, 2005 Constitutia Romaniei 2003 Legea 535/2004 Prevenirea si combaterea terorismului Legea 550/2006 Legea Jandarmeriei Ghidul privind reprimarea terorismului 1981, anexa 1 Stategia Natioanala a Romaniei 2006

20

21