REFERAT

pe tema:
Combaterea terorismului
 CUPRINS

pag.

Introducere………………………………………………...........................................…...........3-4

1. Definiția
2. Actele normative care reglementează combaterea terorismului
3. Elemente de drept comparat
4. Jurisprudența
5. Compatibilitatea legislației Republicii Moldova cu legislația europeană
6. Propuneri de lege ferendă

Concluzii şi recomandări ……………………………………………………............................22

Bibliografie ………………………………………………………………………......................23

Anexa 1………………………………………………………………………........................24-26

2
Introducere

3
 1. Definiția
 act terorist – infracţiune prevăzută la art. 278 din Codul penal al Republicii Moldova;
 activitate teroristă (activități teroriste) – activități care includ:
– planificarea, pregătirea, tentativa de săvîrşire şi săvîrşirea unui act terorist sau a unei alte
fapte ce constituie infracţiune cu caracter terorist;
– constituirea unei formaţiuni armate ilegale, a unei organizaţii criminale, a unui grup
organizat în scopul săvîrşirii uneia sau mai multor infracţiuni cu caracter terorist;
– recrutarea, favorizarea, înarmarea, instruirea şi utilizarea teroriştilor;
– ralierea la organizaţiile teroriste sau participarea la activitatea acestor organizaţii;
– finanţarea pregătirii sau comiterii unui act terorist ori a unei alte infracţiuni cu caracter
terorist, finanţarea unei organizaţii teroriste, a unui grup terorist sau a unui terorist, precum şi
acordarea de sprijin acestora pe alte căi;
– acordarea de suport informaţional sau de alt ordin în procesul planificării, pregătirii sau
comiterii unui act terorist ori a unei alte fapte ce constituie infracţiune cu caracter terorist;
– instigarea în scop terorist, justificarea publică a terorismului, propaganda ideilor
terorismului, răspîndirea de materiale sau informaţii ce îndeamnă la activităţi teroriste sau
îndreptăţesc desfăşurarea unor astfel de activităţi;
– oricare dintre acţiunile menţionate efectuate prin intermediul sistemelor informaţionale şi al
reţelelor de comunicaţii electronice;
– orice alte fapte ce constituie infracţiuni cu caracter terorist;
activitate teroristă internaţională – activități teroriste înfăptuite:
– de un terorist, de un grup terorist sau de o organizaţie teroristă pe teritoriul a două sau mai
multor state, aducînd prejudicii intereselor acestor state şi/sau unor organizaţii internaţionale;
– de cetăţenii unui stat împotriva cetăţenilor unui alt stat sau pe teritoriul unui alt stat;
– în cazul în care atît teroristul, cît şi victima terorismului sînt cetăţeni ai aceluiaşi stat sau ai
unor state diferite, dar infracţiunea a fost săvîrşită în afara teritoriilor acestor state;
 terorism – fenomen cu un grad înalt de pericol social, caracterizat printr-o ideologie radicală şi o
practică de influenţare prin violenţă a luării unor decizii de către autorităţi şi instituţii publice sau
organizaţii internaţionale, însoţite de intimidarea populaţiei şi/sau de alte acţiuni violente ilegale;
 prevenirea terorismului – ansamblu de măsuri specifice cu caracter permanent, întreprinse cu
anticipaţie de către autorităţile abilitate prin lege cu atribuţii de prevenire a terorismului, bazate
pe acţiuni informative, educative, organizatorice, de pază, de protecţie, de informare şi relaţii
publice, de optimizare a cadrului legislativ, de cooperare naţională şi internaţională în scopul
identificării şi înlăturării factorilor de risc şi a ameninţărilor cu tentă teroristă;
 combaterea terorismului – măsuri şi acţiuni ofensive întreprinse de autorităţile competente în
scopul descoperirii şi curmării activităţilor teroriste şi al atenuării urmărilor acestora.

4
 1. Conceptul de terorism

Dicţionarul explicativ al limbii romane” explică etimologia termenului de „terorism” ca

provenind din franţuzescul “terrorisme” care semnifică totalitatea actelor de violenţă comise de
un grup sau de o organizatie pentru a crea un climat de insecuritate sau pentru a schimba forma
de guvernământ a unui stat . Cu toate acestea nu există o definţie clară a terorismului, aceasta
fiind extrem de disputată, ceea ce face ca lupta împotriva acestui flagel care afectează intrega
societate sa fie foarte dificilă1.

La mijlocul secolului XIX, termenul de „terorism” si-a schimbat înţelesul şi a devenit asociat
cu utilizarea violenţei împotriva guvernelor de către miscările revoluţionare. Acesta este şi sensul
in care termenul este cel mai des folosit în prezent2 . În secolul XX grupările teroriste s-au
împărţit in două categorii după scopurile politice urmărite de terorişti: grupuri etnico-naţionaliste
precum Armata Republicană Irlandeza(IRA) sau Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei si
grupuri ideologic-revoluţionare precum Brigada Roşie sau banda Baader-Meinhof. Un rol
important este ocupat în secolele XX şi XXI de către teroriştii religioşi precum gruparea Al
Qaeda.

Odată cu trecerea timpul se observă o scădere a atacurilor teroriste la nivel global , dar are
loc o crestere substanţială a atacurilor sinucigaşe şi a numarului de morţi, demonstrându-se astfel
faptul că unele grupări teroriste sunt mult mai preocupate să facă rău decat sa întreprindă acţiuni
de discriminare. La sfârsitul secolului XX, terorismul s-a internaţionalizat şi s-a aliat cu cercurile
de cimă organizată. Dacă mai demult teroriştii operau doar intr-o singură ţară, multe grupuri au
acum celule şi baze de finanţare oriunde în lume. Astfel statelor le este greu să lupte cu
terorismul. O strategie eficientă de contraterorism necesită o reacţie internaţională

1.1.Terorismul suicidar și contraterorismul

Terorismul suicidar reprezintă acea forma de terorism care presupune sinuciderea

teroriştilor care participă la atac. Sinuciderea se realizează de cele mai multe ori prin detonarea
de explozivi atasaţi de corp sau prin detonarea de exploziv in vehicolul cu care calatoresc
teroriştii. Un caz aparte a avut loc la 11 septembrie 2001 când nu a fost folosită niciuna din cele
două metode, ci avioanele deturnate au fost ciocnite de diverse clădiri. Începând din 2003 s-a
observat o creste a atacurilor teroriste suicidare,ceea ce ne duce cu gandul la faptul ca teroriştii
consideră această metodă eficientă.

1
George Cristian Maior, „Incertitudine, gândire strategică şi relaţii internaţionale în secolul XXI”, Rao, 2009, p. 207
2
Paul Robinson, “Dicţionar de securitate”, edit. CA Publishing, 2010, p. 227
5
 Contraterorismul reprezintă totalitatea strategiilor menite sa limiteze şi, dacă este posibil să
elimine terorismul. Există două tipuri de strategii antiteroriste: „modelul razboiului” si „modelul
justiţiei penale”.

-„modelul razboiului” se referă la campania împotriva terorismului ca fiind înrudită cu razboiul-

Războiul Global împotriva Terorismului inţiat de SUA în 2001 se încadrează in acest model.
Aceasta presupune că teroriştii ar trebui combătuţi prin mijloace militare, nelasându-se loc
niciunei negocieri, ceea ce se dovedeşte deficitar, deoarece atacurile militare nu reprezintă o
soluţie de lungă durată.

-„modelul justiţiei penale” consideră că soluţia în problema terorismului este una politică si nu
una militara, guvernele ar trebui sa urmărească tratarea violenţei teroriste ca pe orice problemă
de crima organizată, nefăcându-se nicio diferenţă între un terorist şi orice acuzat. De fapt, în
majoritatea campaniilor antiteroriste se regăseşte o combinaţie între cele două modele, abordarea
fiecărui caz va depinde în cea mai mare parte de circumstanţe.

1.2 Clasificarea acţiunilor teroriste

Terorismul se manifestă sub aspecte multiple scopurile sale fiind aceleaşi. Aceste acţiuni pot
fi clasificate astfel:

a)Acţiuni teroriste calificate după modalităţile de executare:

- terorismul direct care urmăreste un scop imediat, acesta constituind însuşi obiectivul acţiunii
propriu-zise

- terorismul indirect în care se încadrează toate actele distructive care vin în sprijinul înfaptuirii
actului principal

b)Acţiuni teroriste clasificate dupa spaţiul în care se practică:

- terorism naţional sau intern când toate acţiunile se desfăşoară pe teritoriul unui stat

-terorism internaţional cand acţiunile teroriste se prelungesc pe teritoriul mai multor state

c)Acţiunile teroriste clasificate după mobilul care stă la baza actului terorist:

- terorismul de drept comun este de fapt terorismul folosit în scopuri personale

- terorismul social se caracterizează prin faptul că nu depăşeşte graniţa unui stat

6
- terorismul politic este dirijat împotriva statelor şi a organelor sale democratice

- terorismul de stat este forma cea mai gravă şi mai distrugătoare, fiind numit şi terorism
politico-guvernamental armat

d)Acţiuni teroriste clasificate după tipologia formelor de manifestare:

- terorismul organizaţional este specific grupărilor mici care nu dispun de sprijin popular

- terorismul practicat în contextul insurgenţelor menit să erodeze credibilitatea guvernului prin

- terorismul sponsorizat care implică sprijinirea unor grupări teroriste de către state suverane.

1.3 Strategia Naţiunilor Unite (ONU) de Combatere a Terorismului

Strategia Naţiunilor Unite de Combatere a Terorismului este un instrument unic pentru

îmbunătăţirea rezultatelor luptei împotriva terorismului la nivel naţional, regional şi
internaţional3.

Strategia are la baza patru piloni de acţiune:

- măsuri care să stabilească ce anume contribuie la răspândirea terorismului;

- măsuri de prevenire şi combatere a terorismului;
- măsuri de construire a capacităţii statelor de a preveni şi de a combate terorismul şi
întărirea rolului sistemului ONU în acest sens;
- măsuri de asigurare a respectării drepturilor omului pentru toţi şi supremaţia legii ca bază
a luptei împotriva terorismului13 .

1. Identificarea condiţiilor care conduc la răspândirea terorismului: conform acestui

pilon tematic, Statele Membre trebuie să identifice condiţiile care conduc la răspândirea
terorismului prin îmbunătăţirea programelor de prevenire a conflictelor, negociere, mediere,
conciliere, menţinere şi construire a păcii. Ele trebuie, de asemenea, să acorde importanţă
iniţiativelor care promovează toleranţa interreligioasă si interculturală, care reduc
marginalizarea grupurilor vulnerabile, cum ar fi tinerii, si care promovează incluziunea
socială. Statele membre trebuie sa tina cont de nevoile victimelor prin adoptarea de sisteme
de asistenţă la nivel naţional şi regional .

3
Bencheci Marcel , Teza de doctor „Combaterea terorismului contemporan și consolidarea sistemului de securitate
națională”, pag 21
7
 2. Prevenirea şi combaterea terorismului: după cum se recunoaşte in Strategie,
teroriştii au nevoie atât de mijloace pentru a-şi duce la bun sfârşit atacurile, cât şi de un set de
ţinte valoroase, de aceea, conform acestui pilon tematic o mare varietate de acţiuni sunt
recomandate statelor membre pentru a nu permite accesul teroriştilor la resurse şi pentru a
proteja anumite ţinte vulnerabile .

3. Construirea capacităţii unui stat de a contracara terorismul: în Strategie, statele

membre au recunoscut necesitatea creării de capacităţi ca bază a efortului global de a
contracara terorismul. Sub acest al treilea pilon de acţiune, Strategia solicită comunităţii
internaţionale, şi mai ales sistemului Naţiunilor Unite, să furnizeze asistenţa tehnică pentru
identificarea lipsurilor sau vulnerabilităţilor, pentru a oferi posibilitatea unui nou schimb de
informaţii şi pentru networking care ar putea duce la cooperare inter-statală, la schimbul de
bune practici şi la creşterea conştiinţei publice vizavi de ameninţarea terorismului .

4. Protejarea drepturilor omului în concordanţă cu combaterea terorismului: sub cel

de-al patrulea pilon al Strategiei, statele membre se angajeaza să adopte măsuri pentru
respectarea drepturilor omului pentru toţi şi funcţionarea statului de drept ca o bază
fundamentala a luptei împotriva teorismului. Au fost oferite garanţii că vor fi luate masuri
vizavi de violarea drepturilor omului şi pentru asigurarea oricăror măsuri necesare
contracarării terorismului în concordanţă cu prevederile legate de drepturile omului.

8
2. Actele normative care reglementează combaterea terorismului

9
3. Elemente de drept comparat

10
 4. Jurisprudența

Infracţiunea de terorism este una dintre cele mai periculoase infracţiuni împotriva
securităţii publice şi siguranţei statului, care deseori are nu numai caracter naţional, dar şi
internaţional. Republica Moldova a aderat la Convenţia privind Terorismul cu Bombe, adoptată
la New York la 12 ianuarie 1998 şi a ratificat-o prin Legea nr.1239 din 18 iulie 2002, care
determină direcţiile de bază de combatere a actelor de terorism (a se vedea Convenţia Europeană
pentru Reprimarea Terorismului din 27.01.1997 "TI, 2001, vol.28, pag.74").

Obiectul terorismului îl constituie securitatea publică. Ca obiect suplimentar al

terorismului apare viaţa şi sănătatea persoanei, patrimoniul şi ordinea de administrare.

Necatând la faptul că în art.278 din Capitolul XIII este reglementat actul terorist, în
practică această infracțiune în Republica Moldova nu întîlnim. Însă de nenumărate ori avem
alerte false de terorism. Pentru aceste fapte ilegale conform art.281 din Codul Penal al RM-
Comunicarea mincinoasă cu bună-ştiinţă despre actul
de terorism - Comunicarea mincinoasă cu bună-ştiinţă despre pregătirea unor explozii,
incendieri sau a altor acţiuni care periclitează viaţa oamenilor, cauzează daune materiale în
proporţii mari sau provoacă alte urmări grave se pornesc dosare penale. Amenzile pentru alertele
false au fost majorate, astfel prin sancțiuni mai dure sub formă amenzilor usturătoare statul a
întreprins măsuri pentru combaterea terorismului. Codul Penal al Republicii Moldova prevede
pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 550 la 850 unităţi convenţionale sau muncă
neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau pedeapsa cu închisoare de pînă
la 2 ani. La fel, unele cazuri în baza art.342 din Codul Contravențional se pornesc dosare
contravenționale pentru chemarea intenţionat falsă a serviciilor specializate.

Prin comunicarea mincinoasă cu bună-ştiinţă despre actul de terorism în diverse locuri,

atât publice, cât și private oamenii urmăresc anumite obiective, împiedică pe cineva, acordă
atenție la ceva sau fac apeluri telefonice false din glumă, din răzbunare, din cauza unei dereglări
psihice etc. În majoritatea cazurilor motivele nu sunt clare. De mai multe ori sunt persoane care
comunică despre prezența unui dispozitiv explozibil la sediul instanţei de judecată, Ambasade, în
instituții de învățămînt, instituții medicale, bănci, aeroportul, gara feroviară etc.

11
 În urma apelulurilor nimic nu se întîmplă decât panica, evacuarea de urgență a tuturor
persoanelor aflate în clădire, activitatea instituţiilor de stat sau celor private fiind perturbată

12
pentru mai mult timp. După încercuirea zonei și câteva ore de cercetări Procuratura sau
serviciile specializate ale Poliției de obicei informează că specialiştii Centrului Tehnico-
Criminalistic și Expertize Judiciare nu au depistat vreun dispozitiv explozibil sau ceva suspect.

La fel, sunt expediate și mesaje electronice despre minarea anumitor instituții.

Nimeni nu se gîndește despe înregistrarea apelurilor. Câteodată poate fi ori fals, ori
adevăr.

În aceste apeluri telefonice, de obicei, este înregistrată vocea unui individ necunoscut,
care comunică despre amplasarea într-un anumit loc a unui obiect explozibil. Deseori, se
constată că aceste persoane anterior au fost judecate pentru diverse infracţiuni.

13
 Ministerul afacerilor externe și integrării europene condamnă cu fermitate atacul
terorist care a avut loc pe 2 iulie 2016, în capitala Republicii Populare Bangladesh, Dhaka,
soldat cu moartea a peste douăzeci de cetățeni străini din Italia, Japonia, SUA, India și
reprezentanți ai forțelor de ordine locale.

14
 Ministerul îşi exprimă solidaritatea cu autoritățile statului Bangladesh, Italiei, Japoniei,
SUA și Indiei, regretul profund pentru pierderile de vieți omenești, compasiunea fată de familiile
îndurerate.

Ministerul reiterează angajamentul ferm al Republicii Moldova în combaterea tuturor

formelor de terorism şi reafirmă necesitatea conjugării şi intensificării eforturilor internaţionale
în combaterea acestora.

15
 5. Compatibilitatea legislației Republicii Moldova cu legislația europeană

Terorismul amenință securitatea noastră, valorile societăților noastre democratice și drepturile și

libertățile cetățenilor europeni.
Combaterea terorismului reprezintă o prioritate majoră pentru UE și statele sale membre, precum
și pentru partenerii săi internaționali.
Securitatea reprezintă o preocupare majoră pentru europeni: marea majoritate (80%) doresc ca
UE să depună mai multe eforturi pentru combaterea terorismului. Din 2015 încoace, numărul atacurilor
teroriste inspirate de religie a crescut în UE, din mare fericire in RM nivelul terorist este scăzut!Moldova
se numără printre ţările cel mai puţin afectate de terorism!
Legea cu privire la combaterea terorismului sa axat pe principiile europene, de astfel nivelul este
mai redus!
Prevenirea ş i combaterea terorismului, la nivel naţ ional, se desfăşoară, în prezent, î n conformitate
cu prevederile Legii nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi
completările ulterioare. Legea a fost menită să asigure (1) adaptarea la provocările aduse de evoluţia
fenomenului terorist, și de strategia actelor internaționale pentru o integrare in UE!
În Republica Moldova preocuparea de fenomenul terorismului este una reală, odată ce implicaţiile
sale negative, datorate prezenţ ei conflictului transnistrean, a corupţiei, spălării de bani, traficului de
droguri, fiinţe umane şi armament, deţin un rol semnificativ în dezvoltarea terorismului internaţ ional. În
ţ ara noastră, la etapa actuală cercetarea terorismului ş i a securităţ ii este realizată în cadrul centrelor
academice şi de cercetare, inclusiv prin organizarea diferitelor mese rotunde!Republica Moldova
cooperează cu structurile internaţionale de securitate î n domeniile prevenirii ş i soluţionării conflictelor,
gestionării crizelor, combaterii terorismului şi neproliferării armelor de distrugere în masă. În calitate de
element al sistemului securităţii internaţionale, ţara noastră participă la eforturile globale, regionale ş i
subregionale de promovare a stabilităţ ii ş i securităţii internaţionale prin cooperarea î n cadrul UE, NATO,
ONU, OSCE şi al altor organizaţii internaţionale în domeniu. Securitatea naţ ională a Republicii Moldova
nu poate fi concepută în afara contextului securităţ ii internaţionale, iar în cadrul eforturilor de integrare
europeană a ţării noastre o atenţ ie deosebită se acordă intensificării cooperării cu UE, orientată spre
consolidarea securităţ ii naţ ionale ş i a celei regionale. Rolul ţ ării noastre î n cadrul sistemului de securitate
internaţională este determinat de mai mulţi factori, printre care: interesele naţ ionale; principalele
ameninţări, riscuri ş i vulnerabilităţi la adresa securităţii naţ ionale; principalele repere ale politicii externe
ş i ale politicii de apărare; căile de asigurare a securităţii naţ ionale.

16
6. Propuneri de lege ferendă

17
 Autorităţile cu atribuții în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului

Autorităţile naționale(art.6 din LEGEA Nr. 120 din 21.09.2017 cu privire la prevenirea şi
combaterea terorismului + Vezi art.7 - Împuternicirile autorităţilor cu competenţe în domeniul
prevenirii şi combaterii terorismului):

(1) Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova coordonează întreaga activitate de prevenire şi

combatere a terorismului.
(2) Guvernul este principala autoritate responsabilă de organizarea activităţii de prevenire şi combatere
a terorismului, precum şi de asigurarea acesteia cu forţele, mijloacele şi resursele necesare.
(3) Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova (în continuare – Serviciul de Informaţii
şi Securitate) desfăşoară nemijlocit activitatea de prevenire şi combatere a terorismului. În cadrul
acestuia, ca autoritate naţională în domeniu, funcţionează Centrul Antiterorist.
(4) Autorităţile cu atribuții în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului sînt:
a) Procuratura Generală;
b) Ministerul Afacerilor Interne;
c) Ministerul Apărării;
d) Ministerul Economiei și Infrastructurii;
e) Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene;
f) Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale;
g) Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat;
h) Serviciul Vamal;
i) Agenția Servicii Publice;
j) Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice;
k) Administrația Națională a Penitenciarelor;
l) Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.
(5) Autorităţile administraţiei publice locale participă la prevenirea şi combaterea terorismului în limita
împuternicirilor lor, stabilite prin acte legislative şi alte acte normative.
(6) În activitatea de prevenire şi combatere a terorismului pot fi implicate şi alte autorităţi ale
administraţiei publice în limita împuternicirilor lor.
(7) În caz de reorganizare sau redenumire a autorităţilor menţionate în prezenta lege, atribuţiile acestora
de prevenire şi combatere a terorismului vor fi îndeplinite de către succesorii lor de drept.

Autorităţile europene:

Contextul geopolitic actual dominat de tendinţe globalizante a permis dezvoltarea fără

precedent a mijloacelor de comunicare, facilitând materializarea intenţiilor de constituire
specializată a unor formaţiuni (de la grupările cu domenii locale de acţiune, până la
reţelele sau organizaţiile capabile să desfăşoare activităţi transnaţionale) ai căror
exponenţi sunt educaţi, pregătiţi, antrenaţi să deruleze ample operaţiuni prin care sunt
vizate diferite ţinte pentru satisfacerea unor obiective de ordin politic.

18
Terorismul reprezintă, în esenţă, expresia descătuşării unor frustrări etnice acumulate
pe fondul discrepanţelor existente între grupuri sociale cu orientări diferite care împart
acelaşi spaţiu. Coabitarea interetnică sau inter-religioasă dublată de instinctul de
dominaţie a condus, în majoritatea cazurilor, la apariţia conflictului interpersonal, la nivel
micro, şi, inevitabil, la nivel macro, între grupurile reprezentative pentru un anumit
segment social, la un moment dat, într-un anume teritoriu. Dată fiind complexitatea
problemei ridicate de fenomenul terorismului, pe fondul diversităţii rasiale şi, implicit, a
divergenţelor aferente, la nivelul forurilor decizionale ale Uniunii Europene stringenţa
adoptării unor măsuri adecvate de eliminare a riscului terorist s-a transpus în
constituirea unor structuri specializate înzestrate cu tehnica şi personalul capabil să
asigure stabilitate statelor membre în planul securităţii naţionale.

Directoratul de securitate al Comisiei Europene

A fost înfiinţat prin decizia adoptată, la data de 01 decembrie 2001, de către
reprezentanţii Directoratului General pentru Administraţie şi Personal al Comisiei
Europene, în cadrul căruia funcţionează. În structura Directoratului de securitate,
atribuţiile în domeniul antiterorism, de realizare a evaluărilor asupra ameninţării
generate de organizaţiile teroriste la adresa sediilor şi funcţionarilor instituţiilor europene
şi menţinerea legăturii cu serviciile partenere, îi revin Unităţii de Prevenire şi Inspecţie.
Concomitent, aceasta reprezintă Comisia în cadrul Grupului de lucru pe antiterorism
(T.W.P.) şi Grupului de coordonare antiteroristă.

Grupul pentru combaterea terorismului (C.T.G.)

A fost constituit în cadrul Clubului de la Berna, în septembrie 2001. Funcţionează ca
mijloc de legătură pe problematica terorismului între Uniunea Europeană şi serviciile de
informaţii şi securitate din statele membre ale Uniunii. Din luna septembrie 2001, C.T.G.
a furnizat factorilor de decizie politică de la nivelul U.E. evaluări ale ameninţărilor
teroriste realizate de către serviciile de informaţii ale statelor membre. Deţine un rol
important în implementarea prevederilor Declaraţiei Consiliului European privind
combaterea terorismului.

Coordonatorul pe probleme de terorism

Funcţia a fost înfiinţată după atentatele de la Madrid, aflată sub autoritatea Înaltului
Reprezentant al U.E. pentru Politică Externă şi de Securitate Comună. Principalele
atribuţii constau în: eficientizarea activităţii desfăşurate la nivelul U.E. în domeniul
combaterii terorismului; întreprinderea unor măsuri pentru creşterea fluxului de
informaţii destinate miniştrilor de interne ai statelor membre U.E., în scopul ameliorării
procesului decizional circumscris activităţii antiteroriste; asigurarea implementării
deciziilor colective ale U.E. la nivel naţional; coordonarea activităţii Consiliului U.E. în
domeniul combaterii terorismului; supravegherea tuturor mecanismelor de combatere a
terorismului aflate la dispoziţia U.E. şi înaintarea unor rapoarte periodice către Consiliul
Uniunii Europene; monitorizarea implementării deciziilor Consiliului în materie.

Grupul de Lucru pentru Terorism (Terrorism World Group – T.W.G. în cadrul

pilonului Justiţie şi Afaceri Interne, III – J.A.I.) şi Comitetul Terorism (COTER – din
cadrul pilonului Politica Externă şi de Securitate Comună, II -P.E.S.C.)
Activitatea acestor grupuri constă în realizarea unor estimări analitice ale reacţiilor la
nivel politic pe care Uniunea Europeană le are în raport cu eventuale ameninţări
teroriste, posibile sancţiuni aplicabile în cazul unor acte teroriste. Experţii reprezentativi
realizează evaluări ale sistemelor naţionale de prevenire şi combatere a terorismului.

19
T.W.G. este alcătuit din reprezentanţi ai ministerelor de interne din statele membre.
Această structură are în atenţie orice eveniment intern cu potenţial terorist care se
produce pe teritoriul statelor membre şi, prin corelare, conduce la identificarea unor
măsuri bilaterale, regionale sau chiar la nivelul tuturor statelor membre.

COTER elaborează evaluări regionale şi politici de combatere a terorismului pe care le

transmite Comitetului Politic şi de Securitate al U.E. (COPS). La rândul său, COPS
informează Consiliul de Afaceri Generale şi Relaţii Externe, propunând inclusiv direcţii
de acţiune.

Coordonatorul pentru securitate

Este o structură de cooperare a cărei înfiinţare a fost hotărâtă în Declaraţia Consiliului
European din martie 2004. Este responsabilă cu monitorizarea activităţilor Consiliului
circumscrise problematicii terorismului şi, în paralel, cu asigurarea implementării
integrale a măsurilor deja stabilite. Principala sarcină a Coordonatorului este informarea
constantă a reprezentanţilor Consiliului.

Unitatea de informaţii
Este o entitate constituită odată cu precedenta. Gestionează orice aspect referitor la
terorism.

Concluzii
Constituirea instituţiilor, structurilor, organismelor cu rol de prevenire şi combatere a
terorismului reprezintă o preocupare majoră a organizaţiilor internaţionale, preponderent
în contextul în care satisfacerea intereselor teroriste este înlesnită de ultimele cuceriri în
domeniul tehnicii militare.

Progresul în domeniul militar este dezirabil în actualul mediu de securitate, însă

realizarea acestuia implică sarcina organismelor de securitate europene de a preveni
obţinerea şi utilizarea neautorizată a produselor militare moderne cu efect distructiv
îndeosebi asupra populaţiei civile.

Europol

Parchetul European

20
Combaterea terorismului
Un domeniu distinct de activitate îl constituie implementarea politicilor naţionale de protecţie
antiteroristă, investigarea operativă şi coordonarea activităţilor de combatere a acestui fenomen. Fiind o
structură cu capacităţi anticipative consolidate şi capabilităţi de răspuns, Serviciul are drept sarcină de
bază prevenirea şi combaterea terorismului - unul dintre cele mai grave riscuri la adresa securităţii
naţionale şi internaţionale.

Componenta informativă asigură culegerea informaţiilor privind evoluţiile purtătoare de risc, în contextul
aspiraţiilor regionale ale structurilor terorismului internaţional şi manifestărilor elementului radical-
extremist intern. Subunităţile specializate planifică şi realizează activităţi de prevenire şi descoperire a
ameninţărilor ce vizează pregătirea de acte teroriste.

Centrul Antiterorist al SIS este organul responsabil de coordonarea tehnică a măsurilor de prevenire şi
combatere a terorismului desfăşurate de către autorităţile publice competente. Sarcinile de bază sânt
evaluarea ameninţărilor teroriste la securitatea naţională, acumularea şi analiza informaţiilor despre starea
şi tendinţele de extindere a fenomenului, asigurarea unui schimb pertinent de informaţii cu autorităţile
care desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a terorismului, inclusiv din străinătate.

Detaşamentul cu Destinaţie Specială „Alfa" al Serviciului de Informaţii şi Securitate este o subunitate

specializată, cu sarcini în combaterea terorismului pe teritoriul ţării, precum şi în localizarea, curmarea
actelor de terorism împotriva cetăţenilor RM aflaţi peste hotare, anihilarea activităţii infracţionale a
grupărilor de crimă organizată, eliberarea ostaticilor şi reţinerea criminalilor daţi în urmărire.

Evenimentele de impact care au avut loc în diferite ţări ale lumii au făcut necesară reorganizarea
subunităţii în vederea corelării activităţii cu noii factori de risc pentru securitatea Republicii Moldova.

https://sis.md/ro/combaterea-terorismului

https://antiteror.sis.md/content/nivelul-scazut-de-alerta-terorista-la-nivel-
national-determinat-ca-republica-moldova-sa-fie

21
Concluzii şi recomandări

22
 Bibliografie:

I. Acte normative:
1. Constituţia Republicii Moldova,adoptată la 29.07.1994, în vigoare din 27.08.1994,
Monitorul Oficial al R.Moldova Nr.1 din 12.08.1994 - Art.126 alin.(2) lit.b);
Convenţia internaţională privind suprimarea finanţării terorismului,9 decembrie 1999

Convenţia internaţională privind suprimarea actelor de terorism nuclear, 13 aprilie 2005

Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului, 27 ianuarie 1977

Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului,16 mai 2005

Protocolul adiţional la Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, 22

octombrie 2015

Convenţia Consiliului Europei privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea şi confiscarea

veniturilor provenite din activitatea infracţională şi finanţarea terorismului, 16 mai 2005

LEGE Nr. 120 din 21.09.2017 cu privire la prevenirea şi combaterea terorismului

Publicat : 20.10.2017 în Monitorul Oficial Nr. 364-370 art Nr : 614

II. Manuale, monografii, cărţi, studii şi articole ştiinţifice etc.:

1. Bencheci Marcel , Teza de doctor „Combaterea terorismului contemporan și consolidarea
sistemului de securitate națională”,
2.

III. Surse electronice:

1. Teroriștii telefonici
https://noi.md/analitica/teroristii-telefonici-isi-cauta-cu-luminarea-o-bomba-in-lege
2. Alerta falsă cu bomba în Parcul de troleibuze nr. 1 din Chişinău
http://m.m.m.m.ww.tvrmoldova.md/social/alerta-falsa-cu-bomba-in-chisinau-cei-care-
fac-alerte-false-despre-acte-de-terorism-risca-doi-ani-de-inchisoare/

IV .Video

23
 1. Autorii alertei cu bombă de la Gara Feroviară, au fost identificați
https://www.realitatea.md/autorii-alertei-cu-bomba-de-duminica-de-la-gara-feroviara-au-
fost-identifica-i-iata-cine-sunt-vi_36830.html

Anexa 1

24