https://ru.scribd.

com/document/92316141/Terorismul-Din-Perspectiva-Juridica

https://ru.scribd.com/document/46062190/Manual-Instruire

De cele mai multe ori, teroristul este cetateanul statului A, de nationalitatea statului B, care actioneaza
impotriva statului C, cu arme procurate din statul D prin intermediari din statul E, beneficiind de sprijinul
financiar obtinut de la entitati din statul F. In aceste conditii obtinerea de venituri de catre organizatiile
teroriste este esentiala pentu realizarea scopurilor obscure. Totusi, profitul este in general obiectivul
crimei organizate, in timp ce diferenta de scopuri finale dintre aceste activitati poate ajunge la o anumita
limita, organizatiile teroriste au nevoie de sprijin financiar pentru a-si duce la indeplinire planurile mai mult
sau mai putin coerente.
O grupare terorista de succes, asemeni unei organizatii criminale, trebuie sa fie capabila sa
construiasca si sa mentina o infrastructura financiara eficienta pentru sustinerea actiunilor desfasurate.
Astfel, putem vorbi de spalarea banilor pentru finantarea terorismului, cu scopul de a se putea da o
aparenta de legalitate unor profituri obtinute din activitatile de criminalitate economico-financiara
desfasurate de orgnaizatiile teroriste asociate crimei organizate, in vedrea pastrarii anonimatului.
Din acest motiv prezenta carte face o analiza la problema finantarii terorismului prin metoda spalarii
banilor, cat si a implicatiilor acestui amplu si complex fenomen in plan politic, economic si social, asupra
societatii si individului in contextul proliferarii fenomenului globalizarii.

Fragment din volum:

2.2.2. Algoritmul spalarii banilor

Pentru ca operatiunea de spalare a banilor sa reuseasca, gruparile teroriste, organizatiile criminale si

infractorii trebuie sa tina cont de o anumita succesiune in complexul proces de reciclare a fondurilor. In
mod esential, algoritmul spalarii baniior cuprinde trei pasi succesivi. Un prim pas il constituie infiintarea
unor conturi colectoare in care se efectueaza depozite bancare ce urmeaza a fi transferate: aceste
conturi au rolul de paravan si, de regula, sunt infiintate in numele unor societati fictive, motiv pentru care
sunt greu de identificat.
In pasul urmator sumele din conturile colectoare sunt virate in conturi din tari straine prin operatiuni cat
mai complexe ce au ca scop imposibilitatea detectarii sursei reale a banilor, folosind banci din tari ce
garanteaza secretul bancar, facand din acesta o politica de stat sau din tari aflate in dificultate economica
ce fac eforturi pentru atragerea capitalului strain.
In ultimul pas, capitalul transferat este investit in afaceri licite, fiind urmat de returnarea beneficiilor,
provenienta banilor (acum curati) putand fi astfel justificata.
In opinia noastra reciclarea fondurilor se realizeaza prin scheme avand la baza plasarea capitalului,
stratificarea si apoi integrarea lui, unnarind algoritmul de mai sus, etape de baza ce sunt prezentate de
unii autori cu denumiri mai plastice precum prespalarea" (convertirea banilor murdari in bani curati),
spalarea principala" (conversia banilor in intrari contabile) si uscarea" (reciclarea) - folosirea banilor
pentru a obtine profit.
Plasarea presupune deplasarea fizica a profiturilor in numerar in incercarea de a separa fondurile de
sursa lor, avandu-se in vedere posibilitatea supravegherii de organele judiciare a surselor de obtinere
ilicita a acestor venituri pentru a inlatura posibilitatea depistarii, confiscarii acelor bani.

Fianantarea terorismului

Att n cadrul Naiunilor Unite sau n G-8, rile transatlantice au fost pionul principal n
avansarea msurilor internaionale pentru contracararea finanrii terorismului. Anne C.
Richard explica rolul conducator pe care aceste ri l au n unificarea instrumentelor
globale i regionale pentru combaterea finanrii terorismului. Mai mult, ea demonstreaz
c structura global furnizeaz cadrul necesar pentru aciuni regionale efective.

1. Finanarea terorismului

Finanarea terorismului este un concept relativ simplu, reprezentnd suportul financiar, sub orice
form, a teroritilor sau a celor care-l ncurajeaz, planific sau se implica n activiti teroriste.
Privit ns n esen, acesta este un concept mai puin simplu, ntruct termenul poate avea
implicaii politice, religioase sau naionale, acestea diferind n funcie de ar.

Finanarea terorismului poate fi legat de splarea banilor i afieaz acelai gen de tranzacii,
majoritatea avnd legatur cu ascunderea i disimularea.

Dac spltorii de bani trimit fonduri ilicite prin canale legale pentru a ascunde originile ilicite,
cei care finaneaz terorismul transfer fonduri care pot fi legale sau ilegale n scopul ascunderii
sursei i a utilizrii finale, ceea ce reprezint susinera terorismului. Dar, rezultatul este acelai
rsplata.

Organizaia Naiunilor Unite a fcut numeroase eforturi, concretizate n general sub forma
tratatelor internaionale, n combaterea terorismului i a finanrii acestuia. naintea atacurilor
teroriste din 11 septembrie 2001 din SUA, ONU a emis, n 1999, Convenia de la Palermo, care
prevede:

Orice persoan comite o infraciune n nelesul acestei convenii, dac prin orice mijloace,
direct sau indirect, nelegal i de bun voie, furnizeaz sau colecteaz fonduri cu intenia de a fi
folosite sau cunoscnd c acestea vor fi folosite, partial sau total, pentru a provoca:

a. un act care constituie infraciune;

b. orice act intenionat cauzator de moarte sau rnire grav a civililor sau a oricrei persoane care
nu se afl implicat n conflicte armate, atunci cnd scopul acestui act, prin natur i context, este
de a intimida populaia, guverne sau organizaii n scopul de a face sau de a obine s fac un act
mpotriva voinei.

Definerea terorismului este uneori dificil de realizat mai ales n cazul unor ri i aceasta ntruct
nu toate statele au adoptat prevederile conveniei, care specific clar ce aciuni sunt ncadrate n
categoria terorism. Noiunea de terorism nu este universal acceptat, avnd n vedere i
implicaiile politice, religioase i naionale de la ar la ar.

FATF (Financial Action Task Force on Money Laundering), recunoscut i ca emitent de

standarde internaionale n efortul de combatere a finanrii terorismului,, nu definete n mod
specific termenul de finanare a terorismului n Recomandrile Speciale privind finanarea
terorismului, emise dup evenimentele din 11 septembrie 2001; nu mai puin adevrat este faptul
c FATF ndeamn rile membre s ratifice i s implementeze Convenia de la Palermo. n
acest fel, definiia din Convenie devine unanim acceptat de cele mai multe ri.

Obiectivul primordial al terorismului, n acord cu una din definiii, este acela de a intimida
populaia sau de a obliga guvernele sau organizaiile internaionale de a face sau a se abine de a
face une act. n contrast, ctigurile financiare sunt n general obiectivul altor tipuri de
infraciuni. Succesul unui grup terorist, ca i al oricrui alt grup criminal, este acela de a fi
capabili s construiasc i s menin o infrastructur financiar efectiv. Pentru aceasta, trebuie
s dezvolte surse de finanare, mijloace de splare a acestor fonduri si, n final, ci de a se
asigura c aceste fonduri vor fi utilizate pentru obinerea de logistic necesar comiterii actelor
teroriste.
2. Sursele finanrii terorismului

n general, experii recunosc c finanarea terorismului provine din dou surse primare. Prima
surs o constituie finanarea furnizat de state i organizaii cu o larg infrastructur pentru
colectarea fondurilor i pentru distribuirea lor organizaiilor teroriste. Aceste aa numite state-
sponsori, n ultimii ani, datorit constrngerilor de ordin politic i economic realizate de ctre
comunitatea internaional, au nceput s renune la susinere i s nu mai constituie sursa
principal, locul lor fiind luat de alte tipuri de susinere, dar este posibil ca n anumite contexte
internaionale acestea s continue susinerea. Indivizi cu multiple posibiliti financiare, dar i cu
anumite convingeri de ordin politic sau religios, furnizezeaz fonduri substaniale organizaiilor
teroriste. Osama Bin Laden, spre exemplu, este cunoscut ca fiind principalul susintor din
fonduri personale al reelei teroriste Al-Qaeda. De asemenea, este cunoscut faptul c o serie de
oameni de afaceri de o anumit orientare politic sau religioas, au fost constrni prin antaj sau
violen n a sustine aceste organizaii teroriste.

Totui, aceste surse de venituri nu sunt suficiente pentru a putea susine n totalitate activitile
teroriste. n ultimii ani, s-a nregistrat o cretere a numrului de fundaii neguvernamentale i
asociaii de ntrajutorare, care, prin activitile desfurate, reuesc s colecteze fonduri de la
membri sau de la alte persoane. n lumea islamica, este tiut faptul c adepii trebuie s plteasc
o anumit cot (zakat) pentru cauze umanitare. Aceast tax este pltit liderilor din comunitatea
respectiv sau unor organizaii religioase sau laice care folosesc aceste fonduri pentru anumite
aciuni sociale. Din pcate exist anumii lideri care pot utiliza aceste fonduri n alte scopuri
dect cele sociale, numeroase organizaii beneficiind de importante sume de bani pentru activiti
teroriste.

Consideraii privind finanarea terorismului

Ameninarea terorismului este o problem care afecteaz ntreaga lume. Detectarea i
eradicarea reelelor financiare ale terorii se numr printre msurile importante adoptate
astzi de state, deoarece un element cheie n existena reelelor teroriste este infrastructura
financiar global.

Gruprile teroriste utilizeaz diferite metode pentru colectarea i transferul fondurilor. Chiar
dac atacurile n sine nu implic sume mari de bani, disproporia e uria fa de pierderile
financiare suferite de rile afectate. Spre exemplu, atacurile cu bomb din Londra (2005) au fost
finanate cu 8.000 lire sterline (), ns economia britanic a pierdut 2,4 miliarde [1]. De
asemenea, atacurile asupra Pentagonului i World Trade Center (2001) au fost finanate cu
aproximativ 500.000 dolari (USD), dar au produs pierderi de 1.200 miliarde USD numai Bursei
de Valori din New York [2].

Marile grupri teroriste folosesc fondurile pentru a promova o ideologie militant, pentru a plti
angajaii i familiile lor, pentru a cltori sau pentru a-i instrui membrii, pentru a falsifica
documente i a cumpra arme, ori a planifica atacuri teroriste. La polul opus, reelele mici caut
s-i ndeplineasc propriile cerine de finanare prin diverse mijloace.

Spre exemplu, reeaua Al-Qaeda are nevoie de sume impresionante pentru a-i asigura
cheltuielile de infrastructur, estimate la un procent de 90% din totalul cheltuielilor teroriste. n
opinia Comisiei Naionale privind Atacurile Teroriste asupra Statelor Unite, Al-Qaeda a cheltuit
aproximativ 30 milioane USD/an nainte de atacurile din 11 septembrie pentru finanarea
operaiunilor, instruire i meninerea bazelor militare [3].

n Legea nr. 535/2004 privind prevenirea i combaterea terorismului, termenul de finanare a

terorismului este definit ca fiind: punerea la dispoziia unei entiti teroriste a unor bunuri
mobile sau imobile, cunoscnd c acestea sunt folosite pentru sprijinirea sau svrirea actelor
de terorism, precum i realizarea ori colectarea de fonduri, direct sau indirect, ori efectuarea de
orice operaiuni financiar-bancare, n vederea finanrii actelor de terorism [4].
Iar la nivel european, Strategia revizuit privind finanarea terorismului, adoptat n iulie 2008,
prevede urmtoarele recomandri:
monitorizarea statelor membre UE, n vederea aplicrii legislaiei privind combaterea finanrii
terorismului;

schimbul de informaii i cooperarea dintre autoritile naionale;

cooperarea i dialogul cu sectorul privat n domeniile relevante ale finanrii terorismului, n

special n ceea ce privete punerea practic n aplicare a instrumentelor UE;

analiza i anticiparea noilor tendine i metode n legtur cu finanarea terorismului;

mbuntirea controlului asupra organizaiilor care asigur servicii financiare;

- asigurarea capacitilor i mbuntirea procedurilor de ngheare a bunurilor;

mbuntirea cooperrii dintre comunitatea de informaii/autoritile de aplicare a legii i

autoritile de supraveghere financiar;

mrirea capacitilor de investigare financiar i cooperarea dintre unitile de investigaii

financiare [5].

Alturi de aplicarea cadrului legal intern n materie, cunoaterea reglementrilor internaionale n

domeniul finanrii terorismului este esenial att pentru sectorul privat, care relaioneaz cu
parteneri externi, ct i pentru autoritile competente ale unui stat, n scopul dezvoltrii
cooperrii internaionale [6].

Pentru identificarea tranzaciilor suspecte, instituiile financiare sunt ncurajate s dezvolte

practici, norme de aplicare i proceduri de control, ce trebuie ns revizuite periodic.

n opinia noastr, aceste instituii mai trebuie s aib acces i la:

informaii privind persoanele suspectate de terorism, gruprile teroriste i persoanele fizice

asociate acestora;

informaii privind persoanele/entitile desemnate pe plan naional i/sau internaional ca fiind

suspectate de susinerea organizaiilor teroriste;

documente cu caracter oficial emise de diferitele organizaii internaionale cu atribuii n

domeniu;

orice alte ghiduri care pot fi furnizate de ctre autoritile de reglementare i supraveghere n
prevenirea i combaterea splrii banilor i finanrii terorismului.

Categorii distincte de instituii financiare sunt specializate n furnizarea unor servicii de remitere
de bani, de schimb valutar i de eliberare/administrare a mijloacelor de plat, iar evoluiile
tehnologice i ntinderea geografic a reelelor financiare ofer o gam variat de canale de
distribuie i, implicit, multiple beneficii.

Noiunea transfer de bani este larg, implicnd fie entiti autorizate i reglementate, care
funcioneaz fie independent, fie n cadrul unui sistem financiar (cum ar fi cel bancar), fie
sisteme informale de transfer valori, ce opereaz n afara sistemului financiar reglementat.
Exemple de astfel de sisteme sunt: Hawala (utilizat la nivel global), Flying
money (China), Hundi (India), Padala (Filipine).
Hawala este unul dintre cele mai recunoscute sisteme alternative de circulaie a banilor. Opernd
24 de ore din 24, sistemul beneficiaz de ncrederea comunitilor etnice, iar tranzaciile realizate
prin intermediul su nu sunt deloc nregistrate pe hrtie. Deoarece utilizatorii si transmit banii
peste granie fr a-i transfera n mod fizic, principala caracteristic a Hawala este compensarea:
persoanele implicate sunt asigurate c n contul respectiv se vor depune bani, ce vor fi returnai
printr-o tranzacie reversibil viitoare de acelai tip.
Detectarea unui astfel de sistem informal i subteran (precum i a celor similare lui) este foarte
dificil. n rile n care funcioneaz astfel de sisteme, dovedirea activitilor ilegale devine
foarte dificil.

Metodele de splare a banilor i de finanare a terorismului care pot fi ntlnite n sectorul

transferurilor rapide de bani i n cel al caselor de schimb valutar urmresc, de regul,
urmtoarele tipare:
tranzacii structurate sub pragul de reglementare, pentru a se evita aplicarea cerinelor de
identificare;

un volum i o frecven a tranzaciilor fr o explicaie rezonabil;

tranzacii nsoite de informaii false sau contradictorii;

folosirea de intermediari pentru a efectua transferuri;

surse ndoielnice de provenien a fondurilor;

modificri subite n comportamentul i stilul de via ale clienilor.

n aceste cazuri, numerarul rmne mijlocul de plat tradiional, ntruct are efect imediat, este
acceptat mai pretutindeni i nu necesit relaii consistente cu instituiile financiare.

Pe de alt parte, i Internetul prezint o serie de vulnerabiliti speculate de finanatorii

terorismului, printre care amintim:
anonimatul utilizatorilor;

viteza rapid a tranzaciilor;

intervenia uman limitat;

existena unor multiple site-uri comerciale i dificultatea inerent de monitorizare a

conformitii acestora [7].
Aadar, atacurile teroriste ale secolului XXI afecteaz att economiile naionale ale statelor
vizate, ct i unele paliere ale economiei mondiale.

Ori, teama rezonabil legat de terorism i efectele sale (mai mult nesiguran n spaiul public,
controale de securitate i costuri mai mari pentru transferul de capital) ar fi putut ncetini
creterea economic i aprofundarea globalizrii. ns acest lucru nu s-a ntmplat; terorismul a
avut, cu siguran, costuri importante, ns nu a distrus nici prosperitatea, i nici dreptul la libera
circulaie a oamenilor i a bunurilor [8].

[1] London Chamber of Commerce and Industry, The Economic Effects of Terrorism on
London, http://www.londonchamber.co.uk/docimages/754.pdf, accesat la data de 02 mai 2014.
[2] Bennet, Brian, Understanding, Assessing, and Responding to Terrorism, New Jersey,
2007, http://books.google.ro/books?id=Mr4cEy2w4LYC&printsec=frontcover&hl=ro#v=onepag
e&q&f=false, accesat la data de 02 mai 2014.

[3] Lic, Laura, Cauz i efect n finanarea terorismului (tez de doctorat), Academia de Poliie
Alexandru Ioan Cuza, Bucureti, 2012, pp. 18-19.

[4] Legea nr. 535 din 25 noiembrie 2004 privind prevenirea i combaterea
terorismului, http://www.onpcsb.ro/pdf/legea535.pdf, accesat la data de 20 mar. 2014.

[5] Consiliul Uniunii Europene, Strategia revizuit privind finanarea terorismului, Bruxelles, 17
iulie 2008, http://www.onpcsb.ro/pdf/st11778-re01.ro08.pdf, accesat la data
de 21iunie 2014.

[6] Lic, Laura, Studiu privind riscurile finanrii terorismului, Revista Audit Financiar, nr.
9/2011, Bucureti, pp.46-47.

[7] Lic, Laura, op. cit. (2012), pp. 62-63.

[8] Voinescu, George-Viorel, Impactul terorismului asupra economiei mondiale, Editura

Economic, Bucureti, 2011, p. 194.

Pagini web www.terrorisme.net

http://www.monde

http://usinfo.state.govhttp://mfa.gov.il

http://nation.foxnews.com

http://partem.org

http://phys.org

http://time.com

www.businessinsider.com

www.corderycompliance.com

www.defenseone.com
www.globalresearch.ca

www.nctc.gov

www.nydailynews.com

www.smartraveller.gov.au

www.state.gov

www.terrorisme.net

www.terrorisme.net/p/article 80.

www.thereligionofpeace.com

www.un.org

http://www.monde-diplomatique.fr.

ACAS TEZE DE AN/LICEN TERORISMUL LA INCEPUTUL MILENIULUI III

TERORISMUL LA INCEPUTUL MILENIULUI III

INTRODUCERE

Terorismul este cel mai periculos si mai nociv efect al puterii, in sensul ca se legitimeaza prin
forta cea mai brutala si folosirea ei lipsita de orice scrupul, in conditiile in care singura regula
este cea dictata de terorist, fie el un individ, grup sau stat (Virgil Magureanu 2003)

Amenintarile teroriste din intreaga lume, din anii 80, 90 si 2000, au stimulat un val de cercetari
despre violenta politica, ale caror concluzii sunt in pericol de a fi ignorate sau neglijate.
Gruparile teroriste nu sunt compuse, de obicei, din oameni violenti, cu tulburari psihice sau de
personalitate ci din indivizi care folosesc intimidarea civililor si violenta ca arma pentru a-si
atinge scopul ideologiei lor. Violenta poate sa reprezinte un obiectiv strategic, care sa implice
costuri si beneficii calculabile si sa fie folosita ca parte a unui angajament moral pentru o
anumita cauza. E posibil ca teroristii sa urmeze o atare cauza, ghidati fiind de sentimente de
loialitate, altruism si dreptate, pe care, daca ar avea alte consecinte, le-am putea considera
admirabile. Indivizii care aleg calea violentei sunt, de obicei, oameni obisnuiti, care fac parte din
grupuri iesite din comun, iar pentru a le putea intelege comportamentul ar fi indicat sa urmarim
nu atat psihologia individuala, cat pe ceade grup. Exista aspecte din antecedentele teroristilor
care pot fi comparate cu acelea ale membrilor unor bande si culte religioase, la care cautarea
identitatii prin aderarea la grup faciliteaza adoptarea unei gandiri radicale. Studierea felului in
care oamenii adera la grupari violente scoate in evidenta, adesea, mai multe detalii mai degraba
despre legaturile de prietenie si dragoste decat despre problemele politice. Ideologia poate deveni
un teren de testare pentru aderare, demonstrand angajamentul fata de cauza gruparii.
Transformarea cauzei lor intr-un razboi a fost importanta pentru teroristi, care cautau sa-si
verifice credinta prin confruntarile militare. Cu toate ca sunt, de obicei, limitate, resursele de care
dispun teroristii au un impact puternic, din cauza pagubelor fizice produse. Amenintarea poate fi
transformata intr-o criza de catre mijloacele media, implicate profund in transmiterea pericolului
unei audiente mai largi decat cea afectata in mod direct. Boala sociogenica de masa, declansata,
in SUA, de frica de antrax, este un bun exemplu in acest sens. Specialistul in terorism de la Rand
Corporation a definit terorismul ca un fenomen de observare a unei multimi de persoane care
privesc, nu o multime de persoane care mor, desi a mai prezis, cu mai mult de 10 ani inainte, o
crestere pe scara larga a violentei.

Incercarile de a invinge terorismul prin forta militara pot fi mult mai periculoase pentru guverne
decat pentru teroristi, deoarece legalitatea sa se deterioreaza. Restrictiile si represaliile impuse
timp de un sfert de secol nu au atenuat amenintarea Israelului de catre gruparile palestiniene
violente, iar indoielile organizatiilor drepturilor omului asupra legalitatii acestui raspuns au fost
nocive. Adesea, o natiune reactioneaza la violenta gruparilor mici cel mult la fel ca in situatia in
care ar fi fost vorba despre un act criminal fara rezonanta politica. Gruparile violente fac parte,
de regula, dintr-o retea cu legitimitate psihologica si ideologica care le furnizeaza sprijin material
si moral. In miscarea ETA, de exemplu, din Spania, este inclusa si gruparea Basque ideal.
Simpatizantii sai considera ca, pentru a-si apara legitimitatea, violenta grupare este nevoita sa
infrunte rigorile impuse de lege si de autoritatea statului. Aflarea faptului ca guvernul Spaniei a
sponsorizat, in anii 80, trupe de lupta impotriva membrilor ETA, a sporit valul de simpatie fata
de respectiva miscare, in ciuda reactiilor negative starnite de caracterul nediscriminatoriu si
salbatic al actiunilor ei. Violenta de ambele parti poate influenta judecata opiniei publice, si orice
guvern ar trebui sa ia in calcul toate aspectele problemei inainte de a lua vreo masura brutala sau
nedreapta, care ar putea sa-i slabeasca pozitia morala si sa-i diminueze sprijinul.

1. TERORISMUL 1.1. DEFINIREA TERORISMULUI

Termenul de terorism provine din latinescul terror care inseamna violenta fizica, spaima,
teroare provocate deliberat prin acte de violenta publica, folosirea cu intentie a unor mijloace
capabile sa duca la un pericol comun. Caracteristicile terorii sunt: violenta si amenintarea cu
violenta, folosirea sistematica si persistenta a violentei, intimidare si sensibilizare prin
agresivitate si ura. Terorismul mai presupune organizare, planificare, finantare si echipamente de
ultima ora precum si subiecti umani, selectati si pregatiti pentru realizarea actiunilor concrete de
atac. Teroarea este elementul constitutiv al multor actiuni grupale semnalate inca din antichitate.
Actul de terorism a avut intotdeauna un scop similar descurajarii generale, victima de moment
este mai putin importanta decat efectul general asupra unui grup anume caruia ii este in realitate
adresat actul exemplar. Simptomatica este butada celebrului ganditor militar chinez SUN TZU:
omoara unul terorizeaza o mie.
Deci, terorismul, desi produce victime individuale este un act indreptat impotriva unei
colectivitati.

Expertii au cazut de a cord ca in spatele unei actiuni teroriste existe intodeauna o strategie.
Indiferent de forma atacului: bombe, masini capcana, focuri de arma, luarea de ostatici,
asasinate, terorismul nu este deloc accidental sau spontan. Trorismul reprezint deci utilizarea
deliberata a violentei impotriva civililor pentru obtinerea de avantaje politice sau de natura
religioasa.
Chiar daca majoritatea oamenilor recunosc terorismul atunci cand il vad, nu exista o definitie
unanim acceptata pentru acest termen. Ironic este insa faptul ca ceea ce pentru o persoana
inseamna terorism pentru alta reprezinta lupta pentru eliberare nationala si exista o confuzie
extrema in definirea violentelor: terorism, crima organizata, razboi civil, stat dictatorial, confuzia
fiind chiar mai mare atunci cand se incearca separarea terorismului de miscarile insurgente ori
separatiste.
Exista o varietate de concepte care definesc terorismul. Institutiile antitero, politice, sociale,
psihologice, guvernamentale si de securitate au incercat o definire a fenomenului. In volumul
Terorismul politic de Schmidt si Youngman sunt citate 109 definitii cu privire la terorism,
autorii obtinandu-le de la diverse academii militare si universitati care studiaza si cerceteaza
terorismul. Acestea constituie o statistica, care arata criteriile de definire a terorismului. Ele sunt:
violenta, forta (apar in 83,5% din definitii)
politic (65%)
frica accentuata, teroarea (51%)
amenintare (47%)
efecte psihologice si anticiparea reactiilor (41,5%)
discrepanta intre tinte si victime (civili), (37,5%)
actiunea intentionata, planificata, sistematica, si actiunea organizata (32%)
metode de lupta, strategii, tactici (30,5%)

Definirea terorismului si a teroristilor face obiectul cercetarii si intelegerii fenomenului care a

luat amploare pe glob. Teroristii internationali, incapabili sa isi atinga scopurile prin mijloace
conventionale, incearca sa trimita un mesaj ideologic sau religios prin terorizarea publicului
general. Prin alegerea tintelor, care adesea sunt simbolice sau reprezentative pentru natiunea
vizata, teroristii incearca sa creeze un impact puternic asupra publicului inamic prin acte de
violenta, in ciuda putinelor resurse materiale de care dispun. Prin aceasta ei spera sa demonstreze
mai multe, astfel incat guvernul sau guvernele vizate sa nu poata sa-si protejeze cetatenii; sau,
prin asasinarea unei anumite victime, pot da o lectie publicului in general. Spre exemplu, prin
asasinarea presedintelui egiptean Anwar al-Sadat din 6 octombrie 1981, la un an de la calatoria
sa importanta in Israel, teroristii al-Jihad au sperat sa convinga lumea si, in special, pe
musulmani, ca a fost comisa o mare eroare. Definitiile terorismului sunt foarte variate si, de
obicei, inadecvate. Pana si cercetatorii terorimului neglijeaza adesea sa defineasca termenul,
preluand definitii de la Departamentul de Stat SUA, cum ar fi: Violenta premeditata, motivata
politic, folosita impotriva unor tinte noncombatante de catre grupari subnationale sau agenti
clandestini, de obicei cu intentia de a influenta publicul. Desi un act de violenta, privit de obicei
in Statele Unite ca act de terorism, nu poate fi interpretat la fel in alta tara, tipul de violenta care
distinge terorismul de alte genuri de violenta, cum ar fi crima sau o actiune militara in timp de
razboi, poate fi totusi definit in termeni calificati in mod rezonabil ca obiectivi.
Un cercetator in stiinte sociale defineste o actiune terorista ca fiind folosirea calculata a violentei
inopinate, socante si ilegale impotriva noncombatantilor (inclusiv civili, militari in rezerva si
angajati ai securitatii in situatii de pace) si a altor tinte simbolice, intre care se infiltreaza unul
(sau mai multi) membri ai unei grupari subnationale sau unul (sau mai multi) agenti clandestini,
cu scopul psihologic de a face publica o cauza politica sau religioasa si/sau de a determina sau
sili un guvern (sau mai multe) sau populatia civila sa accepte revendicari in numele cauzei.
1.2 TIPURILE DE TERORISM
Tipologia gruparilor teroriste scoate in evidenta descrierea detaliata a profilurilor si aplicatiilor
teroriste pe glob, formele sinucigase si psihologia actelor criminale din randul gruparilor
teroriste. Fiecare grupare terorista este unica in felul ei, de legitimare prin violenta si teroare, iar
in spatele actelor criminale, gruparile teroriste detin o doctrina sincretista politico-religioasa
fundamentata la rang divin, bine intiparita in mintile lor, luptand pana la atingerea acestora.
Dupa ideologie, gruparile teroriste se clasifica conform urmatoarelor patru tipologii: nationalist-
separatiste fundamentalist religioase
social-revolutionare.
Aceasta clasificare este bazata pe supozitia ca gruparile teroriste pot fi diferentiate prin ideologia
lor politica. Categoria social-revolutionara a fost numita si idealista.
Teroristii idealisti lupta pentru o cauza radicala, o convingere religioasa sau o ideologie politica,
inclusiv pentru anarhism. Desi unele grupari nu se incadreaza practic in nici una dintre aceste
categorii, tipologiile generale sunt importante deoarece toate campaniile teroriste sunt diferite,
iar intentiile gruparilor din aceeasi categorie generala tind sa aiba mai multe in comun decat cele
de categorii diferite. De exemplu, IRA, ETA si LTTE au toate motivatii nationaliste puternice, in
timp ce fundamentalistii islamici si gruparile lui Aum Shinrikyo sunt motivate de convingeri
religioase. O a cincea tipologie, pentru teroristii de aripa dreapta, nu face obiectul acesti lucrari.
Toate gruparile teroriste au ceva in comun si anume strategiile lor de lupta individuala sau de
grup restranse iar categoriile terorismului sunt de tip violent, sinucigas, agresiv, distrugator
netinand seama de civilii nevinovati si organizatiile cu caracter religios sau politic.
Tehnicile lor de lucru sunt: asasinatele individuale si colective, rapirile si luarea de ostatici,
deturnarile de avioane, distrugerea avioanelor civile, lansarile de bombe masiv explozibile,
manipularea prin mass-media, instrumente de persuasiune, instruirea psihofiziologica eficienta
de rezistenta si motivatie criminala.

Dupa amploarea geografica a activitatii gruparilor teroriste, terorismul se imparte in terorism

international si terorism intern.

A. TERORISMUL NATIONAL SAU INTERN (DOMESTIC)

In contextul unei tipologii largite, este de aratat ca terorismul poate fi privit si din
punct de vedere al spatiului in care se practica si al intinderii efectelor sale. In activitatea sa
delictuala autorul actului de teroare interna aduce atingere si unor bunuri materiale, dar aceasta
distrugere este savarsita tot cu mijloace de natura sa provoace un pericol general. Sunt mijloace a
caror folosire poate provoca pagube nebanuite si atinge chiar uneori obiective care nu intrau
poate in atentia autorului. Simpla folosire a unor asemenea mijloace este, fara indoiala in stare sa
provoace, pe plan intern, climatul de ingrijorare si teroare urmarit de autor.
INCIDENTE ALE TERORISMULUI DOMESTIC IN PERIOADA
2001-2005
5000 -,
4000
3000
2000 1 I- 1 I
1000- - -
0
2001 2002 2003 2004 2005

VICTIMELE TERORISMULUI DOMESTIC IN PERIOADA

2001-2005

25000 |
20000-
15000-
10000-
5000 - ,- . 1 I 1 I -
0
2001 2002 2003 2004 2005
sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org

La nivel mondial, in perioada 2001-2005 au avut loc peste 12.000 atacuri atribuite terorismului
intern soldate cu peste 50.000 de victime. Dupa cum se observa si in graficele de mai sus,
tendinta este intensificare ale acestor actiuni.
Graficele de mai sus ne relateaza unde terorismul domestic este intalnit. Sunt zone de conflict
deschis in care gruparile teroriste actioneaza pentru a terifia populatia civila.
B. TERORISMUL INTERNATIONAL
Terorismul international constituie infractiune sui generis, adica un tip special de infratiune,
caracterizata printr-un element de extraneitate: pregatirea si executarea acestei infractiunii,
subiectele pasive si active, mobilul, mijloacele de infaptuire ale autorului, intereseaza mai multe
state. Ansamblul de crime si delicte care constituie terorismul imbraca, in anumite circumstante,
un caracter international, fie pentru ca savarsirea sau efectul lor se prelungeste pe teritoriul mai
multor state, fie prin faptul ca aduc atingere unor bunuri juridice de mare valoare, a caror
protectie constituie o conditie esentiala pentru mentinerea raporturilor de buna intelegere intre
state si in consecinta a pacii internationale.
Intr-o incercare de analiza efectuata pe aceasta cale e necesar sa avem in vedere aspectul formal
si aspectul material al infractiunii de drept international. Primul aspect consta in posibilitatea de
a urmarii si a judeca pe autorul infractiunii, independent de locul unde infractiunea a fost comisa.
Cat priveste criteriul material, pentru a considera un act ilicit drept infractiune a dreptului
natiunilor, conform savantului profesor Donnedieu De Vabres, exista urmatoarele premize:

Savarsirea actului criminal se prelungeste pe teritoriul mai multor state

Bunul caruia i s-a adus atingere sa prezinte pentru comunitatea internationala o importanta
materiala sau morala
 Actul criminal sa ofenseze grav sentimentul de justitie si de respect datorat demnitatii
umane, sentiment propriu tuturor oamenilor

Caracterul internaional al terorismului

Juritii penalisti au aratat multa prudenta cu privire la infraciunile care trebuiau sa intre in lista
incalcarilor de drept international. Acesta a fost si cazul infractiunilor de terorism. S-a examinat
intotdeauna daca o infractiune are toate elementele pentru a fi considerata o infractiune
internationala.
Pot avea deci, caracter international numai formele de terorism in care autorii actioneaza in
scopuri politice colective demonstrandu-se acest fapt. Printre actele de aceasta natura se numara
acelea a caror efecte daunatoare se manifesta pe teritoriul mai multor state si cu o atare
intensitate incat pune sub amenintare insasi ordinea politica internationala.
Din punct de vedere al aplicarii in spatiu a regulilor de drept penal, pentru infractiunile de
terorism, toate statele ar trebui sa accepte principiul universalitatii. Pentru aceste infractiuni ar
trebui deci, sa se aplice legile penale ale fiecarui stat, indiferent de locul unde actele de teroare
au fost comise si independent de nationalitatea autorului.

In ultimii cinci ani au avut loc peste 1500 de atacuri teroriste cu caracter international cauzand
peste 15.000 de victime. Terorismul international a devenit principalul inamic la statelor
civilizate si a determinat o schimbare dramatica a securitatii mondiale.
Ultimul atentat terorist de mare amloare a avut loc la Madrid la data de 11.03.2004. Spania si
alte 11 natiuni au platit un greu tribut de sange barbarei teroriste: 200 de morti si circa 1400 de
raniti. Este cel de-al doilea atentat dupa amploare in Europa dupa cel de la Lockerbie (21
decembrie 1988), cand au murit 270 de oameni. Atentatul de la Madrid a fost revendicat de Al-
Qaeda.
Tacticile traditionale ale terorismului cum ar fi luarea de ostateci, asasinatul politic, actiunile
directe, punctuale, nu intra in vederea lui Osama bin Laden. Tintele atacurilor teroriste nu mai
sunt persoane sau categorii de persoana, ci mase de oameni. Mase cat mai mari. Operatiunea
terorista de la 11.09.2001 a cauzat peste 4500 de victime, apartinand unor categorii sociale, rase
si nationalitati diferite. La 11.04.2004, dispozitivele explozive au fost amplasate in trei trenuri si
au fost detonate cand acestea erau pline de navetisti. Dispozitivele teroriste erau adaptate pentru
a fi detonate cu ajutorul unor telefoane mobile. Au fost amplasate 15 dispozitive din care 10 au
fost detonate. Toate aceste presupun informatii, sprijin logistic si, nu in ultimul rand, oameni.
Un expert in terorism al serviciilor secrete americane CIA afirma: Daca astazi ai informatii
bune despre reteua Al-Quaeda, acele informatii nu mai sunt operationale maine. El compara
reteaua cu un virus care se schimba permanent, incat este imposibil sa-l prinzi si sa-l distrugi in
intregime. Tactica acestei organizatii teroriste a devenit doctrina ofensiva antiamericana.
1.3 ZONE FIERBINTI
Exista 18 teatre de confict in toata lume. Zonele fierbinti sunt marcate pe harta lumii de mai jos,
iar unele crize sunt descrise pe scurt.

IRAQ
Urmare a razboiului din Glof din 1991 si 2003, in care peste 140.000 de soldati irakieni au murit
in ciocnirile cu fortele aliate, fortele de securitate irakiene si cele de cualitie continua sa fie
atacate cu regularitate si astazi. Razboil de gherila dus de insurgentii irakieni se indreapta spre un
razboi civil generalizat care va avea ca rezultat probabi scindarea statului Iraq pe criterii etnice.
Iraqul reprezinta in momentul de fata cel mai fierbinte loc din lume. De la inlaturarea regimului
dictatorial in 2003 au avut loc peste 3500 atacuri revendicate de peste 30 de grupri care au
cauzat peste 25000 de victime, dintre care 10000 de morti.
S-a crezut ca organiarea de alegeri si instaurarea guvernului ales ar insemna un sfarsit al
violentelor, insa rar sunt zile cand nu explodeaza bombe si nu mor oameni in aceasta tara. Se
pare ca situatia se indreapta spre un esec al politicii internationale.

PALESTINA ISRAEL
De mai bine de jumatate de veac aceasta regiune a devenit unul dintre cele mai fierbinti puncte
de incercare ale relatiilor lumii occidentale cu lumea musulmana.
Aceasta zona este macinata de conflicte militare dintre Israel si tarile arabe, conflict inceput cu
razboiul de independenta al statului Israel (1948-1949) imediat dupa retragerea britanica,
continuat cu reizbucnirea divergentelor in 1956 urmata de Razboiul de Sase Zile din 1967 si cu
atacarea Israelului in 1973. In aceasta zona a fost aproape tot timpul nevoie de interventia ONU
pentru dezamorsarea situatiei si pentru incercarea evitarii catastrofelor umanitare.
In urma acestor conflicte, multi palestinieni au parasit Israelul si si au fost instalati in tabere de
refugiati din preajma granitelor Israelului; statutul acestor refugiati a devenit o problema
spinoasa in cadrul relatiilor israeliano-arabe..
In 1978 fortele de guerilla pelestiniene (in majoritate militanti al-Fatah condusi de Yasser
Arafat), avand baze in sudul Libanului, au lansat un atac asupra Israelului; trecand la
contraofensiva, fortele armate israeliene au patruns in sudul Libanului pentru a ocupa un teritoriu
de aproximativ 10 km in profunzime, spre a proteja granita nordica a Israelului. Conflictul a
durat pana in 1985 cand fortele armate israeliene au fost retrase din Liban.
In 1987-1993 a avut loc prima Intifada. A inceput ca o rabufnire de violenta in teritoriile
ocupate.
Majoritatea participantilor erau tineri. Conducerea OEP din Tunisia a preluat imediat directia
acestei miscari populare. Intifada a determinat in primul rand cresterea influentei politice a
gruparilor islamice extremiste precum Hamas si Jihadul Islamic; exista zeci de astfel de grupari
care s-au polarizat in militii pro- si contra OEP,
condusa de Y. Arafat. Prima Intifada s-a incheiat in 1993, odata cum semnarea Acordurilor de la
Oslo intre reprezentantii Israelului si cei ai OEP.
In 2000 a inceput a ll-a Intifada(denumita si al-Aqsa Intifada). S-a declansat ca urmare a
gestului cu implicatii simbolice al lui Ariel Sharon care a vizitat templul al-Haram as Sharif din
Ierusalim, care are numeroase semnificatii de ordin religios atat pentru arabi cat si pentru evrei;
demnitarul
israelian a declarat atunci ca respectivul israeHtnwnofHna.sMfcn^oos. sit reprezinta teritoriu
israelian pentru eternitate. In vechiul Ierusalim au izbucnit revolte ale palestinienilor; armata
israeliana a intervenit, rezultand victime in randul palestinienilor.
Acest conflict pare sa nu aiba sfarsit si tot mai multi civili cad victime ale acestor confruntari.
Din pacate, multe din intiativele palestiniene au caracter terorist. Actiuni precum declansarea de
bombe in autobuze, in piete si in scoli nu pot fi catalogate decat la actiuni teroriste.

Conflictul israelo-palestinian este in mare parte responsabil pentru aparitia terorismului modern.
Israelul este o tara care lupta cu terorismul de cateva decade bune si fara prea mult succes (desi
serviciile secrete israeliene impiedica majoritatea atentatelor, Israelul nu a facut nimic pentru a
inlatura cauzele care ii determina pe unii palestinieni sa foloseasca terorismul, astfel incat
numarul celor ce sunt dispusi sa se alature gruparilor teroriste creste pe zi ce trece).
In perioada 2001-2005 au avut loc peste 2000 de evenimente cu caracter terorist, cauznd peste
6000 de victime. Conflictul este in continuare deschis iar prin ajungerea la putere in teritoriile
palestiniene a gruparii HAMAS pot aparea multe consecinte greu de prevazut
AFGANISTAN
In 1973 guvernul lui Zahir Shah a fost rasturnat intro lovitura de stat militara condusa de Daoud
Khan si PDPA (Partidul Comunist Afgan). Khan a abolit monarhiia, s-a declarat presedinte si
Republica Afganistan a fost stabilita.
In 1978, cand Khan a inlaturat oponentii suspecti din guvernul sau, s-a ajuns la o lovitura de stat
comunista, sangeroasa in care Khan este ucis. Taraki este numit
Presedinte si semneaza un tratat de prietenie cu Uniunea Sovietica. Miscarea guerilelor afgane
(mujahedinii) este formata in 1979. Urmeaza crime de masa, Taraki este ucis si Hafizullah
Amim preia Presedentia, insa este si el ucis si inlocuit cu Barak Karmal. Uniunea Sovietica
invadeaza in decembrie 1979. In 1986 Karmal este inlocuit de Dr. Najibullah, care propune o
incetare a focului cu Uniunea Sovietica insa mujahedinii refuza. Mujahedinii castiga victorii
mari si determina pe sovietici sa se retraga in 1989 insa continua sa se lupte impotriva regimului
lui Najibullah.
In mai 1989, guerilele afgane il aleg pe Sibhhatullah Mojadidi cap al guvernului lor in exil. In
1992 cuceresc Kabulul si formeaza un stat islamic (cu Burhannudin Rabbani ca presedinte). In
1994 se formeaza militiile Talibane si avanseaza rapid impotriva guvernului islamic. In acelasi
timp, Gulbuddin Hekmatyar, capul Hesbi-Islami si Dostum continua sa se infrunte cu guvernul
lui Rabanni. Kabul este redus la ruine. Talibanii castiga masiv in 1995. In iunie 1996 Hekmatyar
semneaza pactul de pace cu Rabbani si se intoarce la Kabul in calitate de prim ministru. Pana in
1998 talibanii avanseaza dramatic spre nord, intarindu-si pozitia de cel mai puternic grup din
tara. Din 2001 exista forte de cualitie care actioneaza in acest stat pentru inlaturarea completa a
talibanilor de la conducerea tarii, pentru nimicirea retelelor teroriste care se antreneaza in
Afganistan, pentru distrugerea retelei Al-Queda si pentru instaurarea la conducere a noului
guvern desemnat dupa alegerile din 2004. Ulterior fortele de cualitie au fost inlocuite cu forte
NATO care, pentru prima data, executa misiuni de lupta si de mentinere a pacii in afara
granitelor aliantei. In Afganistan, in perioada 2001-2005 s-au produs 571 incidente teroriste care
a provocat moartea a 748 persoane si ranirea a peste 1100. Gruparile teroriste responsabile sunt:
Hizb-I Islami Gulbuddin (HIG), Jaish-ul-Muslimin, Jund al-Sham, Mujahideen Message, Saif-ul-
Muslimeen, Taliban, al-Gamaa al-Islamiyya (GAI), al-Qaeda, al-Zulfikar.
Republicile din Asia Centrala au o lunga istorie de conflicte. Luptele izbucneau cu regularitate
intre lorzii razboiului si grupurile religioase care solicitau stabilirea unor state islamce in afara
Federatiei Ruse. Rusia incearca sa mentina federatia deoarece Caucazii sunt o ruta vitala de
aprovizionare cu bogatiile de titei din Marea Caspica si Marea Neagra. Odata cu destramarea
Uniunii Sovietice, diverse grupuri s-au luptat pentru a prelua controlul in republici. Conflictele
dintr-o republica se revarsau in alta si dadeau una pe alta vina pentru atacuri. Cecenia, inca o
parte a Rusiei, a fost zvarlita intr-un razboi aproape total intre 1994-96, si dupa o campanie
dezastruasa, Rusia a fost fortata sa-si reevalueze implicarea in zona.
In august 1999, Rusia a incercat sa-si intareasca securitatea in regiunea Caucaz cand rebelii din
Dagestan o mica republica unde se vorbesc mai mult de 100 de limbi
au inceput atacul in sprijinul grupurilor musulmanilor ceceni care cereau independenta de Rusia.
In septembrie 1999 Rusia a lansat o invazie terestra in zona pentru a alunga rebelii in afara
drumurilor comerciale din Asia Centrala. In ianuarie 2000, Rusia era inca odata implicata intr-un
conflict pe scara larga in Cecenia. Problema Caucazilor este complicata de existenta a mai mult
de 50 de grupuri etnice diferite, fiecare insistand sa-si proclame convingerile religioase in zona.
Situatia este un pericol serios pentru tarile vecine Kazahstan, Georgia si Rusia insasi.
Rusia s-a confruntat in acest inceput de secol cu peste 250 de incidente teroriste care au facut
904 morti si peste 2600 raniti. Cele mai tragice evenimente au fost cele de la teatrul moscovit de
la 23 octombrie 2002 cand rebelii ceceni au luat ostateci 800 de persoane iar finalizarea
conflictului a lasat 162 de morti si peste 600 de raniti, si cel de la scoala din Osetia din
01.09.2004 cand au fost intre 1000 si 1500 oameni, majoritatea copii, luati ostateci si s-a finalizat
cu un numar mare de morti: 331 si peste 700 de raniti.
INDIA SI PAKISTAN
Kashmir, la origini un stat
independent, este format din multe regiuni insa e numit Jammu & Kashmir, ca cele doua cel
mai populate regiuni din stat, alte regiuni fiind Ladakh, Gilgit, Baltistan si Skardu. Pakistan a
capturat multe din aceste regiuni in 1947 (unele luate de China) fortand Kashmirul sa se alature
Indiei ca stat. Cea mai mare parte din statul original Jammu & Kashmir a ramas la India.
Separatistii musulmani din partea indiana au declarat razboi sfant impotriva majoritatii Hindu
din India, si au pornit atacurile in 1989, in principal din partea pakistaneza a Kashmirului.
Conflictul continua, Pakistanul zdrobind si el in forta rebelii din zona acestuia.
In perioada 2001-2005 in aceasta zona au fost circa 1800 atentate cu caracter terorist care au
cauzat peste 9000 de victime din care circa 2800 morti. In aceasta zona actioneaza peste 70 de
grupuri teroriste dintodeauna, insa conflictele se intind dincolo de motivatiile politice. Controlul
traficului de droguri si coruptia sunt centrul acestor probleme complexe. In acest inceput de
secol, in Columbia au fost atribuite terorismului peste 880 de incidente. Victimile acestora au
insemnat 949 de morti si peste 1800 raniti. Gruparile teroriste care au activat si activeaza in
Columbia sunt: April 19 Movement, Guevarista Revolutionary Army (ERG), Jaime Bateman
Cayon Group (JBC), Latin American Patriotic Army (EPLA), National Liberation Army
(Colombia), Pedro Leon Arboleda Movement, Peoples Liberation Forces (Colombia), Popular
Liberation Army, Revolutionary Armed Forces of Colombia, Self-Defense Groups of Cordoba
and Uraba (ACCU), Simon Bolivar Guerilla Coordinating Board (CGSB), The
Extraditables, United Self-Defense Forces of Colombia (AUC).

ANGOLA
De cand Angola si-a castigat independenta de la Potugalia in 1075, conflictele armate au izbucnit
intre guvernul MPLA de la conducere si rebelii UNITA ai lui Joseph Savimbi, lasand aproape 1
milion de oameni transfgi dintr-o poplatie de 10 milioane si mii de morti. Guvernul angolez are
100000 soldati, cea mai numerosa armata din Africa. UNITA are trupe numarand 70000 de
oameni, luptatori bine antrenati si experimentai in luptele de jungla. Susinui de Zambia si
Uganda, UNITA a ocupat o treime din bogatiile minerale si de titei ale tarii. Este de la sine
inteles ca plata asistentei militare si furnizorilor se face in diamante.
In ultima perioada, incidentele teriste au culminat cu atacul cu bomba asupra unui tren de la
11.08.2001 si uciderea celor care incercau sa scape. Acest incident s-a soldat cu 252 de morti si
165 de raniti.
1.4 LEGTURA DINTRE TERORISM SI ORGANIZAIILE DE CRIMA ORGANIZATA
Legatura intre criminalitatea transnationala, terorism si coruptie este profunda. A aborda aceste
subiecte separat, negand legatura dintre ele, este o mare greseala. Coruptia este o piedica in calea
progresului economic si al investitiilor si se concretizeaza printr-un nivel ridicat al somajului. In
aceste circumstante, racolarea in grupuri de crima transnationala devine o alternativa viabila din
punct de vedere economic pentru multi tineri. Grupurile teroriste infloresc in mediile in care
tinerii au putine sanse de a avansa in societate.
Crima organizata si terorismul au fost considerate adesea ca fenomene complet disticte in lumea
din inaintea lui 9/11. Comitetele de studii de securitate, structurile militare si de mentinere a
ordinii abordau subiectele de terorism si de crima organizata la nivel strategic. Dar de multe ori
aceste probleme erau abordate distinct. In multe dezbateri s-au evidentiat cresterea amenitarilor
din terorism si din crimina transnationala, dar rar s-au evidentiat legaturile dintre acestea.
Atentatul de la 11 septembrie 2001 a determinat schimbarea modului de abordare. Terorismul si
crima organizata sunt amenintari pe ordinea de zi in securitatea internationala si a aparut
necesitatea studierii legaturilor dintre aceste doua fenomene.

Majoritatea organizatiilor criminale si a gruparilor teroriste provin din tarile in tranzitie sau in
dezvoltare. Afacerile ilicite au o pondere mare in comertul mondial (7% in 1990 estimare ONU
in World drug report, Oxford 1997). Marile profituri optinute si activele acumulate fac din
aceste organizatii actori puternici in regiunile in care opereaza, cu puternice influente politice si
economice.
Traficul de droguri si terorismul au dezvoltat legaturi stranse, utilizand fiecare punctele tari ale
cluilalt.
Traficantii de droguri se folosesc de abilitatile teroristilor: cunostintele militare, aprovizionarea
de armament si accesul la organizatii clandestine. Teroristii obtin venituri si expertiza in spalarea
banilor pentru operatiunile lor. Atat teroristii cat si traficantii se folosesc de tari in care justitia si
regulamentele bancare sunt slabe. Ambele grupuri corup oficialitati pe care-i folosesc in
obtinerea de documente fraudate precum pasaport si documente vamale.
Exista des o legatura stransa intre crima organizata si terorism. Aceasta legatura apare in diferite
forme, de la protectie, transport si taxare la traficul direct al organizatiilor teroriste.
Traficantii de droguri obtin o mare libertate de miscare atunci cand colaboreaza cu organizatiile
teroriste care au un puternic control in zonele respective.
In timp ce stituatiile de combatere a crimei organizate nu detin intaietatea in razboiul contra
terorismului, programele impotriva traficului de droguri si impotriva crimei promoveaza
modernizarea sistemelor legale de combaterea crimei organizate si a agentiilor cu misiuni
antiteroriste.
Dupa 9/11 tacticile de pe campul de lupta in razboiul contra terorismului s-au schimbat de
ambele parti. Apelul facut de George Bush pe 20.09.2001 catre comunitatea internationala pentru
o coalitie globala impotriva terorismului a insemnat chemarea la un razboi in care serviciile
secrete, politia, institutiile financiare si diplomatice si capabilitatile militare vor lucra impreuna
intr-un efort coordonat.
O alta schimbare dupa 9/11 a fost trecerea de la tinte militare, diplomatice sau guvernamentale
la asa numitele soft targets. Acestea sunt tinte cu valori simbolice puternice si garanteaza un
numar simnificativ de victime. Bombele din clubul de noapte din Indonezia, atacurile cu bomba
de la hotelurile din Djakarta si din Casa Blanca si de la banca din Istambul sunt semnificative
acestui nou tip de tinte.
S-a observat si o schimbare a motivatiei. Uciderea oamenilor nevinovati este folosita ca arma
politica. Atacul de la Madrid a avut o puternica influenta politica, caci a avut loc inainte de
alegeri iar peisajul politic s-a schimbat complet. Asemenea mijloace sunt folosite si in Irak:
rapirea si uciderea civililor pentru a obtine retragerea personalului civil si militar din zona.
Gruparile teroriste folosesc aceleasi mijloace si practici criminale cu organizatiile de crima
organiata pentru a-si finanta activitatile. Cu alte cuvinte, in investigarea terorismului se folosesc
aceleasi tactici cu cele de combatere a crimei organizate. Intarirea justitiei va fi principalul
instrument pentru spargerea organizatiilor teroriste.
In istorie, organizatiile teroriste nu au fost niciodata infrante de fortele militare, ci prin
regulamente si legi ele au fost expuse si desfiintate. Prin intarirea legilor internationale vor fi
atacate zonele in care teroristii operaza nestingheriti.
Experienta dobandita la combaterea activitatilor legate de narcotice, trafic de persoane, cazuri de
crima, jafuri ar trebui impartasita atat cu institutiile similare intre state cat si cu oamenii din
teren. Atunci cand acestia intalnesc un individ care ameninta securitatea sa poata sa-l retina in
timp util.
Pentru a-si atinge obiectivele in altivitati ilicite, organizatiile criminale folosesc teroarea prin
metode specifice terorististe. Mafia ruseasca, albaneza, siciliana si triadele chinezesti folosesc
teroarea.
Legaturile dintre crima organizata si terorism se prezinta astfel:
teroristii se angajeaza in activitati de crima organizata pentru a se intretine financiar
grupurile de crima si teroristii sunt organizati in structuri de tip retea iar teroristii se pot
ascunde in cadrul organizatiilor criminale
atat grupurile de crima organizata cat si grupurile teroriste opereaza in zone cu control
guvernamental limitat, cu prezenenta redusa a institutiilor de ordine si cu granite deschise
ambele structuri apeleaza la coruperea oficialitatilor pentru a-si atinge obiectivele
se folosesesc mijloace similare de comunicare si de utilizare a tehnologiei moderne
spalarea banilor se efectueaza in ambele structuri si deseori utilizandu-se metode similare,
de multe ori prin aceeasi operatori.

Suportul financiar din activitile ilicite

Cresterea ponderei activitatilor ilicite in economia mondiala asigura resursele financiare pentru
organizatii criminale transnationale ca sa opereze cu o mare expertiza. Activitatile ilicite se
prezinta sub forma traficului de bunuri de valoare, de droguri, de fiinte umane, de arme si de alte
resurse naturale importante. Pirateria economica se practica de asemenea cu mare succes. Toate
acestea asigura mari profituri pentru grupurile criminale.
Bunurile contrafacute precum CD-urile si alte echipamente electronice precum si falsificarea
banilor reprezinta o mare problema legata de crima organizata.
Legatura dintre traficantii de droguri si terorism este recunoscuta in zone precum Columbia
(FARC) si Balcani (KLA) dar este prezenta si in alte zone. Exemple in acest sens mai sunt in
Afganistan (Talibanii si Al-Qaeda) si Siri Lanka (Tamil Tigers) insa mai gasim si in gruparile
din Rusia.
Combinatia dintre activiti legale si cele ilegale caracterizeaza operatiile financiare ale acestor
organizatii. Resursele teroristilor si profiturile organizatiilor criminale sunt combinate cu fonduri
legitime ingreunand detectarea acestora. De exemplu, in banca New York Case, multe fonduri
care provin din activitati ilicite sunt combinate cu cele licite in conturi corespondente din bancile
rusesti. Al Qaeda foloseste fondurile de caritate pentru miscarea banilor. Unele din aceste
fonduri sunt directionate catre activitati sociale dar o parte din acestea sunt utilizate pentru a
sustine terorismul.
In investigarea si persecutia documentelor fraudate, carti de credit fraudate si a produselor
piratate, descoperim ca aceleasi tehnici sunt folosite atat de teroristi cat si de organizatiile
criminale.
Structuri de tip retea
Grupurile transnationale criminale opereaza adesea in structuri de tip retea. Acest tip de structura
nu este specific doar acestor organizatii ci caracterizeaza multe din gruparile teroriste. Structurile
ierarhizate de tip mafiot ofera flexibilitate, reduce posibilitatea infiltrarilor si asigura o buna
eficienta. In aceste structuri sunt greu de identificat liderii. Noile grupari criminale si marile
organizatii teroriste se aseamna cu structura marilor corporatii de business.
Organizatiile criminale sunt de cele mai multe ori de aceeasi nationalitate, cu toate ca formeaza
aliante cu alte grupari criminale pentru a-si desfasura activitatea. In contrast, gruparile teroriste
precum Al-Qaeda sunt transnationale. Ele pot uni indivizi din Orientul Mijlociu cu cei din estul
indepartat. Retelele nu sunt afiliate unui stat anume. Ele sunt actori nonstatali care lovesc in
cetateni si simboluri statale.
Baza operatiunilor
Gruparile criminale si teroristii functioneaza acolo unde controlul autoritatii centrale este slab,
unde frontierele sunt slabite si structurile legale sunt ineficiente. Acolo unde nu exista control
statal opereaza grupurile criminale. Unele din aceste zone devin baze pentru gruparile teroriste.
In unele cazuri, o colaborare sau o relatie cel putin simbolica exista intre grupurile mafiote si
cele teroriste care opereaza in acele regiuni.
In Indonezia, in perioada post Suharto, s-a pierdut din controlul central existent in perioada
precedenta. Lipsa acestuia combinata cu structurile politienesti slabe si ineficiente si cu
caracterul multinational al societatii indoneziene a facut posibila operarea unor grupuri teroriste
in unele parti ale tarii. Mai mult, in timp ce importante grupari criminale transnationale nu s-au
stabilit bine, exista vizibil deja grupari violente organizate.

Coruperea oficialitatilor
Organizatiile teroriste si cele criminale sunt dependente de persoane din structurile oficiale care
pot fi corupte sau care au viziuni opuse acestor structuri. Spre exemplu, in partea estica a Rusiei
si in China, puternice grupari criminale, avand legaturi cu vechile structuri comuniste au preluat
initiativa de a umple golul de putere si opereaza acum la scara globala. Membri ai structurilor de
securitate din Rusia si din China sunt implicati iar complicitatea oficialitatilor guvernamentale
este esentiala pentru existenta acestor organizatii.
Comunicatiile
Atat teroristii cat si organizatiile criminale transnationale exploateaza tehnologia informatiilor
pentru a maximiza eficienta operativa. Folosesc celulare prin satelit, internetul, e-mail si chat-
rooms. Folosesc codificari criptografice si stenografice. Ei exploateaza caracteristicile de
anonimat al internetului pentru a nu fi depistati. Internetul este un instrument de penetrare pentru
crimele acestora. Astfel, organizatiile criminale ruleaza pariuri pe internet iar teroristii solicita
fonduri pe site-uri pentru actiuni caritabile. Miscarea forndurilor la nivel mondial este facilitata
de tehnologia informatilor. Instructiuni pentru transferul de fonduri intre centre financiare se
executa pe telefon sau pe internet. Membrii gruparilor teroriste fac cursuri speciale de computere
si software si specialisti din domeniu sunt angajati pentru a facilita comunicatiile.
 Si organizatiile criminale si teroristii sunt angajati in activitati ilicite. Gruparile criminale
transnationale fac acest lucru pentru bani. In schimb, pentru teroristi, aceste activitati criminale
sunt folosite pentru a sustine marile lor obiective politice si ideologice. Totusi, crimele comise de
aceste doua grupari difera doar in motivatie si nu in substanta. Amndoua tipuri de grupari fac
trafic de droguri, de fiinte umane, de bunuri falsificate si se angajeaza in diverse forme de frauda.
Splarea banilor
Spalarea banilor este o parte prioritara in operatiunilor de crima orgnizata. Problema investigarii
acestor activitati este greoaie datorita sistemelor bancare de tip underground precum cele din
zona asiatica (India, Rusia, China). Organizatiile mafiote rusesti au dezvoltat multiple feluri de a
spala banii. Absenta reglementarilor din sistemul lor bancar a reprezentat un teren fertil pentru
aceste operatiuni. Alt exemplu, absenta controlului in sistemul bancar in Japonia si coeziunile
bancilor cu organizatiile de crima organizata au agravat aceasta problema. Posibibilitatea
miscarii fondurilor ilicite atat de usor in anumite zone intareste abilitatea operativa a gruparilor
criminale si teroriste.
Criminalitatea transnationala va fi o problema definitorie a secolului XXI datorita discrepantelor
enorme dintre tarile dezvoltate si cele in dezvoltare, datorita existentei multor state slabe in care
criminalitatea si grupurile teroriste se dezvolta si datorita cresterii cererii internationale ale
bunurilor si serviciilor pe care aceste grupari le pot oferi. De exemplu, diferenta enorma dintre
standardele de viata dintre cetatenii din estul indepartat al Rusiei (venit de 100 USD pe luna) si
vecinii din Korea de Sud si Japonia cu inalt nivel de venit asigura un teren fertil pentru activitati
ilicite atat de natura criminala cat si de natura politica.
In economia internationala operatiunile ilicite se intrepatrund usor cu cele legale. Enormele
discrepante dintre reglementari intr-o lume globalizata ii ajuta pe teroristi si pe gruparile
criminale sa exploateze aceasta lipsa de consistenta in avantajul lor.
Statele Unite a declarat razboi contra terorismului. Combaterea amenintarii teroriste s-a
dezvoltat ca strategie nationala si este imperativ ca aceasta sa nu se bazeze doar pe atacarea
manifestarilor vizibile ale aceste amenintari, ci pe infruntarea conditiilor care permit acestor
grupuri sa se dezvolte. Aceasta inseamna o mai mare atentia asupra statelor slabe, asupra lipsei
de reglementari armonizate si asupra esecului cu care institutiile de profil colaboreaza intre ele la
nivel international. Imbunatatirea pregatirii fortelor politienesti nu este suficienta. Indivizii
trebuie sa realizeze ca este in beneficiul lor sa colaboreze cu autoritatile in combaterea crimei
organizate.
Razboiul contra terorii nu poate fi separat de cel impotriva crimei transnationale. Punctele de
convergenta dintre cele doua forme de crima internationala determina sa nu putem sa ne adresam
uneia fara sa o mentionam pe cealalta. Concentrandu-ne asupra elementelor crimiale ale
problemei terorismului, este posibil sa detectam operatiuni teroriste intr-un fel care nu ar fi putut
fi altfel detectat.

Mai mult, multe dintre strategile prezentate pentru a fi aplicate in combaterea terorismului:
urmarirea miscarii fondurilor, inghetarea activelor si imbunatatirea securitatii frontierelor sunt
aceleasi folosite si in combaterea crimei organizate. Importanta actuala de a localiza resursele
financiare ale terorismului si de a armoniza reglementarile internationale in miscarea
capitalurilor sunt doar o parte necesarul de atingerea unei transparentei si in stimularea
cooperarii internationale in materie de impunere a legii si a regulamentelor financiare.
Organizatiile criminale transnationale si teroristii utilizeaza structuri de tip retea in derularea
operatiunilor acestora. Strategiile nationale ar trebui sa raspunda acestor retele cu retele.
Coalitiile si cooperarea sunt necesare in dezbembrarea structurilor care permit celulelor sa
opereze eficient. Schimbari majore sunt necesare in structurile guvernamentale, in sectoarele
private si in relatiile internationale pentru a ne adresa cu eficienta acestor amenintari la securitate
impuse de convergenta dintre roblemele terorismului si crimei organizate.
1.4 IMPLICAIILE ACTIVITII TERORISTE
Fenomenul terorist international constituie una dintre principalele amenintari la adresa societatii
umane si a starii de siguranta nationala a statelor lumii, continuand sa reprezinte un pericol social
deosebit de grav, atat pentru structura si coeziunea sociala cat si pentru securitatea indivizilor si a
statelor.
Asistam in prezent la o uluitoare diversitate de razboaie separatiste, violente etnice si religioase,
dispute asupra frontierelor, framantari civile si atacuri teroriste, trafic de droguri, impingand
valuri de imigranti chinuiti de saracie si aruncati de razboaie peste hotarele nationale. In
economia globala tot mai strans integrata, aceste mici conflicte declanseaza efecte secundare in
tarile inconjuratoare (chiar si cele mai departate). Astfel un scenariu cu multe scenarii mici ii
determina pe planificatorii militari ai multor armate sa priveasca din nou spre ceea ce ei numesc
operatiuni speciale sau forte speciale razboinicii de nisa ai zilei de maine.
Noua amenintare precum si reactia comunitatii internationale fata de aceasta vor avea implicatii
si consecinte majore asupra tuturor domeniilor vietii sociale si mai ales asupra modului in care
responsabilii politici vor decide sa fie angajate si intrebuintate capacitatile militare in viitoarele
operatiuni de combatere a terorismului. Orientul mijlociu este demult timp cea mai activa si
periculoasa sursa de terorism a lumii. In ultimii ani tinta predilecta a terorismului a constitut-o in
aceasta regiune cetatenii, bunurile si interesele SUA dar si ale statului Israel. Exista si alte zone
cu activitate terorista intensa precum Algeria, unde organizatiile fundamentaliste islamice
folosesc acest procedeu pentru a lupta impotriva guvernului, fenomen care se manifesta la o
scara mai redusa in Egipt. In Cecenia devastata dupa razboiul impotriva Rusiei, terorismul este
utilizat de diverse clanuri razboinice in scoul subminarii guvernului, dar si pentru obtinerea de
foloase materiale, in special din rascumpararea ostatecilor in general cetateni straini cu resurse
financiare.
Terorismul este in prezent si in alte zone geografice. In America Latina apare in special sub
forma guerilelor urbane si rurale. In Europa terorismul este activ in mod deosebit in Spania si
Irlanda de Nord, dar si in Balcani, in Bosnia-Herzegovina, Kosovo si sporadic in Turcia si
Grecia. In Afganistan se constata ca situatia ramane instabila cu toate eforturile cualitiei de a
sprijini Statul Afgan Islamic de Tranzitie, elemente ostile cautand adapost in zone izolate de
unde actioneaza in scopul intretinerii starii de instabilitate si pentru discreditarea efortrilor ISAF
si ale cualitiei internationale.
Aparitia noului tip de terorism forma indeita de manifestare pe plan mondial a confruntarilor
militare asimetrice reclama forme similare de riposta asimetrice, care pot imbraca fie caracterul
clasic de actiune militara, fie de folosire a unor mijloace si metode specifice, neconventionale.
Situatia este impusa de faptul ca nu este exclus ca megaterorismul sa recurga in viitor la
mijloacele de distrugere in masa, manifestandu-se sub forma terorismului nuclear, chimic sau
bacteriologic, sau la ecoterorism si ciberterorism, cu consecinte aproape imposibil de evaluat la
scara nationala sau mondiala.
Analiza evoltiei fenomenului la scara mondiala releva ca incepand cu anul 2001 actiunile
teroriste mondiale au inregistrat o crestere dramatica, evidentiindu-se ca, reorientarea
terorismului spre tinte din aviatia civila reprezinta, in continuare, un risc deosebit iar
consecintele actelor ilicite asupra securitatii aeronautice pot fi devastatoare.
In ceea ce priveste tintele vizate, acestea apartin diferitelor domenii de activitate, ceea ce
demonstreaza ca obiectivele organizatiilor teroriste si scopurile urmarite de acestea sunt foarte
diverse si greu de anticipat: fosti sau actuali conducatori ai unor state, demnitari ai administratiei
publice centrale sau locale, diplomati, functionari internationali (membrii ONU sau NATO),
lideri politici si consilieri ai acestora, cadre militare si politisti, parlamentari, oameni de afaceri,
turisti, ziaristi si altii. Modul de actiune pentru comiterea atentatelor teroriste s-au diversificat,
ponderea fiind detinuta de cele in care s-au utilizat explozivi si armament de diferite categorii si
calibre, elementul de noutate constand in faptul ca pentru comiterea de asemenea acte s-a recurs
la folosirea avioanelor de transport de persoane, ca vectori de distrugere a tintelor vizate, efectele
obtinute fiind devastatoare si periculoase. Sistemele de alarma auto existente in comert,
telefoanele mobile, dispozitivele explozive improvizate, diverse montaje electronice artizanale
atasate unor incarcaturi explozive, grenade, mine constiuie mijloace aflate la indemana
atacatorilor foarte eficiente comandate de la distanta pentru atingerea scopurilor vizate de
organizatiile teroriste actuale.
2. ANTITERORISMUL
Actiunea conjugata internationala antiterorista a fortelor destinate combaterii acestui flagel al
mileniului III va presupune implementarea unor masuri imediate pe parcursul a trei faze
distincte:
a) adunarea datelor cu privire la inamicul terorist
b) definirea inamicului, ceea ce este mai mult decat interpretarea datelor avute la dispoitie,
fiind nevoie si de o proiectie politica, militara si culturala din perspectiva careia sa se traga
concluzii in legatura cu datele de identitate ale inamicului
c) combaterea sau lupta impotriv inamicului, potrivita limitarilor convenite si acceptate prin
definirea acestuia
Din eficienta discutabila cu care a fost combatut pana in prezent terorismul, rezulta ca in fiecare
dintre cele trei faze este necesar sa se recurga la modificari de substanta, acestea sa fie abordate
asimetric, astfel incat actiunile gruparilor/fortelor teroriste sa poata fi contracarata oportun si
eficient.
Fortele armate actuale, cu structurile, tehnica, strategia si doctrinele de care dispun, trebuie fie sa
raspunda eficient la amenintarile asimetrice, fie sa si le adapteze/modifice rapid. Cu cat acestea
vor fi mai sensibile si mai agile din puct de vedere strategic, cu atat vor putea raspunde mai
eficient provocarilor si amenintarilor asimetrice viitoare.
2.1 CONVENTIILE CU PRIVIRE LA ANTITERORISM
Mijlocul principal de combatere, la nivel international, a terorismului il constituie numeroasele
conventii incheiate si documente adoptate in acest scop.
Prin Conventia pentru prevenirea si reprimarea terorismului (Geneva 1937, adoptata in urma
atentatului ucigas de la Marsilia), statele s-au angajat sa pedepseasca persoanele vinovate pentru:
atentatele impotriva sefilor de stat si a altor persoane care ocupa functii in stat; faptele care pun
in pericol mai multe vieti omenesti; acte diversioniste asupra bunurilor private si de stat;
pastrarea sau aprovizionarea cu arme si alte mijloace teroriste; falsificarea si introducerea de
pasapoarte si alte documente false; pregatirea de acte teroriste s.a.
Dupa cel de al doilea razboi mondial, terorismul a cunoscut o extindere si o agravare mai ales
din cauza tentei politice care i s-a dat si a implicarii unor state in asemenea actiuni. Drept
urmare, au fost adoptate un numar de conventii, dintre care unele se refera la combaterea
terorismului practicat contra sefilor de stat si a altor persoane oficiale, altele pentru a asigura
securitatea in domeniul navigatiei aeriene si a navigatiei maritime.
In acest sens:
 Conventia asupra prevenirii si pedepsirii crimelor impotriva persoanelor protejate pe plan
international, inclusiv agentii diplomatici (adoptata de Adunarea generala O.N.U., in 1973).
Statele-parti sunt tinute sa incrimineze, in dreptul lor intern, comiterea, cu intentie, a
urmatoarelor fapte: uciderea, rapirea sau alt act asupra persoanei sau libertatii unei persoane
protejate pe plan international; un atac violent asupra sediului oficial, locuintei private sau
mijloacelor de transport ale unei persoane protejate pe plan international, de natura sa puna in
pericol persoana sau libertatea sa.
Conventia impotriva luarii de ostatici (adoptata la O.N.U. in 1979) prevede ca, cel care
sechestreaza o persoana sau o retine si o ameninta sa o omoare, o va rani sau continua sa o retina
pentru a constrange un stat, o organizatie internationala, o persoana fizica sau morala, sa
indeplineasca un act ori sa se abtina de la acesta, ca o conditie a punerii in libertate a ostaticului,
comite infractiunea de luare de ostatici. Statele sunt obligate sa pedepseasca asemenea
infractiuni, corespunzator gravitatii lor. Statul, pe teritoriul caruia, se afla prezumtivul infractor,
il va retine si va lua masuri pentru urmarirea si finalizarea procedurilor penale impotriva lui;
daca nu-l extradeaza, este obligat sa-l supuna urmaririi penale si sa-l judece, ca pentru o
infractiune cu caracter grav
Conventia internationala impotriva recrutarii, folosirii, finantarii si instruirii de mercenari
(adoptata in cadrul O.N.U., in 1989) defineste infractiunea ca, fiind fapta de a recruta, folosi,
finanta sau instrui mercenari care participa direct la ostilitati sau la acte planuite de violenta.
Statele vor sanctiona asemenea infractiuni si vor coopera intre ele, pentru prevenirea si
pedepsirea lor.
Conventia privind securitatea personalului Natiunilor Unite si a celui asociat (New York,
1994) a fost adoptata din cauza atacurilor deliberate impotriva personalului si din preocuparea
statelor de a asigura securitatea personalului Natiunilor Unite si a celui asociat.
In conformitate cu prevederile acestei conventii, statele parti vor lua toate masurile necesare,
pentru a asigura securitatea personalului Natiunilor Unite si a celui asociat, vor adopta masurile
necesare pentru a-l proteja, in cazul in care acesta se va afla desfasurat pe teritoriul lor, impotriva
urmatoarelor infractiuni, comise in mod intentionat: crima, rapire sau orice atac asupra persoanei
sau libertatii vreunui membru al personalului Natiunilor Unite sau al personalului asociat; atac
violent asupra localurilor oficiale, resedintei personale sau mijloacelor de transport ale unui
membru al acestora, de natura a-i periclita persoana, sau libertatea sa; amenintarea cu efectuarea
unui astfel de atac, pentru a constrange o persoana fizica sau juridica de a realiza,sau de a se
abtine de la realizarea unui act oarecare; incercarea de a comite un astfel de atac, precum si
participarea in calitate de complice, organizarea sau ordonarea comiterii unui asemenea atac.
Asemenea actiune este considerata, de catre fiecare stat parte, ca o infractiune in raport cu
propria sa legislatie interna, fiecare stat pedepsind, in mod adecvat, aceste infractiuni, cu luarea
in considerare a gravitatii lor. Sunt prevazute si regulile, dupa care fiecare isi determina
competentele sale asupra acestor infractiuni, precum si masuri pentru asigurarea urmaririi penale
sau a extradarii autorilor prezumtivi
Pentru asigurarea securitii in domeniul aviaiei civile, au fost adoptate:
Conventia referitoare la infractiuni si la anumite alte acte savarsite la bordul aeronavelor
(Tokio, 1963), prin care se prevede obligatia statelor de a pedepsi infractiunile, precum si alte
acte care pun in pericol securitatea aeronavelor sau a persoanelor si bunurilor aflate la bord,
ordinea si disciplina pe o nava, aflata in zbor sau pe suprafata marii libere sau altei zone care nu
face parte din teritoriul unui stat; competent sa sanctioneze asemenea fapte este statul de
inmatriculare a navei.
Conventia pentru reprimarea capturarii ilicite a aeronavelor (Haga, 1970) prevede ca o
persoana comite o infractiune daca, aflandu-se la bordul navei in zbor, pune stapanire pe nava ori
exercita controlul asupra ei, intr-un mod ilicit si prin violenta sau amenintarea cu violenta;
constituie infractiune, de asemenea, tentativa unor asemenea acte si complicitatea la ele. Statele
s-au angajat sa pedepseasca asemenea acte in mod sever.
Conventia pentru reprimarea actelor ilicite indreptate contra securitatiei aviatiei civile
(Montreal, 1971) prevede ca orice persoana comite o infractiune daca, in mod ilicit si cu intentie,
savarseste un act de violenta impotriva unei persoane, aflate la bordul unei aeronave in zbor,
distruge o aeronava in serviciu sau ii cauzeaza deteriorari, plaseaza, pe o asemenea aeronava,
dispozitive sau substante care pot sa o distruga ori sa-i produca deteriorari, distruge sau
deterioreaza instalatii ori servicii de navigatie aeriana ori tulbura lunctionalitatea lor, comunica
informatii false, daca acestea ar putea sa faca aeronava inapta in zbor ori sa-i puna in pericol
securitatea in zbor.
Statele-parti s-au angajat sa sanctioneze, prin pedepse severe aceste infractiuni; fiecare stat
trebuie sa ia masuri, pentru a ancheta si pedepsi infractorul, care se afla pe teritoriul sau, in cazul
in care nu face extradarea catre alt stat (statului pe teritoriul caruia s-a comis fapta, statului in
care este inmatriculata aeronava, statului pe teritoriul caruia aterizeaza aeronava s.a.m.d.).
In baza Conventiei privind aviatia civila intemationala (Chicago, 1944), statele includ, in
acordurile bilaterale pe care le incheie, clauza de securitate, recomandata in cadrul O.A.C.L,
prevazand o serie de masuri pentru a asigura protectia navelor, a pasagerilor si a echipajelor. In
cazul aparitiei unui incident de capturare sau pericol de capturare ilicita a navelor sau altor acte
ilicite impotriva sigurantei navelor si calatorilor, partile se angajeaza sa-si acorde asistenta
reciproca pentru combaterea unor asemenea fenomene.
Masuri similare sunt prevazute si in conventiile incheiate in domeniul securitatii navigatiei
maritime:
Conventia pentru reprimarea actelor ilicite impotriva sigurantei navigatiei maritime si
Protocolul pentru reprimarea actelor ilicite impotriva sigurantei platformelor fixe situate pe
platoul continental (adoptate la Roma, 1988).
Si in cadrul organizatiilor si conferintelor internationale sau pe plan regional, problema
combaterii si lichidarii terorismului se afla in atentia statelor.
a) Comisia de Drept International a examinat aceasta problema, intr-un proiect de cod in 1954,
considerand drept crima impotriva pacii si securitatii, intreprinderea sau incurajarea activitatii
teroriste de catre un stat impotriva altui stat.
b) Dintre rezolutiile Adunarii generale a O.N.U., adoptate in acest domeniu, mentionam pe
aceea, prin care Adunarea Generala a condamnat terorismul international (Rezolutia nr.
3034/XXVII din 1972), atragand atentia asupra distinctiei care trebuie facuta intre actele
condamnabile de terorism international si lupta popoarelor pentru autodeterminare (lupta
indreptata impotriva unor agresori sau cotropitori, pentru independenta si libertate). O alta
rezolutie, in acelasi sens, a fost aceea din 1991 (Rezolutia nr. 46/51), prin care statele au fost
chemate sa previna pregatirea si organizarea, pe teritoriul lor, de acte teroriste, sa asigure
arestarea si judecarea sau extradarea celor care le comit, sa incheie acorduri de cooperare in acest
domeniu, sa devina parti la acordurile multilaterale incheiate, sa se abtina de la or-ganizarea,
instigarea, asistenta si participarea la acte teroriste savarsite pe teritoriul altor state, sa le
incurajeze ori sa accepte, pe teritoriul lor, activitati care vizeaza comiterea de acte teroriste.
c) Majoritatea statelor lumii sunt, in favoarea unei conventii internationale si acest subiect se
afla pe agenda Adunarii generale O.N.U. de mai multi ani; atingerea acestui scop este insa
ingreunata, din cauza conotatiei politice pe care unele grupuri de state o dau notiunii de terorism.
d) Si prin documentul, adoptat la Conferinta de la Stokholm din 1984, a statelor participante la
Conferinta pentru Securitaie si Cooperare in Europa, referitoare la masurile de incredere,
securitate si dezarmare in Europa, a fost consacrata hotararea statelor participante de a lua masuri
efective, la nivel national si prin cooperare internationala, pentru prevenirea si respingerea
actelor de terorism.
Statele coopereaza, la nivel regional si in cadru bilateral, pentru combaterea terorismului; printr-
o serie de acorduri si aranjamente, statele au stabilit un mod de colaborare, intre organele lor de
specialitate, pentru a preveni (prin informatiile pe care si le pun la dispozitie) si reprima
(acordandu-si concurs si conlucrand, in cazul unor asemenea actiuni) actele de terorism.
Un asemenea exemplu il constituie Conventia europeana pentru reprimarea terorismului
(Strasbourg, 1977), ratificata si de Romania in 1996. Conventia are in vedere infractiunile
cuprinse in reglementarile din Conventia pentru reprimarea capturarii ilicite a aeronavelor (Haga,
1970) si Conventia pentru reprimarea de acte ilicite indreptate contra sigurantei aviatiei civile
(Montreal, 1977), precum si infractiunile grave, constand intr-un atac asupra vietii, integritatii
corporale sau libertatii persoanelor care se bucura de protectie internationala, inclusiv a agentilor
diplomatici, cele care au ca obiect rapirea, luarea de ostatici sau sechestrarea ilegala, cele care au
ca obiect bombe, grenade, scrisori bomba si tentative la cele de mai sus.
Cu privire la aceasta categorie de infractiuni, s-a stabilit, pentru state, obligatia de a extrada
(eventualele dispozitii incompatibile din acordurile dintre state, modificandu-se). Conventia
prevede, de asemenea, ca statul pe al carui teritoriu se afla autorul prezumtiv al unei infractiuni
la care se refera art. 1 si care a primit o cerere de extradare, in cazul in care nu-l extradeaza, desi
a primit o cerere in acest sens, va dispune, fara nici o exceptie si fara intarziere nejustificata,
autoritatilor sale competente sa exercite actiunea penala, iar acestea hotarasc in aceleasi conditii,
ca si pentru orice alta infractiune cu caracter grav, potrivit legilor acestui stat.
Romania este parte la toate conventiile mentionate mai sus cu privire la combaterea
terorismului, are incheiate o serie de acorduri si aranjamente pe plan regional si in cadru
bilateral, participa efectiv la actiunile care se organizeaza pe plan international pentru prevenirea
si combaterea terorismului.
Principalele amenintari de natura terorista, in cadrul razboiului mondial terorism-antiterorism
care s-a declansat, se configureaza a fi, in continuare, urmatoarele:
posibilitatea folosirii de catre grupari, organizatii sau persoane teroriste a armelor de
distrugere in masa
pregatirea si efectuarea unor posibile atacuri asupra bazelor nucleare ale tarilor care poseda
asemenea mijloace, precum si a intreprinderilor chimice, laboratoarelor biologice etc., pentru
procurarea de armament nuclear, chimic sau biologic si pentru a detona astfel de arme la fata
loclui, in spatii deschise/inchise, in zone aglomerate sau oriunde s-ar gasi ele (pe mijloace de
transport feroviar si rutier, in reactoare nucleare, la bordul unor nave sau aeronave, in stationare,
etc.) si a produce catastrofe spectaculoase in numele unor ideologii, unor principii considerate
sacre sau pur si simplu din asumarea vocatiei de a pedepsi.
proliferarea actiunilor punitive sau de razbunare impotriva celor care au declansat campania
antiterorista si a tarilor care fac parte din cualitia antiterorista
continuarea actiunilor de natura terorista individuale, de mica amploare sau organizate de
amploare impotriva democratiilor occidentale
continuarea asasinatelor si a actiunilor de lovire a tuturor celor care, intr-o forma sau alta, se
opun starii de haos favorabile proliferarii crimei organizate, traficului de droguri si de carne vie,
castigului ilicit
 efectuarea unor atacuri asupra sistemelor de protectie a mediului, barajelor si folosirea
deseurilor toxice si radioactive pentru a produce catastrofe ecologice
continuarea si diversificarea asasinatelor politice
atacarea scolilor, a institutelor de cercetare, a laboratoarelor si unitatilor economice de
importanta nationala si internationala, pentru a produce panica si teroare
atacarea sistemelor de valori si a institutiilor de cultura
crearea de diversiuni pentru a provoca nesiguranta, tensiuni, instabilitati si chiar riposte
violente si a adanci starea de anomie a sistemelor sociale
continuarea si chiar itensificarea atacurilor cu bombe, explozivi plastici si alte mijloace
artizanale asupra populatiei si, pe cat posibil, in prezenta mass media
degradarea, in continuare, a conditiei umane si, din aceasta cauza, proliferarea terorismului
psihopat
mentinerea si chiar crestera actiunilor teroriste de sorginte etnica pentru distrugerea ideii de
convietuire si cultivarea individualismului feroce, a agresivitatii in purificare etnica, a
separatismului etnic
actiuni de natura terorista in ciberspatiu in vederea creerii unor perturbatii grave in sistemele
de comunicatii, distrugerea sistemeor de comanda si control, a sisemelor bancare, virusarea
bazelor de date, crearea unui stari de haos generalizat in sistemele de informatii.

2.2 RAZBOIUL CONTRA TERORII

In urma celui mai mare atentat terorist 9/11 din SUA, alianta condusa de Statele Unite a declarat
razboi impotriva terorismului, accentul cazand mai mult pe ideea de prevenire. Obiectivele
cualitiei sunt sa elimine pericolul reprezentat de terorismul international si sa descurajeze statele
in acordarea de sprijin sau adapost gruparilor teroriste internationale.
Lumea lupta impotriva terorismului pe cinci fronturi: diplomatic, informativ, de aplicare a legii,
financiar si militar. Pe plan diplomatic, progresele obtinute in razboiul global contra terorismlui
nu ar fi fost posibile fara un astfel de angajament intens in intreaga lume. Diplomatia este
coloana vertebrala a campaniei, construind vointa politica, sprijinul si mecanismele care permit
organelor de aplicare a legii, serviciilor de informatii si fortelor armate sa actioneze concret.
Pe plan informativ se are in vedere largirea schimbului de informatii si a colaborarii dintre tari
cu scopul clar de a impiedica atentatele, a da in vicleag ascunzatorile teroristilor si bine inteles,
de a salva vieti.
Din punct de vedere al aplicarii legii, accentul cade pe intensificarea colaborarii dintre organele
impicate. Astfel, celule intregi au fost desfiintate in tari precum Singapore si Italia dar si in alte
parti.
Pe plan finaciar, 166 de tari au emis ordonante de inghetare a activelor financiare legate de
activitatile teroriste, in cuantumul a peste 121 milioane dolari SUA. Grupul Operativ de Actiune
Financiara FATF, un grup de experti reprezentanti ai 29 de tari, dedicat instituirii de norme
juridice si de reglementare precum si de politici de combatere a spalarii banilor, are ca scop al
activitatii sale impiedicarea accesului teroristilor la sistemul financiar mondial.
Rezultatul actiunilor pe acest plan este ca la ora actuala teroristilor le este tot mai greu sa stranga
si sa transfere bani. Multi dintre cei care au ofetit sprijin financiar pentru terorism in trecut par sa
se fi retras din aceasta activitate. Unii intermediari au fost capturati si arestati. Teroristii nu mai
pot folosi in siguranta sistemul international bancar.
Pe plan militar, in data de 7 octombrie 2001 a fost lansata operatiunea Enduring Freedom. In
aceasta operatiune sunt angajate peste 90 de tari, fiind cea mai mare cualitie militara din istorie.
Cea mai mare parte a teritoriului Afganistanului a fost eliberata de controlul Talibanilor in doar
cateva saptamani. In continuare cualitia ajuta la pregatirea noii armate afgane pentru a putea sa-si
asigure in curand propria securitate.
Actiunile militare impotriva terorismului continua in Afganistan si in alte parti ale lumii. Dar, in
ciuda marilor progrese inregistrate pana acum, pericolul continua sa existe.
Succesul final al acestei campanii va depinde in mare parte de doi factori: vointa politica
internationala pe termen lung si construirea unor capacitati eficace.
In acest razaboi contra terorismului, SUA reprezinta factoriul determinant si a impus
urmatoarele principii durabile:
Nu faceti nici un fel de concesii teroristilor si nu incheiati nici un targ cu ei.
Aduceti teroristii in fata justitiei pentru infractiunile lor.
Izolati si exercitati presiuni asupra statelor care sponsorizeaza terorismul pentru a le forta sa-si
schimbe comportamentul.
Sprijiniti capacitatile de combatere a terorismului ale tarilor care coopereaza cu Statele Unite si
care au nevoie de ajutor.
Tot SUA a lansat Programul de Asistenta Antiterorism in 1983 care are in obiective
imbunatatirea capacitatilor antiteroriste ale tarilor prietene si intarirea legaturilor bilaterale prin
oferirea de asistenta concrete.
Un alt puternic instrument al SUA in combaterea terorismului reprezinta programul
Recompensa pentru Justitie prin care Ministerul de Externe SUA poate oferi recompense de
pana la 5 milioane USD pentru informatii care previn sau rezolva favorabil acte de terorism.

2.3 ACIUNEA ANTITERORISTA

O posibila configurare a fortelor armate pentru astfel de actiuni ar fi urmatoarea:
Structuri de conducere specifice (in cadrul celor obisnuite)
Forte (structuri) de informare, supraveghere si avertizare
Forte speciale
Forte de actiune preventiva
Alianta Nord-Atlantica la summit-ul de la Praga 2003 a adoptat o strategie de proiectare a unei
forte specializate, dotate si echipate modern care sa poata preveni, elimina si combate orice
actiune terorista indreptata catre securitatea globala si regionala sau care poate produce
dezordine sociala. Forta NATO de raspuns (NRF) se va crea din disponibilizarea de forte
speciale puse la dispozitia aliantei de statele membre si va avea urmatoarele caracteristici si
capabilitati:
Tehnologiile militare cele mai a vansate
21.000 de militari dislocabili in 5 zile oriunde in lume
Structura foarte flexibila, grupari de forte ad-hoc, pe obiective punctuale
 Complet operativa in octombrie 2006
Gama larga de operatiuni militare inclusiv antiteroriste
Acopera toate amenintarile de securitate
Autosustinerea fortelor NRF inTO 30 de zile
Alcatuire si instruire:

Contributii nationale, prin rotatie dupa instruire si certificare tip JOINT

6 luni stare STAND BY
Coordonator NRF comandamentul NATO ACT, Norfolk, SUA
Consolidarea activelor regionale
-Prima forta NRF constituita s-a declarat activa in octombrie 2003 cu 9500
militari
-La reuniunea de la Brasov din 2004, valoarea fortei NRF ajunsese la 17.000
Moto-ul NRF: Profil permanent de FORTA CREDIBILA Principalele capacitati de lupta ale
fortei NRF:
Avioane de vanatoare ultramoderne
Nave de lupta foarte rapide cu putere mare de foc
Diverse autovehicule multiscop
Servicii logistice eficiente
Sisteme Up Grade de comunicatii in informatica
Mijloace noi de cercetare si informatii militare

3 CONCLUZII: UNDE NE NDREPTAM?

Trebuie sa punem intrebarea: ce reprezint terorismul la ora actuala? Acest fenomen si-a
mentinut caracterul clasic din punct de vedere al metodelor si organizaaii, al armelor folosite, dar
pe langa acestea au aparut elemente de noutate si perspective care daca nu se vor lua masuri
precise, vor produce mutatii majore in cadrul acestui mapamond tot mai global din punct de
vedere politic.
Astfel bomba a ramas mijlocul predilect folosit de teroristi dar luarile de ostatici. Deturnarile de
avioane sunt oricand o metoda care poate fi uzitata de teroristi, in pofida masurilor de securitate
care se iau pe aeroporturi in ultimul timp si al masurilor de siguranta privind transportul aerian.
Atacurile informatice reprezinta o mare amenintare iar pericolul armelor chimice este inca
actual. Temuta arma nucleara ar putea ajunge pe mana unor dezaxati care sa o foloseasca intr-un
mod neconventional si netinand seama de efectele pe care le produce, ducand la moartea si
distrugerea unor stabilimente pe o raza extrem de mare. Nu e de mirare de ce unii spun ca
folosirea necontrolata a tehnologiei nucleare ar putea duce la disparitia civilizatiei umane.
La toate acestea si multe altele, care constituie inca un secret al cercetarilor, se poate adauga
arma biologica. Molimele si epidemiile au produs efecte dezastruoase dintotdeauna ,
neprovocate. Insa mutatiile unor virusi sau alte schimbari ale unor boli in mod artificial sau chiar
creerea altora noi ar putea duce la pierderi umane si animale spectaculoase. Exista inca
intrebarea daca SIDA este sau nu o boala produsa de un virus de laborator sau e o mutatie a
virusului din organismul unor maimute la care ele sunt imune. Biologia se ocupa cu studiul
vietii, dar cercetarile din domeniul ei pot avea un efect contrar.
La momentul actual exista foarte multe boli produse de virusi, bacterii, organisme care daca s-ar
raspandi ar putea duce la disparitia omenirii, neexistand antidot. Dar daca ne gandim ca
posibilitatile de cercetare sunt nelimitate si la faptul demonstrat ca unele boli ce afecteaza
animalele pot avea, la om, efecte mai grave sau chiar letale, ne face sa vedem cu atat mai clar
pericolul armelor biologice.
In perioada razboiului rece exista un echilibru dat de antagonismul NATO-URSS. Dupa
destramarea fostei republici socialiste, echilibrul s-a rupt si NATO, respectiv SUA au devenit
cam singura putere mondiala fara alte opozitii, astfel fiind deschisa perspectiva globalizarii sub
obladuirea acesteia.
Aliatiile s-au schimbat, astazi coopereaza Rusia cu Uniunea europeana, se dezvolta relatii
amicale bazate pe cooperare. Destramarea URSS a slabit economia rusa aflata in tranzitie iar
fostele tari componente urmeaza idealul independentei. Cecenia este doar un exemplu din care
putem vedea efectul terorismului asupra unei foste mari puteri si care prezinta inca o importanta
foarte mare pe scara mondiala. Dar pericolul cel mai mare vine din partea terorismului islamic.
Unele actiuni din trecut ale SUA s-au intors impotriva. Saddam Hussein, un fost prieten al
SUA, a devenit un dusman de temut si a trebuit eliminat. De asemenea Al-Quaida, a fost opera
unor cercuri de interese americane, care l-au insarcinat pe Ossama ben Laden sa recruteze si sa
pregateasca combatanti ca forta de riposta in fata Armatei Rosii in Afganistan.
Dupa ce decenii la rand URSS a fost factorul opozant al SUA, astazi statul american si lumea
occidentala se confrunta cu un pericol mult mai mare, mai amenintator si mai distructiv-
terorismul mondial.
Singura posibilitate de limitare a lui, de eradicare era eliminarea lui din tarile unde isi avea
principalele baze. Interventiile multinationale din Afganistan si Irak inca se soldeaza cu pierderi
pentru fortele coalitiei. Dar rezultatul pare sa nu fie nici pe departe cel scontat. Contra unui
dusman cunoscut poti lupta, dar Al- Quaida este o structura aparte: nu are teritoriu propriu, nu e
nevoie de o centralizare a actiunilor si a factorilor de comanda. De asemenea sursele de finantare
sunt diverse, baza fiind fondurile alocate de creierul organizatiei ben Laden.
Astazi lumea are alte caracteristici, schimbarile produse au avut efecte pozitiv, dar si unele
extrem de negative impotriva carora trebuie luata o pozitie comuna a statelor democratice si care
urmaresc realizarea unei socieatti libere si sigure in care sa prospere viata si civilizatia.
BIBLIOGRAFIE
Serviciul Roman de Informatii, Centrul de Informare pentru Cultura de Securitate, Terorismul
in lume, Bucuresti 2004
Ferchedau M, Careja R, Balasz L, Mohan E, Constandache C, Terorismul, Editura Omega,
Bucuresti, 2001
Marret Jean-Luc, Tehnicile Terorismului, Editura Corint, Bucursti 2002
Ecobescu N, Micu N, Voicu I, Fightfing Terrorism, Institutul roman de studii internationale
Nicolae Titulescu, Bucuresti 2003
Ecobescu N, Frunzulica D, Voicu I, Fightfing Organized Crime, Institutul roman de studii
internationale Nicolae Titulescu, Bucuresti 2003
 Frunzei T, articol Viitorul interventiei militare coercitive, revista Monitor Strategic nr 3-4/
2005, Institutul pentru studii politice de aparare si istorie militara, Bucuresti,2005
Stancila L, Burghelea I, Razboiul fara fronturi si fara frontiere, Editura F&F International,
Gheorgheni 2005

Louise Shelley, The nexus of organised international criminals and terorism, web
site: www.american.edu
Xavier Raufer, New world disorder, new terrorism: new threats for Europe and the Western
World, 1999, web site: www.drmcc.org
Pierre Chouvy, Drugs and Financing the Terrorism, Terrorism Monitor, vol 2
2004, www.jamestown.org
Jean Servier, Terorismul, Institutul European, Bucuresti 2002 Pagini web cercetate:
Nation Master: http://www.nationmaster.com/encyclopedia/Definition-of-terrorism,
Terrorim research center: http://www.terrorism.com
Terrorism knowledge base: http://www.tkb.org
US Department of State: http://www.state.gov
BBC: www.bbc.com
CNN: www.cnn.com
Euronews: www.euronwes.net
Lumea Magazin: http://www.lumeam.ro
Asociatia de studii si cercetari ale terorismului:www.terorism.ro
The Institute for Counter-Terrorism: http://www.ict.org.il
Banii la Rdcina Rului: Aspecte Economice ale Terorismului Transnaional
Baza economic a motivaiilor i comportamentului
Ideile i practicile economice dein o putere perpetu: capacitatea de a determina motivaii,
opiuni i trguri n luarea deciziilor de ctre oameni i organizaii n toate cutrile de pe durata
ntregii lor existene. Acest lucru a fost demonstrat cu putere de dou cri apreciate ale
cunoscuilor economiti Steven Levitt i Tim Harford.

Att Levitt, ct i Harford, ilustreaz contribuia universal i convingtoare a analizelor i

principiilor economice la explicarea unor teme diverse ca globalizarea, cauzele srciei din unele
ri, structura i comportamentul bandelor de traficani de droguri, congestionarea traficului i
preul cafelei n diferite locuri.

Similar, se poate demonstra c motivaia economic reprezint un instrument vital n combaterea

cu succes a finanrii i desfurrii activitilor teroriste. NATO nu este o organizaie
economic, dar are un rol important rol de jucat, dei nu o arat, n schimbul de informaii
economice i financiare cu aliaii i partenerii, pentru a-i ajuta n confruntarea lor cu o provocare
din ce n ce mai complex i sofisticat. Acest articol analizeaz n primul rnd acea dimensiune
a provocrii care este generat de finanarea terorismului jihadist.
Amploarea i scara
Organizarea i desfurarea activitilor teroriste sunt deseori complexe, sofisticate i foarte
variate. Acestea cuprind generarea beneficiilor pentru terorismul jihadist n Irak,
resurgena talibanilor n Afganistan i manifestrile terorismului produs din interior (aa cum a
fost cazul atacurilor sinucigae cu bombe de la Londra n 2005).

Terorismul este ndreptat mpotriva forelor militare, civililor i elementelor de infrastructur de

importan vital inclusiv reele de transport a energiei i computere. Dei cazurile de terorism
cibernetic semnalate sunt rare, exist o ngrijorare determinat de sporirea capabilitii grupurilor
teroriste de a ataca i afecta reelele de informaii publice i private.

Finanarea terorismului poate veni dintr-o gam larg de surse poteniale, cum ar fi:

sponsorizarea de ctre state;

venituri generate din afaceri legale;
venituri generate ilegal (uneori n parteneriat cu grupurile crimei organizate) din surse ca
rpirile, traficul de imigrani, femei, droguri i vnzarea de arme mici i armament uor;
folosirea incorect a donaiilor caritabile;
contribuiile din partea diasporelor radicalizate;
transferuri informale de bani prin sistemul hawala, care deine o reea extins
de hawaladari (furnizori de servicii financiare pe baz de ncredere, cu un minim de acte
scrise i o structur supl de reglementare a funcionrii);;
furt, trafic i corupie.

Legtura cu domeniul financiar

n aprilie 2007, Al-Jazeera a transmis urmtoarea declaraie a liderului recunoscut al forelor al-
Qaida din Afganistan, Shaykh Mustafa Abu al-Yazid:n ceea ce privete nevoile jihad-ului din
Afganistan, prima dintre acestea este de natur financiar. Exist mii de mujahedini n
rndul talibanilor, dar acestora le lipsesc fondurile. i sunt sute dintre cei doritori s execute
operaii care s-i fac martiri, dar acetia nu pot gsi fondurile necesare pentru a se echipa.
Astfel, finanarea reprezint baza jihad-ului.

n aceeai lun, Arabia Saudit a anunat c a dejucat un complot organizat cu implicarea al-
Qaida, care urmrea atacarea instalaiilor petroliere i a bazelor militare, arestnd mai mult de
170 de suspeci, inclusiv piloi n curs de instruire pentru operaii sinucigae.

Motivaia economic reprezint un instrument vital n combaterea finanrii i

desfurrii activitilor teroriste

Complexitatea din jurul finanrii terorismului este evideniat de paradoxul industriei petroliere
multi-miliardare a Arabiei Saudite. Acest sector deinut n principal de guvern a generat o
bunstare personal care le permite unora s contribuie la finanarea Wahabism-ului global,
nfiinarea de coli religioase islamice (madrassa) n Pakistan i, aa cum arta Grupul de Studiu
pentru Irak n 2006, la finanarea insurgenilor sunii n Irak (mpreun cu donatori privai din
alte state din Golf). Donatorii saudii sunt de asemenea implicai n finanarea jihaditilor n
Somalia, precum i a Hamas-ului n Palestina.
Rspndirea terorismului internaional
Raportul din 2006 al Departamentului de Stat al SUA, intitulat Rapoarte de ar privind
Terorismul Global subliniaz sporirea gradual a incidenei terorismului, reflectat n
aproximativ 14.000 de atacuri catalogate drept teroriste, care au produs mai mult de 20.000 de
victime. Aceste valori reprezint o cretere cu 25% a numrului de atacuri i cu 40% a numrului
de victime produse de acestea, n decursul anului trecut.

Dei evideniaz necesitatea ca SUA s continue s urmreasc i s elimine conducerea

organizaiilor teroriste, raportul arat c ncarcerarea sau uciderea teroritilor nu va pune capt
terorismului i c lupta n planul ideilor solicit o strategie sistematic i susinut de
combatere a retoricii extremiste i a dezinformrii din partea grupurilor ostile.

Transformarea terorismului internaional a determinat Departamentul de Stat s descrie acest

fenomen drept o form de insurgen global, orchestrat din adposturi sigure cum ar
Regiunile Tribale Administrate Federal (FATA) ale Pakistanului, Somalia, Africa de Est i
diferite regiuni de frontier n America Latin unde organizaiile teroriste pot s se
organizeze, s planifice, s strng fonduri, s comunice, s recruteze, s se instruiasc i s
acioneze n relativ siguran.

Structura i organizarea economic

Organizarea i planificarea necesare pentru sprijinirea terorismului transnaional au loc sub
umbrela a trei principale structuri economice. Loretta Napoleoni, autorul lucrrii Banii i
Terorismul, a descris aceste stadii din ce n ce mai sofisticate ale dezvoltrii economice a
terorismului:

n primul rnd, terorismul sponsorizat de state, despre care se poate susine n mod
argumentat c are o importan n scdere la nivel intra-state dar nu i la nivel inter-
state (recunoscnd ngrijorarea continu privind amploarea finanrii din Iran pentru
diferite organizaii i grupuri n ntregul Orient Mijlociu);
n al doilea rnd, terorismul privatizat, n cadrul cruia organizaiile teroriste fie aleg, fie
sunt forate s-i creeze o cvasi-autonomie sub forma statelor scut (finanele i resursele
sunt gestionate i direcionate spre operaii teroriste, aa cum s-a putut observa n
Afganistan i Cecenia);
n al treilea rnd, cel mai nalt stadiu de organizare economic a terorismului, reeaua
global a terorii (al-Qaida i grupurile afiliate, care exploateaz oportunitile oferite de
globalizare i slbirea sau disoluia granielor comerciale).

Schimbarea metodologiei de finanare

n aceast structur, relaiile din ce n ce mai pragmatice cu membrii diasporelor i crima
organizat genereaz finanarea i resursele necesare pentru desfurarea activitilor teroriste.
Preferina crescnd a acestor organizaii pentru mecanisme de finanare mai puin tradiionale
(de exemplu, prin producerea i comercializarea ilegal a diferitelor produse, falsificarea de
produse, traficul de droguri i utilizarea metalelor preioase) reprezint parial consecina
nedorit a ntririi i eficienei controalelor la nivel internaional n domeniul splrii banilor.

Acest fenomen st la baza Legii lui Goodhart, care recunoate capacitatea de substituire a
metodelor de finanare, de la canale strict reglementate la canale mai puin reglementate. n
cazul al-Qaida, acest lucru implic diversificarea portofoliului la nivelul reelei teroriste, pentru
a include, printre altele, diamantele, alte pietre preioase i produse contrafcute.

O astfel de diversificare se bazeaz din ce n ce mai mult pe legturi simbiotice i

neconvenionale ntre reelele crimei organizate i organizaiile teroriste, viznd n special
satisfacerea solicitrilor logistice ale celor din urm n privina asigurrii transportului i a
spaiilor de locuit pentru jihaditi. Cele dou tabere pot fi o prezen incomod, dar emergena
unor interese comune ale crimei organizate i terorismului reprezint unul dintre rezultatele
nedorite ale liberalizrii economice i financiare sporite din spaiul euro-atlantic.

Imperative sociale i economice

Planificarea i executarea actelor teroriste jihadiste sunt deseori sofisticate, reflectnd o
combinaie de atribute n rndul recruilor. Acestea includ o nalt educaie n domeniul tehnic,
radicalizarea datorat incapacitii sau lipsei dorinei de a analiza principiile mai profunde ale
credinei religioase i un puternic sim al injustiiei, bazat pe percepia existenei unor persecuii
din partea altor credine sau grupuri religioase.

Aceste caracteristici au fost observate att n cazul terorismului internaional, ct i n cazul celui
dezvoltat n plan intern (de exemplu, autorii atacurilor cu bombe de la Londra din iulie 2005).
Percepia privind lipsa unei adevrate voci n societate, mpreun cu nclinaia spre proteste
violente mpotriva injustiiei economice i sociale, ofer o baz solid pentru mecanismul
terorismului sinuciga, cea mai eficient metod n domeniul ducerii aciunilor de lupt
asimetrice.

Asigurarea economic i rspunsul la terorism

Se pare c societile acord o prioritate mult mai mare alocrii resurselor private i publice
pentru combaterea terorismului dect pentru ntreprinderea unor pai n vederea reducerii riscului
de a se produce pierderi de viei omeneti, rniri sau distrugeri de bunuri n urma incidenei mai
mari a accidentelor de automobil chiar dac cele din urm cauzeaz de departe mai multe
victime i determin societatea s plteasc unele costuri directe mult mai mari.
Dei riscul asociat unui atac terorist este sczut pentru oamenii obinuii, teama de a nregistra
pierderi personale, bneti i n plan spiritual este semnificativ. Acest lucru conduce la dorina
de a accepta costuri i politici disproporionate n raport cu beneficiile poteniale pe care acestea
le-ar putea aduce. Indivizii i societatea se confrunt cu opiuni economice importante privind
costurile adiionale de suportat n vederea reducerii n continuare a probabilitii oricum sczute
a producerii unor atacuri i diferenierea ntre acele aciuni de protecie i securitate
suplimentare, care de fapt ofer o asigurare n plus, dar fac prea puin pentru modificarea riscului
n sine.

n aceste condiii, sectoarele publice i private din rile ameninate de terorism ar trebui s
coopereze mai mult pentru a se asigura c resursele limitate sunt alocate eficient n vederea
furnizrii capabilitilor de combatere a terorismului. Flexibilitatea economic i ntrirea
gestionrii consecinelor sunt componente vitale ale acestei dezbateri.

Contribuia NATO
Cei 26 de aliai se ntlnesc anual pentru a schimba informaii n privina msurilor luate la
nivelul comunitii internaionale n vederea diminurii sprijinului economic i financiar de care
se bucur terorismul. Aliana nu este organizaia conductoare n aceast aciune i nici nu caut
s copieze activitile altor organizaii internaionale. Totui, schimbul de informaii permite
tuturor aliailor s beneficieze de pe urma unei nelegeri mai profunde a metodelor i
mecanismelor care pot fi folosite n combaterea i diminuarea resurselor terorismului.

Emergena unor interese comune ale crimei organizate i terorismului reprezint unul
dintre rezultatele nedorite ale liberalizrii economice i financiare sporite din spaiul euro-
atlantic

Planul de Aciune al Parteneriatului mpotriva Terorismului (PAP-T), principalul document

privind relaiile NATO cu partenerii n domeniul luptei combaterii terorismului, ofer cadrul
pentru acele activiti ale aliailor i partenerilor axate pe lupta mpotriva terorismului n plan
economic i financiar. Partenerii din Dialogul Mediteranean i Iniiativa de Cooperare de la
Istanbul, precum i alte state, ar putea participa la aceste iniiative pe baza analizei fiecrui caz n
parte. Actuala implementare a PAP-T poate fi amplificat printr-o cooperare sporit cu
organizaiile internaionale, construind pe fundaia urmtoarelor exemple.
n 2003, primul atelier de lucru Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC)/Parteneriatul
pentru Pace (PfP) a fost organizat de Elveia, la Geneva. Combaterea Finanrii Terorismului a
subliniat faptul c trebuie ntrit cooperarea ntre state, sectorul privat i organizaiile
internaionale, printr-o abordare mai integrat i interdisciplinar, att la nivel naional, ct i
internaional.
n 2004, Colegiul NATO de Aprare de la Roma a organizat un eveniment inovativ care a inclus
participarea instituiilor financiare internaionale, analitilor guvernamentali,
parlamentarilor, think tank-urilor i a reprezentanilor Alianei. Acesta s-a axat pe analiza
perspectivelor de a dezvolta aspectele financiare i economice ale luptei mpotriva terorismului.

i n 2005, ca un ecou la dorina secretarului general NATO Jaap de Hoop Scheffer de a ntri
legturile i a realiza o cooperare mai strns n privina unor aspecte i proiecte specifice,
Elveia a organizat o conferin pe tema cooperrii ntre sectorul public i cel privat n
combaterea finanrii terorismului, la care au participat NATO i Organizaia pentru Securitate i
Cooperare n Europa (OSCE), precum i Departamentul de Stat al SUA. Oficialii din domeniul
contra-terorismului din 55 de ri membre OSCE au urmrit s realizeze un echilibru ntre
dezvoltarea politicilor (realizarea angajamentelor politice i implementarea obligaiilor legale
internaionale) i sprijinul tehnic (cum s se nfiineze o unitate de informaii n domeniul
financiar i cum s fie instrumentate cazurile de finanare a terorismului).

Recomandri
n ncercarea de a promova o mai bun nelegere a beneficiilor economice i politice derivate
din cooperarea n cadrul luptei mpotriva terorismului, intensificarea eforturilor inter-agenii n
rile aliate i partenere are n continuare o importan fundamental n privina urmtoarelor
aspecte.
n primul rnd, structurile naionale i internaionale special destinate trebuie s desfoare o
evaluare coordonat i sistematic a eficacitii actualelor reglementri financiare n domeniul
combaterii terorismului (inclusiv splarea de bani, controlul i nghearea activelor financiare i
asigurarea respectrii standardelor financiare internaionale) i s asigure implementarea
acestora.
n al doilea rnd, aliaii i partenerii trebuie s desfoare evaluri ale riscurilor n privina celor
mai vulnerabile elemente ale infrastructurii economice de importan vital, care ar putea s
constituie inta atacurilor teroriste ndreptate mpotriva comunicaiilor, energiei, comerului i
transporturilor.
n al treilea rnd, este necesar o evaluare coordonat la nivel naional i internaional a
impactului economic i financiar al msurilor contra-teroriste asupra cheltuielilor i bugetelor
aprrii care s ia n calcul presiunile exercitate asupra acestor bugete pentru a lua deciziile
optime privind finanarea capabilitilor necesare diferitelor operaii i aciuni. n cadrul Alianei,
o astfel de coordonare va solicita o abordare coerent pentru a evalua implicaiile pentru
viitoarele capabiliti din domeniul aprrii.

n fine, extinderea i aprofundarea analizei i explicarea beneficiilor i a costurilor economice ale

aranjamentelor de cooperare ntre aliai i parteneri sunt eseniale pentru a folosi n modul cel
mai eficient resursele noastre colective i a sprijini intensificarea luptei mpotriva finanrii
terorismului i a insurgenei.

Finanarea terorismului reprezint suportul financiar necesar desfurrii aciunilor teroriste.

Destinaia fondurilor respective poate viza att teroriti, ct i organizaii care ncurajeaz,
planific sau se implic n activiti teroriste. n plan internaional, rile transatlantice reunite fie
in cadrul Naiunilor Unite sau n G8 au constituit factorul principal n aciunea de prevenire i
contracarare a fenomenului de finanare a terorismului. n acest sens, Anne C. Richard explic
rolul conductor pe care aceste ri l dein n unificarea instrumentelor globale i regionale
pentru eficientizarea aciunilor de combatere a finanrii terorismului. Astfel, ea demonstreaz c
structura organizatoric global constituie cadrul necesar pentru aciuni regionale efective.

Organizaia Naiunilor Unite a fcut numeroase eforturi pe linia combaterii terorismului i a

finanrii acestuia. naintea atacurilor de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii,
respectiv n data de 13 decembrie 2000, ONU a emis Convenia de la Palermo mpotriva
criminalitii organizate transnaionale, care prevede urmtoarele:
Orice persoan comite o infraciune n nelesul acestei convenii, dac prin orice mijloace,
direct sau indirect, nelegal i de bun voie, furnizeaz sau colecteaz fonduri cu intenia de a fi
folosite sau cunoscnd c acestea vor fi folosite, parial sau total, pentru a provoca:
a. un act care constituie infraciune;
b. orice act intenionat cauzator de moarte sau rnire grav a civililor sau a oricrei persoane care
nu se afl implicat n conflicte armate, atunci cnd scopul acestui act, prin natur i context, este
de a intimida populaia, guverne sau organizaii n scopul de a face sau de a obine s fac un act
mpotriva voinei.

FATF (Financial Action Task Force on Money Laundering) recunoscut ca emitent de standarde
internaionale n domeniul combaterii finanrii terorismului a ndemnat rile membre s ratifice
i s implementeze Convenia de la Palermo, astfel nct definiia din Convenie a devenit
unanim acceptat de cele mai multe ri. Obiectivul primordial al terorismului este acela de a
intimida populaia sau de a obliga guvernele sau organizaiile internaionale de a face sau de a se
abine a face un act. Succesul unui grup terorist este acela de a fi capabil s construiasc i s
menin o infrastructur financiar efectiv. n acest scop, trebuie s dezvolte surse de finanare,
mijloace de splare a acestor fonduri i, n final, de a se asigura c aceste fonduri vor fi utilizate
pentru obinerea de logistic necesar comiterii actelor teroriste.

Dup evenimentele din 11 septembrie 2001 avnd n vedere c splarea banilor este una dintre
principalele metode de finanare a actelor teroriste, n Romnia, ca i n celelalte state
democratice i nu numai, combaterea terorismului a devenit o prioritate politic. n acest context,
a fost necesar armonizarea legislaiei naionale cu prevederile internaionale n domeniu i
ntrirea rolului Oficiului Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor ca o component
activ a Sistemului Naional de Prevenire i Combatere a Terorismului nfiinat prin Legea
535/2004 privind prevenirea i combaterea terorismului. Finanarea terorismului, care are ca
scop obinerea de resurse pentru susinerea operaiunilor i nu obinerea de profit, este asigurat
din dou surse primare:

finanarea provenit din zona statelor i organizaiilor cu o larg infrastructur pentru

colectarea fondurilor i pentru distribuirea lor ctre organizaiile teroriste. Ca urmare a
constrngerilor de ordin politic i economic realizate de ctre comunitatea internaional aa-
numitele state-sponsori au nceput s renune la susinere i s nu mai constituie sursa principal,
locul lor fiind luat de ctre alte tipuri de susinere;

activiti ilegale sau perfect legale, generatoare de venituri controlate de teroriti sau
organizaii teroriste. Fondurile licite reprezint marea diferen dintre gruprile teroriste i cele
infracionale. Rolul jucat de fondurile licite n finanarea terorismului este diferit de la o grupare
la alta, precum i n funcie de zonele geografice n care acioneaz.

Privite din punct de vedere tehnic, metodele utilizate de teroriti pentru obinerea de venituri din
activiti ilegale difer de cele folosite de ctre gruprile infracionale tradiionale. Astfel,
gruprile teroriste trebuie s gseasc metode de splare a acestor fonduri pentru a nu atrage
atenia asupra lor. Cteva din metodele particulare identificate la diferite grupri teroriste, includ:
contrabanda cu bani, depozite structurale sau retrageri cash din bnci, cumprarea de diferite
instrumente monetare (cecuri de cltorie, cecuri cash, ordine de plat), utilizarea de cri de
credit i transferuri electronice. n acest context, experii FATF au menionat c fondurile
necesare realizrii unor atacuri teroriste nu provin ntotdeauna, sau nu reprezint ntotdeauna,
sume mari de bani, iar tranzaciile asociate nu sunt ntotdeauna complexe.

De exemplu, n urma examinrii conexiunilor financiare ntre cei care au fost implicai n
realizarea atacurilor din septembrie 2001, a rezultat c cea mai mare parte a sumelor de bani
implicate erau sume mici, aflate sub limita de raportare prevzut de legislaiile n vigoare la
acea dat, n majoritatea cazurilor fiind transferuri electronice. Beneficiarii sumelor preau a fi
studeni strini care primeau sume de bani de la familiile lor, astfel nct instituiile financiare
implicate nu au considerat ca oportun efectuarea unor verificri suplimentare. Pentru prevenirea
i combaterea unor asemenea fenomene cu implicaii negative, FATF ncurajeaz instituiile
financiare s dezvolte politici i proceduri care s le ajute s detecteze i s determine tranzaciile
care pot implica fonduri utilizate n finanarea terorismului. n acest sens, statele au adaptat
legislaiile naionale la reglementrile FATF i mpreun cu Bncile Centrale au emis
regulamente i norme de aplicare. n ara noastr Banca Naional a Romniei a emis
Regulamentul BNR nr. 9/2008 privind cunoaterea clientelei n scopul prevenirii splrii banilor
i finanrii terorismului, care cuprinde standardele minime pentru instituiile de credit i pentru
cele financiare nebancare, persoane juridice romne, n elaborarea de ctre acestea a normelor de
cunoatere a clientelei ca parte esenial a administrrii riscului de splare a banilor i de
finanare a terorismului.

n ceea ce privete msurile standard de cunoatere a clientelei, instituiile bancare i cele

financiare nebancare au obligaia minim de a proceda la obinerea urmtoarelor informaii:

1. Pentru persoanele fizice:

a) numele si prenumele si, dup caz, pseudonimul;
b) data si locul naterii;
c) codul numeric personal sau, daca este cazul, un alt element unic de identificare similar;
d) domiciliul i, dac este cazul, reedina;
e) numrul de telefon, fax, adres de posta electronic, dup caz;
f) naionalitatea;
g) ocupaia si, dup caz, numele angajatorului ori natura activitii proprii;
h) funcia public important deinut, dac este cazul;
i) numele beneficiarului real.

2. Pentru persoanele juridice:

a) denumirea;
b) forma juridic;
c) sediul social i, daca este cazul, sediul unde se situeaz centrul de conducere i de gestiune a
activitii statutare;
d) numrul de telefon, fax, adresa de pot electronic, dup caz;
e) tipul i natura activitii desfurate;
f) identitatea persoanelor care, potrivit actelor constitutive i/sau hotrrii organelor statutare,
sunt investite cu competena de a conduce i reprezenta entitatea, precum i puterile acestora de
angajare a entitii;
g) numele beneficiarului real sau, n situaia prevzut la art. 22 alin. (2) lit. b) pct. 2 din Legea
nr. 656/2002, cu modificrile i completrile ulterioare, informaii despre grupul de persoane
care constituie beneficiarul real;
h) identitatea persoanei care acioneaz n numele clientului, precum i informaii pentru a se
stabili c aceasta este autorizat sau mputernicit n acest sens.

Maniera n care acest regulament este implementat de ctre diverse instituii financiare depinde
de abordarea pe baz de risc a fiecrei instituii, ca i cadru general, care este determinat de
operaiunile normale pe care le realizeaz. Ceea ce este esenial const n capabilitatea instituiei
financiare de a determina momentul n care este necesar o verificare aprofundat, astfel nct s
identifice, s raporteze i, nu n ultimul rnd, s evite tranzaciile care implic fonduri destinate
susinerii terorismului.

Secolul al XX-lea a adus lumii cele mai abominabile fapte din istorie prin intermediul celor dou
conflagraii mondiale. Urmrile celor dou rzboaie mondiale sau transformat la debutul
secolului al XXI-lea ntr-un inamic al societii moderne, al democraiei i al progresului, un
pericol recrudescent sau chiar ntr-un inamic invizibil.

Statele sau confruntat cu ameninri asimetrice nc din cele mai vechi timpuri ns abia n
secolul prezent acestea au devenit un factor de risc global.

Dup evenimentele petrecute pe 11 septembrie 2001, lumea sa trezit la crunta realitate, a

experimentat terorismul, i a fost forat s reevalueze acest risc i si schimbe viziunea asupra
siguranei globale.

Terorismul este o form asimetric, neconvenional de conflict, care prin natura sa anarhic,
adaptabil i difuz se face extrem de greu de identificat, gestionat i contracarat. Dar un punct
slab a putut fi depistat i trebuie speculat la maximum pentru a nimici aceast plag a lumii
moderne. Aceast vulnerabilitate este reprezentat de sursele de finanare ale terorismului.

Orice susinere financiar, orice form de aciune, act de ncurajare, planificare sau participare la
un act de teroare se consider a fi o surs de finanare a terorismului. Putem astfel observa faptul
c finanarea terorismului nu are doar elemente financiare, ci i elemente ce in de aciune,
implicare direct sub orice form. Atentatele teroriste necesit sume relativ mici pentru
nfptuirea lor, iar acest lucru s-a observat n urmtoarele cazuri : World Trade Centre 1993
cca. 19.000 $, World Trade Centre 2001 cca. 500.000 $, Madrid 2004 cca. 10.000 $, Londra
2005 cca. 15.000 $, Jakarta 2003 cca. 30.000 $, un atentat sinuciga cca. 1.500 $, Istanbul
2003 cca. 50.000 $, Nairobi i Dar es Salaam 1998 cca. 50.000 $, Bali 2002 20.000 $. Se
poate astfel observa c cel mai costisitor act de terorism a fost, desigur, i cel mai amplu, grav i
terifiant dintre toate, atacul asupra Statelor Unite din 11 sempembrie 2001. Cea mai mare parte
din fonduri este destinat ntreinerii ntregului mecanism: susinerea financiar a membrilor
organizaiilor, antrenamente, planificri, recrutri, achiziii, pregtiri, comunicaii, transporturi,
recunoaterea intelor, ntreinerea caselor conspirative, meninerea reelelor internaionale,
tehnici de persuasiune, propagand, etc.

Gruprile teroriste au profitat de globalizare pentru a se extinde i s-au adaptat uor la noile
tehnici i resurse financiare, n ciuda eforturilor fcute de organizaiile internaionale de a le
combate. Metodele i sursele teroritilor sunt complexe i variaz n funcie de mrimea i
orientrile celulei teroriste, de regiune, de ar i de oportunitile pe care le pot specula, scopul
final fiind de a atrage fonduri. n linii mari, sursele financiare se pot mpri n doua: surse legale
i surse ilegale.

Sursele legale sunt considerate a fi afacerile legale, asociaiile de caritate, organizaiile non-
guvernamentale, zakatul i donaiile de orice fel. Sunt folosite pentru a genera venit i/sau ca
afaceri paravan pentru a spla bani. Acestea sunt sursele mai puin profitabile, ns confer o
siguran de funcionare deoarece este foarte greu pentru autoriti s depisteze traseul
veniturilor i beneficiarului final. Sursele legale pot varia de la afaceri mici i mijlocii (ferme,
pescrii), la afaceri mari (corporaii, companii) i pot activa n domenii diverse (industrie,
transporturi, imobiliare, agricultur, piaa economic). Mediul propice n care gruprile teroriste
i pot dezvolta afacerile este reprezentat de zonele n care fiscalitatea este sczut, iar frauda
poate fi facut fr probleme. Asia de Sud Est este o astfel de zon, fiind i un centru bancar
islamist.

Orientul Mijlociu este, de asemenea, un mediu propice dezvoltrii afacerilor ce susin aciunile
teroriste. Al Qaeda are n aceast zon mai multe afaceri, n Khartoum deine companii de
construcii, companii de investiii, afaceri n transporturi i n alte domenii. Al Hijra Construction
(constructor de drumuri), International al-Ikhals (productor de dulciuri), Blessed Fruits
(exportator de fructe i legume) sunt doar cteva exemple n acest sens.

Asociaiile de caritate i ONG-urile pot genera fonduri din mai multe zone ale lumii i pot avea
sucursale n diverse ri. Organizaiile teroriste i trimit oamenii n aceste zone pentru a controla
fondurile sau pentru a le deturna. Mai mult, aceste surse financiare legale se bucur de ncrederea
public i au parte de controale rare i mai puin atente din partea autoritilor. Este extrem de
greu pentru autoriti s depisteze care sunt asociaiile de caritate sau ONG-urile cu intenii
dubioase, mai ales c n acestea pot exista doar unele persoane ru intenionate care ncearc
deturnarea fondurilor. Cteva exemple n acest sens sunt: Al-Haramain Islamic Foundation,
Global Relief Foundation, International Islamic Relief Organization, asociate cu Al Qaeda, Holy
Land Foundation for Relief and Development, Quranic Literacy Institute, Viva Palestina,
asociate cu Hamas.

n Coran se vorbeste despre Zakat ca fiind o lege de o deosebit importan pentru comunitatea
musulman i presupune ca cei mai nstrii s fac donaii pentru cei mai sraci. Taxa are un
caracter obligatoriu, nu are un procent fix i variaz n funcie de posibilitile fiecruia. Cei ce
nu sunt musulmani dar triesc n comunitatea musulman sunt obligai s ofere o tax
asemntoare numit Jizyah. Sumele strnse din aceste taxe sunt foarte mari, doar din Arabia
Saudit se strng circa 10.000.000 $/an. Contabilitatea acestor sume este precar i face posibil
transformarea acestor taxe n mainrii de splat bani. Pe lng Zakat, gruprile teroriste primesc
sponsorizri de la simpatizani nstarii sau chiar de la bncile islamice, Bank al-Taqwa fiind
asociat cu Hamas, iar Al-Qaeda sau Al-Shamal Islamic Bank fiind nfiinate de Osama bin
Laden.
Sursele ilegale sunt cele care produc veniturile cele mai mari ntr-un timp relativ scurt, ns au un
grad mare de risc deoarece sunt mai uor de depistat dect cele legale. Aceste surse ilegale
provin din: trafic de droguri,trafic de persoane, trafic de arme, frauda cu cri de credit i cecuri,
infraciuni cibernetice, piraterie, rpiri, furt, jaf, contraband, sau orice fel de activitate criminal
de dimensiuni mai mici sau mai mari care s produc un profit mare i rapid.

Traficul de droguri este una dintre cele mai importante surse de venit deoarece cu o investiie
minim se produce un profit imens. Piaa de desfacere poate fi aproape oriunde i este ntr-o
continu expansiune. Culturile de mac din Afganistan reprezint ntre 70 % i 90 % din
producia mondial de opium, aceasta fiind controlat de Al-Qaeda i talibani. America de Sud
este de asemenea o zon bogat n plantaii de coca, zona n care gruprile FARC i National
Liberation Army of Columbia dein controlul. Conform State Department Office- International
Narcotics Matters, costul de producie al unui kilogram de cocain este de 3.000 $ i preul de
vnzare este de 20.000 $. Costul de producie al unui kilogram de heroin este de 4.000-5.000
de dolari, iar preul de vnzare este de 250.000 $ 300.000 $. Plata se face n avans, iar gruprile
teroriste nu sufer nicio eventual pierdere aparut pe durata transportului. Riscul este mare, dar
veniturile sunt pe msur.

Reelele teroriste, pe lng producerea veniturilor pentru a-i asigura existena i buna
funcionare a celulelor din diverse locuri, trebuie s fie capabile sa i mute fondurile. Metodele
principale de mutare a fondurilor pot fi: hawala, curieri sau chiar prin intermediul sistemului
bancar internaional.

Hawala este un sistem de transfer al banilor care si are originea n legile islamice, menionat
prima oara n secolul al VIII-lea. Acest sistem este utilizat n aproape tot Orientul Mijlociu i se
bazeaz pe ncredere, precum i pe asigurarea anonimatului, deoarece operaiunile nu se
realizeaz pe hrtie. Utilizatorii acestui sistem transmit banii peste granie sau n diverse regiuni
fr a- transfera n mod fizic. Banii care se doresc a fi transferai se dau unui hawaladari (agent
regional), care n schimbul lor ofer o parol, cu care beneficiarul poate ridica banii de la
hawaladari din zona unde se doresc mutai. Acest sistem este considerat unul foarte eficient.
Operaiunile sunt dificil de urmrit de autoriti din cauza lipsei evidenelor, iar n cazul n care
acestea exist, ele sunt codificate.

O alt metod folosit este metoda curierilor, care se realizeaz prin transferul fizic al banilor de
ctre persoane delegate. Aceast metod poate fi problematic avnd n vedere cantitatea limitat
pe care o pot transfera fizic. Pentru a maximiza eficacitatea operaiunii, deseori curierii transfer
sumele de bani n obiecte valoroase (aur, pietre preioase), la destinaie sunt schimbate din nou n
bani i astfel este posibil transferarea unor cantiti mari de fonduri.

Sistemul bancar internaional este de asemenea utilizat pentru transferarea fondurilor, ns

aceast metod este cea mai riscant deoarece las urme n sistemul bancar. Pentru a putea fi
ascuns adevratul beneficiar i a face o pist ct mai sinouas pentru autoriti, gruprile teroriste
folosesc firme paravan, companii offshore, paradisuri fiscale, asociaii de caritate, ONG-uri.
Pentru a aduce bani n bncile occidentale sunt folosite bncile islamice, care au un sistem diferit
fa de cele occidentale. Sistemele de transfer electronic sunt folosite de persoane cu identitate
fals, iar sumele sunt meninute sub limita de 10.000 de dolari pentru a nu atrage atenia asupra
lor.

n timpul Rzboiului Rece, terorismul era folosit pentru destabilizarea politic n zonele de
rzboi, ladistrugerea infrastructurii sociale i economice a acestor state i la slbirea capacitii
lor militare. Aciunile teroriste din timpul Rzboiului Rece erau finanate de state-sponsor, dar
odat cu sfritul Rzboiului Rece i sanciunile Organizaiei Naiunilor Unite, statele-sponsor au
intrat ntr-un puternic declin i organizaiile teroriste au trebuit s gseasc alte surse de
finanare. Conform Departamentului de Stat al Statelor Unite (USDS) statele sponsor cunoscute
n prezent sunt : Coreea de Nord, Cuba, Iran, Irak, Libia, Sudan i Siria.

La nivel internaional Grupul de Aciune Financiar (FATF-GAFI) este cel mai important
organism care se ocup cu combaterea splrii banilor i finanarea terorismului. FATF este un
organism internaional independent, inter-guvernamental, ce are mandatul de a stabili standarde
i de a promova o implementare direct a msurilor legale. A fost creat n 1989 de ctre rile din
G7 i n prezent conine 34 de ri membre i dou organizaii internationale: Comisia European
i Consiliul de Cooperare al Golfului. Scopul principal este de a sprijini i contribui la eforturile
internaionale mpotriva splrii banilor, finanrii terorismului i a altor pericole pentru
integritatea sistemului financiar internaional prin emiterea de standarde internaionale,
recomandri, implementarea efectiv a msurilor legale. Exist o colaborare foarte strans ntre
FATF i alte organisme similare din jurul lumii, cum ar fi: UE, Cooperarea Economic Asia-
Pacific (APEC), Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC), Organizaia Statelor Americane
(OAS), Organizaia pentru Securitate i Cooperare n Europa (OSCE) i Uniunea African, FMI
i Banca Mondial.

Dup atentatele din Statele Unite ale Americii, din 11 septembrie, FATF a convenit asupra unui
set de nou Recomandri Speciale privind Finanarea Terorismului. Recomandrile FATF au
fost revizuite, a doua oar, n anul 2003, i acestea, alturi de Recomandrile Speciale, au fost
aprobate de 180 ri i sunt universal recunoscute ca standarde internaionale pentru combaterea
splrii banilor i a finanrii terorismului (CSB/CFT).

Concluzii

Teroritii se folosesc de instinctele ancestrale i de religia musulman n cel mai odios mod
posibil, denaturnd adevratul mesaj al religiei i ndoctrinnd generaiile tinere, pe care i
folosesc n atingerea scopurilor lor meschine. Acest fenomen nate controverse n societatea
occidental. Serviciile secrete, pentru a reui colectarea informaiilor vitale pentru meninerea
securitii n stat i pentru a deturna eventualele planuri criminale, trebuie s recurga la o
supraveghere att a spaiului virtual ct i real, mult mai focusat, fapt care poate duce la
controverse la nivel naional i internaional. ns pentru ca o societate s se poat numi astfel,
trebuie s funcioneze ntr-o ordine fireasc a lucrurilor, iar aceast ordine poate fi obinut n
condiii de pace i integritate a statului n care se desfoar activitatea. Fenomenul acesta de
terorism acioneaz exact n inima societii, semnnd haos i spaim n rndul populaiei.

n secolul al VI-lea .Hr. generalul chinez Sun Tzu spunea c pentru a catiga rzboiul trebuie s-
i cunoti inamicul,iar aceast lege a rzboiului este ct se poate de actual i funcional i n
prezent. Dar ce faci cnd inamicul nu este n faa ta i nu tii contra cui lupi, i totui inamicul
reute sa loveasc n sigurana i integritatea unui stat, n economia unui stat n cetenii
nevinovai a unui stat, n nsi libertatea unui popor? Singurul lucru care rmne de fcut este s
te adaptezi noilor ameninari asimetrice, s caui punctul slab i s acionezi fr ezitare. Dup
cum am vzut mai sus, sursele de finanare reprezint sistemul vascular al acestui fenomen
terorist, iar trangularea lui poate face ca gruprile teroriste s nu se mai poat organiza att de
bine, putnd chiar s reprime fenomenul sau s-l reduc la nivelul de fanatism izolat, sau n cel
mai bun caz, s fie estompat total.

Acest rzboi global atipic se poate ctiga prin minimizarea criminalitii organizate, ce se afl n
strans legatur cu gruprile teroriste, un control riguros al sistemului financiar pe toate palierele,
o cooperare eficient a serviciilor de informaii la nivel internaional i, nu n ultimul rnd, prin
educarea i responsabilizarea populaiei.
Desigur c ntr-o lume perfect aceti factori ar reui s combat terorismul, dar realitatea de
facto ine s aduc noi probleme globale ce favorizeaz acest fenomen (crize economice, crize
energetice, rasism, ovinism, etc ), iar noi suntem datori posteritii s gsim soluia de fiecare
dat i s luptm pentru un viitor mai bun.

Ministerul Justiiei propune amend de pn la 5 mil euro pentru splare de bani

i finanarea terorismului 18.10.2016

Prevenirea i combaterea splrii banilor i finanrii terorismului ar putea fi reglementat de o

nou lege. Un proiect n acest sens a fost elaborat de Ministerul Justiiei i este supus
dezbaterilor publice pn pe data de 25 octombrie.

Potrivit autorilor proiectului, agenda european a Republicii Moldova stabilit de Acordul de

asociere oblig expres Republica Moldova s transpun n legislaia naional prevederile
europene la acest capitol, ceea ce i se realizeaz prin intermediul acestei Legi.

Autorii proiectului menioneaz c pentru a asigura un grad de transparenmai mare cota de

participare sau de proprietate ntr-o societate n cazul definirii beneficiarului efectiv a fost micorat
pn la 10%. Prin acelai document, pe lng entitile raportoare a fost introdus obligaia de
raportare despre tranzaciile suspecte devenite cunoscute de ctre toate persoanele fizice i
juridice, precum i de autoritile publice.

De asemenea, n cazul n care acest proiect va intra n vigoare, va fi introdus i obligativitatea

clienilorde a prezenta la cererea entitilor raportoare informaia necesar pentru aplicarea
msurilor de precauie, pentru a asigura condiii legale de aplicare eficient a msurilor de
identificare.

Pentru asigurarea procesului analitic a fost introdus i obligativitatea de raportare

pentru tranzaciile in virament care prin o singur operaiune depesc 25 mii euro. Aceste
tranzacii n comun cu cele n numerar reprezint date complimentare procesului analitic iniiat n
baza tranzaciilor suspecte.

De altfel, i alte ri au asemenea cuantum propriu sistemului de prevenire i combatere a splrii

banilor i finanrii terorismului, de exemplu Romnia 15 mii euro pentru tranzaciile n numerar
i cele in virament externe, Estonia 32 mii euro pentru tranzaciile n numerar.

Regimul de sancionare explicat n nota informativ prevede norme generale privind tipul
i cuantumul sanciunii pecuniare. Detalii privind procedura i modul de aplicare va fi consemnat
ntr-un Regulament separat aprobat de ctre Parlament.

Cuantumul amenzii pecuniare este stabilit pentru nclcri grave care prejudiciaz interesele i
imaginea rii i pot ajunge pn la 5 mil. euro pentru instituiile financiare i 1 mil. euro pentru
celelalte entiti raportoare.

Planul de aciuni privind reducerea riscurilor n domeniul splrii banilor i

finanrii terorismului pentru anii 2017-2019 a fost aprobat astzi n cadrul edinei
Cabinetului de minitri. 27.09.2017
Documentul a fost elaborat n contextul ncheierii procesului de evaluare naional a
riscurilor n domeniul splrii banilor i finanrii terorismului i definitivrii Raportului de
evaluare naional n acest sens.

Msurile propuse n vederea realizrii obiectivelor principalele ale planului de aciuni

vizeaz: mbuntirea cadrului legal, identificarea i reducerea riscurilor sectoriale,
ntreprinderea msurilor de identificare a beneficiarului efectiv, mbuntirea
supravegherii, reducerea tranzaciilor cu numerar.

Combaterea splrii banilor i a

finanrii terorismului
Modificri propuse la cea de a patra Directiv
privind combaterea splrii banilor
Consiliul lucreaz n prezent la o propunere a Comisiei Europene de modificare a
celei de a patra Directive privind combaterea splrii banilor (2015/849). Directiva a
fost adoptat la 20 mai 2015.

Modificrile propuse urmresc, printre altele:

abordarea posibilelor ameninri legate de utilizarea noilor tehnologii n

tranzaciile financiare
consolidarea i armonizarea controalelor asupra fluxurilor financiare
provenind din ri tere cu grad nalt de risc
sporirea transparenei
conferirea mai multor competene unitilor naionale de informaii
financiare

Potrivit Comisiei, noile norme nu ar mpiedica utilizarea normal a sistemului

financiar, acestea incluznd garanii adecvate n ceea ce privete libertile
economice i drepturile fundamentale, inclusiv protecia datelor.

Att Consiliul UE, ct i Consiliul European au solicitat revizuirea i consolidarea

legislaiei UE mpotriva splrii banilor i a finanrii terorismului, n
decembrie 2015. Comisia European a publicat propunerea de modificare a celei
de a patra directive la 5 iulie 2016. Aceast propunere face parte din planul de
aciune al Comisiei Europene pentru 2016 viznd consolidarea luptei mpotriva
finanrii terorismului. Consiliul a adoptat concluzii referitoare la acest plan la 12
februarie 2016.

Directiva va trebui s fie adoptat n comun de ctre Consiliul UE i Parlamentul

European, n conformitate cu procedura legislativ ordinar.

Propunere de directiv de modificare a Directivei privind prevenirea utilizrii

sistemului financiar n scopul splrii banilor sau finanrii terorismului
Concluziile Consiliului European, 17-18 decembrie 2015
Concluziile Consiliului privind finanarea terorismului
Planul de aciune al Comisiei Europene pentru consolidarea combaterii
finanrii terorismului (2016)
De ce este necesar aceast propunere?
Legile privind prevenirea finanrii terorismului trebuie s fie adaptate n mod
periodic pentru a aborda noile riscuri aflate n continu evoluie.

Printre sursele acestor riscuri se numr inovarea tehnologic i lipsa reglementrii

acesteia, apariia unor noi instrumente financiare i caracterul global tot mai
pronunat al organizaiilor teroriste.

Inovarea n domeniul serviciilor financiare, cum ar fi monedele

virtuale sau cardurile prepltite anonime, aduce avantaje clare societii n
ansamblul su, ns creeaz totodat noi oportuniti de finanare a terorismului.
Infractorii se adapteaz rapid i utilizeaz canale noi atunci cnd cele existente
devin prea riscante. Prin urmare, inovarea este unul dintre principalele motive pentru
monitorizarea riscurilor i actualizarea frecvent a legislaiei.

Reelele teroriste opereaz din ce n ce mai mult la nivel transfrontalier,

activitatea lor dintr-o ar fiind adesea finanat dintr-o alt ar. nsprirea
controalelor (msuri de precauie) i urmrirea operaiunilor financiare, precum i
o cooperare mai strns i schimbul de informaii n materie de aplicare a legii ar
putea contribui la blocarea finanrii pentru aceste activiti, la identificarea reelelor
teroriste i la sprijinirea investigaiilor.

Pentru a reduce i preveni riscurile legate de criminalitatea financiar,

corporaiile, fiduciile i alte structuri juridice trebuie s devin mai transparente i
mai responsabile. Un domeniu n care trebuie depuse mai multe eforturi este acela
al informaiilor privind beneficiarii reali ai societilor i ai altor entiti juridice.

Modificrile propuse vizeaz, de asemenea, aducerea legislaiei UE n

conformitate cu evoluiile globale: Rezoluiile 2199(2015) i 2253(2015) ale
Consiliului de Securitate al ONU au cerut s se ia msuri pentru a mpiedica
gruprile teroriste s obin acces la instituiile financiare internaionale.

n plus, n aprilie 2015, G20 a solicitat mbuntiri n punerea n aplicare a

standardelor internaionale privind transparena, inclusiv mbuntirea
disponibilitii informaiilor privind beneficiarii reali. Aceste standarde internaionale
au fost elaborate de Grupul de Aciune Financiar Internaional (GAFI).

Consolidarea msurilor privind rile cu grad nalt de

risc
n conformitate cu normele existente, entitile obligate din UE trebuie s
monitorizeze fluxurile financiare provenite din ri cu grad nalt de risc pe o scar
mai larg i mai intens, adic s aplice msuri de precauie sporit.

Cu toate acestea, natura acestor msuri difer n prezent de la un stat membru la

altul, subminnd eficiena acestora. Pentru a soluiona aceast problem,
modificarea propus de Comisie vizeaz clarificarea i armonizarea cerinelor
privind msurile de precauie sporit i msurile de contracarare, pe baza
standardelor GAFI.

rile cu grad nalt de risc sunt considerate a fi acele state care au deficiene
strategice n domeniul splrii banilor sau al combaterii finanrii terorismului.

Lista UE a rilor cu grad nalt de risc, care vine n completarea celei de a patra
Directive privind combaterea splrii banilor, a fost adoptat la 14 iulie 2016.

Sporirea transparenei: informaii privind beneficiarul

real
Potrivit modificrilor propuse, statele membre vor trebui s se asigure c informaiile
cu privire la beneficiarii reali ultimi ai societilor i ai fiduciilor (sau ai altor entiti
juridice) care desfoar activiti cu scop lucrativ sunt accesibile public.

Fiduciile familiale sau caritabile neclasificate drept entiti de tip comercial vor
trebui s comunice informaii privind beneficiarii reali numai persoanelor sau
organizaiilor care au un interes legitim. Criteriile privind stabilirea interesului
legitim sunt, de asemenea, clarificate n propunerea de directiv modificat.

Modificrile propuse includ i o clarificare a faptului c fiduciile trebuie s fie

nregistrate n ara n care sunt administrate.

Interconectarea registrelor centrale naionale

Pentru a atenua riscurile legate de posibila utilizare transfrontalier abuziv a
structurilor de proprietate, modificrile propuse includ dispoziii privind crearea unei
interconectri directe a registrelor naionale cu beneficiarii reali.

Acest lucru ar trebui s ajute autoritile, unitile de informaii financiare i entitile

obligate s identifice beneficiarii reali ntr-un mod mai eficient i cu mai mult
uurin. Aceasta ar permite totodat accesul public la aceste informaii.

Strategia UE de combatere a
terorismului
n 2005, Consiliul a adoptat Strategia UE de combatere a terorismului
pentru combaterea terorismului la nivel mondial i sporirea securitii n Europa.

ntruct atacurile teroriste letale continu s afecteze cetenii din Europa i din afara ei, combaterea
terorismului este o prioritate de vrf pentru UE, statele sale membre i partenerii si.

Strategia se axeaz pe patru piloni:

 prevenire
protecie
urmrire
rspuns

Prin intermediul celor patru piloni, strategia recunoate importana cooperrii cu

rile tere i cu instituiile internaionale.

Prevenirea
Abordarea cauzelor radicalizrii i ale recrutrii n scopuri teroriste reprezint o
prioritate esenial pentru UE. n acest sens, n 2008, Consiliul a adoptat
o Strategie UE pentru combaterea radicalizrii i a recrutrii n scopuri teroriste.

Avnd n vedere evoluiile recente, precum fenomenul persoanelor care acioneaz

singure, al lupttorilor strini i utilizarea platformelor de comunicare social de
ctre teroriti, strategia a fost revizuit n iunie 2014.

n decembrie 2014, Consiliul a adoptat orientri pentru punerea n aplicare a

strategiei revizuite de ctre statele membre.

Rspunsul la problema prezentat de lupttorii teroriti strini i la recentele

atacuri teroriste din Europa (informaii generale)

Protecia
Protecia cetenilor i a infrastructurii i reducerea vulnerabilitii la
atacuri reprezint cea de a doua prioritate a Strategiei UE de combatere a
terorismului.

Aceasta include securizarea frontierelor externe, mbuntirea securitii

transporturilor, protejarea intelor strategice i reducerea vulnerabilitii
infrastructurilor critice.

n acest domeniu, UE a adoptat, n aprilie 2016, o directiv privind utilizarea datelor

din registrul cu numele pasagerilor(PNR). Statele membre vor trebui s respecte
aceste noi norme n termen de doi ani.

Datele din registrul cu numele pasagerilor (informaii generale)

Urmrirea
UE depune eforturi n vederea combaterii capacitii de planificare i de
organizare a teroritilor i a aducerii acestora n faa justiiei.

Pentru a realiza aceste obiective, UE i-a ndreptat atenia asupra:

 consolidrii capacitilor naionale
mbuntirii cooperrii i a schimbului de informaii ntre autoritile
poliieneti i judiciare
combaterii finanrii terorismului
privrii teroritilor de mijloacelor lor de sprijin i comunicare

n mai 2015, Consiliul i Parlamentul European au adoptat noi norme de prevenire a

splrii banilor i a finanrii terorismului.

Combaterea finanrii terorismului (informaii generale)

Rspunsul
Pregtirea, gestionarea i reducerea la minimum a consecinelor unui atac
terorist reprezint cel de al patrulea obiectiv al Strategiei UE de combatere a
terorismului.

Acest lucru se realizeaz prin mbuntirea capacitii de a gestiona urmrile,

coordonarea rspunsului i nevoile victimelor.

Printre prioritile n acest domeniu se numr:

elaborarea unor msuri de coordonare a crizelor la nivelul UE

revizuirea mecanismului de protecie civil
dezvoltarea unor instrumente de evaluare a riscurilor
schimbul de bune practici privind asistena acordat victimelor terorismului

Prioritile n ultimii ani au inclus:

definirea modalitilor de punere n aplicare de ctre UE a clauzei de

solidaritate, prin intermediul unei decizii a Consiliului, adoptat n iunie 2014
revizuirea mecanismelor UE pentru coordonarea n situaii de urgen i de
criz, nlocuite de mecanismul integrat al UE pentru rspuns politic la
crize (IPCR) n iunie 2013
revizuirea legislaiei UE n materie de protecie civil la sfritul anului
2013

Colaborarea cu partenerii internaionali

Strategia UE de combatere a terorismului trebuie s opereze la nivel mondial.
Securitatea UE este, ntr-adevr, strns legat de situaia din alte ri, n special din
rile nvecinate.

n iunie 2014, Consiliul European a solicitat instituirea unei politici eficiente de

combatere a terorismului, care s integreze aspectele interne i externe. n februarie
2015, liderii UE au subliniat necesitatea ca UE s coopereze mai mult cu rile tere
privind chestiuni de securitate i de combatere a terorismului.
Agenda de combatere a terorismului se manifest n diferite feluri n relaiile
dintre UE i rile tere, de exemplu:

dialogurile politice la nivel nalt

adoptarea unor clauze i acorduri de cooperare sau de asisten specific
proiectele de consolidare a capacitilor cu rile strategice

UE coopereaz n domeniul combaterii terorismului cu rile din:

Balcanii de Vest
Africa (Sahel, Africa de Nord, Cornul Africii)
Orientul Mijlociu
America de Nord
Asia

Cooperarea cu SUA reprezint o component fundamental a strategiei UE. n

ultimii ani au fost ncheiate acorduri de cooperare n domenii precum finanarea
terorismului, transporturile i frontierele, asistena judiciar reciproc i extrdarea.
Autoritile SUA colaboreaz tot mai strns cu Europol i Eurojust.

De asemenea, UE colaboreaz ndeaproape cu alte organizaii internaionale i

regionale n vederea consolidrii unui consens internaional i a promovrii
standardelor internaionale de combatere a terorismului.

UE colaboreaz cu ONU i cu Forumul mondial pentru combaterea terorismului,

precum i cu organizaii regionale, cum ar fi Consiliul Europei, OSCE, Liga Statelor
Arabe i Organizaia de Cooperare Islamic, printre altele.

n cadrul cooperrii sale cu ONU i n urma unor rezoluii ale Consiliului de

Securitate al ONU, UE a adoptat msuri restrictive mpotriva unor persoane sau
entiti care au legtur cu reeaua Al-Qaida.

Finantarea terorismului
Extras din document
Potrivit art.2 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea i combaterea terorismului ,
terorismul reprezint ansamblul de aciuni i/sau ameninri care prezint pericol public i
afecteaz securitatea naional, avnd urmtoarele caracteristici:
a)sunt svrite premeditat de entiti teroriste, motivate de concepii i atitudini extremiste,
ostile fa de alte entiti, mpotriva crora acioneaz prin modaliti violente i/sau
distructive;
b)au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natur politic;
c)vizeaz factori umani i/sau factori materiali din cadrul autoritilor i instituiilor publice,
populaiei civile sau al oricrui alt segment aparinnd acestora;
d)produc stri cu un puternic impact psihologic asupra populaiei, menit s atrag atenia
asupra scopurilor urmrite.
Faptele svrite de entitile teroriste sunt sancionate dac ndeplinesc una dintre
urmtoarele condiii:
a) sunt svrite, de regul, cu violen i produc stri de nelinite, nesiguran, team,
panic sau teroare n rndul populaiei;
b) atenteaz grav asupra factorilor umani specifici i nespecifici, precum i asupra factorilor
materiali;
c) urmresc realizarea unor obiective specifice, de natur politic, prin determinarea
autoritilor statului sau a unei organizaii internaionale s dispun, s renune sau s
influeneze luarea unor decizii n favoarea entitii teroriste.
n conformitate cu art. 3 din acelai act normativ, actele de terorism sunt de natur
transnaional, dac:
a)sunt svrite pe teritoriul a cel puin dou state;
b)sunt svrite pe teritoriul unui stat, dar o parte a planificrii, pregtirii, conducerii sau a
controlului acestora are loc pe teritoriul altui stat;
c)sunt svrite pe teritoriul unui stat, dar implic o entitate terorist care desfoar
activiti pe teritoriul altui stat;
d)sunt svrite pe teritoriul unui stat, dar au efecte substaniale pe teritoriul altui stat.
De cele mai multe ori, teroristul este ceteanul statului A, dar are naionalitatea statului B,
acioneaz mpotriva statului C, cu arme procurate din statul D de intermediari din statul E,
dorete ca actele sale s se bucure de o publicitate ct mai mare cel puin n aceste state,
s capteze interesul mijloacelor mass-media i simpatia conaionalilor si.
n esen, obiectivul principal al terorismului, care reprezint cel mai periculos fenomen al
crimei organizate transnaionale, este de intimidare a populatiei sau de a obliga un guvern
sau o organizatie international s fac sau s se abtin de a efectua vreo actiune. n
general, terorismul este o aciune a unui grup organizat, motivat etnic sau religios n ceea
ce face i mai rar consta in aciunea disperat a unor persoane izolate.
Obinerea de profit este, n general, obiectivul altor tipuri de crim organizat. n timp ce
diferenta de scopuri finale ntre fiecare dintre aceste activitti poate ajunge la o anumit
limit, organizatiile teroriste au nevoie de sprijin financiar pentru a-si atinge scopurile. O
grupare terorist de succes, asemeni unei organizatii criminale, este necesar s fie
capabil s construiasc si s mentin o infrastructur financiar eficient.
n general, finanarea terorismului are dou surse principale:
a) prima surs este sprijinul financiar acordat de ctre statele sau organizaiile cu o
infrastructur suficient de mare s colecteze i s fac disponibile fondurile ctre
organizaia terorist. Asa numitele state-sponsori ai terorismului au ajuns n declin n ultimii
ani si au fost n mod treptat nlocuite cu alte modalitati de sustinere. O persoan fizic cu
suficiente resurse financiare poate de asemenea furniza fonduri substantiale gruprilor
teroriste. Osama bin Laden, de exemplu, propietar al unor fabrici, a contribuit cu sume
semnificative din averea sa la nfiintarea si sprijinirea retelei teroriste Al-Qaeda;
b) a doua surs major de fonduri pentru organizatiile teroriste este reprezentat de
cstigul indirect din activitti care genereaz venituri.
Ca si n cazul organizatiilor criminale, venitul unei grupri teroriste poate fi obtinut din
infractiuni sau alte activitti ilegale.
Dup atacurile teroriste din New York, s-a instituit necesitatea de a se combina eforturile si
experienta n rzboiul contra finantrii terosismului. Aceasta permite observarea mai clar a
mozaicului creat prin finantarea terorismului si circulatia fondurilor teroriste suspecte.
Gruprile teroriste difer de alte organizatii criminale n functie de motivatie si scopul
urmrit. n fapt, spre deosebire de grupurile de crim organizat care vizeaz, n primul
rnd, obtinerea de venituri si multa discretie, gruprile teroriste, de obicei, nu au scopuri
financiare, ci de impunere printr-o larga publicitatea a ideologiei lor, folosind violenta,
amenintarea si intimidarea.
Trsturile fenomenului de finanare a terorismului.
Pentru finanarea terorismului, sursa de fonduri sau de finanare este adesea legitim, iar
scopul final nu este in mod obligatoriu atragerea de mai multe fonduri. Apelurile ctre
comunitate de a solicita i colecta fonduri n diverse scopuri declarative, dar false, sunt
metode foarte eficiente pentru strngerea de fonduri ce susin terorismul. Adesea o astfel
de colectare de fonduri este desfurat n numele organizaiilor cu statut caritabil sau
organizaii de binefacere, ce se poate adresa comunitii, n special prin sensibilizarea
sentimentelor patriotice, umaniste, naionale, istorice, etc. Membrii comunitii sunt convini
c dau bani pentru o cauz bun. n majoritatea cazurilor, caritatea este aparent legal
pentru comunitatea care d fondurile respective.

Anunuri