1

Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori











STRATEGII DE PREVENIRE SI
COMBATERE A SPALARII BANILOR SI A
FINANTARII TERORISMULUI












Conducator stiintific: Prof. Univ. Dr. Nicolae Dardac



Doctorand: Martimof Bogdan Mihai




2
CUPRINS

Introducere


Cap. 1 Fenomenul spalarii banilor si finantarii terorismului.
Consideratii generale

1.1. Fenomenul spalarii banilor si finantarea terorismului. Concept si evolutie.
1.2. Etapele fenomenului de spalare a banilor.
1.2.1. Plasarea
1.2.2. Stratificarea
1.2.3. Integrarea
1.3. Finantarea terorismului.
1.3.1. Surse si metode.
1.3.1.1. Finantarea externa.
1.3.1.2. Finantarea proprie.
1.3.2. Cerinte specifice pentru institutiile financiare in prevenirea si
combaterea finantarii terorismului.
1.4. Relatia dintre spalarea banilor si finantarea terorismului.
1.5. Efectele spalarii banilor si a finantarii terorismului asupra economiei.
1.6. Impactul spalarii banilor si a finantarii terorismului asupra pietelor financiare.

Cap. 2 Reglementari internationale si regionale privind
prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii
terorismului

2.1. Reglementari ale Organizatiei Natiunilor Unite (ONU).
2.1.1. Conventia de la Viena.
2.1.2. Conventia de la Palermo.
2.1.3. Conventia Internationala pentru Combaterea Finantarii Terorismului.
2.1.4. Rezolutia Consiliului de Securitate Nr. 1373.
2.1.5. Programul Global impotriva spalarii banilor.
2.1.6. Comitetul Anti-Terorism (CTC Counter Terrorism Committe).
3
2.2. Recomandarile FATF/GAFI (Financial Action Task Force on Money
Laundering).
2.2.1. Cele 40 de recomandari privind spalarea banilor.
2.2.2. Recomandari speciale privind finantarea terorismului.
2.2.3. Tari necooperante.
2.3. Prevederile Grupului Egmont al Unitatilor de Informatii Financiare.
2.4. Recomandarile Comitetului de la Basle pentru supraveghere bancara
(Comitelul Basle).
2.4.1. Declaratia de Principii privind Spalarea Banilor.
2.4.2. Principiile esentiale pentru activitatea bancara (Core Principles for
Banking).
2.4.3. Customer Due Diligence.
2.5. Obiectivele Asociatiei Internationale a Supraveghetorilor din Sectorul
Asigurarilor (IAIS).
2.6. Prevederile Organizatiei Internationale a Comisionarilor de pe piata Valorilor
Mobiliare (IOSCO).
2.7. Grupuri si organisme regionale.
2.7.1. Organismele regionale FATF (FSRB FATF - Style Regional Bodies).
2.7.2. Principiile Grupului Wolfsberg (Wolfsberg Group of Banks).
2.7.3. Secretariatul Commonwealth.
2.7.4. Organizatia Statelor Americane (CICAD).
2.8. Comitetul de experti al Consiliului Europei Moneyval.
2.9. Aplicarea reglementarilor internationale in legislatiile nationale. Cerinte
legale.
2.9.1. Incriminarea spalarii banilor.
2.9.2. Incriminarea terorismului si a finantarii acestuia.
2.9.3. Tipuri de entitati si persoane reglementare.
2.9.4. Standarde de supraveghere si reglementare.
2.9.5. Implementarea recomandarilor FATF.
2.10. Cooperarea internationala in prevenirea si combaterea spalarii banilor si a
finantarii terorismului.
2.10.1. Principii generale.
2.10.2. Cooperarea intre F.I.U.-uri, autoritatile de supraveghere si de aplicare a
legii.
4

Cap. 3 Strategii si politici de prevenire si combatere a spalarii
banilor si a finantarii terorismului la nivel international

3.1. Tehnici si modalitati de spalare a banilor si de finantare a terorismului.
3.1.1. Sistemele alternative de remitere a banilor.
3.1.2. Paradisurile fiscale.
3.1.2.1. Caracteristici.
3.1.2.2. Companiile off-shore.
3.1.2.3. Utilizarea paradisurilor fiscale in cadrul evaziunii
fiscale.
3.2. Identificarea clientilor si masurile de due diligence.
3.2.1. Cunoasterea clientilor.
3.2.2. Masurile de precautie fata de clienti (customer due diligence).
3.3. Masuri de prevenire si combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului.
3.3.1. Raportarea tranzactiilor suspecte.
3.3.2. Raportarea tranzactiilor in numerar si externe .
3.4. Rolul sistemul bancar in prevenirea si combaterea spalarii banilor si a
finantarii terorismului.
3.4.1. Obligatiile sistemului bancar.
3.4.2. Dezvoltarea programelor privind gestionarea riscului de spalare a
banilor.
3.4.3. Obiectivele urmarite de catre banci.
3.4.4. Raportarea tranzactiilor suspecte. Importanta si necesitate.
3.5. Tipologii de spalare a banilor si a finantarii terorismului pe plan international.
3.6. Modelul Stanley Morris - de estimare si cuantificare a spalarii banilor.




5
Cap. 4 Prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii
terorismului in Romania in contextul noilor realitati
mondiale.

4.1. Mediul economic international
4.2. Strategia nationala privind prevenirea si combaterea spalarii banilor si a
finantarii terorismului.
4.3. Activitatea Oficiului Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor




Bibliografie







Cuvinte Cheie


Spalarea banilor, etapele fenomenului de spalare a banilor, finantarea terorismului,
finantarea externa, finantarea proprie, Financial Action Task Force on Money
Laundering, reglementari internationale, strategii si politici, sistemele alternative de
remitere a banilor, entitati si persoane reglementare, sistemul bancar, cunoasterea
clientilor, tranzactiilor suspecte, Oficiului Naional de Prevenire i Combatere a
Splrii Banilor













6
Introducere


Secolul 20 a fost caracterizat de o multitudine de schimbari structurale in
economia mondiala. Aceste schimbari au fost influentate sau determinate de imensele
progrese tehnologice inregistrate in domeniile telecomunicatiilor si informatiilor.
Incepand cu sfarsitul secolului 20 si inceputul secolului 21, globalizarea a devenit un
cuvant la ordinea zilei, aducand laolalta natiunile lumii, realizand poate cea mai mare
interconectare la nivelul statelor de la inceputul erei comertului si informatiei,
transformand practic lumea intr-un singur oras. Practic nu se mai poate vorbi despre
sustinerea unui stat prin propria economie, in sensul existentei a doi stalpi principali ai
acestui proces si anume liberalizarea si dereglementarea economiilor nationale. Desi
globalizarea poate, si sigur va aduce beneficii la nivel mondial, totusi aceste beneficii
pot fi umbrite de riscurile pe care le incumba pentru societate.
Puterea autoritatilor politice va deveni din ce in ce mai limitata ca si actori,
legitimi sau nelegitimi, pe o piata mondiala emergenta. Alaturi de aceste schimbari
intervenite in societate se intalneste si o proliferare a gruparilor mafiote si o dezvoltate
fara precedent a crimei organizate, grupuri care opereaza atat pe principii nationale,
cat si internationale, utilizand forme diferite de infractiuni. Intre aceste forme de
infractiuni se detaseaza, atat ca infractiune de sine statatoare, in unele legislatii, dar si
ca forma de disimulare a veniturilor obtinute din alte infractiuni, infractiunea de
spalare a banilor care genereaza asa numitul fenomen de spalare a banilor. Lucrarea se
structureaza in patru capitole, fiecare incercand sa sintetizeze si sa prezinte, intr-o
susccesiune logica aspectele legate de combaterea spalarii banilor si a finantarii
terorismului, plecand de la definirea fenomenelor si pana la impactul pe care aceste
fenomene il au asupra mediului economic si financiar.
Capitolul 1 cuprinde definirea si etapele fenomenului de spalare a banilor,
plasarea, stratificarea si integrarea, sursele si metodele finantarii terorismului, precum
si cerintele specifice institutiilor financiare in prevenirea si combaterea fenomenelor
de spalare a banilor si a finantarii terorismului. Finalul capitolului este dedicat relatiei
dintre spalarea banilor si finantarea terorismului, in sensul in care o parte din banii
proveniti din spalare pot ajunge in posesia gruparilor teroriste, precum si impactul
gruparilor teroriste si a terorismului asupra pietelor financiare.
7
In Capitolul 2 incearcam sa cream o imagine de ansamblu asupra cadrului
normativ si a institutiilor financiare si non-financiare care reglementeaza activitatea,
la nivel mondial, de prevenire si combatere a spalarii banilor si a finantarii
terorismului. Plecand de la Organizatia Natiunilor Unite, cu structurile sale abilitate,
si pana la organizatiile regionale si profesionale, am incercat sa sintetizam
principalele aspecte legate de competentele si misiunea fiecarei organizatii dar si a
obiectivelor pe care acestea si le propun in combaterea acestor fenomene desi,
niciodata organele abilitate nu vor fi inaintea infractorilor, dar isi doresc sa fie cat mai
aproape de eradicarea si eliminarea acestor fenomene. Pentru a reusi in acest
deziderat, cooperarea internationala intre organanismele din fiecare tara si cele la
nivel mondial, devine din ce in ce mai importanta.
Capitolul 3 prezinta rolul si modalitatile, pe care aceste institutii il au si le au
in mecanismul mondial de prevenire si combatere a fenomenului spalarii banilor si
finantarii terorismului. Tot in cadrul acestui capitol ne-am propus sa prezentam un
model de cuantificare a fenomenului spalarii banilor, model initiat si dezvoltat de un
grup de cercetatori avandu-l coordonator pe Stanley Morris fost presedinte al
Grupului de lucru pentru statistici si modele din cadrul FATF. Modelul Morris
incearca, si reuseste intr-o mare masura, sa furnizeze o privire de ansamblu, din punct
de vedere matematic, asupra acestor fenomene la nivel global.
Istoria a demonstrat ca lipsa de reactie a statului, dar mai ales anumite restrictii
impuse pe piata libera coroborate cu perioadele de criza la nivel regional si mondial,
au sporit puterea organizatiilor criminale, atat din punct de vedere financiar dar si al
controlului pe care acestea l-au exercitat si il exercita asupra unei parti din economie.
Actuala criza, probabil artificial indusa, economica dar mai ales financiara,
poate duce la o proliferare fara precedent a organizatiilor criminale si a gruparilor
teroriste la nivel mondial, mai ales tinand cont de faptul ca in perioada de criza reactia
statului este mult diminuata. Astfel, capitolul 4 incearca sa prezinte unele din
aspectele care apar sau pot aparea la nivel mondial si national in perioada de criza
actuala, precum si o descriere a activitatii Oficiului National de Prevenire si
Combatere a Spalarii Banilor din Romania.


8
Cap. 1 Fenomenul spalarii banilor si a finantarii terorismului.
Consideratii generale

Desi nu se poate aprecia cu certitudine momentul aparitiei fenomenului
spalarii banilor, totusi putem spune ca acesta a aparut cu mult timp in urma, fiind legat
de istoria comertului si aparitia sistemului bancar.
Termenul de spalare a banilor se spune adesea ca isi are originea in timp
legata de renumitii gangsteri americani care au aparut in perioada prohibitiei
interzicerea bauturilor alcoolice. Cateva mecanisme au fost dezvoltate pentru
acunderea originii sumelor de bani generate de importul si vanzarea ilegala de bauturi
alcoolice si realizarea de alte activitati ilegale, precum jocurile de noroc.
In mod ironic, una din metodele de castigare a banilor erau jocurile de noroc legale.
Marea problema a gangsterilor era faptul ca veniturile obtinute astfel constau in sume
formate din monezi de mica valoare. Daca banii erau introdusi intr-o banca apareau si
intrebarile. In timp pastrarea unor sume mari de bani in monezi a devenit cosmarul
gangsterilor. Astfel au fost nevoiti sa intemeieze afaceri, una fiind bazata pe masinile
de joc, si cealalta pe spalatorii.
Spalarea banilor poate fi definita in mai multe feluri. Majoritatea tarilor
subscriu la definitia data in Conventia Natiunilor Unite Impotriva Traficului Ilicit de
Droguri si Substante Psihotronice din 1998, cunoscuta si sub denumirea de
Conventia de la Viena si Conventia Natiunilor Unite Impotriva Crimei Organizate
Transnationale din 2000, cunoscuta sub denumirea de Conventia de la Palermo:
Intr-o prima abordare, prin spalarea banilor se intelege conversia sau
transferul proprietatii, cunoscand ca aceasta proprietate deriva din orice
infractiuni sau orice act de participare la astfel de infractiuni, in scopul
ascunderii sau disimularii originii ilicite a proprietatii sau ajutarea
oricarei persoane care este implicata in comiterea acestor infractiuni, in
vederea sustragerii de la consecintele legale ale actiunilor;
A doua abordare presupune ascunderea sau disimularea adevaratei
naturi, surse, locatii, dispozitii, miscari, drepturi ale destinatarului
proprietatii cunoscand ca astfel de bunuri rezulta din infractiuni sau din
participarea la actiuni, si;
9
O ultima abordare consta in detinerea, posesia sau utilizarea bunurilor
cunoscand in momentul dobandirii ca aceste castiguri/bunuri deriva din
infractiuni sau dintr-un act de participare la astfel de infractiuni.

Definerea terorismului este uneori dificil de realizat mai ales in cazul unor tari
si aceasta intrucat nu toate statele au adoptat prevederile conventiei, care specifica clar
ce actiuni sunt incadrate in categoria terrorism. Notiunea de terorism nu este universal
acceptata, avand in vedere si implicatiile politice, religioase si nationale de la tara la
tara. FATF este recunoscuta si ca emitent de standarde internationale in efortul de
combatere a finantarii terorismului, dar nu defineste in mod specific termenul de
finantare a terorismului in Recomandarile Speciale privind finantarea terorismului,
emise dupa evenimentele din 11 septembrie 2001; nu mai putin adevarat este faptul ca
FATF indeamna tarile membre sa ratifice si sa implementeze Conventia de la
Palermo. In acest fel, definitia din Conventie devine unanim acceptata de cele mai
multe tari.
Indiferent de infractiune, spalatorii recurg la un amplu proces de transformare
a castigurilor ilicite prin plasarea, stratificarea si integrarea acestora in circuitul
financiar real. Acest proces amplu, cu etapele mentionate, a fost stabilit de catre
expertii FATF la intalnirea de la Paris din 1989, aceasta cronologie in timp si spatiu
devenind clasica in studiul fenomenului spalarii banilor: plasarea, stratificarea si
integrarea.
Plasarea reprezinta treapta initiala a procesului de spalare a banilor si implica
plasarea fondurilor ilegale in sistemul financiar, de regula, prin intermediul
institutiilor financiare.
A doua etapa a procesului de spalare a banilor o reprezinta stratificarea -
procesul de mutare dintr-o institutie financiara in alta a fondurilor obtinute ilegal si
introduse in sistemul financiar, acestea fiind ulterior indepartate de locul/momentul
infractiunii, astfel de fonduri putand fi ulterior folosite pentru cumpararea de actiuni,
contracte de asigurari sau alte instrumente financiare si de investitii, usor
transferabile.
A treia etapa o reprezinta integrarea fondurilor in economia legala. Aceasta
este insotita de cumpararea de active precum imobile, actiuni sau alte active financiare
sau obiecte de lux.
10
Aceste trei etape se intalnesc si in procesul de finantare a terorismului, cu
exceptia faptului ca in cea de a treia etapa fondurile sunt distribuite organizatiilor
teroriste fata de spalarea banilor unde fondurile obtinute ilegal sunt canalizate in
directie opusa, in economia legala. Spalarea banilor si finantarea terorismului pot sa
apara si apar in orice tara, in special in cele cu sisteme financiare complexe. De
asemenea, tarile cu o legislatie permisiva, ineficienta sau cu o infrastructura deficitara
in privinta combaterii spalarii banilor si finantarii terorismului, reprezinta o tinta
sigura pentru infractori. Nici o tara nu face exceptie.
In general, expertii recunosc ca finantarea terorismului provine din doua surse
primare. Prima sursa o constitue finantarea furnizata de state si organizatii cu o larga
infrastructura pentru colectarea fondurilor si pentru distribuirea lor organizatiilor
teroriste. Totusi, aceste surse de venituri nu sunt suficiente pentru a putea sustine in
totalitate activitatile teroriste.
A doua sursa majora de venituri pentru organizatiile teroriste deriva direct din
activitatile generatoare de venituri. Ca orice alte organizatii criminale, cele teroriste
pot obtine venituri, atat din activitati ilegale, cat si din activitati perfect legale, dar
controlate de teroristi sau organizatii teroriste. Un grup terorist regional isi poate
sustine activitatile prin actiuni de rapire sau extorcare. In acest scenariu, unele
persoane platesc teroristilor sume mari de bani pentru eliberarea ostaticilor impreuna
cu o taxa de protectie aplicata afacerilor acestora, ceea ce furnizeaza fondurile
financiare necesare, dar au si un rol de intimidare a populatiei. Pe langa rapire si
extorsiune, gruparile teroriste pot recurge la contrabanda, diferite tipuri de frauda,
hotii si talharii, precum si trafic de stupefiante.
Indiferent de tipul de fonduri implicate in tranzactiile care sunt asociate cu
teroristi, in indeplinirea scopurilor prevazute de legislatia nationala, orice relatie de
afaceri cu astfel de indivizi sau alte persoane sau entitati asociate acestora poate
expune o institutie financiare la riscuri operationale, reputationale sau legale
semnificative. Acest risc este mult mai mare daca persoana sau entitatea implicata este
descoperita tarziu, beneficiind astfel de o lipsa a monitorizarii din parte institutiei si,
astfel, aceasta reusind sa-si indeplineasca actele teroriste.
Institutiile financiare sunt incurajate sa dezvolte politici si proceduri care sa le
ajute sa detecteze si sa determine care tranzactii pot implica fonduri utilizate in
finantarea terorismului. O cercetare mai atenta, care poate fi justificata pentru unele
tranzactii, trebuie sa fie mai mult decat aplicarea procedurilor si politicilor de due
11
diligence, si trebuie sa conduca, acolo unde este necesar, la raportarea de catre
institutiile financiare de activitati sau tranzactii suspecte sau neuzuale in conformitate
cu practicile de raportare din jurisdictia respectiva. Pentru a ne asigura ca pasii
necesari sunt realizati pentru verificarea atenta a unor tranzactii certe, pentru
institutiile financiare, este necesar a se revizui practicile in aceasta arie ca parte a
procesului general de control si audit intern si extern.
Eforturile de combatere a finantarii terorismului cer din partea tarilor
extinderea prevederilor privind spalarea banilor din reglementarile proprii asupra
organizatiilor non-profit, in special a fundatiilor si a celor de caritate, pentru a se
asigura ca astfel de organizatii nu sunt folosite direct sau indirect in finantarea
terorismului. Aceste eforturi necesita o atenta supraveghere a sistemelor alternative de
transmitere a banilor, ca de exemplu, Hawala. Aceste eforturi trebuie finalizate in
luarea de masuri pentru impiedicarea unor astfel de organizatii de a le folosi in
activitati de spalare de bani si finantarea terorismului.
Spalarea banilor si finantarea terorismului au importante consecinte
economice si sociale pentru tarile cu un sistem financiar precar, intrucat acesta este
susceptibil de a fi destabilizat de aceste influente. In ultima instanta, economia,
societatea si securitatea tarilor care sunt utilizate ca platforme pentru spalarea banilor
si finantarea terorismului sunt toate in primejdie. Magnitudinea acestor consecinte
adverse este greu de estimat iar impactul acestora nu poate fi cuantificat cu precizie,
fie la nivelul comunitatii internationale, fie individual, la nivelul fiecarei tari.
Costurile indirecte ale terorismului pot fi semnificative si pot avea un
potential efect economic pe termen mediu prin afectarea increderii consumatorilor si a
investitorilor. Scaderea increderii asociata atacurilor poate descuraja procesele de
acumulare si de cheltuire, ceea ce poate afecta economia si relatiile economice la
nivel mondial. Pe de alta parte, scaderea increderii investitorilor poate determina o
scadere a valorii activelor si o crestere a costurilor de imprumutare pentru clientii cu
risc ridicat.
Bancile si detinatorii de conturi sunt protejati atunci cand procedurile de due
diligence sunt puse corect in practica. Identificarea beneficiarului real al contului este
o masura esentiala in contextul combaterii spalarii banilor si finantarii terorismului.
Procedurile de identificare a clientului si de due diligence, cunoscute sub denumirea
de regulile KYC, fac parte intrinseca din cele de combatere a spalarii banilor si a
12
finantarii terorismului. Aceste reguli nu sunt singurele care pot determina o activitate
sanatoasa si sigura in domeniul institutiilor financiare.
Pe langa beneficiile induse de increderea publica, o aplicare efectiva a
regulilor de combatere a spalarii banilor reduce posibilitatea ca institutiile financiare
sa inregistreze pierderi ca urmare a fraudelor. Aplicarea corecta a procedurilor de
cunostere a clientelei si a beneficiarului real, furnizeaza o mai buna urmarire a
conturilor cu risc ridicat si permit monitorizarea activitatilor suspecte. Astfel de
controale prudentiale interne conduc la operatiuni fara risc in interiorul institutiei
financiare.

Cap. 2 Reglementari internationale si regionale privind
combaterea spalarii banilor si finantarea terorismului

Pentru a raspunde ingrijorarii crescande fata de fenomenul spalarii banilor si
finantarii terorismului, comunitatea internationala a actionat pe diferite cai. Raspunsul
international este concretizat, in mare parte, in recunoasterea faptului ca cei care spala
bani si finanteaza terorismului folosesc avantajele mecanismelor internationale de
transfer rapid de bani pentru a-si atinge scopurile. Cu atat mai mult este necesara o
coordonare si colaborare trans-frontaliera pentru zadarnicirea eforturilor infractorilor
si teroristilor.
ONU a fost prima organizatie internationala care a actionat semnificativ in
combaterea fenomenului spalarii banilor. In cadrul ONU opereaza un program de
lupta impotriva spalarii banilor; Programul Global impotriva Spalarii Banilor (GPML
Global Programme Against Money Laundering) care are cartierul general la Viena
si care este parte a Oficiului Natiunilor Unite pentru Droguri si Crime (ODC UN
Office of Drugs and Crime).
In vederea cresterii eforturilor pentru combaterea crimei organizate la nivel
international, Natiunile Unite au adoptat in anul 2000 Conventia de la Palermo (The
International Convention Against Transnational Organized Crime). Aceasta
conventie, contine o serie de prevederi pentru combaterea crimei organizate si obliga
tarile sa o ratifice, implementand astfel prevederile acesteia in legislatia nationala.
Activitatile de finantare a terorismului au devenit o preocupare internationala
apriori atacurilor teroriste din SUA din 11 septembrie 2001. Ca raspuns la aceasta
ingrijorare, Natiunile Unite au adoptat in 1999 Conventia Internationala pentru
13
Combaterea Finantarii Terorismului. Aceasta Conventie a intrat in vigoare in aprilie
2002 cu 132 tari semnatare a Conventiei si 112 tari care au ratificat-o. Pe data de 28
septembrie 2001, consiliul a adopat Rezolutia 1373, care obliga tarile sa incrimineze
actiunile de finantare a terorismului.
Rezolutia stabileste totodata Comitetul Anti-Terorism in vederea monitorizarii
tarilor membre pentru cresterea capacitatilor de combatere a terorismului. CTC, care
este format din 15 membrii din cadrul Consiliului de Securitate, nu este un organism
de reglementare; nu emite sanctiuni si nu condamna sau judeca indivizi sau tari.
Comitetul cauta sa stabileasca un dialog intre Consiliul de Securitate si tarile membre
pentru indeplinirea prevederilor Rezolutiei 1373.
Infiintat in 1989 de catre tarile din G-7, FATF/GAFI este un organism
interguvernamental al carui scop este sa dezvolte si sa promoveze un raspuns
international in vederea combaterii spalarii banilor. In octombrie 2001, FATF isi
extinde misiunea asupra combaterii finantarii terorismului. FATF este organ de
reglementare, care aduna laolalta, experti financiari, in aplicarea legii si juristi pentru
a realiza reforma in domeniul spalarii banilor si finantarii terorismului in propria tara.
In mod curent sunt 31 membri, tari si teritorii si 2 organizaii regionale. In plus in
activitatea curenta, FATF colaboreaza cu alte grupuri si organizatii internationale si
regionale.
FATF si-a concentrat eforturile si in domeniul prevenirii finantarii
terorismului. Pentru indeplinirea misiunii, FATF a adoptat cele 8 Recomandari
speciale privind Finantarea Terorismului (Recomandarile Speciale). Ca parte a acestui
efort, tarile memebre FATF, utilizeaza un chestionar de autoevaluare a actiunilor
proprii pentru a fi in concordanta cu aceste recomandari. FATF continua sa dezvolte
si sa imbunatateasca ghidul privind tehnicile si mecanismele de finantare a
terorismului.
In anul 1995 un numar de institutii guvernamentale (F.I.U.-uri) au inceput sa
lucreze impreuna si au format Grupul Egmont al Unitatilor de Informatii Financiare
(Grupul Egmont) denumit dupa locul in care a avut loc reuniune Palatul Egmont-
Arenberg din Bruxeles. Scopul creerii acestui grup a fost de a oferii un cadru F.I.U.-
urilor pentru sustinerea si oferirea de suport fiecarei initiative sau programului
national de prevenire si combatere a spalarii banilor. Acest suport reprezinta
furnizarea si sistematizarea schimbului de informatii intre F.I.U.-uri si a
14
comunicatiilor intre acestea, cresterea experientei personalului, utilizand tehnologiile
existente, si furnizand ajutor pentru dezvoltarea lor oriunde in lume.
Comitelul Basle a fost format in anul 1974 da catre guvernatorii bancilor
centrale din grupul celor 10 (astazi cuprinde 13 membri). Fiecare tara este
reprezentata de Banca centrala sau de o autoritatea releventa care are responsabilitati
in supravegherea prudentiala a sistemului bancar, acolo unde aceasta autoritate nu este
banca centrala. Comitetul nu este un organism de supraveghere la nivel international
si nici de aplicare a legii. Acesta emite standarde de supraveghere si recomandari in
vederea unor practici comune de supraveghere bancara.
IAIS (Asociatiatia Internationala a Supraveghetorilor din Sectorul
Asigurarilor) a fost creata in anul 1994, sub forma unei organizatii a supraveghetorilor
din sectorul asigurarilor si cuprinde peste 100 de membrii, tari si teritorii. In timp ce
IAIS acopera o gama larga de probleme, inclusiv domeniile virtuale ale sectorului
asigurarilor, doar un singur document se refera la prevenirea si combaterea spalarii
banilor. In ianuarie 2002, IAIS publica un ghid privind combaterea spalarii banilor
pentru supraveghetori si entitatile de asigurare (AML Guidance Notes), care a fost
inlocuit in anul 2004 de un document sub acelasi nume.
IOSCO (Organizatia Internationala a Intermediarilor de pe piata Valorilor
Mobiliare) este organizatia intermediarilor si a administratorilor de pe piata valorilor
mobiliare care au ca responsabilitate reglementarea si administrarea pietei valorilor
mobiliare in tara respectiva. In legatura cu spalarea banilor IOSCO a emis in 1992
Rezolutia privind Spalarea Banilor. Ca si celelalte organizatii internationale,
IOSCO nu are putere legislativa, dar similar Comitetului Basle si IAIS, recomanda
membrilor sai implementarea prevederilor in tarile lor.
Aditional institutiilor si organismelor prezentate mai sus, exista la nivel
regional si alte organizatii care au un rol important in prevenirea si combaterea
spalarii banilor. Aceste grupuri tind sa fie organizate si sa functioneza pe o baza
regionala sau cu un scop bine definit al organizatiei: Organismele regionale FATF
(FSRB FATF-Style Regional Bodies); Grupul Wolfsberg (Wolfsberg Group of
Banks; Secretariatul Commonwealth; Organizatia statelor americane CICAD.
Grupul de experti al Consiliului Europei-Moneyval este recunoscut pe plan
international ca pion principal in aceasta zona pentru 28 de state membre ale
Consiliului si Israel. Ca membru asociat al FATF, Moneyval este parte integranta a
retelei mondiale de organisme de evaluare, cu responsabilitati in asigurarea
15
implementarii standardelor AML/CFT in legislatia celor 29 de state din aceasta parte
a lumii. De asemenea Moneyval lucreaza in parteneriat cu IMF si Banca Mondiala,
care accepta rapoartele Moneyval ca fiind parte integranta in procesul lor de evaluare
in sectorul financiar din tarile respective. Rapoartele Moneyval sunt folosite in mod
regulat in proiectele de asistenta tehica ale Consiliului Europei.
Incriminarea spalarii banilor trebuie sa fie in concordanta cu prevederile
Conventiei de la Viena si ale Conventiei de la Palermo. Prevederile relevante ale
acestor conventii sunt cele de la art.3 (1) (b) si (c) din Conventia de la Viena si art. (6)
(1) din Conventia de la Palermo. Incriminarea spalarii banilor in concordanta cu
aceste articole este prima recomandare din cele 40 ale FATF. Multe tari au semnat si
ratificat aceste conventii, dar aceasta nu inseamna automat conformitatea cu
Recomandarea nr.1, tarile fiind obligate sa implementeze in legislatia nationala
cerintele specifice articolelor mentionate.
In Recomandarile Speciale, FATF solicita tarilor sa incrimineze finantarea
terorismului, actele teroriste si organizatiile teroriste si sa desemneze toate acestea ca
fiind infractiuni predicat pentru spalarea banilor. Astfel, considerand impreuna Cele
40 de Recomandari si Recomandarile Speciale, terorismul, actele teroriste si
finantarea terorismului trebuie desemnate ca infractiuni predicat pentru spalarea
banilor.
Intrucat fenomenul spalarii banilor este unul transnational, detectarea
operatiunilor legate de acesta depinde din ce in ce mai mult de informatiile obtinute
de la alte F.I.U.-uri din diferite tari si de abilitatile acestora de a colecta informatii si
de a coopera, eficient si rapid, cu partenerii externi. In plus, tarile trebuie sa tina cont
de posibilele consecinte atunci cand aleg o anumita structura organizatorica pentru
infiintarea unui F.I.U.

Cap. 3 Strategii si politici de prevenire si combatere a spalarii
banilor si a finantarii terorismului la nivel international


Circuitele de remitere a banilor reprezinta a importanta si stabila sursa de
fonduri pentru multe tari si constitue o parte esentiala a circuitelor financiare interne
pentru tarile cu o mare parte a fortei de munca in afara tarii. De exemplu, in anul
2003, inregistrarile oficiale ale acestor circuite din tarile in curs de dezvoltare ridica
fondurile la suma de 93 miliarde USD. Aceste circuite, si sumele aferente, reprezinta
16
dupa investitiile directe (in jur de 133 miliarde USD) a doua sursa de fonduri externe
ale tarilor in curs de dezvoltare. In 36 de tari din 153, circuitele de remitere sunt mai
importante decat toate circuitele de capital privat sau strain.
Circuitele de remitere exista si penduleaza intre sistemele formale sau
informale de remitere a banilor.
Recomandarile FATF solicita tarilor sa inregistreze sau sa licentieze furnizorii
de servicii de remitere de fonduri pentru ca acestia sa devina subiect al politicii de
monitorizare si compliance, inclusiv cu cerintele privind prevenirea spalarii banilor si
finantarii terorismului, identificarea clientilor, pastrarea inregistrarilor si raportarea
tranzactiilor suspecte.
Sistemul hawala este unul din sistemele informale de transfer de fonduri care
exista sub diferite nume in diferite zone geografice. Trebuie, totusi, sa facem diferenta
intre sistemul hawala si termenul hawala care in limbajul bancar arab inseamna
transfer. Sistemul hawala se refera la canalele informale de transfer de fonduri
dintr-o locatie in alta prin intermediul furnizorilor de astfel de servicii cunoscuti si
sub denumirea de hawaladeri. In timp ce transferurile hawala sunt de cele mai multe
ori initiate de muncitorii imigranti care muncesc in tarile dezvoltate, sistemul hawala
poate fi utilizat pentru a transmite fonduri din tarile dezvoltate, chiar daca scopul
transferurilor de fonduri este diferit.
Cresterea continua a liberei circulatii a capitalurilor a dus inevitabil la gasirea
acelor zone geografice care favorizeaza sau care au conditii propice pentru obtinerea
unor castiguri mai mari.
Adoptarea unor standarde efective privind cunoasterea clientelei reprezinta o
parte esentiala a politicilor de management al riscului in banci. Bancile care nu detin
programe efective de management al riscului privind cunoasterea clientelei sunt
supuse unor riscuri semnificative, in special a riscului legal si reputational. Luarea de
masuri adecvate, emiterea unor proceduri si politici sanatoase privind KYC nu
contribuie numai la sanatatea si siguranta bancilor, ci protejeaza si integritatea
sistemului bancar reducand pericolul ca bancile sa fie folosite in circuitele de spalare a
banilor.
Un element esential in perceptia si controlul riscurilor este adoptarea unor
standarde adecvate privind monitorizarea continua a conturilor in tot grupul. Aceste
standarde trebuie sa cuprinda prevederi si pentru tranzactiile suspecte, acestea
17
necesitind a fi aplicate si la subsidiare, acestea fiind obligate sa monitorizeze, pe baza
de risc, toate tranzactiile din conturi, atat cele locale, cat si cele internationale.
In ultimii ani industria bancara, institutiile financiare si industria serviciilor
financiare au realizat semnificative progrese in detectarea si prevenirea spalarii
banilor si finantarii terorismului. Cu toate acestea, continua sa fie vulnerabile, sa fie
folosite de infractori pentru spalarea castigurilor obtinute ilegal sau a fondurilor
destinate activitatilor teroriste.
Metodele de spalare a banilor au devenit din ce in ce mai sofisticate dupa
1989, datorita expansiunii produselor si serviciilor oferite, a relatiilor financiare mai
complexe, a avansului tehologiilor si a vitezei de circulatie a banilor in economia
mondiala.
Spalarea banilor care implica sume mari de bani proveniti din infractiuni,
reprezinta un subiect de interes public si frecvent sunt publicate date si informatii in
rapoartele oficiale ale guvernelor si diferitelor organizatii internationale. Un model
simplu de cuantificare a fluxurilor implicate, pornind de la statisticile internationale,
poate oferii informatii expertilor si genera un cadru pentru determinarea si
monitorizarea fluxurilor de bani spalati in intreaga lume.
In 1998, Stanley Morris fost presedinte al Grupului de lucru pentru statistici
si metode din cadrul FATF a identificat cel putin patru prioritati necesare pentru a
cuantifica spalarea banilor:
1. intelegerea magnitudinii infractiunilor, astfel incat autoritatile de
aplicare a legii, legiuitorii si organizatiile internationale sa poata
coopera pentru aplicarea programelor de monitorizare a spalarii
banilor.
2. intelegerea eforturilor efective de cuantificare a spalarii banilor,
prin furnizarea unei baze si a unei scale pentru masurarea si
evaluarera programelor si abordarilor.
3. intelegerea efectelor macro-economice ale fenomenului spalarii
banilor, in particular a efectelor adverse asupra institutiilor
financiare si economiei. De exemplu: modificari ale cererii de
schimb valutar; volatilitatea cursului de schimb si a ratei dobanzii;
cresterea riscului pentru activele bancare; efecte adverse asupra
colectarii bugetare si proiectiilor fiscale ale bugetului de stat;
schimbari ale comportamentelor actorilor in piata si a tranzactiilor
18
acestora; efecte asupra activelor in sensul cresterii preturilor pe
piata etc.
4. intelegerea spalarii banilor, pana cand o examinare riguroasa a
componentelor masurate va produce o analiza profunda a legaturilor
si diferentelor dintre acestea.
Modelul dezvoltat utilizeaza comparatia dintre input-output intr-o economie,
utilizand statisticile asupra infractiunilor publicate pentru a estima sumele de bani
generate de infractiuni in fiecare tara, si utilizarea de diferiti indici socio-economici
pentru cuantificarea fondurilor spalate si care tari vor atrage aceste fonduri pentru a fi
spalate. Prin agregarea acestor estimari, a putut fi realizata atat o evaluare la nivel
mondial, cat si o comparatie intre tari in sensul contributiei fiecareia la acest fenomen.


Cap. 4 Prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii
terorismului in Romania in contextul noilor realitati
mondiale.


Criza financiara mondiala care a erupt in septembrie 2008 si care risca sa
incetineasca perspectivele de dezvoltare a economiilor, urmeaza unei perioada de mai
bine de un an de acute turbulente financiare, si care a determinat acutizarea perioadei
ciclice descendente a economiei mondiale. Ca efect, au urmat o serie de falimente a
unor banci internationale din SUA si Europa, iar conditiile financiare au devenit mult
mai restrictive, fluxurile de capital din tarile dezvoltate au inceput sa se reduca si
sume mari din capitalizarea pietelor s-au evaporat.
Eforturile bancilor centrale si guvernelor de a rezolva criza prin injectii de
capital si diverse masuri ad-hoc au drept menire de a restabilii increderea atat a
populatiei cat si a investitorilor in sectorul financiar bancar. Indiferent de actiunile
concertate sau individuale, acestea nu a avut efectul scontat in restabilirea increderii in
sectorul bancar si, cu toate ca imprumuturile bancare si interbancare au continuat sa
scada, piatele actiunilor si bonduri-lor au considerat aceste actiuni ca favorabile.
Desi criza globala a inceput sa se manifeste la sfarsitul anului 2008, cresterea
globala incepuse deja sa se reduca, in Europa si Japonia aceasta resimtindu-se mult
mai acut. Tarile in curs de dezvoltare, pana in septembrie 2008, nu au resimtit aceasta
scadere economica, fapt datorat si investitiilor majore de capital venite din partea unor
19
investitori din tarile dezvoltate, care, confruntandu-se cu imposibilitatea investirii cu
profituri mari a capitalurilor in tarile de origine sau in alte tari dezvoltate, au
considerat mai mult decat acceptabila marja uriasa de profit pe care o putea si o si
genera o investitie intr-o tara in curs de dezvoltare. Incetinirea cresterii economice in
tarile dezvoltate concomitent cu reducerea fluxurilor de capital si scaderea veniturilor
reale generate de scaderea preturilor, au generat o scadere accentuata a productiei
industriale, a investitiilor si a comertului international, incepand din trimestrul al
patrulea 2008.
Datorita faptului ca tarile cu PIB redus au inceput sa nu mai aiba acces, sau
accesul s-a diminuat, la fluxurile de capital, criza mondiala le va afecta mai ales prin
mecanisme indirecte, incluzand scaderea cresterii mondiale, scaderea preturilor
bunurilor de consum care va conduce la scaderea productiei si deci la o restangere a
fortei de lucru, scaderea intrarilor de capital de la cei care lucreaza in tarile dezvoltate
si nu in ultimul rand la scaderea fluxurilor de capital menite a le ajuta in dezvoltare.
Dupa 1990 Romania a abandonat sistemul centralizat al economiei si a trecut
la implementarea economiei de piata cu toate aspectele pozitive dar si unele aspecte
negative sau potential periculoase, unul din aceste aspecte fiind si posibilitatea ca
entitatile economice sa fie utilizate in scopuri infractionale, datorita naturii economiei
libere. Aceasta posibilitate s-a transformat, din pacate, intr-o certitudine, activitatea
infractionala economica luand o amploare fara precedent, aceasta, datorandu-se si
lipsei reglementarilor legale si a institutiilor specifice economie de piata.
Alinierea la comunitatea internationala precum si alinierea la sistemul
economic liber, a presupus alinierea la cerintele comunitatii internationale privind
combaterea infractionalitatii economice.
Lupta impotriva spalarii banilor reprezinta o parte esentiala a cadrului general
de prevenire si combatere a infractiunilor economico-financiare, pornind de la traficul
de substante psihotrope pana la finantarea terorismului.
Realizand pericolele si consecintele care insoteau extinderea acestui fenomen
de spalare a banilor si in Romania, ca o manifestare a vointei constante de protejare a
statului roman si a economiei nationale impotriva consecintelor negative ale
terorismului, crimei organizate si ale spalarii fondurilor obtinute prin savarsirea de
infractiuni, autoritatile statului au initiat o serie de masuri menite sa duca la
intensificarea si concentrarea eforturilor de combatere si limitare a efectelor negative
ale acestor fenomene.
20
Astfel, prima incriminare a infractiunilor privind spalarea banilor din legislatia
romana s-a realizat in anul 1999 prin Legea nr.21/1999 pentru prevenirea si
combaterea spalarii banilor, lege prin care s-a infiintat si Oficiul National de Prevenire
si Combatere a Spalarii Banilor. Aceasta lege transpunea in practica romaneasca
prevederile Directivei CE nr.91/308 din 1991. Aceasta directiva a fost modificata si
completata prin Directiva nr.97/2001/CE. Pentru indeplinirea cerintelor din aceasta
directiva si pentru alinierea legislatiei romanesti la standardele internationale in
materie (FATF, FMI, Banca Mondiala, etc.) in anul 2002 a fost aprobata o noua lege
care transpunenea in legieslatie aceste prevederi si anume Legea 656/2002.
Urmare atacurilor din 9/11/2001, la nivel international probleme terorismului a
devenit una stringenta, iar combaterea acestuia s-a materializat nu numai in actiuni
concrete la nivel international, dar si prevederi emise de institutiile internationale cu
privire la combaterea acestui fenomen. Pentru alinierea la prevederile internationale
Legea 656/2002 a fost modificata si completata prin Legea 230/2005, aceasta
devenind Legea 656/2002 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor, precum si
pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de
terorism. Deasemenea a fost emisa si Legea nr.36/01.03.2006 pentru aprobarea
Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.135/2005 privind modificarea Legii
nr.656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru
instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism,
publicata in Monitorul Oficial nr.200/2006. In trimestrul doi 2008 Legea 656/2006 a
fost modificata prin OUG nr.53/21.04.2008 prin care se aduc o serie de modificari
substantiale in ceea ce priveste modalitatea de gestionare a clientilor cu risc ridicat,
introducerea conceptului de PEPs (persocane expuse politic), precum si ridicarea
plafonului minim de raportare de la 10.000 EUR (si echivalent) la 15.000 EUR (si
echivalent).
In ultimii ani s-au adoptat si alte legi care contin prevederi pentru combaterea
spalarii banilor si a finantarii terorismului. Astfel Legea nr.39/2003 pentru combaterea
crimei organizate, care reglementeaza un sector infractional ce se intrepatrunde atat cu
erorismul cat si cu spalarea banilor. Legea nr.78/2000 pentru prevenirea si
sanctiunilor de coruptie face mentiuni specifice pentru infractiunea de spalare a
banilor, continand si reglementari cu privire la spalarea banilor prin implicarea
fondurilor comunitatii europene.
21
Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor (ONPCSB)
funcioneaz ca organ de specialitate cu personalitate juridic n subordinea
Guvernului, i are, conform art.19 alin (2) din Legea nr.656/2002, cu modificrile i
completrile ulterioare, ca obiect de activitate ... prevenirea i combaterea splrii
banilor i a finanrii actelor de terorism, scop n care primete, analizeaz,
prelucreaz informaii i sesizeaz, n condiiile art.6 alin (1), Parchetul de pe lng
nalta Curte de Casaie i Justiie iar n situaia n care se constat finanarea unor acte
de terorism sesizeaz de ndat i Serviciul Romn de Informaii cu privire la
operaiunile suspecte de finanare a actelor de terorism.
Rolul primordial al Oficiului este acela de a depista produsul rezultat din
afacerile ilegale derulate de gruprile crimei organizate, ntruct banii murdari care
circul, practic la vedere, constituie obiectivul care d for infractorilor aflai foarte
aproape sau chiar n intimitatea structurilor de putere ce le garanteaz i le acoper
activitile infracionale. Mai mult, in ultimii ani s-a constatat ca proliferarea
infractiunii de frauda lezeaz economia n ansamblul ei, cauzeaz imense pierderi
financiare, slbete stabilitatea social, amenin structurile democratice, determin
pierderea ncrederii n sistemul economic, corupe i compromite instituiile
economice i sociale.
















22
Suspiciunea de spalare a banilor reprezinta momentul initial al fenomenului
spalarii banilor si a finantarii terorismului. Suspiciunile se pot transforma in fapte
certe numai daca banii murdari parcurg cele trei etape, in caz contrar nu se poate
vorbi despre spalare de bani in absenta celor trei pasi. Orice suma de bani provenita
din infractiuni, in general cele economico-financiare, trebuie obligatoriu plasata in
sistemul financiar pentru a se disimula originea ilicita. Plasarea este urmata de
stratificare, reprezentand mutarea sumelor initiale, impartita in sume mai mici, catre
alte institutii financiare, de asigurari, de valori mobiliare sau alte societati.
Integrarea acestor sume se realizeaza prin achizitionarea de servicii financiare,
active mobile sau imobile de lux, si doar acum putem vorbii de spalare de bani.
Din pacate, in practica, se inregistreaza o exagerare a conceptului de spalare
de bani, in sensul in care orice retragere de numerar, care provine dintr-o
infractiune, reprezinta spalare de bani. Legislatia romana nu face exceptie, fiind
specificata ca detinerea de bunuri, categorie in care intra si banii ca bun material,
provenite din infractiuni reprezinta spalare de bani.

Globalizarea pietelor si a fluxurilor financiare a devenit mult mai evidenta
odata cu dezvoltarea internetului. Realizarea unei singure piete mondiale inseamna
tranzactii desfasurate in secunde, tranzactii care pot implica fonduri obtinute ilegal
si foarte greu de detectat, mai ales ca acestea pot strabate in cateva secunde mai
multe jurisdictii.
Din pacate, globalizarea nu tine seama de un singur lucru sau poate genera
o singura intrebare care nu are un singur raspuns: SUNTEM SAU NU
PREGATITI PENTRU GLOBALIZARE? Se pare ca NU.










23
Bibliografie


Abdullahi Y .SHEHU Money Laundering: the challenge of global enforcement
- Paper Presented at a seminar of the Criminology
Society of Hong Kong, on November 9, 2000

Allen Russell, Alexandra Croitoru,
Cornelia Lefter, Laura Banu,
Constantin Bolbosanu, Iosif Lukacsi,
Gian Maria Nicastro

Prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii
terorismului
- Imprimeria Nationala, 2005
Alexander Frhr. v. Hardenberg
Deputy Group Anti-Money Laundering
Officer
Combating Money Laundering,
Terrorist Financing and Corruption
- Combating Money Laundering, Terrorist Financing and
Corruption Conference, May 2006 Berlin

Anne C. Richard Fighting Terrorist Financing: Transatlantic Cooperation
and International Institutions
- Center for Transatlantic Relation, Johns Hopkins
University 2005

Barry Johnston
Oana M. Nedelescu
The impact of terrorism an financial markets
- IMF, 2005

Bashir A. Al-Nakib
Head Compliance Division
Lebanese Canadian Bank, SAL
How to Track and Detect Terrorist Funds
- 3
rd
Annual European Conference & Exhibition, Berlin
2006

Buri M. Hamza The Somali Remittance Sector in Canada
- Nathanson Centre for the Study of Organized Crime
and Corruption, 2006

Claudia Emonds Money Laundering Prevention in Insurance Business
- Combating Money Laundering, Terrorist Financing and
Corruption Conference, 2006 Berlin

Corrado Conti Lotta dura contro i paradisi fiscali
- www.attac.it, 2002

Daniel Byman Deadly Connections: States that Sponsor Terrorism
- Cambridge University Press 2007

Eduardo Aninat, Daniel Hardy, and R.
Barry Johnston
Combating Money Laundering and the Financing of
Terrorism
- IMF Paper 2002
Evan F. Kohlmann The Role Of Islamic Charities In International Terrorist
Recruitment And Financing
- Danish Institute For International Studies - Working
Paper no 2006

Gercke Marco
Lecturer at the University of Cologne,
Germany
Combating Money Laundering, Terrorist Financing and
Corruption - Cybercrime
- Combating Money Laundering, Terrorist Financing and
Corruption Conference, May 2006 Berlin

Gus Martin Understanding Terrorism
- SAGE Publications, 2006

24
Guy Stessens Money Launderin: A New International Law
Enforcement Model
- Cambridge University Press 2008

Jean-Charles Brisard
JCB Consulting
TERRORISM FINANCING: Roots and trends of Saudi
terrorism financing
- Report prepared for the President of the Security
Council United Nations, 2002

John McDowell
Gary Novis
The Consequences of Money Laundering and Financial
Crime
- State Department, 2001

Joseph Myers Internation standards and cooperation in the fight
against money laundering
- State Department, 2001

Jos Antonio Monreal Active AML&CFT Risks
Management in Financial
Institutions
- 3
rd
Annual European Conference & Exhibition, Berlin
2006

Joshua Prober Accounting for Terror: Debunking the Paradigm of
Inexpensive
- The Washington Institute for Near East Policy, 2005

Kim Cragin
Sara A. Daly
The Dynamic Terrorist Threat - An Assessment of Group
Motivations and Capabilities in a Changing World
- Prepared for the United States Air Force, 2003

Lester M. Joseph Money Laundering Enforcemenet: Following the Money
- State Department, 2001

Lisa C. Carroll Alternative remittance systems distinguishing sub-
systems of ethnic money laundering in INTERPOL
member countries on the Asian continent
- Interpol (December 2002)

Michel Camdessus Money Laundering: the Importance of International
Countermeasures
- Plenary Meeting of the Financial Action Task Force
on Money Laundering, 1998

Michael Dewald The German FIU and its fight against money laundering
and the financing of terrorism
- Combating Money Laundering, Terrorist Financing and
Corruption Conference, 15th and 16th May 2006
Berlin (Germany)

Mark Manyin - Coordinator
Richard Cronin, Larry Niksch, Bruce
Vaughn - Foreign Affairs, Defense, and
Trade Division
Terrorism in Southeast Asia
- Congressional Research Service The Library of
Congress
25
Mark van Thiel
Partner, TvT compliance ltd
Information Technology in the Fight against
Money Laundering, Financing of Terrorism and
Corruption
- Combating Money Laundering, Terrorist Financing and
Corruption Conference, May 2006 Berlin

Maurice R. Greenberg, Chair
Mallory Factor, Vice Chair
William F. Wechsler and Lee S.
Wolosky, Project Co-Directors
Update on the Global Campaign Against Terrorist
Financing - Second Report of an Independent Task
Force on Terrorist Financing Sponsored by the Council
on Foreign Relations, 2004

Mohammed El-Qorchi
Samuel Munzele Maimbo
John F. Wilson
Informal Funds Transfer Systems: An analysis of the
informal Hawala System
- IMF, 2003

Mohammed El-Qorchi Hawala
- IMF, Finance & Development, 2002

Nicolae Ghinea
Mircea Pascu
Macro-criminalitatea economico-financiara
- Ed: LVS Crepuscul, 2008

Niko Passas Informal value transfer systems and crime organizations
- Northeastern University, 1999

Nigel Morris-Cotterill How not to be a Money Launderer
- Silkscreen Publications, 1998


Patrick M. Jost
Harjit Singh Sandhu
The hawala alternative remittance system and its role in
money laundering
- Interpol General Secretariat, 2000

Peter J. Quirk Money Laundering: Muddying the Macroeconomy, 1997

Peter Lilley Dirty Dealing
- Kogan Page 2006

Petrus Van Duyne
Klaus Von Lampe
Nikos Passas
Upperworld and Underworld in cross-border crime
- Wolf Legal Publishers 2002

Phil Williams Warning Indicators, terrorist finances and terrorist
adaptation
- Center for Contemporary Conflict, 2005

R. Cheran and Sharryn Aiken The Impact of International Informal Banking on
Canada: A Case Study of Tamil Transnational Money
Transfer Networks
(Undiyal), Canada/Sri Lanka 2005

Rachel Ehrenfeld Funding terrorism: sources and methods, 2002

Richard Lowe Criminal money laundering using hawala techniques
- HM Customs and Excise Law Enforcement

Rob McCusker Underground banking: legitimate remittance network or
money laundering system?
- Australian Institute of Criminology, 2005

Robert E. Looney Following the Terrorist Informal Money Trail: The
Hawala Financial Mechanism, 2002
26

Samuel Munzele Maimbo The money exchange dealers of Kabul
- World Bank, 2003

Slagjana Taseva Money Laundering
- Akademski Pecat, Macedonia 2007

Stanley Morris
John Walker

Modelling Global Money Laundering Flows
- www.johnwalkercrimetrendsanalysis.com

Stephen Platt Criminal Abuse of Offshore
Corporations and Trusts
- Combating Money Laundering, Terrorist Financing and
Corruption Conference, May 2006 Berlin

Steve Mark
NSW Legal Services Commissioner
The impact on the Anti-Money Laundering Legislation
on the Legal Profession and other Service Industries
- Anti-Money Laundering 2007, International Quality
and Productivity Centre 30 October 2007

Steven L. Peterson Achieving a Sustained Response to Money Laundering
- State Department, 2001

Steven Emerson
Jonathan Levin
Terrorism Financing: Origination, Organization, and
Prevention: Saudi Arabia, Terrorist Financing and the
War on Terror
- United States Senate Committee on Governmental
Affairs, 2003

Sven Feddersen Transaction Monitoring,Clarification and Workflow
Control in tthe Field of AML
- Combating Money Laundering, Terrorist Financing and
Corruption Conference, May 2006 Berlin

Terence Donovan
International Monetary Fund
Good Governance and Inttegrity in Financial Services:
as an essential foundation for
effective AML/CFT measures
- Combating Money Laundering, Terrorist Financing and
Corruption Conference, May 2006 Berlin

Terence Donovan
International Monetary Fund
Effective Implementation of
AML/CFT Measures
- Combating Money Laundering, Terrorist Financing and
Corruption Conference, May 2006 Berlin

Thomas J. Biersteker
Sue E. Eckert
Countering the Financing of Terrorism
- Routledge Taylor & Francis Group 2008

Victor Comras Al Qaeda Finances and Funding to Affiliated Groups
- Strategic Insights is a monthly electronic journal
produced by the Center for Contemporary Conflict at the
Naval Postgraduate School in Monterey, California

Zachary Abuza Balik-Terrorism:The Return Of The Abu Sayyaf 2005

Zachary Abuza Funding Terrorism in Southeast Asia:
The Financial Network of Al Qaeda and Jemaah
Islamiyah
- The National Bureau of Asian Research, 2003

27

William C. Gilmore Dirty Money
- Council of Europe Publishing 2004

4
th
European Conference of services
specialised in the fight against
corruption
International Co-operation in the figth against
corruption and offshore financial centres: obstacles and
solutions
- Limassol (Cyprus), 20-22 October 1999

Asia Pacific Group
Typologies Working Group
Alternative remittence regulation implementation
package, 2003

Basel committe on banking supervision General Guide to Account Opening and Customer
Identification
- Bank for International Setlements, 2003

Basel committe on banking supervision Compliance and the compliance function in banks
- Bank for International Setlements, 2005

Basel committe on banking supervision Implementation of the compliance principles
- Bank for International Setlements, 2008

Basel committe on banking supervision Consolidated KYC Risk Management
- Bank for International Setlements, 2004

Basel committe on banking supervision Customer due diligence for banks
- Bank for International Setlements, 2001

Basel Committe on banking supervision Shell banks and booking offices
- Bank for International Setlements, 2003

Basel Committe on banking supervision Parallel-owned banking structures
- Bank for International Setlements, 2003

Basel committe on banking supervision Compliance and the Compliance Function in Banks
- Bank for International Setlements, 2005

Council of Europe Octopus
Programme
Organised crime in Europe: the threat of cybercrime -
Situation report 2004

Comisia Europeana, Comitetul de
prevenire a spalarii banilor si a
finantarii terorismului

Masuri Intarite de cunoastere a clientelei
- Bruxelles, 2008


European Council Council directive 91/308/EEC on prevention of the use of
the financial system for the purpose of money
laundering, 1991
European Council Directive 2001/97/EC of the European Parliament and
the Council amending Council Directive 91/308/EEC on
preventing of the use of the financial system for the
purpose of money laundering, 2001

European Council Council of Europe Convention on Laundering, Search,
Seizure and Confiscation of the Proceeds from Crime
and on the Financing of Terrorism - Warsaw, 2005

European Council Council of Europe Convention on laundering,
search, seizure and confiscation of the proceeds from
crime and on the financing of terrorism
- Committee of Ministers on 3 May 2005
28


European Council Commission Directive 2006/70/EC pentru
implementarea masurilor Directivei 2005/60/EC

European Council Directiva 60/2005/EC pentru prevenirea utilizarii
sistemului financiar in scopul spalarii banilor si
finantarii terorismului

E Journal USA,
Economic Perspectives
The Global War On Terrorist Finance
- U.S. Department 0f State / Bureau Of International
Information Programs, 2004

FATF The Forty Recommendations, 2003

FATF Interpretative notes to the Forty Recommendations
2004

FATF Special Recommendations on Terrorist Financing, 2004

FATF Interpretative notes to the Nine Special
Recommendations on Terrorist Financing

FATF Methodology for Assessing Compliance with the FATF
40 Recommendations and the FATF 9 Special
Recommendations, 2004

FATF New Anti-Money Laundering Standards Released
Berlin, 2003

FATF Guidance for financial institutions in detecting terrorist
financing, 2002

FATF Laundering the proceeds of
vat carousel fraud, 2007

FATF Annual review of non-cooperative countries and
territories, 2003

FATF Trade Based Money Laundering, 2006

FATF Basic Facts about Money Laundering, 2003

Financial Crimes Enforcement Network Guidance on preparing a complete&sufficient suspicious
activity report narrative, 2003

IMF Approaches to a regulatory framework for formal and
informal remittance systems
- 2005

Hypo Insvestment Bank Suspicion of Money Laundering
- Intersentia, Vaduz - 2006

Office of the Comptroller of the
Currency
A banker`s guide to avoiding problems, 2002


ONPCSB Ghidul de tranzactii suspecte, 2004

ONPCSB Raportul anual 2007

29
Middle East and North Africa Financial
Action Task Force
Best practices issued by the Middle East and North
Africa Financial Action Task Force Concerning the
HAWALA 2005

Transcrime University of Trento EUROSHORE Prtecting the EU financial system from
the exploitation of financial centres and off-shore
facilities by organised crime, 2000

The World Bank and International
Monetary Fund
Reference Guide to Anti-Money Laundering (AML) and
Combating the Financing of Terrorism (CFT)
- Editia a 2-a

United Nations United Nations Convention Against Illicit Traffic in
Narcotic Drugs and Psychotropic Substances Vienna
Convention 1988

United Nations United Nations Convention Against Transnational
Organized Crime - Palermo Convention 2000

Uniunea Europeana Manual de instruire privind combaterea spalarii banilor
si a finantarii terorismului, 2004

U.S. Department of State International Narcotics Control Strategy Report, 2002

Watson Institute for International
Studies
Brown University
Targeting Terrorist Finances Project a comparative
assessment of saudi arabia with other countries of the
islamic world - June 2004

Wolfsberg Group Global Anti-Money-Laundering Guidelines for Private
Banking, 2002

Wolfsberg Group Global Anti-Money-Laundering Guidelines for
Correspondent Banking, 2002

Wolfsberg Group Guidance on Risk Based Approach for Managing Money
Laundering Risks














30
MARTIMOF BOGDAN MIHAI
11 Februarie 1970, Bucuresti
Str. Hagi Ghita, Bucuresti Sector 1
Telefon: 0721.37.97.80
0722.153.644

STARE CIVILA: casatorit, un copil
EDUCATIE:
1990 1995 Academia de Studii Economice, Facultatea Finante,-Banci
mai - iunie 1996 Bursa de Cercetare la Academia de Studii Economice - Bergamo, Italia
2001 prezent: doctorand Academia de Studii Economice, Facultatea Finante Banci cu
lucrarea Strategii de prevenire si combatere a spalarii banilor si a finantarii
terorismului
EXPERIENTA:
mai 1995 ianuarie 1996: analist credite Bancorex SA Sucursala Dorobanti
septembrie 1995 septembrie 1997: asistent Academia de Studii Economice Facultatea
de Finante Banci
ianuarie 1996 septembrie 1996: economist Directia Plati si Decontari Bancare, Banca
Nationala a Romaniei
septembrie 1996 ianuarie 2003: inspector si inspector general - Directia Supraveghere,
Banca Nationala a Romaniei
ianuarie 2003 martie 2004: Banca Italo-Romena Sucursala Bucuresti - Coordonator
Serviciul Inspectorat si Conformitate
martie 2004 noiembrie 2004: Departamentul Control Intern si Director Sucursala Oradea
Finansbank SA (Romania)
noiembrie 2004 prezent: Reprezentant Asociatia Romana a Bancilor in Plenul Oficiului
National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor si Finantarii terorismului -
expert si Sef delegatia Romaniei la Consiliul Europei, in perioada 2005 - 2008, la
Comisia Moneyval
septembrie 2007 iulie 2008: specialist - lector universitar la Academia de Studii
Economice Bucuresti - curs management bancar

CURSURI PROFESIONALE:
- supraveghere - sistemul CAMEL - Budapesta 1997
- supraveghere consolidata Viena 1999
- alte cursuri in Romania organizate de Comitetul Basle, Deutsche Bank,
City Bank in domeniul creditare, audit si supraveghere bancara.
- Berlin 2006 seminar Akademia Heidelberg Spalarea Banilor si
Finantarea Terorismului
31

LIMBI STRAINE: Engleza (bine), Italiana (Satisfacator)

POLITICA: Nu desfasor nici o activitate politica