Sunteți pe pagina 1din 79

lvt)tJO InU()ilN()W

mvw o N o l n vvt{)a u m

rsu!$ rJot{ Ettrl l ap Pzac{JeJ}eqttlll ulp oJacnpEJI

NTInHC$ itq lnTrHn0outl


!s tTVHOrCilltltTilt UilJ.$IS
,

eagltod

aiuiltd

ntlJLt{tfUtn

uJ "totgtao.tac teu16u1

HrttilIIfi{il

ia"rlady

uottr-rul)

:tl;.rr>tJo3
,1

Surrrar
Nota traducdtorului.. lntroducere...." D e r u r o c r a { i i l er e p r e z e n t a t i v e . . . . . , , . " . . . " - . Scurt istoric Semnificalia alegerilor... Dezvoltarea practicilor electorale Corpul electoral. Modalitdtile cle vot.... Mandatul electoral, candidaturile .... -. lsresiun ile gi fraudele electorale D u b l a d i n a r n r i c da d e n r o c r a f i l l o r r e p r e z e n t a t i v e " . " . . . " " O tendinld cd.tre dualisnr O tencllnld de dispersie Sistenrul partizan lVloclurile de scrutin rnaioritar "... Originea modr-lrilorde scrutin majoritar. Scrutinele uninominale....".. Scrutinttl uninominal cu un tur" Vatul alternativ Scrutinul uninominal cu dau* turttri.....".. Scrutinele plurinominale.'.." Scrutinul plurinonzinal cu un tur. Scrutirtul plurinominal alternativ"...." Scrutinulplurinominalcu doud tururi"........ Concluzii asupra efectelor scrutinelor majoritare int materie de locuri Desemnarea alesilor de cdtre alegdtori Ftepreggntarea propor$lonal6 . Oniginea gi clezvoltarea reprezentdrii proporJionale-..... Originea ideii de reprezentare praportianald... Dezvottarea reprezentdrii praparlionale........". Sisten-rele pre-proporlionale I 11 13 13 "tr4 16 17 2.1 25
ff3

Can-tea e.sterl.erlicatd. tlt.tu.ror celor care iLu ct-ezzt,tgi ned fti est{ lsosibil yzrti tt n,a lizdm 11. -.s ft o liti r:a,. A<:ea..stti t:n,rl i n ! d pon te pttrea' i h.t;,tni a, d.ru- e.ste6m au:ktSi, I?mp ./o(t rte u ti lri d.ntt o it.(rl ipi.

33
,?l{

:it)

38 39 4CI 4-f 50 54 54 58 59 6CI 61 63 63


tfJ

@ M o n t c h r e s t i e n ,E . J . A . 1 g 9 Z Fien'e Martin, Les sysreme.s dlectomux et les rncxies de scrutin, a* ddition @_copyright 1999 penrru versiunea romand, R.A. ,,Monitoruroficiar,, Bucuregti, str. rzvor nr- 2*4", paratur parramenturui, sect'r 5
Toale clrepturire asupra acestei versiuni sunt rezeruate tr.A. ,,Monitorul Oficial". Lrnce reproducere, totald sau partiald, nu se poate face decdt cu acordul scris al ediiorului,

rs$r\I 9!,^7a-#6?_?'46'_4

64. 65

Votul cumulativ Vatul limitat Votul untc Diferitele sisteme proportionale"....... Metadele prin coeficient. ""... Metodele prin divizori..... S istemele prapa rtiona le complexe... Rolul pragurilor lmpactul diferitelor sisteme propo(ionale asupra transformdrii voturilor in locuri Coresponden{a intre modurile de scrutin Cum sd apreciem justetea unui sistem e l e c t o r a l ? . . . . . lndicele de reprezentativitate Monotonia Propor{ionalitatea. Desemnarea alegilor prin reprezentare proportionald..... Modurile de scrutin mixt si modurile de scrutin cu tinalitate nrajoritard Prezentarea scrutinelor mixte Modurile de scrutin mixte geografic MocJurile de scrutin rnixte, omogene geografic Modurile de scrutin mixt care imbind un scrutin majoritar pfurinominal cu reprezentarea proportionald ... Scrutinul de listd prin fnrudrre: Franta lggl-/956....... Modurile de scrutin care fmbind scrutinul uninominal cu rept ezentarea proportionald .. Scrutin mixt care imbind scrutinul uninominal gi scrutinul proportional prin compensare: ltatia lgg4" Scrutinele mixte care fmbind vatul unic gireprezentarea propor.tionald ... Scrutinele mixte cu finalitate majoritard... Legea electorald italiand din | 924 Legea electorald municipald franezd.. Legea electorald municipald italiand.....
(i

66 67 58 7A 71 80 83

Concluzii asupra modurilor de scrutin mixte rnajoritarproporlionale si efectele 1or.........

113

a7
B9 91 92 92 93 93 95 97 97 98 99 99 101 1e)2 105 106 108 109 109 111

Inf!uenla rnodurilor de scrutin asupra vielii politice 11 5 9i schimbirile modurilor de scrutin.......... Dincolo de transformarea vraturilor in locuri: 1 15 controversa majoritar/propor{iona1............ S c r u t i r r u lu n i n o m i n a l c u u n t u r g i b i p a r t i d i s n r u l . . . " . . . 1 1 7 $crutinul uninominal cu dc,lrH turr:ri si sistemul alian124 telor electorale Reprezentarea proportiorrald, creqterea numdrului de 13O partide gi instabilitatea... gi partidelor 136 balanld rolul Proporlionalitatea Majoritarigti gi proportionalisti: doud conceplii 137 diferite despre viala politicd p r i v i n d influenta modului de scrutin Concluzii 14O asupra sisternului partizan Efectul modurilor de scrutin asupra proporfiei 141 de fernei din aclundri....... 144 S c h i n n b d r i l em o d u r i l o r d e s c r u t i n Cazul general... 14.4 147 Exceptia francezd AnexS Bibliografie "...".. 149 153

6 .D2 Lt|.is't1.s l?tzualsts lLrtl.Lad plDap? Dzinlos a'lsa 1'r)7.0?'u{o.tl2.t.tn ln.urJr\..t.ts 'Lt?Jl'ttzs aJ.DJ-t.O?a)D plD??'ut?1?t22Lt Dj?L?pa-t.J ps LtDl.!,|L-tpz lL-t.op ?ttv ap l:rua$2s ztLld n?r ?i pttlvl azt'?xloeau.L(d'at.jqtu.t7 utTt ,a!to4s'! ?t?p aTiutt. as'azt-tarttt^3 apq'nys ?,D'tu-LoIa) ??)"@!uaJJ 'tt'oztltrtt/tq lrt.ulals:,,t pr azatlsuolrla'p ps a-rD) a.tt.D) () 'au,oosza{. ttt.c ti a.t.LLl?top 'aptyr.tc/ t-tplzza z{' u,o-La n-4uat[ as-npLl'DJr.)7u 'tt,7t1uttts'xtD?tz ptzyzqo{ DS,D?:) zt,z zuapa-t,:)?.t.? ''p7tal7s tt3 aata.Sn-t1szpztt-r,tN ap z?l1rlp)?s zezp gnt1z7or[ 7r/at7t "l!?ituz1su,x Dqplpq D2??,Lu aTooQ as a.rDJ rtt uitlt"t,,n,in azaztoza-e ps a.r,'LD'tt1z7or/ ,Do.lazat,aTuo( uz!t7,t)s. ap znlnuti)lsxs aln 'tazju-ooulap a7z"t.zttz7(tu,g?u 'pout, l.trz a ?p pfio-r7u ps.a,t.'DJ nq'rl?otrta{.u*rlnsu u.tt'ztatro ?l-rl) ID "paal 's'a?'Dzr?1?Lils ?p n:t ?t.'J n.u uziuttoru.aTt l?L't'ts' O Ttittttp"te)'ut)? l?tpoztt Da-tDfs''tt7zlor[ Ilalu,a?s2s p r . t , , g i t i u r t ' l D ' D - r o 7 s ^ ? t l Da y a z t , u t t [ u t ' a : t z 7 'zlzTrt-rls -lu-rl a?duaxD al?'nrtt uttd 'azat4sztozttzp !rs' a-tD? ?,f, ry) t-L?tpo'ur, '1i -Lolastaa?'p a2albyuurtnzaTt a7afoTztuaa auJsa.p ps ,r.pop rlu a],DOau.?J) O 'atV717o{ a4a'izttz4{ uz ,(o'l'pl?J-La2un ?p psyJs a'LtD2 o -toJ.n?lu uziuo(szp u7 ztn$ ps '1zlrt,?'D-e'pzstlo) zu,u 'atg:1tqor/aTazua4szs au/sa7t '1'anua? u.3 ''.ti uzJ'tIrzSap zlLLtl:poru au/sa1t ?ap?alsftaluu{ zoru 2?H lDlrl:)z1pa nLDantrNo a'p uo?DlrLt.o{ z{taoz'p 'ulD gtrto'tt zlttuln. z1{a:to ?iol ztz lt?rLtlL.f "d7Dpl(.DuLr.o?i)sranxp zttzt.nlrl,a7tu3 auDsa)au n?Lnlal apiu.a1acfuttoo 'at?izr'tt?rtc ??tD ?)s'Da'pu,yqop ns axrlqar? an177ot/ ras'Dl) a7a['uzr.os.ot{. ?l 4tt ,wz 'xtNa'rp ?p ?rl7n7D?s aln ryitttVts'ux .n?as'.t,aaVp aTVgitun{ z{ zali'utto-ttnit 'a'iztaTarlu.ot ??aztrsxu2T2atu utsnainsur zi-gts a?.rlqal.x ?nlu.o?)??5J 'plaln 'tt't;1tt,7D.ro7:tap 'D?.rxf)ltoqop -tourl aaTr.ur/ ayt r.oln Dau.Dr/ ugTt ?i lgtt 'u.?.p'tL,lDatoaazt psrt.z alsa aTzt7tzttt.Tulal ??) tqroo D nr.?u?<f 'zialtt zat a.q'pt ap gVitztn{ rc7as-enzf) natuc[noo TtzrtazzTu&i4ayu.a8zla 'lzquyntsrTtuJ 'ptpun[otcd aISa a]Dfizttz1t8q # a7n7z7a&a7 atluz ataJ'as a"LD?r:twnfu"o11 '?-17)zzlpzzadszi atzTp8atrJ'ptzuzautq alDra-Lo*l.? ap Dz()tvazr, lzt?d.at:tu nu zztzinc[ oat.r/ TEnuz ''7z7t.tttzttrtpgu.ux )Lt,z)yD ap l?rc a?sa DarDlz2urTulal 'atuoyz4izuzldu rDztt uat a4turlap ?p alsa plr8rcu tst'itztnl 7732,iuqtat3 'a1szs'nual zu.n4sordtul u at.t8ztn,Ta-trd o 'utstTrtu.ozsa/b.u[ ap nsrfu aiu) ?d2 'DDlsa)D ozin.Toaa.toualux Lt?p tutasqe '6BGI a?-tque)l1l 9,s sztruitrf o-nu 'pttt7zlorl ztz'p atarlatuz n,t DalDtzn?xlu ltx ppa-t3'p uat,tsttTr{ut1

INTNUO,LYJNQWIJ

YT,ON

ststiMfLf tLt(r)MLt5tl400uRrl[ DE SGU\N ltctlitir: t'{trn.ritzesc" rnti.cu,r' I.te,n,tn+ a, i,rtcit,ct d.iscttlii lnofe.sirtrzi.ste. Arn con.sitJcrat cd. c-s|e obl,iga.titz nwa. sti atra.g aten,'tia'asupra. rht.b[ltlti r{.etn,ctcirttie ttin Rotrifuriu: Nterit:ol /:rtsibil rlacd Jortdnt. ft'ogila zrn .si.stttnt, rrtrrlio'ri.tar portte dttrt:, tn. cazu,l cel tnrr.i liticit, fn can-r: cartrlir]4ru'rile u'nin.ont.itz.ale ci,stigrltoarv Nn-oaitt t[e ln dotttl .srttt t:(tl yzt,r.lt rrct /trtrtirle, La rcst't"6,ngctvrt, r'tltrezett.tdrii nutl.Itvr gntltuli dc inlere.>^4 existen,tc, da?', faltt, mult nxti peticttlos, a.t'lttr.trta chice cd,ttzt blocanza .sr.stemulzti legislal.izt, Nttin -lftlrd.rttilarea excesirtd. a oltiniilor d.in. Cattterri srt.u Sennt. Atn rloli( sd a.tt'ag rd.en.!.ia cd itzlsetfct:tittnikt Cortstittttitti Ntriuitzrl nt.ctcltl.l de legirfn"a',? nu ltot Ji ootzctrite ltfiiz sitnpla schitu/a.,rc a ntorlului rle sotttitt.. se ztorbeste cu. usu.rintri despt-e introducerea. sisternurui uninom'inal nznnoi rr,e oleg.rit,oti 1n-ecizd,rld.u-se /tozitia. candidatilor,fald tn' accsL tnocl d,e scru,tin,, fdrti sd, sa sufle o uot"br|. d,es/itu .'falttut ci'a,cest lu,cttt tnseannt.rY tnzpdt'!,irca fiecdnti jttcl,e{ in 5-Io Tircunzscriftlii ele* tortt[e-, ;i ch.iar ttzai rn'Ltlte, cu costuti ektctoral.e si. ad.nz.inistrat.ittt: inte'n.sc, neiu.stificate fa|d. d,e stawa .sociald, si econo,.trtit:d a. tririi, ftttse frt bo.kt'ntci cu elte'nt,ltalele rezu.lta.te t'nrloielttice si.sPsrzt"r-tt,sritidtafei temztl'u'i pctlitir:. $z nrui. ales nu, se .su,fki o ztot'bri despre t:ci., tn ,/n"/ttur carl.rul acestor scrutine, posibilitateo, aleg'd.torilor cl.ea in.fl.uenta. d.ecizia pafiirlelor trt priz.tinto can.did,atilor lor e.sre rzulci, aiegatcti-ii: pt-obn.ltil., pulri'nd rlecirle 'pt-itz ttttttt.l l.or d,ottt' ltrztl.ide, nu cantlirlali. cei d,e bu.nd, creditt.tti se referd lru scttttinltle pl,wri,norninale 0e,re .rz.rl necesitti, acest.e tzoi. decuf-tctje ,si a,sigzt't'd alegzilotilor fto-sililitatea, rlc a akgc tn,trc cand.iclalii lta.rtid.ultti. pry.fentt,, rlat- can-efirczintri a.l,te d.eza'/tentru d.ernoct'atie pe cotz ca?-tea le prezintri ttttttlaje ;i chiat'pedcole tn, rl.etalizt, s(rrt l.ct cand'id.aiu,riln ind,epcnd,ente, da,r a,test lu.n'zt. tnsca.nznd, tol.al,a priibtt;i.re a si.st.enzultti l.egi.slatia ;i ch,iat- a /lltrralismulzti fsttrtin'ic ce cleifina;te la bazd. dentot::tttlia. Cartea se atl.re.seazri tn ega/d rnri.stn'ti. pet'sona,lit(itil.or pol:itice, publirigt.ilar, zianirstilor, sludetztilor ht -stiin.te ttntrr,niste, rlarttt,tu,r'or celor r:a,re dot'esc sd tnleleagii'mod.ul tn cantzil;urtctioncuzti. ,si -l'oate dentocra,tia gi nzecanisnt.el,e canz o lt'tl.rz trz ntist:a.resultlinitnilz cu I.itere itetl'ict': apar(in. autorului, ietr t:e!.e cu i.t.alice alcline t'ra rl.tt cri t ot*u lt d.

INTR"ONUAERE
,4leget-i,le cort.s!itt.tie /trittt:ifti,.tt,l tJe hrtzd. a.I tl.e'nz,ttcrali.itor legiti'ni,ta.tea. ltt>liticd,. Pri,tt reprezenta.tiue; el.e a.sig-zn'ii guaenzrTt,lilor ,ttt"ttr(t't'e, istrnia. sistentelor electot'ale .se confund.d, itz nzare ntcis'tt'rri t:zt &ceea. rz celor nuti. ztech;i tlentocralii din' EuroNttr' occidettta'lti ;i Anrcr'ica r1e Not'cl. Sfctbi,lirca regtt.lilor carc sri 'penn'itd, pa.rticiftrt'r'en' electorut'ld ,,libexi, elibuntti d,eptvsiru.ni (uotztl setlvt) ;i rleJi'au.de, a,./b'st o btitri[ic ,or-4 ilrt .foafie rnulte lriri este clelttt,tTe d.e a -fi tentt.in.atti, ttt s'pecial |tz ce[.e.tnai pulitt cl,ez'ttoltote. Exti.nderca, cotltuLui elector"al I'ct'ansanblztl el,irninarea. .poNtuI&tiei n.clu,lte (szt.fragitt. utziuersct,l) ltrin a r;elor sot(tt.sdt^n'cilor| trnpot'tiurt, cJe orditz c1i5critrtirz.tY:ril,or Jittcttt<:itttt'rel> a'desea' ntai cel a tasiale, ale ittzpotrhta, .fenzeil,ot', se'u, a, cektr ifost e' p s t<t grc t a.t ri, cu u tzttl,e tz cztlzni s'ttt:ced ti,n'd' nt'ari I or I)a'r ztot,ul 'rzu a,iutzge, trcbzr,ie d'efnzit u''L ?t?'eutrlisnt ca"rc "sd de p4rtrLitd clesenznrttza ale|ilor. Acea^std' h'rtttsifot"m'n'r"e a' rt'wtttdrttlui d'e nnclul de ztotu,ri t,n. nztrtt1r rJe loc.uri at'riltuite este d,etettttintttti 'pot tloud' fn Ji itttttritlite sr:t-ttlitt. sun.t ltctsibil,e mai. ntulle teltrtici care mclorit,ar .sct-tr.titt. rLe tnod,tttiLe uzat-i familii: ;i rnocl'u'rile tle sctttlitt Itt ojtot'!.i,onal,. Modudle r.le sc.r-tttitt rna.jotit,ttt- sunt acl.eseoti cele rnai sitnple ;i cle celz rnai ttechi. Originea lot- ,esl,e {,vga,td rle d.e.sentttarca del,egtt,tiktr 'rcprezettta parlatntr-u,n l.e a petz.ttrzc c(i,h^econlLtttitrilile geogi-af ci, tn' f'a,rl.u'nt,enlztl elc Ia rnetzt (cloi r1e.teg-ct.1;i ltitztru .fieca.re cortt,itat I-ondra tn.cepdnd' din secol'ul al' XIII-lea) ' ;i itficr' fn secttltil a.I XIX-I^Q, organizrtt'ea partidelor'l,tolitice crt 0'mtttdctlitate el.e nlttgere tnlttt ttt'tt' lt,rr.ta]'ea - g . r a . n . ' ftroO.rcsittit, tt ttotului p z tnerea ttt euicl,en!,d tt. in.echitrilii I . a . t { , u s trtotiiit:e au. ntaioti.tar ;i lrt t:dutalva u?tol' sc:tttti.n ie.lnvzentdtii lrrin nzocluri1. d.e cca Q' morlur.i cle sot'tttin tn.a.i iz4ste. Acest,e preocztltii'ri, tttrti ale's 11

1(|

'morJ'ttt-ilor d.e aparilia raprezettt.d,.rii nt.i,tz.ot'itdtit.o.r, rr.t.t, ifaaotizat s r : i t " ttti t t I . t r e - p t ' c t f " t o t ' L i o t z u . I e; i , c t . l t o i , Q , c e l o r p r r t p o r t i c t t t a l . r . i,deQ.l, 1.t.tt0[ti.e({iv de re!trc.zitztri 'tt1't. Rcprezen.ta.rea prtltorti.onal.d. 'ttt'Qi reprezenta,t-e, cere tn.sci rt.u fioote Ji. a.ti.tts tn. intreginrc. Exi:'t,d nirr.lte nrc[ode ptin. r:rn'e rze pt"Lle'tn apropia d,e ideal. Asem'nwa scnrti' flrnt d'iaerce, alzgdtoru.l aotAnd y celz propo$i(rnale nclnr mt$mita,re penhtt' Iiste- Dc a'selnsnca, su't't indiaid,ua,ti, fn {te penhu can"did.ali pe care o a.ferd posibikta,tea, prh;Ete ce ccea foarte difffiitc tntre ele in. partid.. a.celuiagi, ai a.tegdtmi.l.or de a. alcge intre mai rnu$'i cendidagt ttoltu-i{e ?n lctcttti. L..Iod.ulik de scttttitt tt.t-ttransfornii'nutzrti 'regu.l.ile joctt,lui clilt ttn.a el.e con.stituie fli.n, tnsu'si./r(ttut cri Ntolitic, ele T l L Q i r t , l . e s/ s r i ' r t p o l i t i c e , l a o r g n . t z i z e r e a c tc t i u i t r i l i i participd o t'o!'ului influen!,a,r'ea strattzgiei actorilo'r politici ;i. ltoatc t:lzia,r ,tnodLt.l. rle st:t'rtlin. ntt ".fa.ce" aleg.iitori.lor. Ne pu.tenz tntreba. da,cd, ak,getile, r{.acd,inJhterllt sa. nu, este d.etentzirtantd. tn, sl,ruct1lrarctt sis'pttt'tizn'ttilot" tr:nutlui politit:. Preoct.r,ftririi prntru justiyie eleclorald a teltrtnentritii fnnpm-tiottrt.le, t;ei a,i scru.tinelot nzaioritct.re ii a.tl.ut o,det:ott.stitttiraa sr:or-i ca aTgltnze?tl. cr| acestert cli'n.'urtn.d.fauorizeazd d, ztttt'Lt'r'il'ot';i g"ttve'rn.cl.ol' strr.ltilc, t'm.l-tied,it:d,n.do pt'eQ, nza'rc d'is/tcl sie conre'r'ti..'4ceast.tl di.sltutd. tttctjot"ittt.r/ltt'ttpor!.iotta.l tl,eci a lor:urilot'rlin utt ji t:ea obot'd'otti, fncerc1'ntl sd lttttzcnz ttz euidr:rt.lti intprtctul sistind"nrl. selrn(I cl'ei.nfltu tettzclor elcctora,le rtstr.Ntrasisl.t:nt.elor f.t(t,11izQtze, enlo rletertttittrttttci a isl.od.ei;i ct sctcioktgiei. I'o sfrt'r;i.tttI l:trlt'drii, o stttr.:ittlti l;recere in. reuislri a .schinzbcitilttr r].e ntod dr: scrtttitz z,a Ji dc scnttin par sd f.e prod,usek sisctcazi.a rle a atn.in.ti cri mndntilz tcnrebr pohtice, da'r Si inaerc. Reztt l,ta|ele elct:l,ora,leprczentrr,te hz. trtbeklc Lttttririi /troztirt ttz, rnu,jctri,tal.e cl,in. bihli.ogitttlirt. ex:i.stetztri tn, Ieg'dturrl t:Lt Qt:t:sl,.sttbiect. A4ttl.ytunescfou.tTrz rtLult. aut.lta.sculelor Crnzaclei, .Joponiei, Itali.ei ;i Noii Zceltnrl.e, ce, ;i tlelegtt,,tzei. 7'aitar.trz,wlu,i, ls, Ila,tis, ltcntru. rl.r-tct.t' tunttekt lte ca,re e.u e,r,ul butrcTuoittdrt .sti ttti lc punrl la disftoziti.e.

NEMOCRATIILE REPREZENTATIVE ,
Scurt istoric
atestatede istoria Antichitdfii, in Brimele institritii dernocratice cqdrul retitilor gr i la popoarele "barbare" (adundrile de rdzboinici), erat-l;Amd;f in care, in cadrul clemocratiei directe, popo_rul_rlesen)na qefii qi lua decizii. itr Eutolg-_4eJfun_9e_dg_ rcplezentareiq3gflrut in Er,'ul Mediu, o clat6 cu prirnele ]rarlaIepiezentardl "orcline" ale societ[tii: {robilimea, clerul si burghezia (starea a atrulea ordi Reunirea acestorparlamente, la convocareamonarhilor, avea adesea la origine necesitatea de a se acceptaimpozite noi, consecinfd a cl,ificultdfilor financiare generate de rdzboaie. Acesta a fost mai ales cazul Angliei, uncle, ca urmare a infrAngerilor suferite, Ioan fdr'[ de Tard a trebuit s5 acorcle,in .scris,itr 1215, prin Magna chafia, libertd{ile feuclaletradifionale. in 1258, prin "preveclerile cle la oxford", regele a trebuit si se angajeze sd convoace Parlarnentulcel pulin de trei ori pe an. cetdteanului-r[zboinic din Antichitate i s-a aclSugatrlcci cetdteanul-contribuabil.Revoluliile clin Anglia (1642, 1688), cea americanr (1224) si cea francezd (1789) au fost in egalfl m[snrd roaclele marii ;i indelungatei miscdri a mecliilor intelectualeqi socialeale Europei cle la sffirlsitul Ermlui lVlecliu. prin intermediul protestantismnlui Ei al ideilor filozofiior',clar qi ale dificult5lilor financiare ale rnonarhilor eur-openi. Protestantii extremigti (puritanii) au jucat un rol major in rerrolutia englezd qi in intemeierea statelor unite ale Americii. R e f u z u l c o l o n i l o r a m e r i c a n i d e a p l d t i n o i t a x e c l e c i s ec l e Parltrmentui cle la Lonclra,uncle nu erau reprezentati, taxe
l5

t2

sisrciltLt EEUaMLE DtsRUilN 5l/I1DUR\LE

RFPRErcNTATIVI DE14OCMTilLE

clevenitenecesareclin cauza deteriordrii finanfelor, in urma Rdzboiuiui de qapte ani, a fost in mocl direct la originea ftdzboiului cle inciependentd impotriva Angliei. La rindul lui. Rlzboiul cleinrlepenclen!f, al statelor urrite ale Americii (rr74-lz83) a des[rr6r'sit ruinnrea finanfelor regale franceze. Reg?leFranfei, in fa{a rezisten{eirlArze a piiturilor privilegiate (nobilimea gi inaltul crer), fald de proiectele sale cle reformd fiscald, a fost obligat, in 178g, sd convoacestdrile Genel'ale, declanq0ncl invotruntarprocesul r.eriolutionar'. Introducerea clemocrafiei reprezentative a necesita{ruptura cu teoria mandatului imperativ, rnogteniti din clreptul privat al Evului Mecliu, in favoarea mandatului reprezentativ.La intrunirea stflrilor Generaledin iunie 1789, rnulti cleputafi,in specitrlclin r6ndul nobi limii pi al inaltuiui cler, au considerart cd au r,renitcu un manclat imperativ al alegdtorilor lor ;i au utilizat acest lucru ca arglrment pentru a justifica ata,5amentullor pentru rrotul prin ordin, clesi regele a condamnat explicil mandatul imperatirr (declaratia din 25 iunie 17Bg).Pentru revoluJionarii francezi, cetfileanuleste actorul politic, ca individ, gi nu corpurile intermediare. Alesui clevine reprezentantul intregii nafiuni qi nu al unei frac{iuni a acesteia. ,A,clun[rile cle ale$dtori care se reuneau pentru a elabora cr sumd cle revendicdri (caietelede cloleanteclin 17Bg)si a mandata reprezentanli pe lfingfi o autoritate care iEi are legitimitatea in afara alegerilor {monarhia de drept dirrin) au fost astfel inlocuite progresiv, ajungdndu-sela silerrtioasacabind de l,o{, prin care alegfltorii nu fac decAt sd treacd pentru a clesemnareprezentan{i care se bucur[ cle intleaga liberlntp. cflr'e de]in legitimitatea puterii, dar care pot fi alungati cu ocazirtreinnoirii manclatelor1or.

S ernnifr c ati a ale grerilor : tragrere la sor{i sau aleg:eri


in cartea "spiritui legilor" (cartea II, 2), Montesrluieu obserrrd cii: "Sufragiul prin tragere la sor{i este de natur5 rlemocl'aticd;
t4

sufragiul prin alegeri este de naturd aristocratici". El reia o rernarc[ fdcutd cle Aristotel (Politica trV,9): "iu general, se acltnittr in diverse magistraturi prin tragere la sorli esle de cd rlesemnarea natur[ clemocraticd,iar cleseutniirea prin alegeri, de uatur[ oligarhic[". fn acest caz este rrotl:a lltl cle deserntrarea reirrezcntanfilor (puterea le$islativd)ci a ma$istrafilor (puter:ea pentru c5 cetdlile $receqti stucliate cle c5tre Aristotel executirrd), ptaclicau clemocralia rlirect5, firfi mecliere. Dar trccastflrernat'cd este pertinentd intr-o oarecaremdsurd gi pentru re$imurile reprezentative.Acest lucru se poate delnonstra in felul unnEtor: prin care presupune e$alitateacet.ifenilor.procedeazd clemocratia, proceclurdcare presupuue inel$alitatea, tragere la sorli; srtfra$iutr, Dar despre ce ine$alitate este oligarhice. este specific regimurilor I'orba? Exemplul atenian este aici l{muritor: in acest mcclel al greces,ti,aproape toate posturile de ma$istrafi eran c.{emocratiei penacortlette llrin tragere la sorfi intre cet6!eni,ctl excepfia celui ch fapt, in considera, se prin ale$eri. tru strateg, care se fdcea justifieit care acesl post necesitficornpeten{especifice.Inegalitatea deci procecluraaleg,eriloreste de fapt cea a competenfei.Cu toate comltetetrta' acestcl nn esle clelocevirient cI irle$elile$arartteirz[ si cliscapabili sunf cd cefdtenii a electivd prtstuleazd Derrrocrati funcfii, tingri conrpetenfaunol? dintre ei de a-pi asuma anunlite aceasldcompetenld' chiar ctracdalegdtttrii nu posedd ei in,si,si opfiunea intre tra$crea la sorti 9i alegeri schimbd natura com pelitiei. in c:azultra$erii la sorfi, actorii sunt pasivi, ei supunffn.lu t" utrei ltroceclnricare le scapdcle sub cnntrol, juctecatatlirtin5' a jucat ttn rol clecisirrin in per"ioadaIJrruiui MediU,,Bir;,i"t'ica imprinerea alegeriior in claunatragerii la sorfi, procecleupdgiu pe 'il o mai mare increclere Ffrrin{ii X}isericiiacorclatt r:otrdamlta. cart raIiunii umane clecathaz4rduitti, pentrtt revela]ia alegerilor clivine. Ilegirnul electirr s-a wut o seleclie a celor rnai trrttui,si iti a c e s t s " n i a g t i l i z a t M o n t e s q u i e ut e r m e n u l d e a r i s t o c r a ! i e ' i\ristotel a utilizat ternrenul de oligarhie, remarc6nd cd ale$erile sult insolite, acleseori,de clivelse sislerne,in partictilar celsttl, pentru a tnclepdrtircetilenii cei mtri shraci cle la participarea

r5

DE SCRUIIN ELKTOMLT SSTF,UTLE 5IA4OOLIRILE

Dili4 0C MIt tLE REPRTZFN rAnVE

tind s[ favorizeze politicd, in tirnp ce democt'afiile,clirtrpotrirrS. parlicipare, in particular. prin tlistribuirea unei inclernnizafii. aceastd Este necesar sii sr.rblinierncd regimurile reprezentative moclerne au clebutat,aproape fdrd exceplie, sub formfi cle oligarhii, restrAng$ndclreptul de a trlegela o irracticfind sisteme cenziterre, rnicd minorilate de cetdteni.Ldrgirea corpului electoral prin renun{area la cens a constitnit rnarea miscare rie democratizarea acestor regimuri, urm6ncl rc'gu$a: \rn om, un vat. Democrafiile reprezentative au afirmat egalitateaclrepturilor politice ale fiecdrui cetdlean, incliferent cle bog[!ie, nirrel cle eclucalie,religie sau culoarea pieiii, subin!eleg0nd totoclatd inegalitatea De aici competenfelorprin utilizarea alegerilor pentru riesemnare. provine o tensiune permanentd intre afirmarea egalitd{ii politice a tuturor qi existenfa inevitabild a unui grup cle profesioniqti ai politicii, a unei "clasepolitice" distincte cle rnasa cet5fenilor,profesioniEti a^cdror competen![ este necesardpentru func]ionarea sistemrrlui. In acelaqitimp, caracteruloligarhic al regimurilor noastre politice nu trebuie sd ne fac[ si uitEm cd, nicioclatdin istorie, vreo altd forrnulfl politicir n-a reugit s5 combine atf;t cle armonios libertatea cle exprimare, controlul popular al ptitelii politice si numdrul rnic cle oameni exclusi de la clrepturile cetdtene;ti (in Atena, marea majoritale a populatiei era fonnat5 din sclavi gi stl'iini), justificf;ncl celebra forrnuld a lui Winston Churchill: "Democratiaeste cel rnai " rdu clintre regimuri ctt exceplia tuturor celorlalte".

femei, populalie pAnri atunci-_qxchlsi .$i.n raliun=a*99:g!_I_e_li_ lta re a co nf i de nti gi oas e), _p rin dezvo alttetiryol ulgt- pgn_lW !a 1:q4. puterii tra f raudei Ei g plesturylq! 91991-ofale,gi _prru_dezvo_lta_r:e,a primele trei aspecte pAdggCntelqg-Numai sunt in leg5turd cu sistemeleelectorale. Corpul electoral

Dincolode consideraliile morale gi juridice, compozifiacorpului electoralsi extinderealui au fost qi sunt mereu o mizi politicd,fiecare personaj politic (persoand sau partid) c5utAnds5-si rn[reasc[ gansele. Acestlucru estevalabil gi pentru modalitd{ilede vot.
Sufragiul

.ftr ,fu \r.o*l,*. etr-'C*o^


unluersal

rna,sculin

D ezvo It are a 12 rac ti cil o r electorale


Detnocratiile reprt-zentative cele mai r.ec_bt_arr_f_o_st,-l'i_-originq,

np1g!Ul9_1_g{9:::$rylf -ilgfLq1qettareplurali-tte*_unrledrcptul_dea
alege era rezervat r.urei mici minoriti[i cle nobili snu bogati. Democratizareaacestor -AieiC s-a manifestat cle-alu!]gtl se-fFi{regimuri

r@-jE-EX;nr eieciiri s-ipaqi in apoi, pri n ei t i nr al lq*ausatnhluL ilelgg_-ct{l141lt*999!q uk+liei aduI [e (Eiilaql "pop
1(i

ln general, extinderea votului masculin a urmat un drum progresiv, ca de exemplu in Marea Britanie, prin legile din 1832, 1867, 1BB4gi 1918. Acest vot a fost, la origine, mai mereu cenzitar. Votul era atunci perceput ca o funclie rezervatd oamenilor cu avere, Ei nu ca un drept pentru to!i. Principala justificare a acestui sistem a fost cd sufragiul trebuie rezervat celor pe care averea ii face sE fie independenfi material, sd aibd competen![ prin eclucafie qi un spirit conservator prin proprietate. in Franla miEcarea a fost mai haoticd.Stdrile Generale au fost desemnatede cdtre un corp electoral foarte larg, compus din capii de familii gi cu un cens foarte mic. In timpul Revolufiei, in 1791, sufragiul a fost restrAns, fdcdndu-se clistinc{ia intre cetSlenii "pasivi" qi cetdlenii "activi" (2/5 din cetdteni), singurii care aveall drept de vot. Pentru alegerea Convenliei (1792\, sufragiul universal a fost restabilit, dar numai o zecime dintre alegdtorii potentiali au votat efectiv.in 1794 a reap[rut censul.in timpul Resiauratiei,din 1815 pAnd in 1850,nivelul censului a fost atdt de mare incAt nu au fost clecAt100.000de alegdtori la o populafie de 30 de milioane. DupE
1.7

stsnMEtE |LE1)MIE 0E SCRU1N 5tt|))URrLE

E ANV REZENI REP MNILE DEAIOC

revolulia din 1850,in timpul monarhiei din Iulie, reducereacensului a perrnis dublarea corpului electoral. in Franfa sufragiul uni versal mascuiin a devenit o achizilie definitivd dupd revolufia din 1848. Pulin dupr sfarqitul Primului Rdzboi Mondial, sufragiul universal masculin a fost stabilit in toate democraliile reprezentative. Adeseori forlele de stanga au militat in favoarea sufragiurui universal, iar conservatorii s-au opus. Aceastd afirmafie trebuie totugi nuanlat5. La inceputul secolului al XIXlea ultra-legitirnigtii erau in favoarea sufragiului universal, convingi cd masa idraniior dominatd de nobilime .si de cler va surclasa burghezia liberalE. Victoriile Partidului ordinii in 1849 gi 1871 au confirmat aceastd ipotezd, care a fost mai apoi infirmatd de vicroria republicanilor din 1876qi L877. Votul ferneilor Dreptul la vot al femeilor s-a oblinut mult mai tArziu. El a fost. mai intAi acceptat de pionierii din Vestul american (Wyoming 1 8 6 9 ) , d e c d t r e c o l o n i i n e o z e e l a n d e z i( 1 8 9 5 ) s i a u s t r a l i e n i (Australia de Sud din 1894, intreaga federafie in 1908) ca qi de cAtevalEri scandinave:Finlanda (1906),Norvegia (1913),Islanda (1915). SfArgitul Prirnului Rdzboi Mondial a fost o datd decisivd pentru acceptarea votului ferninin, probabil gralie contribu{iei muncii feminine la producfie, in timpul conflictului. S-a impus a t u n c i i n A u s t r i a ( 1 9 1 8 ) ,I J a n e m a r c a( 1 9 1 8 ) ,G e r m a n i a ( 1 9 1 9 ) , Luxemburg (1919), Olanda (1919), Statele Unite (1920),Canada (1920), Suedia (1921)qi in Irlanda (1921). in Marea Britanie,dreptul de vot a fost acordat femeilor mai v6rstnice de 30 de ani inci din 1918, si celor avdnd peste 21 de ani in 1928. Din contrd, franluzoaicele au trebuit sd agtepte anul 1944, italiencele 1946, belgiencele1948, iar grecoaicele1952,pentru ca acestdrept si le fie, in fine, recunoscut. Sd notdm cd in Franta, Camera Deputalilor a adoptat dreptul femeilor la vot imediat dupd sfArqitul Primului Rizboi Mondial, dar Senatul, dominat de cdtre la

t? tT:*' s-aopustemandu-s: PartidulRaclical,


t'ISgIICtrr

:*rtt:flt":iil

beralii s-au opus din acelaqira{ionamtrrti-1"


d

VUI

vt,,Ls

rrrs'r

ferneilor

in unele tSri

( 1 9 2 0 )sau Grecia (1950]r Suedia (1909),Bel a

Maioratul electoral Fran]a a treVArstamajoratului electorala sc[zut Progf:v"fn la 21 de ani in Ei 25 de;i;iaso cut de la 50 de u"ii" iai!, ru a fixat-ola 25 din.1791 constitulia -iigr 1848.Dar in timpuiRevoluliei, aqteptat 1a'21de ani. A trebuit pe urmfl de ani qi cea oin anullgT4pentruuotoUo'ila18u"i'B'ttvArsiapecare'astizi' mareamajoritateua"*o.,uliilorreprezentativeaufixat.opentru majoratul electoral'
firestricliile la drePtul de uot

in Primul Ele pot fi multiPle' Exist[ restr6

,ata@

ntru cEH.16i care au

'cryn:lt:t:1f:i,*::l[g"il aea. nu maisunt', 1: la atrde analfabelilor drt indep ;..u'tt"r ^ #;;t. ::';'.,ffi - "t ilif :i'Jil'n:;.ilii t'"i' t"* :"-tJrT d a" si a uii ;;;;. Ace i'lit'Jilt"J' I"u ;t?Xl' "''
acordat tutionale cd.dreptul ta vot.nu ]a fi satisfac nu in materie "r..to.uix'i,';;;;; qi-t[?tusc[ qi 'car: la.ur. cetfllean cet'fenilor fie "tit "l'iji" clauzdi'ibunicului"): sd conditiiie urmatoai""iuiu-riru
l9

tii' Jitpotiliile privind eliminarea

UnifA:#Ti'JJ"[?iilli;9X"il"1#;d;;tu'ri'po discrimindri rasiale (amenoani""*r-i i i"tt'zitaiJotit"

DtSCRUnN [L[Cr1MLE StSIEAIELE 5t/U00URtLE

DETTOCMIULE REP RE ZENTANV E

din 1867 sau sd fie capabil sd probeze c5 bunicul siu era cetdfean din acel an gi chiar, in unele cazuri, sd poatl comenta Constitufia... Aceste tipuri de dispozifii n-au fost definitiv eliminate clec6tin 1970. in unele ldri ale Americii Latine, dispoziliile impotriva votului analfabe{ilor au sf6rqit prin a indepdrta de la vot populalia de origine indian5. In alte cazuri, discriminarea rasiald in privinla dreptului la vot a fost oficial5, cum a fost cazul Africii de Sud in timpul reginrr.rlui,de apartheid. in Australia, numai dup[ 1949 qi numai in unele state,aborigenii au fost autoriza[i si voteze in alegerile federale, Ei numai din 1962 in toatd federafia. in Statele Unite, cliscrimindrile privind votul inclienilor nu au dispdrut complet in statele din Vest dec6t in 1948. Restricfii asupra dreptului la vot pot rezulta s-i prin sistemul colegiilor duble, cel practicat in coloniile franceze din 1945 pAnd in 1957, uncle indigenii erau mult subreprezentali in raport cu populalia de origine metropolitand. Pot exista,de asemenea, dispozifii speci fice unor !dri, cum a fost cazul Franlei din timpul celei de-a III-a Republici, cAnd militarii activi nu au avut drept de vot, cu scopul de a marca bine separalia dintre activitatea militard qi cea politic[. Votul strdinilor in Marea Britanie, irlandezii qi cetd!enii din !5rile Commonwealth-ului au drept de vot in toate alegerile. in unele !dri, strdinii, in general cu anumite condifii de duratd a rezidentei, dispun de drept cle vot la alegerile locale. Acesta este cazul in Irianda (1963),Suedia (1976),Danemarca(1981),Norvegia(1982), olanda (1985). in Franfa problema dreptului de vot al strdinilor la alegerilelocale, propusfl de Partidul Socialistin 1981,dar abandonatd din cauza ostilitS|ii opiniei publice, se confundd cu atitudinea faf6 de muncitorii imigranfi venifi din !5rile lumii a treia. Tratatul cle la t de Franta in

s e$rglgng_grngnigjpele.
Votul plural

la-al.eerile--

in opozitiecu votul individual, principiul votnlui plural a fost utilizat pentru a compensasufragiul universal.Au fost acordate voturi suplimentareunor aleg,fr;rtori in numele capacit5lii lor presupuse.in Marea Britanie pAnd in 1948,in Belgia clin lbgS (sufragiuluniversalmasculin)pAn[ in 1919,uni.i alegdtoriau dispus de 2 sau 5 voturi in numele di pdrinfilor de

Parlizanii, care suslineau acest vot in numele ap[rdrii familiei, contau pe conservatorismul presupus al talilor de familie. El s-a ciocnit, pAnI acum, de principiul egalitar "un om un vot", pentrn cd poate p5rea curios ca greutatea electorald a unor indivizi sd depindd de situalia lor familiald. Mai mult, nu este sigur c5 astdzi copiii ar acceptau;or sd lase pdrintii sd votezein locul 1or.

Modalitd{ile

de vot

Votul secret Vptul secretconsti


democratice. La origine, votul a mal mereu cunoscutd deja de romani, care utilizau buldtinele de rrot legilor tabulare (139, 136 qi 129 i.Chr.). din Evul Mecliu, pentru de

TulEffielor de vot scrise (ballot in englezd),pentru a inlocui


2l

s$rEn4En ELECTqME Df SCRUnN 5th\1DUR\LE

E RE ZEil IANV MIlIIT REP EI\O( D

d,:cl.ara1ia.oral5,.Ei utilizarea cabinelor izolate, in general mult mai

in W#'P ( 1856) Este evident cd O,rt. idn'ficlenlialitate a votului dec6t declaralia oral[, chiar dacd numai cabina de vot asigur[ un secret totar al i' Franta in 1915)'Votul-.pubric "oturui'(aooptut permiiea multipre p.*.i,lrri"":;;'r:; alegdtorilor gi facilita coruplia electorali. Numai votul secret eli fl:li-,n:"1:u.3sugru rmpledrca pe acegtias5 facd comer! cu r,'otul lor (gratuitatea votu_ lui). Diferitele dezbateri despre votul secret,mai ads cet din Marea Britanie la introducerea biuotului in LBTZ,;" pil in evidentd iiegEtoritor(libertatea rle vot) qi ii

stralia,

funcfie rezervatdunei elite, pe care aceasta trebuie s[ qi-o asume PYbll 9ub privirea.poporului,pe care elita ir reprezintflintr-un fel. Publicitatea votului trebuia iE fi", printre altele,un mijloc pentru alegdtorimai pulin competenlide a se lEsainfluenlafi de vbtul personalitifilor mai experimentate(aceasta fiind gi conceplialui cicero .si Montesquieu). in Franfa, la convocarea sidrilor Generale, o r n r ' ( U g , a c e a s t dc o n c e p l i e a v o t u l u i p u b l i c , p e r m i l A n d notabilitdfilor influenlarea alegdtorilorpopulaii, a fost fdrd dubiu la originea deciziei Regeluile a impune votul prruti. pentru desernnarga in primele cl^oud etape a dep'tafitor Strrii a Treia. Aceastlmdsurd s-a-intors.impotriv-a Regtlui, pentru cd rnajoritatea notabilit5lilor burgheze,influenfat[ aJ ioeite filozofilor, avea u' spirit contestatar._in acelaqi timp, in aceastr conceplie, votul secret riscdsd fie surs[ de imoralitate,pentru cd permite unora sEcedeze la opinii nedemne,sau prea egoistep" .ar" nu indrrznescsr le suslini public. Dar de fapt, in spatcleacuzalieide imoralitate,a fost cu siguranldteamade a nu mai puteaverifica dac6alegdtorui tgi respectd "contractulelectoral", pentru care a fost eventualmituit. Dimpo-triv5, partizanii voturui iecret considerdvotul ca pe un drept al fieciruia qi deci secretulare ca obiectivgarantarea libertdlii, sustr5gfindalegitorul de ra orice posibilitstecle presiune. Revendicat in primul rand-de st6nga, carevoia s6 scoat[ilegdtorii din mediile modestede sub influenta patronilor a proprieiarilor, .si a fost de asemenea apdratde primul ministru liberal Glastone. care
,t

corespunzdtoare la doud.or,".p1ii'J;rp;"-;i;;;; {oug ng-zifii, Partizanii votuluipulrtic_aveau o conceplie arisiocraticd despre"vot,

a clat intdietate riscului de presiuni venit din partea sindicatelor asupra votului muncitorilor. succesul votului secret este semnificativ pentru victoria concepliei liberale qi individualiste de vot, 9i mai general pentru "privaiizarea" activitdlii politice, pe care o semnificd pentru cei mai mu[i. Votul secret nn ui. doar efectul de a proteja pe cei mai slabi d e p r e s i u n e a c e l o r m a i p u t e r n i c i , e l i z o l e a z a ,d e a s e m e n e a , aleg5torul de e$alii sdi qi-i permite sd rup5, in izolare, cu solidaritatJa pe .ur* ,J simte ottig-ut s[ o afiqeze publ,i.c(muncitor votdnd dat de sindicat, de exemplu). cu dreapta contra "onr"*r,rlui clasei politice 9i a militanlilor marca Activitatea politicd publicd este sdi, a celor care "fac" politica, restul ldrii fiind doar consultat. Votul secret este manifestareaputernicd a acesteirupturi, permiland toto datd participarea celor Care au fost merell excluqi la desemnarea cond"dcdtoriior.@tul secret esteo mdsurd rezonabiW' sgcietate a;a cum Tcare fiecare

T?ebuie totugi s5 remarcam c5 votul secretinstaurat pe modelul australian (cu cabine izolate) a putut fi utilizat contra democra{iei, p""tr" a iestrhnge participarea negrilor la alegerile clin Statele tehnici IJnite, incepAnd oin iaag. Au fost utilizate cele rnai diverse stdpaneau care cei pentru posibii p"rrtr., a face votul cat mai dificil in mod prost o culturi scris5. Dar consecinlavotului secretnu este mare mai iUiigutoriu excluderea analfabelilor. tn India, cea ,a partid politic clemicralie reprezenta{ivd lu*':ii din 1947, fiecare de vot, cu pe buletinul sau candidat are atribuit un simbol, tip[rit ajutorul cdruia analfabelii igi pot exprima op{iunea' Votul obligatoriu dar in toate democra{iile rrotul este considerat ca o datorie, Votul oblifoarte pulini sancfioneazanerespectareaacesteidatorii' 23

gsrfr4ELE DE sRUnN ELECT1MLE 5lltq\uRtLE

DTA|OC MIIILE REP RE TENIANVT

gatoriu a avut mult mai pulin succesdec6t votul secret. Fl a fost instaurat in BelHia (1895).Australia (1924. dar incd din 1915 in rma rk, T]tQ l, . i iL1f4_pfq.ngil- euE!1re-se -[Sl-e-ie Blazilia, Ven- zueia E qane.etvetiene.Sancfiuneain caztil Ei in amenzi uqoare. materializeazd se abienlGi nffistiFicate Experienfa demonstreazd'cd este suficient sd se sanclionaze simdatoriei electoralepentru a suprima aproape bolic nerespectarea complet absenteismul. in Australia, absenteismul s-a prdbugit de in L922, la 8,6%in 1925. Dar eficacitateaacestui tip de la 40,6% mdsurd ii justificd utilizarea? Dacd se apreciazd cd absenteismul este un indiciu grav al disfuncliilor democraliei, nu spdr$6nd termometrul se vinctecd febra. fn Franla, la intrebarea unui senator despre acest subiect, ministrul de Interne a subliniat (Senat 5.l2.lg92) cd dacd a vota este un drept in tradifia francezd, "oricine are un drept, il are qi pe acela de a nu-l exercita".

marii electori, la r0ndul lor alegi prin sufragiu universal. Acest tip de scrutin nu trebuie confundat cu scrutinul inclirect, prin care ale,giisunt desemnafi de cdtre notabilitdli, care la rAndul lor pot sd fie alese, dar care nu au fost alese pentru acest lucru. Este cazul alegerii pregedinfilor republicii in Franfa, intre anii 1871 qi 1958, de cdtre ansamblul deputalilor qi senatorilor reunili in Congres. Sistemul electoral pentru alegerea Senatuiui Franfei este un hibrid combinAnd un scrutin indirect, unii alegi (deputafi, consilieri generali, consilieri regionali, primari) fiind membri de drept ai corpului sdu electoral, gi un scrutin in doud trepte, pentru cd majoritatea corpului sdu electoral este compusd din delegali ai municipiilor clesemnalispecial pentru acest lucru.

Nlandatu[ electoral, candidaturile


Reinnoirile partiale

Prin aceast[ tehnicd deputafii sunt alegi de cdtre marii electori, desemnali ei iryigi de cdtre cetdfeni. A fost utilizat{ de mai multe ori in Franfa, in timpul Revoluliei pi al Imperiului. La alegerile pentru Stdrile Generale din 1789, delegafii Stdrii a Treia au fost desemnali dupd un scrutin in trei trepte. in timpul Revolutiei, alegerile s-au fhctit adeseoriin doud trepte, adundrile primare desemnAnd electorii din rdndul cetdfenilor cei mai bogafi (avAnd un nivel de cens riclicat), care alegeau,la rdndul lor, deputafii. Acest tip de sistem avea ca obiectiv permiterea participdrii largi populare in adundrile primare, totodatd restr6ngdnd mai mult sau mai pulin dreptul de desemnare a deputalilor de cdtre cetdlenii cei mai bogati, considera{i competen}i politic, datoritd educafiei qi averii lor. in democrafiile reprezentative, alegerile in mai multe trepte pentru desemnarea deputalilor nu mai sunt utilizate niciieri. In Statele Unite, pregedintele este ales de cdtre 24

Tehnica reinnoirilor par{iale constd in reinnoirea la o alegere a unui numdr limitat de mandate, in general o treime sau o jumdtate din numdrul de mandate. Este o mdsurd cu caracter conservator pentru cd ea tinde sd sldbeascdinfluenla alegdtorilor asupra compoziliei adundriior, pentru a se realiza o mai mare stabilitate. Acest tip de sistem a fost aplicat in Franfa pentru aiegerile deputalilor in timpul Directoratului (o treime), in Belgia din 1902pdnd in 1912 (o jumdtate), ca qi in Luxemburg intre 1g4B gi 1951. In schimb, in Argentina, frecven{a reinnoirilor (umdtate din mandatele celor 254 de deputali pot fi reinnoite la fiecare 2 ani) ntri conferi acest caracter conservator. El este cel mai adesea utilizat pentru desemnarea Camerei superioare (Senatul),de exemplu in Statele Unite, in Australia, in Japonia Ei de asemenea in t'ran{a (reinnoiri cu o treime), unde reinnoirea parlial5 este utilizat[ Ei pentru consilierii generali (reinnoiri pentru jumdtate). De fapt, reinnoirile parfiale au o semnificafie conservatoare numai dac[ se combind cu o duratd prea mare a mandatelor, cum este

stsrciltLE tLt]1MIE 5rl40DuRtLE DtSCRUnN

T ANV E ILE R[,P RE ZEN DET|OCMN

cazulin Franfa,pentru senatori(g ani) sau consilierigenerari (6 a n i ) . D i n t r e a ce ste a d o u d , d u ra ta mandateloreste cea car e reprezintdcriteriul cel mai irnportant de democratizare.
Durqtq rnqndatelor

D u r a t a m a n d a t e r o re s t e c o n s i c r e r a tu dn i ' d i c i u a s u p r a democratizdriisistemuluielectoral.cu cst mandatul este mai scurt, cu cat reinnoirile sunt mai frecvente,cu at6t puterea alesu'trri cregte.Fdrr a line seamade dizolvdri, Slegdtorului.asupra tn_oemocrafii, mandatelemedii ale adundrilor legislativesuni cele de 4 ani. Trebuie sd remarcdm mandatul extrem de scurt al camerei Reprezentanfiror din statele unite, fixat la z i" Australia.in Noua zeerandd, ""i. in suedia gi in Lituania mandat'l este de trei ani. sub acestaspect, Franla apare .u o d.*ocratie reprezentativd mai consenratoare, cu un mandat de s ani pentru deputali gi de 7 ani pentru pregeclinte (4 ani in statereunite).
Reinnoirea mandatelor

ales cle a-qi utiliza pozilia de putere pentru a fi ales pentru alte mandate, dar qi p".rt* a-l obliga sd se consacremandatului s[u in curs. Franla face exceplie de la regUl[, cumulul mandatelor fiind '80, c6nd o timidd restric{ie l-a limital liber pdn[ la sfdrgitul anilor la doud mandate importante, ca parlamentar, consilier $eneral sau regional Ei primar a1 unui mare ora$. cumulul -a rdmas $eneralizal gi nu'este nimic prevdzut pentru cumulul de mandate locale cu funclia de ministru. in Franla ast5zi, teoretic, incd poli fi primarul unei comune din Guadeloupe, deputat de R6union 9i parlamentar european. Controlul alegilor: reuocdrea

multe- ldri sud-americane cu regim preziclenfial, preqedintele _nu are dreptul de a se prezenta ii alegeri in timpul mandatului. Aceastd mdsurd vizeazd egalitatea cutrdidulilor, interzicdnd persoanei in funclie utilizarea puterii sale, pentru a'fi ;"uG;. T; costa Rica, in cazul alegerilor legislative, aceastd mEsurd se g{in$e Ei asupra miniqtrilor. in stitete unite, de ra alegerea rui F.D' Rooseveltde patru ori (lgJZ, 1ss6, 1940, rg44),un pieqedinte nu poate sd candideze consecutiv mai mult de douri oii (i mandate consecutive complete).

Regula generala in democraliile reprezentative-este cd electoratuf trebuie sd aqtepte sfArqitul mandatului alesului, pentru a exprima prin vot o judecatd asupra activit6lii sale. Totugi, in *,tlt. staie din vestul Statelor Unite, existd pentru alegdtori posibilitatea de a obtiga alesul s5-9i pund mandatul in joc, dacl'9 30 %, anumitd proporlie dintr" ei, in general cuprins[ intre 20 Y"^$i (recall). unele In il someazd prin aga numita cerere de revocare constitulii comuniste existau asemeneadispozilij' dar fErd sd aibd aceeagisemnificalie. Pentru Partidul comunist era un mijloc suplimentar prin care sd se asigure de docilitatea aleqilor sdi' Toiuqi, in faza de democratizare a acestor regimuri,^ acest tip de dispozilii a fost utilizat in Un$aria de cdtre opozifie,_in 1989, pentrl. a-i obliga pe unii alegi sd ievin5 in fafa alegitorilor. Mai mulli responsabiii ai partidului , qi-au pierdut in acest fel locurile din Aclunare. Mai apoi, parlamentulii au suprimat aces! tip de dispozifie. O dispbzilie de acest tip a fost prevdzuti in timpul ifevoiuliei Franceze,in Constitulia anului III (niciodatd aplicatd)' Libertatea 9i publicitatea candidaturilor

Curnulul

de mandate

in cele mai multe democralii reprezentative cumulur de mandate esteinterzis. $i in acest vorba de impiedicarea unui "u, "rie
26

Libertatea de a candida qi publicitatea candidaturilor sunt elementele obligatorii ale regimurilor democratice reprezentative'
'47

DE S(RUllN ELEC\1MLE ststEltlELE 5tlt|1DURlLE

Dtttt1c MItILE RtpREZ[NrAnVE

in regimurile totalitare, absen{a libertElii de a candida in ale$eri sistematicd. in democraliile reprezentative libertatea se clovecleqte insofitd de restriclii legate cle reziclenla de a cancliclaeste aclesea candicla{ilor, depunerea unei cau}iuni sau a unei liste de suslinitori. Dac[ acestedispozilii sunt necesare pentru a evita un numdr excesiv de candidaturi, ele nu trebuie sI fie foarte restrictive, pentru a nu acluceatingere libertdlii de ale$ere a^alegdtorilor. Este iecomandabil sd se $dseasc[un echilibm corect intre aceasta qi un numdr rezonabil de candidaturi reprezentative. Libertatea cle a candicla nu este suficient5; numai publicitatea ficutd candidaturii, prin intermediul unei campanii electorale, permite alegdtorului sd-qi facd alegerea. Dacd nu existi ofertd electorald public5, pe ce criterii s5-9iexprime ale$dtorul opliunea? Libertatea nelim,itati de ale(,ere suprimd de fapt ale$erea. Pe de altd parte, trebuie obligatoriu vegheat ca publicitatea f5cutd candidaturilor sd nu ajun$d la practica "candidaturilor oficiale" cum s-a intimplat, in timpul celui de-al doilea imperiu, prin presiuni abupra aiegdtorilor. C an d idaturi I e rnul ti p I e in Fran{a, pAnd in 1889, la alegerile legislative au fost autorizate candidaturile multiple (in mai multe circumscripfii simultan). Alesul trebuia sd aleagd intre diferitele circumscripfii elecqi erau organizate alegeri parliale pentorale care l-au clesemnat, tru ocuparea locurilor vacante. Acest sistem s-a dovedit prea pulin comod, pentru cd putea declanqa o cascad[ de alegeri parfiale. Alegerile legislative erau, pentru principalii lideri politici, veritabile ocazii cle testare a popularitatii. in timpul alegerilor clin Prairial Anul V \1797),cAqtigatede monarhiEti, unul dintre iiderii acestora, Boissy d'Anglas, a fost ales in 77 de departamente clin 100 (inclusiv Belgia),in timp ce cel mai adeseaales reprezeltant n-a fost aies decdt in clintre partizanii Directoratului, La Rr6vellidre, 30 (F. Furet qi D. Richet, Revolufia,Volumul II, Hachette,1966, 2a

p a g . 9 5 ) .C u o c a z i a a l e g e r i l o r d i n 2 f e b r u a r i e l B T l , d i n c a u z a alegerilor multiple, numai 630 de locuri din 268 au fost ocupate. A l e g e r e al u i T h i e r s i n 2 6 d e d e p a r t a m e n t e g i a l e g e r e a l u i Gambetta in numai 9 au fost semnificative peniru raportul de forle intre conservatori gi republicanii avansa!i. in ajunul alegerilor din 1889, practica candidaturilor murtiple a fost interzisd, pentru a{ impiedica pe generalul Bouranger sd transforme alegerile intr-un plebiscit asupra persoanei sale. Locurile rezeruate

Intr-o serie de parlamente existd locuri rezervate. in general, prin acest lucru se permite reprezentarea categoriilor specifice ale populatiei, adeseori minoritdli lingvistice sau religioise sau chiar grupuri sociale defavorizate. pentru acest lucru existd mai multe metode. se pot crea mandate pentru care dreptul la candiciaturd este rezervat acestor categorii, ca de exemplu in India unde sunt mandate rezervate intangibililor gi unor triburi, gi in Pakistan, unde 10 din z0z mandate sunt rezervate nemusulmanilor. se pot, de asemenea,institui circumscripfii in care dreptul de a alege gi dreptul de a candida sunt rezervate printr-un siitem de dublu colegiu: este cazul Noii Zeelande unde ceterralocuri sunt rezervate,de mai mult de un secol, maorilor. se poate, de asemenea, ca noul parlament ales sr desemneze un anumit numdr de deputali suplimentari din aceastdcategorie:in acest mod existau 20 de locuri suplimenlare pentru femei in pakistan (dispozifie suprimatd in 1990) qi 10 in Bangladesh.Dar acleseapractica mandatelor rezervate are obiectirre antidemocratice, cum a fost cazul in Polonia cu ocazia aiegerilor din lg8g pentru seim, c6nd comunistii gi-au rezervat dreptul la candidaturd pentru zl3 din locuri {299 din 460), temandu-se,cu incrreptdlire, i[ vor fi zdrobifi elecloral de c5tre miqcarea soiidaritatea. A fost qi cazul Taiwanului, p0nd in 1989,uncle un num[r important de locuri din Adunare (Yuan) a fost rezervat notabilit6lilor clin Gomindan in numele
29

StStElttELE ELECT0MLE DE SRUnit 5l /,\lDuRlIE

D EIIO(MTI ILI REP RE E ZENUN V

reprezentdrii, fictive, a alegdtorilor din china continental[, al :a1or singur reprezentant legal se considera guvernul de la Taiwan. In ambele cazuri, alegdtorii au fost privalide posibilitatea de a alege liber un nurndr important de deputali.' Sisternele federale in statele federale sistemul electoral trebuie sE asigtrre o dubld reprezentare: a poporului gi a statelor componente. pdrinfii constituliei americane au rezolvat aceastdprobiemd prin crearea a doud adundri distincte, cu puteri echivalente: camera Reprezentanlilor care reprezinti poporul printr-un numdr de mandate pe stat, proporlional cu locuitoiii sdi, gi senatul care reprezintd statele, in care fiecare stat are clreptul la doi senatori, indiferent^ de populafie. se obfine astfel o dubl5 reprezentare, egalitard in ambele cazuri, a poporului, pe de o parte, Ei a statelor, pe de altd parte. Australia a ales un sistem asemdndtor, cu $ase senatori pentru fiecare stat. Republica Federald Germand are un sistem pufin diferit: in adunarea care reprezintd Landurile (Bundesrat) fiecare Land are o reprezentare (nu strict proporfionald) in funclie de populalia sa, intre J si z mandate, landurile mai pulin populate fiind supr.areplezentate. Aceastd aclunare dispune de putere mai mic[ decat Bundestag-ul,dar are dreptul de blocare a legilor, cu o majoritate de ZlS. Carnerele superioare

Lorzilor in Marea Britanie, sau corpul lor electoral nu este reprezentativ qi sunt suprareprezentate zonele rurale, cum incd este cazul Senatului francez. in aceste ultime cazuri, scddereaputerilor camerelor superioare a constituit un semnificativ progres al democrafiei. Validarea ntandatelor

Modalitatea de validare a mandatelor este importantd, pun6ndu-se gi problema statului de drept. Validarea mandatelor de c5tre ingigi cei aleEi poate fi, ,si a gi fost, ocazia unor abuzuri, cdnd pretexte juridice mascheazdoperalii politice, cum a fost in Franfa, unde invalidarea mai multor deputali pujadi,sti, dupd alegerile din 1956, nu a rdmas f[rd numeroase semne de intretrare. Practica actual[ francez5, de a incredinta validarea mandatelor Consiliului Constitutional si Consiliului de Stat, pare preferabild Finanlarea cqndidalilor ;i a partidelor

Trebuie sd distingem doud tipuri de camere superioare.Dacd in statele federale se justificd existenla celei de-a-cloua carnere pentru a reprezenta statele, acest lucru nu mai este valabil in celelalte state. aceste camere superioare au fost ereate fie pentru a limita, fie pentru a canaliza efectele politice ale reprezentdrii populare din camerele inferioare, in general, ele nu au un mod de desemnare democratic, cum este cazul camerei 3()

Ast[zi, pentru democra]iile reprezentative, ine$alitatea financiard a candidalilor sau a partidelor constitttie unul din cele mai serioase riscuri de abateri in alegeri. in incercarea de a rezolva aceastd problem6, democraliile reprezentative au dezvoltat o intreagd legislalie privind finanlarea partidelor politice gi a campaniilor electorale.Pentru,finall{area campaniilor electorale este necesardo imbinare a bheltuieiilor rafionale de campanie cu posibilitatea utilizlrii mijloacelor moderne de comunicafie.In $eneral, in ceea ce prive1te partidele politice, le{,islalia prevede o finan{are publicd;i privatd. Riscul finanldrii private, fdrd control, este acela de a cddea in piutocrafie. Finanfarea publicd pune alte probleme: dorind sd aibd o bazd obiectivd, line seama de rezultatele electorale ale fostelor alegeri, fie in voturi, fie in mandate. Lrnarea in calcul a rezultatelor in mandate riscd'sd tettansmitd Ia
3l

DE SCRUTN stst'ttilLfELECT1MLE 5l h41DUR\LE

D Elvl Mnilf REP RE 0C ZENTAIV E

nivelul finanldrii publice ine$alitd{ile de reprezentare, pr"oduse eventualde itodul de scrutin, Dar, mult mai glrav,luarea tn calcul a rezultatelor ultimelor ale{,eri,bazd obiectivd de necomentat, prezintd marea deficienld cil favorizeazd partidele alesein defavoatea celor noi
Presiunile gi frqudele electorqle

in primul rdnd este necesar sd facem o distinclie clard intre presiuni gi fraude electorale. Corupfia, intimidtrrea. electoratului listelor iin ae presiunile electorale. Umblarea la urne, falsificarea electorale sau a borderourilor rezultatelor electorale sunt fraude. Presiunile electorale citate mai sus lin fie de re$imuri nedemocratice, fie de preistoria democrafiilor reprezentative, cAnd licum bertdlile publice gi secretul votului nu erau corect asig;urate, incd mai este cazul in multe tdri din lumea a treia. Tehnicile de fraudd sunt de o mare varietate. cuprinzdnd toatd scara imaginaliei umane. in democraliile reprezentative vechi ale ldrilor Europei qi Americii de Nord, frauda esle un fenomen rar. Nu aceeaqi este situalia in democrafiile recente 9i mult mai fragile,ale Alricii, Americii latine sau Asiei. in'epoci nu demult apuse, chiar qi in democrafiile vechi, frauda a fost un fenomen deloc ne$lijabil. In Statele Unite, "maginile electorale" din cAteva mari orage, Chicago cle exemplu, gi-au fdurit un mare renume in acest domeniu. in Fran{a, DOM-TOM-urile qi Corsica au avut multd vreme aceeaEi reputafie. in departamentele gi teritoriile de dincolo cle mare, frauda electorali amestecatdcu presiunile electorale a fost adeseori fapta notabilitdfilor, suslinute de administrafie. Corsicaa beneficiat mult[ vreme de o culturd electorald particulard, consecin{a fiind existenta listelor electorale fanteziste prin care viala electorali activd a putut fi sensibil prelungit5, mult dincolo de simplul sdu suport biologic. in materia regularizdrii voturilor, in ultimii ani s-au flcut progrese considerabile. Pe continent, frauda ocazionald cu caracter individual gi local qi care poate aduce atingere oricdrui partid este in general neglijabil[. Trebuie totuqi sd 32

notdm cd Partidul Comunist a fost adeseori acuzat de fraude in diverse municipalitd{i, de exemplu cu ocazia alegerilor municipale din martie 1985.Din 13 orage cu mai mult de 20.000 de locuitori in care algerile au fost anulate, 11 erau municipalitdli in care comuniqtii. Partidul Comunist n-a p[strat dec6t 2 orage cdgtigaserd parliale care s-au organizat dup[ invalidare. alegerile dup[ Succesul luptei impotriva fraudei depinde foarte mult de voinla candidalilor gi a asesorilor lor. Dacd acegtia din urmd respectd listele de semndturi, cer sistemiltic actele de indentitate, pe ldngd cdrlile de alegitor, rezistd tentafiei de a lipsi pentru a lua masa, studiazd cu atenlie procurile gi supravegheazi desfacereaurnelor, frauda devine mult mai dificil de fdcut.

Dubla

dinarnicd. a dertocraliilor reprezentative

' inainte de a intra in substanla tehnicilor electorale si a efectelor lor politice, este necesar sd punem in evidenld cele doul mari tendinte ale democrafiilor reprezentative ce decurg din cele dou6 funcfii principale ale alegerilor, qi anume desemnarea conducdtorilor Ei reprezentarea societ5lii. O tendinld cdtre duqlisrn

Alegerile din democraliile reprezentative au o primd funclie de legitimare gi desemnare a guvernanfilor. Prin intermediul alegerii deputalilor care voteazd legile, aleg[torii desemneazdguvernanfii. In acest fel viafa parlamentar[ este impinsd cdtre dualism intr-o dubld manierd. tn prtmul rano, deoarece,pentru votarea unei legi, dincolo de ab{ineri, nu existfi decAt doud posibilitdfi: pentru sau contra. ln
+.

l i n dezbaterea
asuDra din 28 a

StStEl'4tIE ELECT1MII DE SCRUTTN St/tt1DuRilf

E P RE TfNIANV RE EilI OC MIIILE D

aripa dreaptS. Toti partizanii veto-Lllui s-au aqezat in clreapta pregedintelui; tofi cei contra s-au grupat in partea opusfl. Aceasti separare a fdcut mai uEoard numirdtoarea voturiloi desfdguratd prin agezare Ei ridicare, modalitate care a fost pdstrat[. De mult[ weme' Ei inaintea adun5rii ordinelor, extrema stAngi qi extrema dreaptd au devenit punctul de intAlnire al deputa"lilor cei mai infldcira{i in opiniile in acer moment opuse. Fiecare'grup crestea -(...). nurneric, pe mdsurd ce discu[iile deveneaumai iritante bar majoritatea reprezentantilor nu s-au plasat complet intr-una din diviziuni decat grpe gedinfa despre care vor.bim.',(Buchez gi !o-ux, Istoria parlantentard. a Revolu{iei frunceze, Volurn II, pag. 349-550) Acest text ne prezintd intr-o manierd limpecle pro.lr.it de bipolarism din prima adunare francezd. procesul a fosf progresiv, deputalii constatdnd cd asupra multor chestiuni opoziliiie sunt mereu aceleaqi. structurarea avea sd devind decisirrd,intr-o problemd plind de semnificatii, dreptur regelui Ia veto, in privi'nta concepliei despre democralia reprezentativi gi despre legitimitatea puterii. Aceste infruntdri binare asupra votului, cure au tendinta frecventd de regrupare, se sprijinl, in general, pe conceplii ideo, logice, pe "viziuni asupra lumii" care se opun qi a ceroi origine urcd pand departe in trecut. Este vorba despre o tendinff, runclamental5 a spiritului uman (Binele qi Riul) care se observd adeseori in controverseleintelectuale.De altfel, examinarea sporturilor gi a jocurilor aratd cd, dacd alegereaar fi consideratdca o simpli concuren!5, asemenea unei curse, ea nu ar avea obligatoriu o tendinld dualistd. Dar alegerea nu este numai o cursd, ci si o Ittptd pentru un obiectiv, pe care unul o deline si cel5lalt nu: puterea. AI tloilea element care funpinge edtre dualism este lupta pentru controlul puterii. Din momentur in care Guvernul iste-controlat de cdtre Parlament, viala poriticd tinde sd'se structureze urmflnd dihotomia majoritate/opozilie, cum majwitatea relativd nu ajungle, fiecare tncearcd sd asigure o majoiitate absolutd, sin{,ura saranlie pentru o putere stabild. Grupurile parla'mentare o datd constituite se sfrd'duiesc, prin disciplina iotului, 34

sd controleze scrutinele, Ale$erile devin din ce tn ce mai mult o Iuptd pentru putere, c6;ti$,atd de cei care-pi asi$urd controlul miiorite,tii loiurilor din Parlament. Din acest motiv fundamental-,orice sistem reprezentativ democratic este maioritar. Evident,controlul locurilor clin Parlamentincepein mod natural cu tentativa de a ob{ine majoritateavoturilor ale$Storilor. In StateleUnite alegerileprezidenlialejoacd acestrol. Extinderea care sd sufragiului a provocataparilia partidelor politice m-oderne, constiale{,erile .urrufr"re aleg-erilealegdtorilor. in felul aeesta, tuie mijlocul-prin cari for{ele politice fac electoratul arbitru in lupta lor peniru putere. Luarea aleSdtorilor ca mattori tn lupta potiti"d dln timpil campaniilor electorale, care esfe o politi7arg. ',,descendenti,i 'structureze dinspri elita politicd spre ele.etorat,tinde si, intr-i manietL dualistd opiniile si provoacd polat:izarea voturilor cdtre principalele douil forle palitice sau cdtre doui coali(ii Politice. O tendintd de disPersie

EIe sunt ocazia pen' Dar alegetile inseamnd pi@preffiffi a diferitelor fru diyersil" grupuri existenffifficietdlii, puncte de ve{er6, de a se face ascultate,de a se manifesta, de a io""r"^ sd se faci reprezentate. Multitudinea Srupuyilor, intereIft.jtoi,clivajelor, iniuce in mod natural o puternicd tendinld de dispersie.h,ceastdtendin,td cdtre dispersie este cu.at1t mai mare pi_cu-cflta cu-cilt societateaeste social pi culfuial mai eteroS,enil pe clivaie, fost traversatd de canflicte care flu produs puternice care dualismu I dominanf es$'eincapabil sd le inte$reze. Grupurile carese simf eubreprezentate au tendin{a !" a contes' ta nirlidele institutionale diminante,gi se adreseazd electoratuendent d"' rend in la ;;i ;;;;;; ;;;-; d' p;;;" ;ii o p olitiz are " asc cdtre dispersie piate rezulta ii din gciziuni in interiorul partide' Ior existinte, Dar acest 1ucrunu diferd prea mult de cele precepe iint", pentru cd reu'ita unei sciziuni trebuie sd se bazeze par' cdtre de prosf reprezentate iii*rign pi aspirafii itulin sau tidele in func{ie.
.t aD

Dt SCRU\N ELEC\1MLE StStE/tEL[ 5l /'40DUR\LE

DElvl MIltLEREPRE 0C IENfAttVE

Sisternul

partizcttT

Aceste doud tendinle cdtre dualitate 9i cdtre dispersie, cu efecte adesea opuse, au o influenld major6 asupra structuririi unui sistem partizan. in toate democraliile reprezentative exist5 cel pufin doud partide. Sin$ura exceptie aparentd este cea a statelor suclice clin Statelele Unite, dominate exclusiv de Partidul al xlX-lea pand la sf0rgitul clemocrat, de la sfdrqitul secol.ului. '60, dar nu este decAt una din numeroasele indicafii ale anilor absenlei reale a democraliei din^aceste state, unde negrii au fost privali de drepturile lor politice. intre un dualism categoric al parti,l"lor Ei un multipartidism excerbat se intinde plaja largd, un continuum, descris de sistemele partizane din democraliile reprezentative. Chiar qi in Statele Unite, unde bipartidismul pare perfect, tenclinla de ciispersie se regdse$teputernic in jocurile grupurilor de presiune qi absenla disciplinei de vot din Con$res. bui u..urtd dispersie nu cluce la multiplicarea partidelor. in Elve{ia, unde existd un sistem multipartizan, tendin}a dualistd este inexistent[ de cand principalele forle politice practicd o imp[r]ire sistematicd a puterii. Aici dominl aspectul reprezentativ, alegerile fiincl mai mult 0 concurenfd decdt o lupti pentru putere. Este drept cd practica democraliei directe, prin referendum, permite decizia asupra unor probleme care ii clivizeazdprofund pe' elve{ieni, ca de exemplu raporturile Elve}iei cu Comunitatea Europeand, fdr[ ca aceste probleme sd ducl la infruntdri electorale partizane.
Bip arti d i srnu I o rigin ar

masculin. Siracii, femeile si populaliile oprimate din raliuni rasiale sau religioase erau excluEi de la vot. Aceste sisteme parlamentare pluraliste "elitiste" au fost aproape intotdeauna bipartizane, cu un Partid conservator apropiat aristocraliei qi forlelor religioase dominante, ;i un Partid liberal, reprezentAnd burghezia urband. Acesta a fost cazul Franlei din timpul lui Louis-Philippe (intre anii 1830 qi 18aB) cu opozilia dintre Partidul Ordinii gi Partidul Schimbdrii, in Marea Britanie cu opozifia dintre Liberali Ei Conservatori, ca qi in Belgi* Ei in multe alte ![ri europene sau americane. Aceastd situalie de bipartidism parlamentar este o buni ilustrare a dominaliei primei tendinle, dualitatea. Euolufia cdtre rnultipartidisrn

Marea migcare de democratizare a sistemelor reprezentative, cauzd gi apoi consecin!5 a accesului ntaselor populare in procesul electoral, a constituit principalul factor al destrdm5rii sistemelor bipartizane, prin aparilia de noi for{e politice care sd reprezinte aspirafiile noilor alegdtori. Marea Britanie furnizeazd, ca de atAtea alte ori, o foarte bund ilustrare despre aceastd evolufie, prin aparilia succesivda unui grup irlandez gi a Partidului Laburist care au reprezentat revendicdrile nalionale ale irlandezilor qi, respectiv, aspirafiile sociale ale lurnii muncitoregti. Acesfe realitdli sociale si istorice au avut un rol determinant in formarea sistemelor partizane, in orice caz mai mare dec6t modurile de scrutin utilizate tn aleSeri, chiar dacd rolul acestora din urmd nu esfe neS,lijabil, a1a cum vom vedea mai departe. Pentru a putea judeca, s[ studiem diferitele moduri de scrutin.

Sistemefe partizane ale democra{iilor reprezentative sunf in principal rezultatele sfrucfurilor socialepi ale istoriei, Cele mai cele mai vechi au fost, in multe din democraliilereprezentative parlamentare unde dreptul de vot era secolulal XIX-lea,sisteme rezervatunei minoritdli de privilegiafi, nobili sau bogali, de sex
36
6J

+ Ai\rt^tJ.[ 't o"usduft &.

.ll

,AnxrAu. z- {M^"{i

[ll$tuhfi
Origtinea rnodurilor de Ecrutin majotitar

MAJORITAR SCRUNN DE IilO|/URILE

MODURILEDE SCRUTINMAJORITAR
organizarea alegerilor necesitd expricitarea prin legea electoral5 a mecanismului care permite transformarea voturilor electoratului in locurile clin adunare. Idq@

l@@ds-Eqqlugr-ea*depura$ror^ .|cl-qtin' fdrile anglopri*ip--r doud modul!.^-4g erau utilizate in -d;iiu;iA; ile

, |.tffiffi

Potugalia' spania 9i Americii de sud, ca qi suedia. Danemarca, ate

unite), !dr nt* nioi""i ", staietb

:iflg!-leilgl cd,in caorut-iiecarei*.ii"

plegana ae n voU$ pentru gilt1g_9,Igpt.U:a{. -d_eanaliza funcliondrii unui^mod de scrutin, trebuie luate in consideralie mai mutt"@q@ A : p d 4!i s-au entru _ le$d_Mu| prqp,9-I-ti-qltg-1. $qu--mixll-F."xist i ..u n-q! sau m ai multe ni velu ri ale circu m scrr pI i]l qL e,lesl-q ral e? Acest capitol este consacratstudierii modurilor de scrutirl majoritar. in aceste cazuri fglmenul-.dg_g"ij;M
lista de candidali care c.aqtigd ia toate mandatelepuse in joc.

&linslle

erpipd s-ig.r.sts{ etes:r,

mig lltT9 n1{ cg--**-lul*igge uer'd-umng cr11!i Greci a util i zau q practicau continental5 regimurii;J;u;.;"*-diilTrt'opa celelalte Fran{a' in .i, OroX. fururi,'.in*geRera-l'lninomin*t' ,.qrirtirrutln '!q@ i"t1t1 Olantla,u-[ Nffi;gia' in Italia,Austria,Cermania, "J', em i3=n: ono11 ui n1 u.l qlh*l"'. 1--u-',", 1::?:",:1 i I" ll 5-e'u"s'"'ii; d-ar-plurint;pinflr " pra!'-t-fu-d0",tiu-' sistemul-cui9;;d.Jutqri' qg ,q+embur*'t lUl\rri,ip-frlygE-D -c^g_$oud naintede a trece, l'"sl*tr-e-i"tr$rsf,t' s-apracticat,un srs
origineaacestormoduridescrutinesteveche.S crtrtinu lcu tITr,,^" ^j ;4" ffi"prn' mai l,,# i.'')""" cel *",:J,i*"',:':"ixffi"[Jl';,ffii un ale$e uo,'b1 ',Ft9 1n.eg I'q1ur.qlocind ;*E:*1i"4";Fl;

9:^"

-*"

ffiry'*.ry';g'#$
Dimpotrivd,putemgffndicSi'egulaunanimitdtiiafostprima.

u, inaioii''i "iti i"''@!s-L!"ssus Pentru tit@-africane ysl&t*r ffit.r+ pdn6 in XVI-lea poloniei

la

secolulal s.ecr:lul-al regilor alegerea _(din unanimitdlii au fost xvlII-lea) *urrii"rierile' principiului -reguJii 6 rlreme ata's-atd-. numeroase care divine' g-ar'eyplaliea 'alegerii unanimitdtii: alegerile-.-s-9'rvggg drept'

ffi;;l#afiirl l,Uo.gT;'

u1{1*Pf9*:trT},1,::l'il ; t;;il'qi; .*4 iale nimi ie.una fFJlcl J; fiirrd regftirne, o.u.o.o. ffiiuffitrffi;t**
- rsalzau*'t:?* in eroare' Pentrut.-g"t1t*-ttltzb;ttce-care sc' grlslg!imp-o-q!F'rll'

neexercilfin-d"un 1:3 era

3B

3S

DI SCRUllN FIE(\1RAL| Slstt/t4tLt 5l /t41DURlLt

I|LODURILT DE SRUIIN ITNORITAR

si rninorit[file raliindu-se majoritdtii pe mdsula deruldrii procesului. Dar unanimitatea n,efiind intottieauna u$or de obfinut, Bisericaa pui reguli de exigent{ privincl ma.ioritateaabsolutd sau chiar majoritatea caiificatd, in special cea rle 213. Autorit5lile civile, care in decursul Evului Mediu fdccau adeseori apel la Bisericd pentru organizareaalegerilor, in special in comune, s-au inspirat clin exemplul acesteia.Clutarea majoritalii calificate, in scrutinul cu mai multe tumri, absolutesau de 213, concretizatd exprimd regretul pentru unaninnlatea,in fapt. inaccesibilS. Ea nu reprezintd decAt o ultim[ solufie pentru unanimitatea imposibil qli1ls, Scrutinul cu dott5 tururi constituie expresia cea mai d_e_ simplifi simpl5 a cdutdrii majorit5lii absolute,dar el nu este clecAt practicat pentru de tururi, cu un numdr infinit carea scrutinului alegereaPapei sau a celui practicat in F'ranfain tirnpul celei clc-a III a qi a IV-a Republici, pentru alegereapregedintelui Republicii cle cdtre Congres (AclunareaNational[ reunitd cu Sentrtul). Din 1789. pentru alegereacleputatilor din Starea a Treia in cadrul Stdrilor Generale, a fost utilizat un scrutin cu trei tururi. Acest scrutin este incd in vigoare in F'ranfa,pentru clesemnarea p r e g e c l i n { i l o rC a m e r e i D e p u t a l i l o r q i S e n a t u l u i . D a r d a c d s e restrAnge cdutarea adundrii maximum la or$anizarea unui tur secund, se poate restabili exigenla majoritdtii absolute in turul accesulla acestacloar a primilor cloi candisecund, restrAngAncl dafi din primul tur.

ea in trecut: StateieUnite, Noua Zeelandd (pAni in 1993),Canada, India qi Srilanka (pdn[ in 1977). Prin acest mod cle scrutin numai particlul ai cdrui candidat este clasatprimul primeqte un loc, iar celelalteparticle nu primesc nimic. Itezultd o te-3{in[{ sisternatici spre o puternic[ amplificare in locuri, pentru partidul care clominl in numdrul de voturi pbffnut, in cadrul unui sistem partizan clominat de cloud mari partide, al cdror numdr de v,nturi nu este prea diferit, cum este cazul Marii Britanii, s-a obserat cd raport_ullgcu{lor obllnute de cdtre acestedouil partide este adeseaap-ropiat de cubul raportlrlui voturilor (legeacubului) ob[inute, adlqd LL|.L2=(VJ/V2)3.uncle Ll repTezintdnum[rul de locuri oblinut de partidul 1 Ei Vl numdrul de voturi obfinut de acelasi partid (simbolurile sunt valabile gi pentru partidul 2). Alegerile britanice din 1959 ilustreazd perfect "legeacnbului" : conservatoriiobtinAnd 565 de locuri pentru 49,S% clin voturi, in timp ce laburiqtii au oblinut 258 cle locuri pentru 43,9% din voturi, adicd (49,3143,9)3=1,416, extrem de apropiat cle = 1,415.Dar aceastd 3651258 reg'uld se dovedeste extrem de aproxi"consideralie mativi si nu trebuie luatd in dec6t ca o indicili, u fenomenul de amplificare care permite unui partid, care are majoritatearelativd a voturilor, sd clispunr de majlritatea absolut5 a locurilor. Prin acest scrutin, partidul ajuns pe locul secuncl suferl, cle pentru cd el ajunge in urma partidului I!ry19.q subreprezentare, cel mai puternic Ia nivel nalional, cam in toate circumscripliile electorale.situalia este mult mai clramaticd pentru celelalte particle.un partid ajuns pe locul trei sau patru la nivel nafional are foarte putine $anse s[ cagtigeintr-un numdr semnificativ cle circumsclip{ii si subreprezentarca sa poate fi, atunci, foarte puternicd. Pentru aceastdsituafie, alegerile clin Noua Zeelandd, ciin Ige6, furnizeaz[ un foarte bun ex-emplu:particlul Nalionar: 4s,z% din voturi qi 44 cle locuri, Partidul Laburist: 44,2% qi 40 tte iocuri, Partidul creditului social:9,1% gi nici un loc. lr!_melor d-oudregrr]j, cle transformare a voturilor in locuri. in scrutinelc i "ni"o-mii3l"

Scrutinele
\-a

uninorninale
cu ur7 tur

>crutiriut

uninorninal

'fara este impdr[itI in circumscrip{ii electorale, fiecare reprezenlatdcle un sing'urrleputat.Fiecarealegfltorrtispunc tle un singur vot. Candiclatulclasat primul in fiecare circuntscripfie este declarat ales. Dintre democratiile leq'ezentative, acest tip de scrutin este utilizat in principal in Anglia)Eiin fdrile colonizaterle
40

r:i* AJ: f !!

U, ,yvtr,ga1!:i" '^'''-6'r':'w;.-

sr.]filfrEILECT1MLE 0t s(RunN 5tt40DURtrE

ITAJORITAR SCRUflN DT I'IODIJRILE

cu un tur, care sunt:

mult de repartilia\{ograficd a voturilo. ,u1". iln ta"tta-srinori tar la nivel rafic su permite sd fie local ritar', in cAleva ci in area Britanie, la alegerile din--tgg2, partid;l N"ti"*list Galez (Plaid cymru) '-a oblinut dec6t 0,5%din voturile'pe ansamblul Marii Britanii qi B,B% pe ansambrur fdrii Galilor, iu, u oblinut 4locuri, adicr 0,6%din cere 6si cr" lo"uri ale camerei comunelor gi B,s%din mandatere galeze, adicd o reprezentare practic proportio'ald. Dimpotrivd, liberali-democrali i, cu lz,g % din voturi, nu au oblinut dec6t z0 cre locuri, adicd s,r% din total, fald de si6 de rocuri pentru conservatori, c' 4r,g% din voturi, Ei 27L laburistii, cu s4,4%din voturi. Liberalii au avul de suferit din cauza repartizdrii prea unifo'me a voturiror pe ansamblul ldrii. in 1g8i, cu zs,4% din voturi, Alianfa liberalilor r":tlldemocrafii n-a obfinut dec6t 23 de locuri, in timp ce :l laburistii au obfinut z0g locuri, cu zT,6%din rroturi. conser,si vatorii 597 cu 42,4%. chiar dac[ Alianla a oblinut mai multe voturi decat laburigtii, ea a cAgtigatmult mai puline locuri. . al efectelor acestui mod cle scruiinTEloffr
%din vofurile exprirnate
AO
+ l!J

partidut liberal, care a fost cate$oric in frunte, a profitat de O majorifenomenul amptificdrii in locuri il voturilor exprimate' locuri' in tate relativa in voturi a clevenit o majoritate absolut5 Partidui celdlalt partid implantat pe ansamblul canadei' a fost sdu Rezultatul Conservator, a suferii .rr, ,.r.t1tat catastrofal. in voturi' din extrem tle nedrept, el obfinand 2 locuri, cu 16% Blocul astfel timp ce Blocul din Qu6bec a oblinut 54, cu t3,5%. opoziliei locul suprareprezentat a oilinut in Camera Comunelor al patrulea oficiale, situalie gocant[, lindncl seama c[ era numai mas[rii particl ca numdr de voturi. Acest rezultat a fost consecinfa voturilorsaleinQu 6bec,undeelaoblinut49,2%dinvoturi. -a partidul reformist oblinut o bun[ reprezentare, voturile sale Neo-democralii iii"a relativ concentrate in vestul a'glofon al fdrii. (socialiqtii) au lilnitat pulin subreprezentareadatoritd concentrdrii 5 din cele 9 'oturilor lor in Saskalchewan (%),unde au obtinut locuri.

-eisL-J!i+d t34t nq rg-o-p-tqsg bizge-{!- 319-IrpI949It -invi-Uglgl Dar aceste irr *: :qiclo lrqturi pa$!{.f,iur'tS;i."ptilitslF tpriva

.iffiiil=*l$'.' ffi-frTefi

- 919n9I n3lq-Jpzun,-eel9e--ge !itn'til'g-4S93!g--Iqq?1e "ig-tq1i", t-t't-t*gtijl tiatr? pt;aF .a"Jo--Y: s a -pluuus 4S clqqrocraliei-.ieprezeiirative a clemocraliej" tar'[ a tal'[ 1ep1q2el]lattve s-a att deTBEIIE ci at--dPq!-d-e.J

t---T

;TlEffi++

oferd un bun exemplu urmdrite in tabelul I.

e c i t S T %d i n v o t u r i ' I n 1 9 5 1 ' '*:"^: Y: ::---' :^ dg locuri, nut la6urfiiiliu-48,8%din voturi, ttt 1Y

Tabelul I (Canarla19gJ)
Partide
Neo-dernocrati

conser. in 1974, din voturi ;il#;;ri"rr"'.""reruarorilor , cu 48% voturi' 297de locuri' cuS7'B%din vatoriinu au avuttlecf,t if:9:
s-a pentru sz,r % din voturi. Acpg,pli"situafie s01 ale iaburiEtilor, (18e6. t9.z4LA;-'A;uffiil leEZ. ;':; i;dffiil^

Numdrrl locrrrilor I
It I

%din locuri 3,1

Liberali Conservatori Blocul din Qu6bec Paftidul reforrnisl

lo

60 o,7
18.3
I /,D

nlru***:
i ..ffi i

13,5
18,7

54 52
I

st feuomen ,".o!.q"t-,-tlq."*-4-.y9-!uril-or-pgiti4. eti$g"--* ii diil it t.; mult-1gg1 "

Arlii

3,6

0,3

42

0E SCRUilN ELECT\ML| stst[/,4tLt 5l l'l)DURlLE

/t40DURlLI DE /ilAJ0RtlAR SCRUnN

poatesd fie circumscrip{iilor irf:ggql tip cle scrutin decupajul p o r a f i re Ii n u l e d o u Hca tl zep r incipaiede inegalilate t leci s i v . legate de decupaj: reprezentdrii
Decupajele dezechil ibrate dgrnggrgfjg

ce a insemnat sfdrsitul pasivit5$i legisiatorilor, dar nu a clesfiinfat toate problemele redecupdrilor. ]t ', G"rryrnanderul

demograficedin decupajeleelectorale ln trecut, dezecl-riiibrele consecinfalipsei de reformd erau foarte importante, fiind adr,Eeori. a vechiului decupaj,in urma producerii unor evolulii demografice majore. Aceqs-t[imb[tr6nire a decupajglorse traduce mai mereu p_rintr-osuprarelllezentare a zonelor rurale depopulate, adeseori sectoarelor urbane in expansiune, in clefarroarea conserrratoare, progresiste din punct de verlere politic. f.f-qgE]i mai a-4eseori 'Uilii",', in 1960, aceste inegalitdli erau cdteodat[ surprinzdtoarel pefifm senatttl statului California, senatorul comitatului Los Angelesreprezenta 6 milioane de locuitori, iar cel al unui district muntos 1500; pentru Camera inferioari a statului Vermont, alesul Stratonului reprezenta 5B de locuitori, in tip ce cel al Bnr'linglonuiui reprezenta 35.531 (M.F.Toinet, Sisfemul politic aI Stafelor Unite, Th6mis, 1990). LUpa .mai multe decizii ale Curlii Supreme din 1962 gi 1964,statelesunt obligate la redecuparea cirgi electorale locale federale, la curnscripfiilor fiecare zece ani, in funclie de rezultatele recensdmintelor.-lg inceputul secolului al XIX-lea, la rAnclu_l,"j,ffr** T-ritgl, ii.,ror*t fantastice ineg:alitili ille repi:eientiiii cu6iale-r'braqb muiclaie'], urmare a absenlei redecupdrilor din secolul al X-VI-l.ea: marile orase ca Birmingham, Leeds sau Manchester (137.000de locuitori) nu dispuneau cle nici un loc, in timp de unele orage depopulate, neavAncl dec6t o mAnd de alegdtori,aveau doud. Dup[ reforma din 1852,diferenla era incd de 1 la 60, iar dupd cea din 1885,de 1 la 7. Cam cle treizeci de ani, to_qte yech_ile clemocrafii care practicd scrutinul uninominal cu un tur au clezvoltato legislalie care s[

Dac[ absen{arcclecup[rilor igi are uneori originea intrun calcul politic, rg dg_cgpgJgli1r*gige _p-oate.fi- .ocazia .uno r manevre neloiale, dersilegale..Es-tesufiulcnt sd se pun5 bazd pe cunoaEterea precedentelor alegeri, pentru a comasa, atdt rezultatelor exactd a cAt se poate, voturile adversarilor intr-o minoritate de circumscrip!ii, cu scopul rle a castigain celelalte.Stabilitateaco4gportamentului electoral face acest rationament rezonabil./6itmt v\r .--.-/--\ la inceputul secolului aTffi)Clea, Gerr) guvernatorin Massachusetts ffirt consicleral un Cristofor Columb al acestui tip cle manewd electoral5.Alfii i-au folosit fdri incloial6 inaintea lui, dar nimeni Du mai poate pretincle c[ l-ar fi descoperit clupl el. in 1812, la alegerilepentru Senatul statului, el a decupat atAt de bine circumscripfiile, inc6t prietenii lui au obtinut 29 de locuri pentru 50.164 de voturi, fat[ de 11 locuri ale adversarilor care obtinuserd 51.766 qb_g__elygncl geografice voturi. Un un jurnalist loc$_t__QD_servand formele geogratlce lormele de voturt. oe Jurnalrst loca_l_

curi oase aIe ci r cumscri ptlTor', r. *d.,Eid-Cu- alanafd;1ffi A;irG. ;a


j, fdcAnd un colai intre cuvintele Gerry qi salamanclr5.

Pentru a in{elege bine principiul Gerrymancler,iatd un exemplu teoretic cle decupaj: B A A A A A

B
A A A

B
A A

B
A

B
A

fixeze,..ql;!_ig_q1ivit1!9g gi regulipentruaceste regulqte 1e$e9gn_d3i1-91 decupaje_.{eitcumEcriplii t3fe-Igeiicleq-eg-bilibrc demografice-), ceea


44

B
A

B
A

B
A
4ft

Srsttl|tlf ELECT)MI. DE SGU1N 5tA|1DUR\L[

MAIORIIAR Df SCRUNN I|IODURILT

SI ne imagindrn 25 de unitdti eiectorale, toate de greutate tlemograficd echivalent[, in care electoratul voteazd in bloc pentru unul din cele doud partide A sau B, uncle A controleaz6 16 unitdfi, iar B 9, ceea ce insearnnd cd A are 64% din voturi, iar B 56,%.

"*'ilitiau!ffffi u::'yr'"li:',t"+**:t'**:*if ;io;;ii"Tl;t?'if lujl-Avdnd in


-*:'-:*"^=$.i:--:ffi u ev c t' . I I lct_1. I l-Y_3i:/-rp dri r e$ul at e ie mai injust. Po-sibilitatea.Putel'-11|,^-r^:,, ^^^ailioi ,,a.rrralizAn.,,

I
II

Acestlucru insemnd cd fiecaie circurnsciipii" tiurriiie sd fie compactdsi sd confind cinci unitdfi. O@Sr!**_qlitig', s5fs a 4ge-l_q._cle pprmite "p4sfid rIIrri -sinqlij g.r, B, cafi'Till66idiii;-;"iat sa*-,ii" girqlims_srip_1"ii. m4ior[telearL,]_.5 Aces{oiiiec lql-.ltt, ."j--------------gilr.'rlry* Lrv se realizeazd in decupajulprezentatmai sus,in care fiecare u n ita t e e s t e r e p re ze n ta td cu n u me l e par tidului c5r uia ii dn voturile sale,gi unde celecinci circumscriptii sunt marcate apdsat. cele_ cinci circumscriplii decupaterespectd obligativitatea continuitatii qi a egalitEfii,.ial B controleazfl trei dintre ele. se poate observa cd rroturilepentru A au fost masate in doudcircumscriplii "sacrificate". Cu 36% clin voturi, B obtine 60% (SIS) din locuri. Acest gxemplu--ne..aratd cd cele doud regul! "deeontinuitate. $l eggglglg-4e.-{Dagraficd a circumscripliilor nu sun-[suficientepentru. q prgfe{.._4gcgp-qjglg or!-e-ntate politic. Or, acestea sunt singurele reguli obiectivepe care se pot baza organele constitufionale,cle exemplu ConsiliulConstitufional din Franla sau Clrtea Slpremd din statele unite, pentru a fixa criteriile de echitatein decupare. Pentru a impiedicaacesttitrlde practici,se pare cd ceamai bund
solufie este cea adoptatr in Marea Britanie: o comisie neutrii

" const5 in a cle cup a_5_ s_e ripfli r.e qpg gt4qd -;A"ii Sfq.U_gi 9U: ""ttg]_Ju'rr!lic im i n'Tr ij i i

-" 0 * i rec,ir +dm*dE a,lq0 :'",1 : =a :*"S:.{i", * rffi#


Politic'

.;i ;i

tiir tii o"-,r,-qgrsrics.

ei"opozi{iei'i'actuaiizan ffi#:#iffi#irruiT4;;J'"u-i"n".nf orientat


un decuPaj

mai inainte, i" uoturi, prezentate ffi-i""irigat* "ttu clin decupajeie t":li:i: rezultdfdrd nici .,,, d"t'itt Y:11 :::l':i:,
decupal Jusr-Poltr .i ain imposibililatea efectudrii unui

rr,"nfruti

in agSgL rypl-Letr-4l{il.1yy

hazardul poate completa

qlY:J*HP

a-tu- ."t;i:i, ji":Htlli' a yprurrr'r.;t' -r"purlitii i,,',ti"off*r*-" ": invingdtori aurost

ffi#ff;'*.,; i#r, effi?""#r,^fr"'urii c9ns9y"'1lt::'-i'^:*::l"t: ir'i'y

f# i;';"re "r';tr fe cu40,1%, votirri 156aleconservatorilor' rle cere ?14-i;;r, ],";i,{;t lli ff#i excesiv[a voturilor iiberalilor
clintrun total d.ezai. co".entralia 75 Queb6cul'care-reprezintd la Qu6bect"-u prorr*at infrAngerea: din voturi 9i 67 de locuri' clelocuri ctincelei;t, it';u"oilut 6l'i% oblinut decAt 51'7%din utt dar in restul Co.,uJ"i,-liberaiii-1,o voturi 154clelocuri ale din Ei voturi Ei 47 cter""*i,l"id d'e44'6% rle locuri pri' num'ruiui -;-i;;i u*plific'rii conservatorilor.ni*"trrt' din corect,dar 1a nivelul fiec[rei pdrti vot*rile ob{inute

;;-i; Canacla, Quebec

altd..parte *^':l 9:6|.tt;-ffi3ffif#

ryl$=le99.pS{iqgrs"ryqqg_tg'.31g*:5-'_..Ttiilo'".Jel_11r*ult,.p_en rile din Camera eomune"lli' tnele nu se deschidla 0 j btgglF*e*Y-91,,-c-a--{r-[ta-n ci [a,


scriptie, astfel incdt eventuala cunoagJq{ a..reZ"u_l1ete-l.g1_ La un alt " 't.-'*F-;-...g

-****-*,"-"-

ItrlIg tate po!!!g- In caz contrar, obli ligatia redecupdrilor redecupdrilordin ratiiiiii
ie sri clucl la injustiri. poiiti.d i" r"ri,r .iilib#i;

circumiciii:iia,qd nll-pe.-ate-s laJees.".rpffi9!:_

la creqterea inegalitdlii reprezent[rii fortelor politice. Iy.p1"lga

rlemografice,chiar respectdnd regula continuitr{ii, poate sd clucd

cu un tur: uninomina! q scrutinr:lui v vL --' O vqriantd v alternatiu^' iylnom"inal ii":y! un derivat -cp4s.tituig Mocrurcrescp-rtlnqnino*rinal.alternatilq a*9 satiqf care .., .,n tr1r, -c" al scrutinrrl,ri rriiiarrJo'.r"i"^onrinal precedent' *ciutinului

:,;ilti;',i.ujjrif,#'ilffi,

qii" '*"'t

47

DF SCRU\N EI"EUjML| SSrf/,ltLE 5l /,|]DUR|L[

/vl1DURlLE DE SCRU\N /I\N1RI\AR

in circumscripfiicu rrn singur voteazd pentrti candicla[i. aleg,atorii loc, rlar in loc s6 voteze pr:ntru un singur candirlat ei trebu.ie sd pe buletin toti candidalii din circnmscriplia lor, in orclinea claseze a preferintei. La deschidereabuletinelor, ele se clescresc[toare clasificd dupfi prima preferin!5. Candidatui care intrunegte prima absolul5a voturilor esle preferin{da alegdtolilorsi are urajoritatea D*acd nu intruneste aceastd rnajoritate,ultimul declarat cAqtig[tor. rle pe listd este eliminat qi volu -ie sale se irnparl celorlali cancliclqli tlrmAnd preferinla a doua. Dach in acest fel unul din candi da{i obline majoritatea absolutd, el este tleclarat cAgtigltor, dac[ nu, pl'ocesulcontinud. in final, cflnd rdm-Annumai rloi, unul in rnod sig-ur are majoritatea absolut5. Bste vorba de un sistem asem5n[tor scrutinului cu mai muite tururi, evitAncis[ deplaseze aleg6torul de mai rnulte ori, diferitele tururi eventuale derulAn du'se in Limpul aceluiagiproces de numdrare a voturilor.
'f'::--*"\---

canclidatului B sau D. Unul ciintre cei doi va avea obligatoriu rnajoritateaabsolutS. Acest mod de scrutin utilizat la alegeriie pentru Camera fedelald a deputatilor clin -A.ustralia, incepAncl din tgtg, inlocuind scrutinul uninominal cu un tur, qi pentru Camera fiecdrui stat al federgfiei,cr.rexceplia Tasmaniei,aJost utilizat pentru prima oard in Queen5lafl[.,-81 ip "18,92, este utilizat si in Irlanda'pentru presedintelui republir:i,: prin vot universal..Acestmod de . 1leger9a scr-uti-p*-q"g_!q decfit sc_rutinuluningpiiryontqqtqbil.mgj"dq{4oc_tatic na-l-gg_ 11p.tpr,_.pentl'ticd perrnite sd se tind cont de voturile pr: . tig 9.an-dic1a!ii cu mai pufine $ansegi se poate asignra o mai mare reprezentativitate a alesului (majoritale absolutS) in circumscripfia g*- ft perrnite canciiclatilor care nu au ieEit primii la prirnele opliuni (echivalOnd cu primul tur) sd reuqeasc5 totuqi, dac6 posedd o mai mal'e capacitate finald, de a aduna pozitii bune pe \uletinele celorlali. Acest scrutin permite unui curent divizat in mai multe tendinfe, dar majoritar in opinie, sd cAqtige,depdqind eventualele sale divizdri. 9l_tnferriee vielslia intdmpHtoare a-untti c.apglldat qrlngritaL, ca ulmafe a clivizdrii adversarilor sdi. Acest rnod de scrutin are efecte de transformare a voturilor in locuri extrem cle asem5.ndtoare cu cele ale scrutinullri uninominal cu un lur. crr clotrdcliferentefoarte importanle: ('flrpe rmite particlelor aliate sd se prezinte separat ii toto ele#orilor fdrd sd micsoreze ,sanseiecoali(iei, cum esfe cazul, tn Australia, cu Parlidul Liberal si Parfidul National {countrv party); .,(2}, alegdtorii micilor" particle nu-si pierd voturile, ei putAnd participa Ia alegerea intre principalii cancliclati prin preferinfcle lor urmdtoare. Totusi,. acestmod de scrutin prezintd, si el, riscurile de inversare a rezultatclor;\cauza decupajului, ca si scrutinul uninominal cu un tur: itN.{9$!, cu mai mult de 5016 i1_p1141e_lor",preterj!,19,_paq!!dul , t,.

: Elemplu-_je funclionare a scrutinului uninominal alternatirr: fie unndtoaitle rezultate pentru prima preferinld a alegdtorilor:
\

Votrrricxprimate:57.835 Carrdidat A: 25.783 C a n d i d aC t : tL677

(Majoritate absolntd: 28.91B) Candid.at B : 12.365 CanclidatD : 8.0tr0

Nici unul dintre candiciali neavAnd majoritatea absolut[, s e i a u c e l e 8 . 0 1 0b u l e t i n e l e a l e c a d i d a t u l u i D , a f l a t p e u l t i m u l l o c , E i s e r e p a r t i n e a z dc , elorlafi urmincl ordinea a doua de p r e l ' e r i n f 5 .m e n l i o n a t d ( p e c a r e o p r e s u p u n e m : A : 1 . 2 5 5 , Il : 1.584, C:5.173),ceea ce ne dd: , : 1 3 . 9 4 9C A : 2 7 . 0 3 6B , : 16.850 Nici acum nu s-a ob{inut majoritate absolutE,dar C tl'ecc, inaintea lui B, care este eliminat. se iau cele 1b.g4gcle buletine ale lui B si se repartizeaz[ intre A gi c tindnd cont de canclidatul care se claseaz[ primul pe fiecare clin acestebuietine, in urma
4tj

laburistnu a obtinut dec6t59 de locuri, in timp ce partidul LiberI '^ ul-u obtinirt g+ cu 4Zz ailL-vgluri.Prin ansamblulcaracteristicilor --:=f
49

flSrtilflt flEj)MLE Stlt1DURrLE DE S(RUT\N

ITA]ORIIAR DESCRUIIN ITODURILE

sale, scrutinul unrnominal alternat ----i---=Bryggg11lal pLdotti


.

1993)
Locuri (577)

tt'"Ird

( il \:_/ fI
I

/:\

iS"r"rlrul Ps

uninorninol

cu doud tut*i| .--_-___-_*__r


UDF.RPR-DVD

i r@"t

q"it.""

absolutda voturilor din primul Lt:*g* "ig$'i

te suficientd. Decisivin acesirei-.Ii iciffi-esit;ccAsili

..**l'gffi.qt.a ;'A;ffih'
ld"il din *nftatea canclidaturilor sistemaTT::"_?: ry qi o renunlare circumscripliilor primul tur rn malilritatea mand,atu]

q.ilgatur. in Franta. in timpirl celei de a III-a neput tici, cana


acest scrutin a fost utilizat pentru alegerile din Camera Deputafilor, intre anii 1876 gi 1881, 1889 qi 1914, apoi intre anii 1928 Ei 1936, qccesulla tu"r,l sec+'nderLq,bsolut libgl,_s.h.&rJentru candidalii care nu s-au orezentatla primul tur. Aceeaqi situqtie iicii de la Weimar, la alegerile " prezidenlifi6ltii--i5-2s

pentru candida[ii"care dgi-*-+]lt-"ai au depdgitun anum!! prag..]a


scrntin incep6nd din 1958 (in acest moment: 12,5% clin alegdtorii inscrigi, cu excepfia candidalilor de pe locurile 1 gi 2), chiar "i

la-lunrl ei isse. srJqa|lr_Jg:"lt*.1$,gSSS,gl-t1t

rylj5

FIq$_q, de la restabilirea acestui "cum este.caauJ-.in

r@!ge*qq.se-$-r{11-J-**rtq-egt19.gg*Ap.ilsiigg-s-sg#g#"
ajp+qi b L{gn_l-e_-.la--BUinr{ JriJ._Aceastd re guld, aplicatd pentru alegerile din Reichstag din Primul Imperiu, intre anii 1871 ,si 1914, este acum in vigoare pentru alegerile preqedintelui de republicd prin sufragiu universai in mai multe !dri, cA-Ir_an!a,

ort ugaIi a, AtElry_q, lqnia* s f*gllh _g-PjIg* f Bo -.---

voturilqr in..1_ocu1i_pult qele ale qqplllnuJui d,e.aceeaqi--1Lstul5 eU"

nsf ormdI i i s, t1s Lgi*g:gj-e*jgrl$ia. ar sp.r

.*ffifu

posibilitateade""s-.rceLl-za-alianlc-iM
Si observdm rezultatele martie 1993 (tabelul II).

s-g9lfe,l-e-qttj+perts#s,-q-qg-!i*e-ge-

pareigi termina tic[, tn altele,la turul rloi. Maiorilatea, siste#atic[ la unitatea candida: gi PC au practicat o '""t'frG t"it"t nici un nu care. turilor intre celeooue tururi' Ecologistii' i1r in turul dsi' acces' au ar''urt fei de alianle pentru primul tur'- nY din pragului de 12'5% cleclt in 6ou6 circumscriplii,fiind, victimele turul secundca qi qi1a alegdtori.Fro49!-Ntti'oldg rf,mas izolat num'ruluide amplificdrii erectul remarca i"'iliil;r;ffir*te blocului dreaptei moderate locuri prin avan,l:ttr1" toturi . ale fa!d'de 2B'4% tat'i a* stAngaMeiJPc'-+4'r% *r;;; ulDe-BBn-DIQ +TdT" Gturi fald de 91 de din voturi in primul tur au $enerat fiincl minoritari qi avind o locuri pe ambele';;;";i' Eqq.-ioeistii' omogen[' invers ca PC' au u uot"'iiilJufrv repartifie geogratica qi nu au oblinut nici un loc' fost practic eliminali de peste t'tlt pentru a pdtrunde in turul qgtuf Ugronl, d'estulcie puternic doiinmaimultdel00decircumscriplii,darminoritarEiizolat g$}| (fdrd alianle in turul doi)' n-a ob{inut liti.T-'1": cu qi numar FN slab decAt mai mult era cd A t t a t toate CggunisL-qu subecolo$iqtiia ' reuqit s6'Jimiteze putin mai tare reprezentareasainlocuri'clatoritdconcen trdrii$eo$raficea socialist['in turul doi' v'.rturilorsaleqi alianlei cu majoritatea 6r

DE SCRUTIN ELECTORALT SISIE/'IELE 5II4ODURILE

fuIODURILE OE SCRUNN /hAIORITAR

un si in c az ul cu doui tururi. In a fost marea ._dg[igr[_e"_qbseBtei_JasoStAl4emocra{ia ei tn locuri a scrutinul cu un


a obfinut 555 de locuri cu in iunie 1981,coalifia de stAnga(PC+PS) aproximativ 55%din voturi, fald de coalilia de dreapta (UDF+RPR) care n-a obfinut decAt 158 de locnri cu 45%din voturi. circumscripfii, cu puternice consecinle politice. La alegerile din 1907, social-democra{iinu au obfinut dec0t 45 de locuri pentru 28,9% din voturi, faf[ de cele 100 de locuri cu 15,8% din voturi ale p a r t i d e l o r c o n s e r v a t o a r e( D e u t s c h e R e i c h p a r t e i , D e u t s c h e Konservative, DeutscheReformpartei),105 locuri pentru 19,7% din voturi pentru Centrul Catolic (Zentrum), 49 de locuri Ei 11%din voturi pentru liberalii de st6nga (Freisinnige),54 de locuri qi L4,5% din voturi pentru centru-dreapta (Partidul Nalional Liberal) qi ao pentru minorit5lile nalionale qi de locuri pentru lp,4fu[voturi celelalte partide. iniAfrTl)J.M. Cotteret gi C. Emeri (ig70) au ardtat cd in tirnpul cele-iTldf III-a Republici, arondismentul Florac a ales un deputat pentru 22.338 de locuitori, ca qi cel din Corbeil pentru 137 .7lB locuitori. Mai recent, lipja.redeqrp5rilor sennificaBouches-du-Rhdne, circumscripfia Salon-de-Provence a numdrat 189.468de alegdtori inscrigi, fa!5 de 41.466 pentru circumscripfia 1 din Marsilia; in regiunea parizian5, circumscripfia Lon$umeau numdra 187.519alegdtori fafd de numai 27.3BB in cea din arondismentul B al Parisulni. Actt alul decupaj,
mai are jnegalitdti atAt de mari. 6lat' nrl *oatc ^nocfpn cp nnnfe

u ceilalti):in iunie 19BBcu uri-It primul tur, PC a obfinut in total 27 de locuri,


dup6 cele dou[ tururi, in timp ce Majoritatea Prezidenfiald (socialigti)a obfinut 276, cu 37,9% din voturi ia primul tur. . Acest factor a.aclionat multd weme in favoarea Partidului Socialist din sAnul coaliliei de stAnga:la nivel egal ai stAngii in primul tur, candida{ii socialisti au obfinut rezultate mai bune decAt comuniqtii la turul secund. J. faffr6 a aritat c[ acestaa fost Ei cazul candida]ilor UDF in raport cu cei ai RPRin iunie 19BB(Puteri nr. 47 1988).
ofr\

- l{5),}Avan tqM in s6nul coalitiei p,e4trv-991 de a polariza fo$ele Ia turul aI t bund capacitate

ttyg_lutrc--auii.1l).5&,:i-"1-9.8!_q*ptqvog1l_ir"Legclileli_eoasrderahile in

in locuri obtinute de

uI care are voturile

voturile sale sunt masiv concentrate in zonele forte ale stdngii: in 1981, desi rezultatele candidalilor comuniqti la turul secund au fost mai pu{in bune decAt cele ale candidafilor socialigti, la nivelul in 37 stAngiiegaledin primul tur, candidalii comuniqti au cAgtigat din 58 de circumscrip{ii unde au fost prezen{i in turul doi.

pentrucd nu d".rr9 din ..gula d".up r, sunt iqggg$gffe-*dg. repe.-zgn 1.1.._EEI@U!_qf (in gle f iprul.-g_uu-i-A.egrfamenrin
Bouches-du-Rh6ne, circumscriplia3 a Marsiliei nu are clec0t 48.704 aiegdtori, in timp ce cea din Gardanneare g6.s6s.Ttebuie sd r emar c dmc u r egr et c [ F r anta s e s i ngul ar i z eaz d pr i ntr e

. Aqg&ggiprobleme ale inegalitafii demo.glafige_Sble-injustitiei din scrutinul uninominal cu un tgf sg . politice in repreZEn-ntare
52

stsrEA4ELt 'LE(|1MLE DE SRUilN 5tlU1\uRtLt

/vlN?RlTAR D.fSCRUIIN l|}}URlLE

iile vechi care practicd scrutinul uninominal Inegalitd!ile

rin li

scrutin a fost aplicat in@

sc$SbetrLdglisle" teeL 1e58.193b;i lgszlT;tem s[ adflugflrn

din 18

1923, apoi in

i@eputaflor

tntre cantoane sunt ma i ma ri d e 1 la 20. in Var , cii 55.507 locr.ritori ai cantonului La Valettesunt reprezentati de un consilier $eneral, exact ca qi cei 928 ai cantonuluiComps-sur-Ar1ubv.

trel i; *;;f..iot dar oeputalllor, era teoreiic posibil un al doilea tur, desemnarea condi{iilepecare'cand.idafilajungrinfrunte-trebu i a ude sdle atat t11^erau primr-rl ciin inc5 fi aleqi a peniru indeplineasc[

u"l,i*1*:i.a:? ulluJ"l; 1t" pentru listd de scrutine departamentale

(mai multae.z'oqg.* piili" severe Y:tY il .Yt:lf..t:::1: lBZl) inc6r ele au fosr mereureali;il[dr;i il.riri f" ia49 Ei Zate,cuexcep!ia.ato*ucazurideosebite'.t@
iibere, ne

rl

I i t

r C-a tiess circumscrir i9*q ndidat care obtin r :l rr


li

(JV F-s?ti+u! plvri4es7visqor cv .yp*!gt


pune in alE"
ile

,,...\ zn r

ngI

ioc mai multe locuri. rqrngr dLgotgL sunt alesi in fu:rctie d e numdml de mar ate din fiecarecircumscr re. Pentru
rnai este utilizat ln nrcl 0

',ffi-;Lffi
"ffiil

*Ftl"-bbll,

intr-tin U;.ffi'ai"-itis4l :l flt era'clec't iar astdzinu mai sunt deloc'


ale celor uni4qtr-ig3Jg' Sd 6 utilizeazd rePrezentarea

nului cn flu_"pe
lizat in

-t I t leile in 4mPtirjc4ts di alegerilor obffiEm rezfiitCtele

Iffi#irii lii) din anii

1950, 1954 qi 1957 (incePdnddin L proporlionald):

doud grade, desemnarearnarilor er,r*ctori in cadrul fiecdrui stat se face cu un sistem de liste blocate cu un tur: candidatul prezidenlial sosit in frunte, are de partea sa toti marii electori ai acelui stat. (pairagaj).Acest
* Fanaqaj = in carclrul unui scrutin de list5, posibilitatea acordatd alegdt-orultr.i cle a gtergfe anurnifi candiclati de pe listd $i,/sau cle a-i inlocui cu candidali din alte

clirect c lW=3l**azd TufiiWiH]p;'dililffiIf,tu:

urcg, intre anii 1g50si ttSZ De asemenea, in fapt. este ffiliza! in Statele*GiG-i6iru alegerile prezide"riuil-

Tabelul IIl (Turcia 1950-1957)


Partide

fffii

sistem cu

1950 Votuli {lodut'i}

1954 Voturi (locuri)

1957 Voturi (locuri) (178) 40,B% (4r4\ 47,7% (8) 11,5%

RPR PD Nlii

(6s) 40% (408) 53,6ft (10) 6,4%

(31) 55% (503) s6,e% (7) 8.1%

il08 din voturi' Particlul Democrat a oblinut cu 55,6% fn 1950, cu 69 de locuri atreParticlului repubiilocuri din 487,fald de 40% can al poPoruiui'
it i)

54

0E sGUnN tLECr)MLt stsrL/dELE 5tlt1}uRlLE

i40DURILE DE SCRUflN tUAl0RlfAR

.Se poate observa acelagitip de amplificare masivl a rezultatelor in cazul l]]+rjipf gh-c-tqri dinalegpr:ile prezidenfiale arnericine, ciin caie iltf ti'ei exemple (tabelul tV):
Tabelul IV (StateleUnite 1968,1980, 1992)
1968 tlurnphrey (D) 42,7% 1980
Cafier (D)

1992

(re1)
Wallace

4r% (4e)
6,6% (0)

Clinton (D)

43% (370)

13,5% (46)

Anderson

Pelot

L9% (0)

Nlton

( R )

43,4% (30 1)

Reagan ( Il )

50,7% (4Be)

Bush ( R)

38% (168)

fq{s._devictofia prin voturi, antplificare care esfe cu atdt mai ntare cu cfrt pentru un numdr dat de locuri din adunare, numdrul nrediu al locurilor puse in joc pe..gircamscripfie este rzrzu. rua1q (ilagniIuilinr,i, ru.r, ceea ce este acelaEi lucru, c1-c6t-Ag-.jl1ul.4e. ,circumsc_1"'!p!ii _*S!"rpp!" ryiq,. Pentru a inlelege rnai bine aceastd reguld, s[ ne imaginim cazul teoretic al unui sistem cu doud pardin voturi, iar B 45%din voturi qi tide A gi B,.A reprezentdnd 55% o adunare de 100 de locuri. Da.cdnu exist[ decdt o singurd circumscrip{iecu 100 de locuri, A c6Etigdtot. Dacd se decupeazi 100 cle circumscriptii cle cdte un loc, hazardul geografic al repartitiei voturilor ar trebui s[ permitd ca B sd cAgtige cel pu]in cAteva loeuri. De fapt, cu_cAtcircumscripliile sqnt mai numeroase ($i cu o magnitudine slabd) cu atAt partidul minoritar are mai mari dg g qb{ine propor'fii importante din locuri. $e!"s,q, in plus, W_ 9g l.eastl puternicd deformare a rezultatelor in locurile oblinfte' fala Ae voturir. acest mod de scrutin conline riscurile prezentatede inversarea rezultatelor. Cu o proastd repartifie geog'r1f!c[ a voturi]or, c6.9tige!q1ql.-!r_.yoluri poate deveni invinsul in locuri qi chiar pg_gle piercle alegerile. Acest fbnomen s-apetrecut deja in !$1_0 si iBBStcuocazia alegerilor preziclenJiale din_Statele Unite, c0ncl candidatul democrat a c6stigat in voturi, dar candidatul republican a c6qtigat prin numdrul de mari electori. Trebuie remarcat un alt W9_it ip,ap_o_rJad, vqiabif atAt pentru scrutinul plulinominal alternativ c6.tgi pentru cel piurinominal ctr riou[ tururi: in cazul scrutinelor majoritare, respectarea regulii ,.un onl un vot'", de egalitate a reprezentdrii atigdtoritor, nu se p_o_1t9 obline i1 mod real decit in circtllSrsc4ipfii electorale cu pbpul;fiA, avdnd acelagi nu-a., ae locuri. in fapt, dacd aCeeaj:i nLrmdrul de locuri dintr-o circumscrip{ie nu este propor}ional cu populatia, unii alegdtori sunt in mod obligatoriu subreprezrentali si anume cei care voteazdin circumscripfii _ggbreplgz-51nlqte. chiar '--" r :a "\-

Attii

0,4% (0)

Altii

t.6% (0)

Altii

a q6$!igat.570din Cu 43%din voturi, Bill Clintgn (flemgcrat). nu a itlectoii; in timp ib cborge Bgsh (rpp-ublican) cei 556?ffiaii din vottiri, iar Ross Perot mari electori cu SB% ivr"rt decAt 168 de clin voturi. Ca Ei in cazul scrutinului uninonrinal. nici unul, cu 19% este extrem cle unui ,.c,andidatiiarticl _s?q g__upu! rynreZeiitaiea geografic[ votttrilor a de-fepartilia sale: in 1968, candb-pAnddnth' diclatul sudist GeorgeWallace, ale c[rui voturi el'au concentrate pe teritoriul statelor fostei Confederalii,a obfinut 46 de mari electori din voturi, in timp ce in anul 1992, Ross Perot, ale cdrui ctt 13,5% n-a ob{inut nici un rroturi erau relativ uniform distribuite, cu 19%, mare elector. rezultatele "pqrqting[o1uninominale cu cele D*ag!.-Se--gg-.r-npam ale scrutinelor plurinominalelse poate observa c[ efectul amplifi victor.ie[ in voturi este mai mare itr ql_eloileac{1ii in loc_ull_ALe

p&i; ;iA"d'-S@ ilr il ;.;"iiyg"irloriii,i. Je-z-s" "i'"ii;;; a.or.rnffiJft da-loerif-ijiijillnute up*'" in ntoclobignuif o ariiptitic*"
56

in EfrTlepartizdrii locnrilor din circurnscripliiproporfional cu locuitolii 1or, dacrl_g_i1pg1p*s*c_UpliiJg atl".laa-te_aceiaqi nurnar -cle _UU
itJ

Slstftl/ltttEL\CT)RALI DE SCRUtnt 5tlil1DtJRtLE

ILAJ}RIIAR DESCRUflN lvl1DuR\LE

lpcuri, unii alegdtori sunt suprareprezentatiin raport cu ceilalti: A are 2 locuri si circumscriplia B 10 (cu de cinci ori mai mulli locuitori), totul se petrece ca gi cum alegdtorii clin circumscripfia A ar avea dreptul si voteze in doud circumscriplii uninominale asemdndtoarepotitic cu A, iar alegdtorii care rroteazl in circumscriplia B ar avea dreptul s[ voteze in ro circumscriptii uninominale asemdndtoarepolitic cu B. Alegdtorul din B are 10 voturi, in timp ce cel clin A numai 2, fiind cie cinci ori mai bine

lt"l W crrcumscnpfia

rl-g'It".li ."t

doua n

aies la deschiderea

ge:3!_Egdig _susuesldpfiIsLExemplu: dacd

rt"t, -i cdrui alegltori dau dovadd de disciplind, -"j"rit"tffin acorcldndprimele lor trei preferin{e candidalilor partidului in cauz6,

buletinele tlldq__Aee

rtlqU! lqg,-Un partid

in acestfel toate trei locurile. Acestrng$ de scrutin poatesd c^Aqtige de acelasitip ca t.*.liJ]=ffim efectede supra-amplificare d6 r"*_---_-4+ qtiEat nat cu un tur. r' rgZfi locurile' toate cAEti$at din voturi, ei au cu 55,1% mat 1945, rffi" Dspa--19j!0--eces$5-t-q*4.-g-lasl.-inlosuil.ctt;rn-'scruJin'*nmno$iCIAel' r.-#

p."t*n"ltm-eq-adllrtaJq-r+9iltilggeqlq$e*
Iurinorninal

statele mari, chiar dacd stateG mici iffii


ln co

trimite

mari electori in

n vol al maioritdtii din u, un vot maioritar rarele cazuri in care se utilizeazd de

doud tururi
menti

_e4ige$s

unul
ale

Iocuri).G_2 de locq.g-_guntffil

a l r 1 trei roiln^''-i.:''.^J^l^--:t^^.-..:/-::]:]T:*'?*-ffi cr1 l_ocuri $i. una de*douE_1":1UtJ.iEFE-o@ asiglrrao egaldr-eprezenlare a a!ffibJift{ri sunt sun: frib;tlgl, Jliiillele 8"=iocuii atrrbg{elandidalitorinrlqg! qrr" *ft.;iil;fr mutie vottiri,,Jii-s&ipui a_"SS"*p""re p."i ae a compensa e aioritaiai siitemffi.""" LsGte;nufii

a 20.1" .ir.u*rcriptii

ffiffii1ffi'.1,''ffi de esteproblema (panaEaj interzis), ffir-.tiilt"l"r-uio.ut. $r-eplului


a face fuziuni de liste intre'clle doud tumti-@
foafte

* tiye, pentru-.alqg.enle*clepu deputalilor-in Fraltq, ]e utilizat. El a fost utilizat pentru desemnarea { n nn ^: a- r ,,,'^-l-r r nrJ ndn d r n

f( i! ) Fcrutinul \-=/

G\

pluringrninql

alternativ

u
rezentat in Iocu minoritarI

tiv, pr

torilor feleral!.in cadrul a 6 circumscriplii cu 5 locuri. Acestm6cl rincipiu cu celr.rnino*irr?i?jlffiil


a

ACgst_mod de scrutin a_fost praetieaf.. in. Aristrptia rlin .1919 P4 1ei ani, Fentru aiegereasena-

liticd minori fuzio ruaformaoaliq

.in
intre cele doud

\ rrp""irn,

t^-riesteohli!,atdsirynulfe sdmeat$d pe primul fur, sub deapsa elimindrii din adunare'

g-l

procede azd la {se,i_ j.tgs*i$Sfl_Weglv"_a]g*.glet!}eto r de vor, apIi cA nd de f i eca;e*_dFt5 rsl rp. g I *elrglgaUJ@ : $_c
5a

Pentru a aco

%jtralie ca-g rroturi-tocu{!

a rqpo{-u-lyl S-au observat aceleaqi fenomene -dq $efoggr-4re--

;fiit";;iifti.

"t.s."t

g1e-L scrullgq 4qgig$-t 3!.1-99! *',f#,r,ffiJ-r,, (tabelul v)'


59

0t scRUnN ststilttL|ILECI?RALE 5ltl1DURtLE

/[)DUR|LE DE S(RUilN /ILNjRI\AR

Tabelul V (Belgia 1894)


% din loctriri t;7,11

Pallide

%din votud
)l.r
oa

Locuri (152)

Catolici
Liberali Lisle cornune l,lB-SOC Socialisti

109 20

J'L

13,2
tr-

28
I

18.4 0,7

ft) Reprezentarea in locuri a tiecfuei for{e politice este pufer* nic depenclentd de repartitia geoSraficd a voturilor sale, fttctor ce poate si se opund, regulilor prccedente sau chiar sd Ie anuleze. (q) Votui alternativ - sau turul secuncl - favorizeazd cd,utarea cle alianle electorale intre partirlele minoritarc, fiecare putdnd s5-si iiririiere e,fer:tivele. P-agi9!.91q izo]nte sunt puternic penalizate si regulile prececlente sunt in acesf caz valabile intre coalitii si chiar tn sdnrrl acestora. (5) EgryIjlalgaaJcsittofilor in aleSeri cere ca toate circumscripfiile sd fie demografic echivalentepi sd aibd.acelapi nurndr cle locuri. Conduzia de la punctul (1) ne indicd faptul cd s_g4qtjr-relq uninominale sun[, sub acesl aspect, rnai pu{in i4iusle decfltscrutinele plurfurcminale, penhu cd ele au ma$niludinea cea mai micd pasiltildDar scrutinele uninominale sunt mai juste decAt scrutinele pluri nonlinaie gi in ceea ce privegte egaiitatea aleg5.torilor in fa{a alegerilor. Aceaslil exis,en{d (5) este mai usor de indeplinit in cazul scn4tj4elor qniqpminale decfit al celor plurinominale pentru cd este mai pu{in diticil sd decupezi o (ard in mici unitdti demografice eglale, decit in unitd(i mari, mai ales clatd trebuie respecftate anumite delimitit'i administtative. Ansamblul acestor consicierafii explicd preferinfa progresivdpentru scruline uninomi nale falir de cele plurinominale in cazul alegerii deputafilor, ele fiind incontestabilrnai putin injuste.

Altii

conservatorii catolici, partidul dominant, au fost net Liberalii au fost duble victime ale inferioritdtii suprareprezentati. toi in voturi si ale proastei I'epartitii $eo$rafice a voturilor lor' Socialistii au compensat inferioritatea lor in votlrri, prin concentraLea$eo$raficda acestora.

Qonc I@

asupra efe ctelo-t scryltinelg { m ai ori tat e in materie de locuri

Lds.tnclia o parte eventualele probleme ale actualiz[rii clecupajelor gi ale Gerrymanderului, se pot tra$e mai multe concluzii nr.,pru scrutinelor majrlritare uninominale sau plurinominale cu un trir sau dotld tururi privind efectui transformlrii voturilor in locuri: (t) O pufe;1icd ittilplificare a nuru;irului de locuyi fa{d cle vic glte cq torja pallfclqlq! glgnlinanf in voturi.4qe11glg 1qt11]ifjcarg cu c.{1, ,it,if rriifUfnr.e,.pentruun num.{r' rlat de locuri din aclunare, (magn[tucline) este circurnscripfie pe rrtundrul metliu de ioctrrj ceea ce este acelasi luctu, Cu cnl nunt.{ntl cle cir Irriri nrare,-.sau ('runsclipfii estemai n1ic. (2) particlelecle pe locul trei sunt si ntai putertric subreprezen' parliclul secund. l;rlt' rlt'c'iil
(;0

tl,ilMlNttIl)

Desernnarea alegiloE_ de cd.tre alegrdto!:!

ip Jimpul algger;ilor, alegdtorul voteazd in funcfie de programele guvcrnamentale ale partidelor, dar capacitatealui cle a alege deputatul care ii conrrine este mult redusd dac[ nu poate interveni in alegerea canclidatului partidulni cle care este apropiat sau nu poate alege intre candidatii aceluiagi particl. flggfgfi4el-e ryajgy!tare practicate in lume nu sunf decfrt daud- fortnule in care
(i1

SI5TEfuIHE ETICTORALE DESr:RUTIN 5I fiIODURILE

interveni in

candidatului

.t W&de{e4-prsedsrelsr3*u::rdgggslgggglggeFgi$ t riggrs*lig ral ffide ntial uruSlSIs.k-AniIe-f n sistemrilelecto il P

guayanfi-e-g-e.{e -uauid.(in principal fiincl doud,particlulcoloraclosi Parti du I BI anco) pgqte-p1e-z g-nj a .m-ar--ry.*uji se-ndi-d ati . Fi ecare Num[rul de voturjaeg[g_gn
J

PROPORTIONALA REPREZENTAREA
Origrinea qi dezvoltarea repreze nt d rii P roP orli o nale
origrineq id eii d.e reprezentare proporlionald
ln - Pentru a inlelege o r i g i n e a r e p r e z e n t d r i i p r o p o r l i o n a l e vot de alegeri, trebuie studiate mutaliile care alr apdrut in tipurile in secolul al )flX-lea.

$\l

dle"ptqJ de q nlgg-g.{inlremai qnrilfi.g4rlidafi ai acetuia-$i particl, dg1.g_!lgiscql la cdqtigun candidqlelgeeluiasi sa votut sdu sE du-cd pg-ttid"candidgt-, qa_{g.'elegdtqrul-lu. p_p_ !:a vruIglegerile primare r propri u-zi se]rr-u prei i nte Llggrigene,organi zate inai ntea alegerilo

pglidqJ sI cgL.ggr*.n9]!e-pe*@i s-olu;-i

p-artid se obtine adunA ntru q4ndidatii sdi. Invingrtorul este acel candidat care are cele mai multe voturi in
^

acest defect deoarece alegdtorul nu este clelgc gblig.at sd voteze pentru un paflid care nu a desemnat candidatu! pe. car.e if preIere.-rn toate celelalte sistemg candidatuL esfe impus de cdtre pafiid fdrd nici o posibilitate de desemnare de cdtre alegldtor,.

irydft-'dE)inprima perioad[a existen]ei al XIIIJqtu in secolul pari im en tuIui Eiiai i c, offir ar eq--r ! aql!-Lol|.l4g-c[trc epl I 2r-9jg jntle SveLSll --o, burgheffideloq -i!!eg"ere nabtl! :su-de eatrentau-i ndivjz+st-soI-e-ct e repre-ze ilt qlh-yolu1 ng qffi titic* Nr,*,s gF-"unit-pt- ci o fun$ile,oL" tttqtt". t6*"tdtl"t?az9pri*rele-u9 (i" d.oi ,is sff"fit-*qio-ritar, a1-estoii-pmmffiqfnalt.Alqli?I 1BB4).iff ." ateqipe comitat,din secol't at XIliifiJffiTfr*anul

o YI,t*a luc#lle:l:q+#}H*lt radical' ;19ctil"1'-""I';t -atpartidelorpolitiffi, cu eiffiGr"a ffi datd cu organtzarea

O*

vot, din ." i., .. mai universal, cu progresele in confidenfialitatea

\'glulgi acgla-&veni
aJBnei--CIPiJlii*-3

dilriJei{.9lr9zel*erd*q jlege*

(-rliiri*iiiit" teiitoriile sau colectivitd{ileumane,chiar dacdele -iiitii decupaiete electoratprin decupaiele i"uteriat din raliuni de sisteru electoral ;;iti-;;;i;riat -:---I ') t \ ;. '- -!--^--*^^-:--ri;r^-i nra,r'Btnofi fla lq cfArsitrtl secoltts'colttsfAr.sitlf la De ei alegdtorii. fice alecircumscriptiilor, ' \ ;;rgr" "^, "uf s-a
L i,, i"i

-n;T[r."Lrea

gi-a schimbat sensurile gi natura' ^,u mai sunf

Unite, s-a Statele Unite, *^rr-loo mqi ales o1o. in fn Marea Britanie si in Statele Marea Britanie J.fflrl#, Tuialegdtorii aleAeri'..Acesl fie egali in alcgeri.-.Acest sir.fie cd ca aleg[torii trebuie sir. rcteea dezvoltat ffitffi lucrti a clus mai i

trebg@ eqlftate-Aeqgraficd

62

I\

g ITODURILE DE SCRUTIN ELECTOMLE S5rcMTLE

E P R RE TII'IIA R EA P P RO O RT O N AU

oporlringl j]l-gop-ulatia sa' Din 179l' aceste I c l e p u t a t i p rpnvrnd tehnica I'eprezenfri-iifioporfionale au domi\\ir--i-i.-

reac reprezentaredin si

consrderalu StatelorUnite. in MareaEritanie din Congresul nat in dezbaterile protestelor contiil" ine'gbTT8iiloi' la oiiginea fost a migcare aceastd din 1832,1867 9i qi a provocatreformeleelectorale demografice justd a locurilor, paralel cu s-afdcut o reclistribuiremai cAncl 1BB4 vot. la dreptului extinderea nu s-a oprit aici, Dar dinamica democrafiilo*" 'P'eprezentative a deselor re$rupdri politice, eonsecinld partidelor Dezvoltarea corp electoral ale ale;ilor in adundri, necesitateaincadrilrii unui pa{! tot mai importanf au dus la i4eea apre"ie\!4o4:!gi tou cane de catre de voturi de numdrul ie
a venit natural ideea com-

ul

unno

nal cu doud tururi. Sistemul

I
a

icd, sistem.

tr-un a

tizare a in

,T

i-au urmat. .a.fosLfpvgrybilBP-carqtaimpus

litice care
in

si inQ!-ep 1"J",r*elLc,9rma4iq iiffi9landq.


RP s-a impus din nou-In ![rile eliberate de sfdrgitul celui de-al Doilea R[zboi Mondial.

Austria. Malta

Dupd 1945,
sl fascism dupi a

si I adundrilor - - - votul alegdtorilor. Ideea reprezentdrii -, | --):-|.+-n---?rr.,.*, #--f7-" I esl. e s_l tr; 4 Q-lt&yl?Jg Iea*eJ_ ..I il ca p arll!919l.:pJ.4lg9_9l 3,_ ILs-qt? r --*---t-*

;loi@t

importanfe gi de a Ie considera ile$itime. e inc"put caututeu matematicgde atribuire-g-pg5rdatelorin funcfie de metodelor :l


r -t -----::--==-

-r-n3re.-.ade"9Y3l9s ry3i. l"lg -qrygreTtr . t Neur"a. proporlionale


primete sistemepro

I in6:s in cresfe.rea-credinfe-r-privind gpp*g$ateg.*ftlirttg-i dg*g pM ralionaliza


de matematicieni gi poartd adeseori numele lor.

Dezvoltqreo

reprezentdrii

proporlionale

(199!,p.4eljt-gg$rBJUg!}in Iugshda-Jl&? Eiin ne,la"uia Pnbenia$ggz)t Sisternele pre-proporlionale : reprezent are a rninoritd tilor

*"tt" tqri 4{F* &ti&e- Marea migcarede democratiF'e, car e a insoti t c dder eadi c tatur i l or c ons er v atoar e di n s udul Europei, a fdcut sd se impund Rp in grecia_iillzlL in 3lrfirgalia_ ocaziaprdbuqirii comunismului din @Cu E u r o p a d e E s t , e a a f o s t a d o p t a t dt o t a l i n R D G ( 1 9 9 0 ) ,i n Cehoslovaqia (1990),in gutgA{is-gggil; in f 1990\,in R.orndnia

pr.oportional5 s-a introdus pentru O tehnic[ de reprezentare pe4i ain'membrii Rigsqaaduiui, in algelea-unei i4tdia -qg5e--le" -ina.
candidaturile cengidqturile,j[d!]iidrmle,, tudiyid:rale,,apropiat de cel ap[rat in acea epoc[ de w* cdtre matematicianul englez Thomas Hare (1857). @!_sistem a

ia tt* lilinlrtru liri de Finante, $@;l;"@F;Em "t' p ri ntr-u n s i iqlsltr ln ?Ig*-cauft e._s"glgrul _p1opo.r[igg3l &qge..-c _$
fost anoi utilizat in CostaRica (1895)si in statul australian

Ta

pentru alegerea ntare proportionaldj-*+*--&.i-ff-'' ql.pg:"_. .*----d*-i-F..r*,_ .* l*+*--*.Y-e-

FFoie?tr.'c''i;srlF'pl

inaintea dezvoltdrii veritabilelor moduri de scrutin propor,tional,voinla de a line seama de minoritdfi, nereprezentate in circumscrip{ii in cazul scrutinelor majoritare, a dus la elaborarea unor noi sisteme, modificiri ale scrutinelor majoritare plurinominale, pentru a obline scrutine majoritare cu efect

srstEt'tflF Erccr)MLE DE S(RUflN 5tht)DURtLE

ttAu P R0P0RII0 N TIREA ZE RE REP

proporlional. Prelungiri ale scrutinelor majoritare

prin scrutinrrl uninominal cu un tur in-vlg9#*bjelelalte

cil

sau plurinoqdnale-ldifr

clsls{ulll:Votul limitqt

c|r
aler scri

I I \\ZofuI curnulativ r__y u-.-: __IH*al:_::: ..* i plurinominal*ale_edtorul ri decdt locurile Puse candidat

f.\.

frunte suql q

nq!!s*votu{5unt alesi :**!in""q,glg _!g.al-" rrd;; i"l=io..tiuu ffi


4F# *a*-j.-:**

@Fieocircumscrip!iecutreilocuritrndedoudpar1ic1e A qi B igi impart 100.000 de voturi in maniera urmdtoare: A: 70.000,B: 50.000. Dacd partidul B nu prezintl decAtun candidat qi cere alegdtorilor sdi sd-gi maseze cele trei voturi pe el, acesta este teoretic asigurat pentru un loc. Candidatul sdu trebuie sd oblin5 90.000 de voturi din totalul de 500.000.Orice ar face A. el nu poate sd plasezedecAt doi candidati in fata candidatului lui B. Acest m pinori!{lile consecvente.-Darel prezintd un ma duce Ta inJiS-neerea maiorit6lii. dacd aleedtorii a Drea r,tlg" cum exemplificdm Lqrps"_Wati* in cazul urmdtor, in care A qi B au prezentat fiecare doi candiclati:
__ -5,--

a 12circuytttiqlii:1 restrS[s i"ii"'""iilBoz-Ei-1g81,in cadrul voturi, qi al unei

alegerile birou'tor

ntru prima qAIA de cdtre in cadiul Convenliei' Pentru adundriloi-prirnare. @

r,., uuuu' decat doud liffi l oc ur i ' unde ei av eau tr ei v otur i ' .i*"*t"tipfU +, !atr u infelegerea temului: fie i sis f unction5ri Urmatoru rqrnggf i"t*it" de 100.000 cei o circumsffiplie .i ir"i locuri unde fiecare dintre a l e $ d t o r i a r e d o u d v o t u r i . S s p r e s u p l l n e m c d c l o uare dpa rtideAqiB intere Fi:-:it: ete-ctoTt' din 4r% respectiv 59%, reprezint[ **1 dea J.i p"ff" aoi candidalipentru u-l".{ttu sd-qi sul de a prezenta asigusunt lui,B ai advers.cei cloi c*ndidali vot,rile unui cand-i-cl-j de voturi' Dacd A nu rali fiecare cA vor ot littt i"*l"I.de 41'000 A treilea loc. DacS prezintddecataoi'.u"Jiou1i,n obline automatal dec6t doi poate,plasa nrezint6 trei candidafi,nu numar cd el nu

A1: 175.000, A2: 55.000, 81: 50.000. 82: 40.000. Acest tip de sistem a fost utilizat in S_lgjgk_Uitepentru unele alegeri.in particular
Ijenlr-u reBrsralrvur y6u. Dl'o'le

ilffi;

fdcute pornind de la rezultatele alegerilor din Illinois au ar5tat cd aceastl metodd asigurd o puternicd proportionalitate intre voturi ;i locuri pentru cele doud mari partide. A fost utilizat de aseme-

i.in sirrgrrr expuneriscului d"';;i;; trei candidafi.g estei" ".i"" """'lifi cei p! in mod perseazd .-^i^r,-^* ^X ntr+ino "glf ,irl to" daci orezint[ doi candidafi'
sistem a f

de118'000 decdt i"i'e,-"il-d'spu"ena 9.:ftl'll *'^:: loc, dac6voturile salese dis

nif qi Portugialla'
i este rn vt

t n cadrul cAtorva circum1l. ".1 scrintii cu doud sau trei locuri. trnqr populafii minoritare care riscadHfitpliyelg

tru locuri, unde-419g[!o;[ ffieinic obfinetrei clin i- feneral, Partidul

S(RUTIN ELECI1RALE S$rEilELE 5l tU)}URt[ DE

R TP RE zE NTARE AP ROP ON ORII AI.4

cele patru locuri qi principalul s[u concurent pe al patrulea. U-afo st . utili zqt .si 'iS M atto* inainle-"*q--aAa"ptg.lgg* tgpJq7glt{5tii BTO:
Partid

Tabelul M (Japonia 1993)


Nr. de caudidnfi (e55) %din rroturi Nr. de locuri (5121 % din locuri
,a tJ. /

{ SIVotuI unr", purni! pi ,rug! \lrlt'Este un caz rticular al t'ntu I avdnd un


la

Ar#.-

PC

t29
142 15,4 5 8,1 10,1 B 2,6

t5 70
15
JI

soc
Dern.Soc Korn Ren NPI

z8
54
Aq

2,9

10
10,8 6,8

DD
J)

J)

cadrul Convenliei (1795)pentru tem neproportional cu mai mul


alegator are acelasl

Pion PLD Allii

l:l

IJ

2,5
43,6 6,7

285 L7B

39,5
3,5

223 34

1
{i

0 4ePlggianaledt}iUie
r__/

il

Iqcgl-lLg$-alege*fiecare circumscriplie av6nd un numdr de locuri , aproximativ proporlional cu populafia. Dar, la aceastdegalitate a alegitorului in fafa alegerilor, acest scrutin mai adaugd o puternicd ionalita _qb$-*ute" -qe,,g-{tre P3-{t-gg' ceea ce-l

PC: Partidul Cornunist, SOC: Partidul Socialist, Dem.Soc: Dernocrat socialiqti, Korn: Korneito (Partidul Budist), Ren: Renaqterea,NPJ: Partidul Noii faponii, Pion: Parlidul Pionier, PLD: Partidul liberaldemocrat.

'

o circumscripliecu trei locuri, cu trei partide A,

B, C repaFiz6ndu-gi influenla in electorat de maniera urmdtoare: A : 60%, B: 28%, C : l2%.A trebuie sd prezinte doi candidali qi sd-Ei repartizeze aleg[torii pe cei doi aproape egal. Se obfine urmdtorul rezultat: AL: 35%, B : 2B%, AZ : 25%,C : I2%.A ob{ine doi aleqi gi B unul. Se obfine un rezultat apropiat proporfionalitSfii. A@s mai ates in grdremu l a fost

joc strategic. Pent{g"B:Qi ngril*_ng4intruIl Lqmerul dg.tn rL


inf{e.Jn_Belidtrebuie

Acest scrutin s-a derulat in cadrul a 130 de circumscripfii avdndin medie intre 4 Ei 6 locuri. Rezultatulglobal a fost destul de apropiat de proporlionalitate.Dar foarte multe depindeau de parlidelor de a se bate in ceeace devenise capacitatea un adev5rat sd gtie sd-giaprecieze numdrul de voTuii
sd fie capabil, in fiecare circumscripti -pd'16fi'FeG-,

(@D sd gtie

utilizat in Iaponia intrc-:llii-1@sl

printr-qn scrUtin mixt maiolila{-pJoqprlifrnal.$5 observim acum rezultatele ultimelor alegeri legislative japoneze care s-au desfdEuratprin acest sistem, qi anume cele din iulie 1993 (tabelul M): 6a

Ei islasiiljnlgg4.

sd apreciezerepaitilia voturilor intre partidele concurente, pentru a putea determina numdrul de locuri pe care le poate cdEtiga,pentru a-gi fosemna corect numdrul de candidali cu care intrd in alegeri, @ re fie capabil sd-gi repartizeze alegltorii potenliali aproximativ egal intre acegti candidali. in mocl special PLD Ei pufin socialigtii au trebuit si probeze mari capacitdfi de calcul si de stdpAnire a electoratului 1or, celelalte parlide neput6nd spera la mai multe locuri intr-o circumscriplie. Partidele su4!_sbligg!g._S[_
69

Srsttt4EIE EL[C\1ML| DE SGII\N 5tht00uRtLt

AU ON P P RO ORII EA RE ZENTAR R EP

num5rul cand

ilor la posihilitatile lor reale de


aga cum o aratd exemplul urmltor:

- E x e m p l u d e ca l cu l g re E i t a l PID pr in supr aestimar e: Prefectura Aichi, circumscriplia nr.1 (4 locuri):


NPI Ren Kom Soc PtD PtD PC Allii 89.617 70.333 70.149 65.58G 59.399 54.745 43.609 2.444 (19,7%) (18,4%) (I5,4%) (t4,4%) (13,0%) (12%\ (9,6%) (0,6%)
Ales AIes Ales Ales

p[strand finaliscrutinul uninominal cu o metod[ propor]ionald, d' * tatea proportionald. t""t ": "*d" ", " "*f este nu ot'oportional

Trebuie remarcat cd

fiE;Gttate

de c[tre europeni, au fost


rtidele

ati de. nopuJ i; ffi;;"tiio' i" t""c!ie 19l "f^'1: ^* ilni,,t:-' i:::i:; i"t*p.""1d",!',1:,"",1::*1*:f

PLD n-ar fi trebuit sd prezinte decdt un candidat. Sd specificdm cd acest scrutin mixt, pdnd in 1985. de scrutin este utilizat

i#;"#:$;#;i'Ji;;ffi ffi
trt'':rimetocl5,

in aceast[ raiiune, Penamerican este indiautor numeG eventualului

rite

cat intre Paranteze'

Diferitel.e

sister;re propor{ionale

Metodele

Ptin coeficient

te'numdrul de ffiii ionale sunt considerate


candlda

pentru fiecarelirt[ tun Pentru fiecare tie,

ffit. l rirytaru are }ista are

tilie a locurilor pentru a atinge acestobiectiv.Existdo margjlversijut" de *"tod" pgllgrtlgnule si" de- mffi Ultpo4ionate-Ne vom ocupa pentru inceput de patru din cele mai importante moduri de scrutin proporfional,apoi vom studia c$tevamoduri de scrutin propo4ionale mai co*pl"*", care combin[ fie mai multe din acestemetodeproporfionale,fie combin5
70

JamAq locu
iocutitot neacord'ateprin coeficient'

caldeosebesc Prin modul de modalit[tile de atribuire a

eqlgcel-gblirq -PI* rPrtll (,cD cel Trai-sirrnplrr coericientul ttt"unAgllP]lg fr tVt tn rie-cgte dintre numdruldeffiun;xpt't"*te

7l

( /

DtSCRU\N EU(\1ME 5l lvl1DURIlI SSrEn'lELt

R EP RE E il TA REA P ROP O RN ON AU

num5rul cle locuri de


este defriifrrit( simnlu -+-precddere sunt coefic \ q) cientul Droop (Q=ffi(L+1))+1) $i --I

ent ach-Bischoff (Q=V/(L+l)), eoefi-

Trebuie remarcat cd coeficientul Droop reprezintd efectiv cel mai mic numdr de voturi pe care L+l candidati nu-l pot atinge simultan, dacl L este numdrul de locuri puse in joc in acea cir, cumscripfie. datl coeficientul atribuirea locuiilo-r neacordate pri!

ntru,.91g*1g1ggl!ss;-Ecrulinului_991e_lo**j"inpg.-perL 99 npig*d pe tJffi dir"n ptiile gu'Jtu rtscU ei t"qF e*eq_iJr l +ti". Tlg, J"e
mic de locuri de accrdat (2-5).cu candidaturi individuale. Fiecare aleg6tor trebuie sd claseze,pe hrnletinul sdu de vot, candida{ii din .
4\r,-r.dGwF

suporteri, cu doar doi-trei elevi rdmagi pe dinafard,c3re nu erau satisfdculide nici unul dintre aieqi(E. takeman fiTalDin pdcate, utilizarea acestuisistem in cadrul votului cu buletine secretenu are nimic copillresc. Mai trebuie remarcat c[, @n rnglggg_gste

-in-p.rdinea.!J$W

scrutinelor uninominale alternative.

oud caZuri,in functie

(seutitul, voturile sale suplimentare se impart intre ceilalti candidati conform preferinfelof*Ufnq5&ele- Pentru a opera repartifia surplusului voturilor depdgind coeficientul unui candidat ales, pentru ceilalli candidali rdmagi in cursd, se calculeazd proportia preferinfelor urmdtoare in favoarea candidafilor rdmaqi in cursd pe ansamblul de voturi ale candidatului ales, proporlionalitate care se aplicfl apoi la surplusul de voturi depdgind coeficientul, pe

rimul s mod de scrutin Estevorba de unTialem prin coeficient,dar de un tip extrem de

[]ir r-g-rerr,

particular. El a fost propus prima oard de cdtre Thomas lvriqht 1 gi u

fie adaptat votului cu buletin" itt DgUg*ut.u, iq uttl

carel-a oblinut cel alesfDggfl" if-rurqra*nury4lFJii voturitor.,,rriql, un


uit

7*-Pentru a infelege principiul sdu este bine sd ne referim la sistemul Hill, aga cum ne-a fost descris de c[tre fiul s5u, Rowland Hill, care l-a vdzut funcJionAnd in cadrul qcolii tatdlui sdu, pentru desemnarea unui p comitet, de cdtre eleviJplevii trebuiau s[ se agezein spatele \ colegului pe care-l preferau. intAi s-au format giruri inegale, dar I repede, in grupurile de elevi mai importante, mulli au inleles cd f sunt suficient de numeroqi pentru a asigura alegerea candidatului \ lor, qi au decis sd meargd sd ajute alt candidat. Mai rnult, silporf terii elevilor mai pufin populari i-au abandonat pe acegtia, in 1 favoarea celui pe care il preferau, dintre ceilalli candidali. I Rezultatul final a fost cd nurndrtil de candidali necesari pentru komitetul in cauzd a fost susfinut, fiecare, de acelasi num5.r de 72

g*+dlgffi@ filend :ealna4e _pls.{ejr_in}e1.9" tg!@L;Sq pot piq{{s"-yg$[l$slxansJerahi]d*"qlesarsrsalegdtoriinu sunt obliga!!


sd rdmAnd valabi

dgl-:94 voturi reparti4te.

$gi +rsl.te.*

@Fieocit'cumscrip{iecutreilocuri,avAnd100.000rle voturi valabil exprimate,repartizate(dupd prima preferinfd)dupd cum urmeazd: A;55.000, B: 20.000, C: 5.000, D : 11.000, E: g.000.
a.t

Sislil4tlf 1LE11ML[ DI S(RUilN Stlvt1DURtIE

N AU O AP ROP ORil NT ART R Rf ZE EP

CoeficientulDroop este: (100.000/ ( S+t))+1=25.001 Trebuie sd remarcdm cd acest co cel mai mic numdr d

fie se transf ficient dat cle ra

fiecare cu un coeima metodd este utilizatd

0
A este ales cu un surplus cre2g.g9gd.evoturi. sd presupunem cd repartilia voturilor celei de-a doua preferinle ale alegdtorilor lui A este urmitoarea: B : I.000, C : 6.b00, D : 85.000, E : 10.000, netransferabile:1.000. Raportat la s'rplusur de zg"ggg de voturi are rui A gi addugat ."]9t1{i candidali oblinem: B: 1.6j6 (adicd 5.000/5S.0OO) x eg.gdg) = 21.6IG + 20.000 = 8.273,D: 1g.0g0+11.00 c: 3.273+5.000 =50.0g0, E: 5.454+g.000= 14.454, NT: 545 de voturi. D este ales plecand de la lista de preferinle secunclare a l'i A cu un surplus de 5.089 de voturi (adicd 50.090-2s.001). Acum trebuie s5 repartizdm cele 5.089 de voturi intre B, c qi E urmand a treia preferintd. sd presupunem cr a treia preferintd a celoi 19.090 de voturi ale lui A transferate lui o sunt urmdtoarele: B : 400, C : 7.000,E : 10.6g0, NT : 1.000.RaportAndla cele S.0Bgde vot'ri in plus gi add'gAncl ra voturile deja r'ate de B, c, E oblinem: B: 107+21.6S6=2l.T45 , : t.ge-6+A. C Z T S = L } . 1 3 g ,E : 2.850+t+.+54=17.s04,lvr : s45+262=BLZ. Nici unul din cei trei candidali neatingand coeficientul, se erimind cel mai slab gi anume c qi se repartizeazd intre B qi E cele 10.119de voturi ale lui c dupd ordinea de preferin!5 urmdtoare B{ care o presupunem: 3.000 pentru B, 7.000 pentru E gi 139 de voturi netrarrsferabile.in felul acestaB va avea 24.245voturi, E : 24.J04gi NT : gS1. B este ales. Mai rdm6ne de precizat cum operd
l 1 , . - - :

d"@retSgnatutui

g ,

Acest sistem d.e origine en$lez5, fiind versiunea proporlionala a votului alternativ, nu este surprinzdtor cd aceste doud moduri de

scrutin apropiate ca spirit sunt utilizate, ambelg$'Y


senatorii I ferabi votut unic transferabil e

ale$eri

utilizat in P de listd de atunci) i. Votul unic celelalte a sau


s uv srsrre^/t

tul alternativ fiind utilizat

area candidatutilor individuAcest sistem, care rmite res alianfele lor in fa{a alegldtorilor ale, incurai grir'tlqlqdgurmal'ttezuu?reteqles'erttu: dA-nd.sernnqig*nedlq.-ptgf -diA_qii

fuarf"tf*EirtanOa

Duletlnelor tn Dlus

ale{i 3.273

a doua preferintd. Exist


74

exemplu, cum sl tre cele 6.000 ale lui A, care au pe C ca

tAm

e voturi (Prima qi 55%din preferin![) qi 5t,7%din locuri, f'nt6 d,e 34,|%din voturi d'e respectiv 12,6% iocuri oblin,te de Fine Cadt (ae centru) qi^L7%, laburigtii FG 1975, fn 9i locuri pentru laburiEti, care nu s-au aliat. din locuri, 47,8% voturi clin 46,2% cu FF obfinAnd, au fdcut alian{d, FG gi 15,7% fa!5 de cele 3i,7%din voturi si37,B%din locuri pentru FF a obfinut din voturi pentru 15,3%din locuri pentru laburigti. a progresatin JL.i -ui pirline tocuri in 1975 decdt in 1969 degi sisprocentul cle voturi. Acest paraclox ap'arent de fapt. crediteazd s[ divizate' cpozilii iemut. El a permis FF in tg69, in fa.fa unei
J'O

sunt o bund ilustrpre' 196\i 1975

gSrE/vltLE DE SCRUIN EL|(\1RAIE 5l li1DURtLE

transforme majoritatea sa lelativd in voturi in majoritate absolutd in locuri, dar in 1973,in fafa unei opozilii unite, nu a mai putut s-o facd. Cu toate acestea,treUuie_nott c+ aces infailibil: |a alegerile din 1981, din Malta, Partidul National a

susfinerea sa viguroasdde c[tre proporlionaligt ,rr:::#:;: saxon[,cu toate dificult5lile de aplicare.


,/- \

/q\ -i
\\ *

lmunu

ta

lftJ Resturilecelemai puternice, IG Mediaceamai puternicd.

:glglLAceastd injustifie gravd, fdr[ echivalent in sistemul proporfional,dar curentl in cel malnritar, proveneadintr-o repartilie
particulard a voturilor intr-un sistem unde au provocat vii incidente care o_lqgl dispozifie la legeg rnul laburist sd

Pgntru aceastd metodl lg ulilizeazi c.oetEgigntql slJgrlujar-pglLm. locrtrileneatribuitese utilizeaz[regularesfurilor celor mai pute-nlcg..._. inci locuri unde cele 100.000 de voturi valabil exprimatese repartizeazd intre 4 partide in felul urmdtor: A 43.000,B 28.000,C 17.000gi D 12.000. Calcululcoeficientului: Deci avem: Q=l00.000/5=20.000.
Parlide

absoilid a voturilor va avea din oficiu 4 locuri sudinqnta


pentru urm[toare. din 1 , au dat acelaEirezultat: 50,9% Partidul Nalional qi 48,9%din voturi pentru Partidul Laburist. Din nou Partidul Nafional n'a oblinut decAt 31 de locuri pe circumscriplii, fa![ de 54 pentru laburiEti gi datoreazd noii dispozilii cd n-a fost din nou frustrat de victorie A."tt tip 0" u"o*utl este exc, gplio*n*1" .ff.$ru . sistemui pro no rt i onal. este d at-dgsagnir,-----T--'.-...

Voturi
43.000

Locuri dupd coeficient


2
1

Resturi

Locuri dupd resturi 0

Bilanf locuri 2
I

tudineaslabda circilnfrcriittiilor iiT#"mi:ffidiril;tiffi


e-F-

acest mod
B C D

3.000 8.000
17.000 12.000

de scrutrn. ul s-ar putea produce ql rn alte srstemepropo4ronale dcircumscriplii de slab[ magnitudine, cum este cazuLS+anielde exemplu. Dar celelalte sisteme sunt totttsi compatihile.+Lin gene-

28.000 17.000 12.000

0 0

ral funcfionea@e
- - . . = : - ' - + - ' - r % -

mai mare *tggi1g$jlp.-

aafi, acesfe-Tffi-cultdfi nu trebuie sd disimuleze marile Orrc-ianrn calitdti ale votului unic transferabil: alegdtot'ul, spre deosebire de sistemele proporfionale de listd., cd yotul sdu pentru un candid.at nu va serui Ia apgerea unui candidat aI aceluia,,sipartid, dar pe care nu iI vrea, {bgwitgrlle&lgl:rk ime un vot "transversal" selectionind candidati din ticle diferite, dar care au acee litdfile acestui mod de scrutin explicd
76
,il \ ft) nermttZate$dto^,lli ,

- asigurd
.a.adeseori capricioasda reF ---'.r**:-**ffiga cum aratd urmdtoarele doua exemple:

{@intr-ocircumscrip!iecu5locuri,treipafiideA, B, c obfin respectiv 61.000, 29.000 gi 10.000 de voturi. coeficientur estetot de 20.000de voturi. Seobfine repartifia urmdtoare:
'aa

ststEt|ELE ILECT1MIE DE 1CRUnil 5til1DURtIt

PROPORNONAU REPREZ{NIAREA

Sd presupunem acum cd circumscriplia cAEti$[ un loc suplimentar 9i trece la 5 locuri. in acest caz ne $[sim in siftialia deja cunoscutd mai inainte qi gtim cd repartilia locurilor devine urmdtoarea: A

3 , 8 : 2 ,C :0 . C u

Dar sd ne imagindmcd, ra alegerile urmdtoare, A pierde 6.000 de voturi, din care 4.000in favoarea lui B si 2.000in favoarea lui c. vom aveaatunci:A : 5s.000de voturi, B : J3.000 de voturi. c : 12.000 de voturi gi urmdtoarelerepartilii ale rocurilor:
Resturi I Locuri

i-ntre anii din Congf,esau descoperit c[ reprezentarea stafului Alabama riscd sA fie amputatd din cauza acestui fenomen (Balinski qi Young 19BZ). inmulsrea acestui tip de probleme qi protestele ener$ce ale aleqilor care-l it ro"un pe Dumnezeu pentru a blestema matematicienii pafiizani ai acestui sistem ("aceast[ crimd pe care ei indrdznesc s-o numeasc5paradox") au clus la abandonareasistemului'

scrutin, respons abilii

CASI!&!{J.000de voturi in ptus,partidulC pierdeloc'l sdu in: timP c


cele S locuri. ac Sd presupunem aceeasireparli{ie a voturilor ca un coeficient de 25.000 de rroturi, rrrmdtoarearepafii{ie a locurilor:
Locuri dupi coeficient
a

t
?

unul cLinceie mai Putin gf. pag. 91). EI este

niveiul se totaJEeaZE--la
si Cipru.

1 '4 f,. | ,_y+- , i"tod'a cetei n,,'t P'litinic"


,(ieioda

-;AD

Jefferson 7792) \*--

Partide
A

Voturi
55.000

Resfuri

Locuri dupi resturi

Bilant

5,000 8.000
0
I

B C

33.000 12.000 0

12.000

rnai puteinic rest, re ob1in"urm[toarea repartilie a locurilor:


7S

@plu

utilizat pentru a ilustra metoda celui

7A

DE SCRU1ll tlICr1MIf 5l lvt1DuRILE SISTEIilELE Atribuirea celui de-al 4-Iealoc 74.333 Atribuirea celui de-al 5{ea loc

EP RE ZfNTARE PO R AP RO RII ON AU

Partide A

Voturi 43.000 28.000

Locuri dupi coeficieut

Total locari

seriede numere,denumile iivizotl LopqrileSunt Alrihuite listelotin ordineanumerelor.spl-q:-mgiS.nariohfintttedupS-a H peralie.-'\--'-, ($rv \-^-

,
I

r4.333 14.000 8.500 12.000

3
I I

14.000
17.000

"t

odq d' H oi aj |i riftZis oi77Wt

c
D

r7.000
12.000

0 0

12.000

eria divi

r es te s ui ta nu fffielui precedent)permite inlelegerea sistemului:


2
21.500

din voturi, A loc cu 12%din

Partide/ Divizori A
E

3 14.333 9.333
5.666

^
10.750

Locuri
J

1986.Ea este

43.000
28.000

8.600
5.600

14.000
8.500

7.000
4.250

C D

17.000
12.000

3.400 2.400 0

6.000

4.000

3.000

t
*@S@n-e"c-qlg!F---unavant4^considerabil-:rrarilor -."td rezultatele ultimelor aiegeri (1993) cAnd *; pg{ffi-& " din locuri (159/550) cu 59%clin 45,4% a obfinut FffiOut Socialist (141) cu 35,1% partidul din voturi, in locur{ din 40,5% Popular voturi, (18) cu locuri din 5,1% decat obfinut timp ce Particlul Comunist n-a g,7%din voturi. Nu toate micile partide sunt defavorizate.Exact ca 9i in cazul scrutinelor maioritare, datoritd forfei locale pot, din acestioc, sd-qitragd spuza pe turta lor: la aceleaqialegerlr Partidul Nafionalist Basc a ongnut L,4%din locuri (5) pentru 1,2%din voturi 9i partidul din locuri (17) pentru 5%din voturi. catalan Convergen!{ gi Unire 4,9% in acest caz nici nu este nevoie sd se meargl mai departe de al treilea divizor. Primul loc este atribuit partidului A prin numdrul 45.000,al doilea partidului B prin 28.000, ai treilea partidului A prin 21.500,al patrulea partidului C prin 17.000qi al cincilea din

situa ie echivalentd

(met a Metodele
Princi

prin

divizori

aici o iL Se__regdseste mediei ce idelor mari.

al acestor

Nici intr'o cir.- aceastdmetod[ nu qlte scu!!!i jgjglgdgruri' cumscriplie de 5 locuri dacd repartilia voturilor este: A : 46%,B : Z9%, C:2l%,locurile sunt distribuite astfel:A : 5. B : 1. C : 1. Dar
a1

BO

1Srfil[LE 1LECT1MLE Stil1\uRtrfDtscRUilN

AU RII ON P ROPO AREA R E PRTZENI

gl""
i:'-; \

dacd repartifia voturilor este: A : 48 %,B : 4g%, C: I%, distributia locurilor devine: A : Z. B : s. CeSlg4ld_le,partidutA piercle
lla
- \

iocul s[u in favoarea ltii B.

@i

rti

0 ) Metoda , --/

Sainte-Lagile

(rnetada

Webster

tjg?"-i)

Denemerca.
Diferenlefe sensibile rezultate Ia atribuirea locurilor prin aceste patru metode at6t de apropiate ne aratd importanta aleger:ii metodei utilizate, dincolo de simpla denumire de rcptv entarep r oPor{ i on aId.

francezSainte-Lagii", iit

1.-

S5-1 apticd* @
Partide/ ulvlzon
d

precedenr:
Bilant locuri 14.333 9.335 5.666 4.000 8.600 5.600 5.400 2

T"lzg}";f;
qe plexe: cele car_e_ atiiffiire a locurilor ( t fuoatl \Y cle scrutin proportiona-I

45.000 28.000 17.000 12.000

B C D

2.400

d"e-"qqsrs$ege.
cu rllgi rnul-te niUelvrtlocurilor

rea locu

mari restu e asemenea,cea mat

ntru

in Heng]+l.. lqsl--LqP3"*123"194ppF"c-s--as in acest sister.n. :ircq!t)s-g$'Jt:1l9*dg to.r,ffilritt

yprairrlnpar; .. - Tpju!i,-u''ii arr crm*UdelAl*Ageasfi_rnetodl_plea tllelor mici si au pryIe&!_ie o rnodifice. Seria cte oivizoii a

jrJlenar*-rL.cuc]}-40: bEa,j:_*-e@aezd*re.sJ-u.r,!le*le-g!991dc g1.,1S .ijlpiji"" gee-g1sjiq lqsire$e-gerq.lltsto-h.e r.'iiptiir'" ae r ui x-lo curile neatriburte p1in-999!igi 9g!S$1
clistribuite functie de r es tur i , c u ai ut doi celui de I une

,aiutl"

Partide/ Divizoli
A

7,4 30.714
18.571

Bilanf locuri 8.600

I
I

rve
Moduri

t4.333 9.333

B D

5.600
J.4UU

12.r42
8.571

s.666
4.000

ff'j.;i;f;;1'ffi;ffi1 @r de--d-eJul*! un scrutin de acest tip p-gniru aleg.e-rilg


utilizat

2.400

i;t iWn

rIl i o o.n n aIliitt atte e:: o pu t 9Jq i cd p r o por / t r , h p l r r tVII) V I I ) au-demtff a 1ld-eTTfiSffi't' ffi (tabelul

8Z

DISRUTIN ELE(\1MIE StstE/tEL[ 5tlil1DURtLt

R P E RI ZfNTA RE AP RO P ORII ON AU

Tabelul VII (Italia 1992)


Partide PRC
PDS h'ocente din r,oturi

l\urndr de locuri

Proceute din locuri 5,6


1a

5,6
16,1 13.6 2,7
ti

35 t0T
92 16 16 27 L2 l7 206 55

PSU PSDI Verzi PRI Rete PLI

14,6

2,5
2,5

nal, tn Seneralcu un tur, iar cealaltd parte din locuri, adeseori jumdtate, esteutilizatd la aI doilea nivel de repartifie, cu titlu de compensalie, pentru a atin$e cea mai puternicd proporlionatritaie posibild intre voturi si locuri la nivelul compoziliei globale a adunri'r'ii. Se calculeazd numdrul de locuri la care are dreptul fiecare partid proporlional cu numdrul de locuri din adunare,in funclie de numdrul global de voturi pe care le-a oblinut, I,ocurile te in

4,4 1,8 2,8 29,6 8.6


:].J

4,3
1,9
t7

iiffi f"fjl.Ef con

.3_ur!g in final atAtea locuii* Ia cAtel-rg oreprur. l maiEnoscut dintre

de-csl-ttetlcasligel-:gcit',@

DC
Liga Nord. MSI Al!ii

32,7
8,7

34 73

5,4 2,1

6,4

srnnaree-.deputaf i I of fe. ..d.e e r a l i d i n C a m e r d ( B u n d e s t a g ) .I n a c e s t m o d d e s c r u t i n alee'Itorul serveste la desemnarea

PRC : Refondarea Cornunistd, PDS : Partidul Dernocratic al St6n$i, PSU : Partidul Socialist, PSDI : Partidul Social Dernocrat, PRI : Partidul Republican, Rete : Miqcalea Antirnafia, PLI : Partidul Liberal, DC : DernocrafiaCreptinS,MSI : Miscarea Sociali Italiand,

656 de deputali, alegi prin scrutin uninominhl cu un tur i n cadrul a 328 de circumscripfii, iar cu aI d o i l e a a l e g [ t o r u l alege o listd de partide. prit_aceslullim
itate urile care rdm6n drul de

Cele 650 de locuri de deputali au fost atribuite in cadrul celor 51 de circumscriplii de bazd, utiliz0nd cg9.figi.eplql. I"1gper"rali. In rea deputalilor, arondismentete

Locurileneacordat_e*_49_fgq-Lalrihuils--Ia^nivel.de-{ari*pe-b.aaa

g- qgfrl .al:ibuit_g.l q . n_ivsi mpl u. Locuri l e__1gM-q elul.-provinci+lor, plecdnd de la resturi,utilizAndsistemul d'Hondt. /^ I t) Sisternele }-_proporfionale de cornpensare

dreptul in fiecare Land conform proporfionalit[fii, ceea ce se intampld aproape intotdeauna, situa{ia se rezolvd acorcldn-

Iocuri su la nivelui Landului mai multe locuri de circumscrip1ie dec0t numdrul total de locuri la care are dreptul, rocurire suplimentar e ( uber hangm andate) i i s unt pds tr ate pes te total ul gener al.Di n ac es t m oti v , i n 1990. C D U a obfi nut 6 l oc ur i suplim enta r e i n par teade Es t a Ger m ani ei , num dr ul total de
locuri din Bundestag ajungdnd la 662. pentru a avea dreptul a5

derate uneorl, din

m let proporfionale, au fost consi r e s ea l 6

I
I

lonale.

din

parte atribuite in circumscriplii cu scrufin unlnomF

a4

'SIE/UEIE EIICT1PAIE DE SItyt1DuRltf SCRUflN

AU O N ROP ORII P RE ZE N,TAREA R EP

tocurl p" clrc Rezultatele globale ale acestor alegeri au fost urmdtoarete ltabelul VIII):

I@p arti d-lre.hulesn oblr-ng..5' vptutils . fli-n,. s{.qngqle-&_4Ly4 nafional (in mod excertlonal.?n t qqn pragul trebuja .atinsin ambele qnpslp_psrti., ds Fsr.rsi-[esr) sau trel

tr r r deter m i nar eapr opor !i onal i ta!i i gi obal e.W in 191.9rdin-Fundestag lizat si Dentruprimele alefleri . "..

Acestsistem"u Tgri --tojL . 1u-Y-{91q.-.lI9J-9} aln-rgIrigasa.. combilati,e o illf-"-prop--o-4iqnAlitale--$L 4uselGTiincl e!s"f IIJ+J JI te-b 3-dac4 il ,pg-! t&-vsrsfunse-$* t

Tabelul VIII (Germania 1990)


Partide vofuri 36,7 7-l
11
JJ,J

".qssrcistqn-sgr]@Jlerish$: vot dubTffiihiC nr;jm

Locuri directe 193 42 1 9I


1

Locuri prin cornpensalii 75


q

Total locuri

% locuri

CDU
CSU FDP SPD PDS Alianta 90 Verzii Republicanii

268 51 79
9?O

40,5 7.7
1I , 9

78 148
IO

36,1
,A
1'

teazd cd se va intilmpla la fel tn altd parte, Nu este mai pulin tip de scrutin esfe f

fri fost niciodatd aplicat in RFG,dar nimic nu $aran'

AA

LI

1,2
3,8
>1

sistem de

tilJ;

prin referendumi4 19-95 un s i s tem

Arlii

2,1

CDU: Uniunea Cr-eqtin-Dernocrat6, CSU: Uniunea Crestin-Sociald,FDp: partidul Liberal, l.no:.-Soc]atlDepogralii, PDS: Partidul Socialisrnului Dernocratic. PDd si Alianfa g0 (alternati'e din Est) atingdnd pragl'ulde 5% in partea de Est au reusit si fie reirezentate.

francez a apErat mult t i m asemdndtor.cu un singur vot (sister4gl Weil-Re cele doud rdzboaiq ffilre

Proporlionalitatea intre voturi qi locuri este foarte puternicd, chiar cu cele 6 locuri suplimentare ale cDU, rezultat al puternicii dominalii a cDU in Germani;r orientald. Aceastaa oblinut 40,5%din locuri cu 5g,g%din voturile reprezentate qi B6,z% din voturile exprimate. Fdrd cele 6 mandate suplimentar"e,ea ar fi obfinut 39,9%din locuri. spD a oblinut s6,r%din locuri pentru 36,5%din voturile reprezentate gi ss,S%clin voturile exprimate. Diferitele Landuri utilizeazd sisteme asemdnrtoare pentru desemnarea adundrilor locale, cu un singur vot (mai pulin in Bavaria), rezultatul votului din circumscriplii fiincl utilizat pena6

Rolul in unele sistemePro


itizarea locurilor scr

p,Y$giurilor
rag nafional sau de ctrgg$-

flrag ested" S-elutt! circuTq ryet nalisg (sau 12% in

i@u'd.@

ifr-Liechtensteiili de i.z&-in :l19t


a7

gsrtfiElf E|ECT1MLE 0ESCRU1N 5tt41DURil[

REPR E ZE NIAR EAPROP O RN O N AU

ati

n 1969,in RFG,partidul tati extrem6 dreaptd NPD, cu 4,3%din voturi, a pierdut intrarea in

inghe{Andin acestfel o parte din voturile de dreapta, Bundestag, devenind astfel minoritard in locuri, fatd de alianta SPDaceasta FDP(tabelulIX).

Tabelul IX (Germania 1969)


Partide SPD FDP CDU-CSU NPD %vofuri 42,7 5,8 46,1 4,3
1,1

Numir de locuri (496) 224

30 242

pqlgn%ej_(!, tn lerirc care au cunoscut totalitarismul comunist -siau fost mult timp private de structurile politice democratice, construclia forlelir politice de coali{i" Iaborioasd., fiecare ""t? Toate modutile de dorind sd fie reprezentat pentru el insugi. scrufin care vor sd restrfln$d puternic accesul in adunare aduco grav d amenin,tarereprezen tativitd{i i acesteia. i mod de @ ecelary scrufin poate avea efeete foarte diferite in fdnctie de tara in eare esti aplicat: in !5ri1e democraticeale nuropei occidentate, pragxl de 4% sau 5%nu a dus niciodatd la indepirtarea de la Fprezentare a unei proporlii atat de mari de voturi exprimate. (S Schimbdrile leS,ilor electarale nu modificd. mecanic si imedial comportamentul alegdtorilor.

sl pot Jpse--uei nslwrl*rirypele--din-alcesle*b co qlgerg-si

Altii

Impactul diferitelor

sisteme

repre:ggldrli a_ipronpeun sfert di"_r"f.1@

i
lupta-6-ntra dispersiei voturilor care a marcat alegerile din octombrie 1991 (19 partide au ajuns in Adunare, cel mai puternic obtinAnd 12,3%din voturi) s-a hotdr0t utilizarea pragului nati dublu: de 5% puteinicd a opiniilor nefiind desfi

0 mafe'Cd

(Particlulsocial-democrat) ex-comuniEtii si Partidul fdrdnesc au putut dispune de o majoritate de 500 de locuri din cele 460, in timp ce nu reprezentau decAt 56% din voturile exprimate. L.r dtr"* " aa

tudinea creEte. Pentru a ilustra aceastd concluzie,sd reludm, utiiiAffiTdffcelei puternice mai medii gi cea a celor mai puternice resturi,exempluldeja utilizat al circumscripfieiin care 4 partide A, B, C qi D iEi disputd voturile qi anume A: 4S%, g: iB%, c: L7%, D: r2%.Dacdsunt numai 5 locuri de repartizat, cele dou6 metodedau rezultatediferite: prin metoda celei mai puternice medii A are 3 locuri, B 1 loc ca gi c, in timp ce, prin metodacelor mai puterniceresturi,A nu are dec6t2 qi D obtine un loc. Dacd sunt 60 de locuri de repartizat,cele doud sistemedau rezultate identice,foarte apropiateproporfionalitdlii matematicecelei mai exactegi anume:A cu -15% din voturi obfine 26 de locuri (adicii
a9

FdrdsI lilrem seama de_qfg:tql prAgElui. seJgsle constata c[ proportional KternelF e urin tlivizor sauF', loate "G'FlGiitriil ve4g'gg-PrgpIrtiolalltatqg mate-maticd purd.atrurqic4lC.magni.

SISIE|z\UE fLECf)MLI DE S(RUilN 5t /,41DURilE

AU ROP O RN ON E AP PREZTN IAR R E

43,3%), B cu 28% din voturi obline 17 locuri (adicdzB,B%), c ctt rT% din voturi obtine 10 locuri (adicd 16,z%) qi D cu 12%din voturi obtine 7 locuri (adicdII.T%). p p,c.6.ser+ltinelol-*"_

C ore sp onden{ a fntre tno durile de scrutim


Este interesant de observat corespondenla intre diferitele mocluri cle scrutin atunci cAnd sunt aplicate intr-o circumscripfie

l1

^H_-Y#-!""t^-t*{gite*,f-s.l.l"l'dtnea,cu{.31.,9re-el9P{9 slstenlulut_ srstemului.

f-: ili ;!r A-

(9 ev. cit g;.qg llt1|/ineg-,c1-e-.s!p, i', ii pffi+aleti+d-g.Aee"n,eet"asi"#Jutraf ^diferj.Lde*sufieme".pm,-9u^alt,t .r:J_qrp_r,-,ij:e;_#


r{g.Lg-(Rae, 1971).Raliuneaeste extrem nli *r*:",'.'.
mlct" cum

S,.'li

-x**

CX_g-^!_c_{g_.sJe uclinea cu atht cregtep r oport i onalitate a Sagrri.f Iplurinominal intr-o circumscrtptiew
urmdtor:
Scnrtin majoritar phrrinominal Plurinorninal cu un tur Scrutin uninominal Uninorninal cu un tur Strutin pmPorfional sau preproporfional
Vot curnulat Vot lirnitat deci unic RP de listd Vot unic transferabil (Sistem Hare)

rn un

ul de corespon-

s!PJ.9{s.u'sstn!i^pa$Hds**4-dffi ffirfra

slstemele I

nivelul unei circumscriulil

azate pe metoda Sainte-tague, sau cea a restuiiloi celor mai puternice, dacd acestea sunt cdteodatl

. In fapt, exact ca si in cazul

Plurinominal

alternatirt

Uninorninal

altenrativ

Plurinorninal cu doud tururi

Uninoruinal cu doud tumri

t clasifica metodele unic transferabi intepulernice. Mai mult, a fost

ele corespund,in qcelg$i !l

celei rnai mici majoritdli

priE-ffiiinele
nalIIatrl prln

majoritare
scrurlutsrlJ plutrur !rurrqrc' rr uL

mai-mlEi-frbPorIiorrLLs^' ",:::--5;=i-*

{il demonstratcI votul unic netra

;::

este

.ffi-ffiicoloaria

erori de anreCieresi controleaza_r"epeE:lilja,"VQlUrilor bi (Cox,

cand treproporlionalitatea creEtepentru c[ magnitudinea.scade.

1 fil-ne-situem in iogica majoritard9i

SiuA

cem de la coloana3 la coioana2 ne situdm in Iogicaproporfionalfl pot si proporlionalitateascadepentru cd magnitudineascade.se -@oate scrutinefe PruPorlionale' ffatard de sisternui Hare,corespftd sctutinelot'uninaminale cu ; G _ffiItvamt cumulativ Ei iotul limitat (votnl unic netransfe fip proporlionatr pentrw cd propot',tionalitatealoy iilrn "u}ffi"
gl

90

SRU1il DE IEEECTIMLE srsrtr4f 5t/'41DURIIE

R R EP E ZE NIAREA P R RT N OP O O AIJ

pr* scadeo datd cu mqlnitudinea, fapt care iustificd numele de unde atribuirea locut'iloy @toate scrutiiele iroprrfirnale; filcut de cdtre candidalilar -iigetoyi Iiiri pirtide depif,dede clasamentul sistabelului)' (Iinia a doua a sunt in corespomden(d (coefi' temul Hare corespunzhnd sistemului votului alternativ iiintut Droop, in iadrul unei circumscrfilli cu un .loc, fiind e$,al -@tu.gxistd sct'utin ptoiu maioritafea absolutdplus un rrotl; por(iinal co*espunzdtor scrutinelor ffiioritare cu mai multe tururi,

se relevd,global,adeselocurile ocupatein CameraReprezentalilor pentru cele doud mari partide, de voturile ori destul de apropiate cu toate c[ scrutinul utilizat este unul uninominal cu un tur. r{ionalitatea S,lobaldpoate deci pdrea puternicd, dar (nropo , I I nivelul scdzut al indicelui de reprezentativitate o distin(,e de cea L a unui adevdrat sistem proporfional. f

,\9

Mawa'tonio

Sg consider6 cd un mod de scfulin ste-m.ai mult cau mui

Curn sd aPreciern justelea unui sistetn ele ctoral?


in mdsura in care ideea reprezentdrii propor,tionale se sprijind p!epe c5utarea unui sistem electoral mai just este necesal s[ sistelq-wlu4-e m[m in acest ' AZam. sub acest,alp

pu[U q1grrotgp_ dg cum respect{,in rep3lJ.ili3;]oculiieJ, i4- fuqct1g DacdpA$idui 4*a-oblinut .mai mrllte i erarhiarepafr iligl*t.lglgtilsr*. B;EGriiffi*;i"*'eiitor canadiene din octombrie aciililiie*diiddl' eximinat in capitolul precedent, l55.3ffi-le-am arat6 c[
scrutinul uninominal cu un tur n-a prea fost molrelgg. fie$at de

u@-'-ref Fll"iaSl"P'p*3.tsJg!L"s.4--qrba-.mal-mdte-"ls

.e j".t4g*l$G!9ui;i9gtgr3!'-oiu tocuri.se poateconsiclera in terii:

@Ws-tj[srialEi-n

dupe[re! I$ - . p1inc-!pal-

a}-;rE

s fafd-d:e-ar.dineil ilpr""q*sp"-fl-te v@qnnhlirule,*dantu-taf-e-iI:tr_e"parlils.,;e-p_*f eJ:Jli"c'e,_k_gAt.._.


atunci cfrnd o face i,

| )naicele ,( -\J

de repreTe4tqti.Yilqte

Prin indice cle reprezentativitate mnfa-Tfmfcd aceia alegdtorii C-fecflV au vo alegi.,-*s-4-9. ilsH,-ffii llsta care
acesta a for

6\ l9

Praporlionqlitoteq

numf,rul t ilominal cu un tur, sd presupunemcd avem urmdtoarelerezultate


C : I7%, D : l2%' Numai A intr-o circumscripfie: A : 43%,B : 2B%, Dacd in este 432,i. reprezentativitate de este ales, iar indiceie sistemul dupd aceeaEicircumscripfie sunt 5 locuri de repartizat d'Honclt rezultatele vor fi: A : 5 locuri, B : un loc, C : un loc, iar D: nici unul; indicele de reprezentativitate fiind BB%. rat

ynui,s'l1g*3.:el _H"gp_o rlig_T.[t *S: :WF#o


proporfional5,a mediei c!&L@!

pus.ca-in dice .

d e d r s p r o p o r l r o n a l r t a t em a @ diqtre propo4ia_ loctlllffii proportia voftrriler-.pefrlrrr arela$i nartirl Metoda sa

puternice, urmdregte mini-

mizarea acestui maxim. @t"Gd diferenteiorpeansambluDal-$-ilg-r,q-pdtmt"lorintrepropor,tia


gi-eea locuril_or pent tativi
diferite

datori
92

i sunt extreni.-cld-ltbfezenor doi autori asupradispro-

9sffl'ttlf EltCl0MLt5t l/l1DURllE DE SCRUilN

N AU O PROPORN AREA RE E NT REP

poaionanteF a
tlII 9I- d tlj Le--cel9*4qBA*prcp aqii -pe&tru --$gln1g*Lggg_e* Pentru a sesiza bine cele doud concepfii are proporfionalitdfii care se exprimd in metodele d'Hondt gi sainte-Lagiieqi indicii lor, si compardm rezultatele in cazul unei circumscriplii cu dou6 locuri unde doud partide A qi B iqi impart electoratul in maniera urmdtoare: A: 70%gi B : 30%. Metoda d'Hondt sau cea a mediei celei mai puternice dd rezultatul urmdtor: A : 2 rocuri si B : nici un loc. Metoda sainte-Lagiie, precum cea a resturilor celor mai puternice, dd urmdtorul rezultat: A : un loc, B : un loc. Dacd se studiazd acesterezultate, cu cei doi indici de disproporlionalitate d'Hondt gi Sainte-Laguese obline:
Metodd /lndice

l"

-gr.wrcrss-sssL

qi r$at de catre 10,(1991):!uS'38-40) (M. Gallaguer, Studii Electorale unde V, qi L'rePrezintd : t = J[i>tv;- L';)2]1, 1994) (Lijphart, A. -- Lijphart piEffiifn voturi qi cel in locuri oblinut de fiecare partid i.

prin

aleqilor Desemnarea rePrezent are ProP orfional


tso

d
decSt

Problema atribq!$

D'Hondl 1,4

Sainte.Lagiie 4,43 0.19

D'Hondt Sainte-Lagtre

T,7

pi#

doud viziu ni dif elils

In-4cest caz limitd, fiecare @ispurportin., nalitate a fost minilniz.at J)rin - metgd_a. Jsre.spunzitruarc Aver.n
,-9-_----:

{oportlonalit4lil $Udpsldespce "gggplgtd,iqp

t, ag ii e i n c ea r c d s d m i n i m i z t n.p. n.Undr:ld*-d,e,*ale.g"dto;nt" ry_rgLep*gn$Ii.^Trebuie remarcat cd dacd ne intereseazd


reprezentativitatea rezultatelor in ceea ce privegte ]ocurile, la cele cloudmetode, in cazul prezentat indicele de reprezentativitate este prin metoda dTlondt de numai 71%,intimp ce prin cea a bi strintelagfre este de 100%.Trebuie totugi sd remarcdm cd !r acest caz metoda. drlondt gste mai monotond. dtlonctt propy$i mai r-nqlli. monotond. De atunci afunci air au fost propusi multi i!$li.gj: indici: cel mai corespunzrtor pate a fi indicele celor mai mici u[trate
94

atg-$:!tor! s-e-fl'fl"llu-fdIaIe-s-F,Iig+etxzg!4,]*--e leert*ri:p.ullnp*

i" ltuliupa"ai" t995,


95

Df SCRUilN ilftl1%Lf 5l /vl00uRlLE SIS'tElitLE

I
0

voturile tuturor candidatilorde pe listL Locurile sunt,atribuite.Illtr$liEte d-up"L -carrdi, rnetorlad'Hondl gi d-iFtribuilei+.cadml gcgleia$i.liste permite cisfem *4cesf _VqtUfi-. voteze pentru un candidat in cadrul aplicdrii ale$dtorului s,ri'

DE SCRUTINMIXT MODURILE MODURILE DE SCRUTIN SI ,_ CU FINALITATEMAJORITARA


Prezentare a scrutinelor tnixte

cdteva modificdri) si in ltorii au at6tea voturi cdte Ei pot vota pentru c4q{ diferite $i sd cumuleze dou{, vo_tqg peqtru acelagi candidat. Numirul de voturi al fiecd

yggry *jgrYl +$ icisun-t,'9 de.qp-Ie .ssrq+tg -B 1" | "yg,Tb . u." g4qb151[ i u "r.r-rst_qda Iasi t i mn. de .eo{U9-Alie-e_ eduU[riLif ce -*ff;.t"ri.
scrutin pe baze exclusiv majoritare sau proporlionale. Rezultate ale compromisului intre opliuni diferite gi adesea contrare, put6nd fi adesea repuse in discufie, e&. qqnli4Ua s4_fie, cr:Lticate ql. Cu moduri de scrutin mixt utilizate pentru alegerilelegislativedin 1919 gi t924, pe urmd cele din 1951 qi

in-sdrgl_

tljl-aspst-pruor+1{-El .gn.alpgqt-prop!.rliong!,eceite scrutin @ mult mai pufin dec6trnodurilede

ligtelor. locutile .s]tql?t{ibu[e carldi$-atilor c*]:e q,gpblin"utqel Jnai -ryj-e*voturi.Aceastdmetod6, propusd in Elvelia la !trqlg."J[U,m.if6rqitul secolulu@rul Hagenbach-Bischoff, este cea care dd cea mai mare libertate_.alegdlorului _inelegerca rinla unui tEELJ]a partid gi sd-giexprime totodatdopinia asupraunei chestiunide. care se ocupd mai multe partide, aleg0ndcandidali ai diferitelor partide care ii impdrtdEesc opinia. @ffis terrte, reprezentarea proportionald r" .lo""d"l,.f".je4 _ "
DilA CU Aregerea personara a alesulur de catre alegator.

"

-^' ----:\* .-* rn '['arwan, pe urmd in Europa de Est,

-;:--------i

outat scrutinul mixt in


trazice ca aba t scrutinul utilizat

mai vechi. Italia si Ianonia au Acest val recent nu cona

, pentnt

favoarea unui scrutin care, total dominat de logica uninominald cu un tur, nu mai are decdt aparenfa de'scrutin mixt. Expansiunea recenti a modurilor de scrutin mixt, pe care o putem constata qi t5

StstE/tELt ELEff1MLt St/ytLDURtE 0[ Wm,t

Ia nivelul aleeerilo -",t. "este "'u'rurpille' mal in.Franfa Italia rraria Franfa (din (1eerr, (din1gB2) 1eB2) qiin r si [ff?'i,::i,l];'*li-:].: _1.. l" in "(19g5),

ltt1DURlLf 0ESGUnilMXr

"*"ffi moa.,.i a.''rtlll*"':::::lr:l 1 $ds_i "&


Aces

antajele amheloi

a.

contrard. El poate rnonopoliza re Iate, b enef i cii nd de-re zult a[E'16-e p -afenornen s-a produs alegerilor

zonelor pulin popu-

difeiiie@

climpotriv nut majoritai

-constituieo categorieo nal se ace aplicAnd

te ciiEilffiFdi

ii;itr,
twoa,urile
,tE

al*ryrsdulu-t"dffi?
I-IlriJricicf^* ^--, '.-*.--x-

Iocuri din 36 cu 3 5 , 9 %d i n v o t u r i , f a l d d e n u m a i 1 2 l o c u r i a l e P a r t i d u l u i I n d e p e n d e n l e i ( c o n s e r v a t o r ) c a r e o b t i n u s e 4 5 , 8 %d i n v o t u r i . U'tilizflnd scrutinul majoritar pentru desemnarea aleqilor in zona rural5 a fdrii, in timp ce ale;ii din oragul Reykjavik erau alegi prin proporlionalitate, s-a favorizat acest fenomen care s-a reprodus i^n 1957. cAncl Partidul Progresului a oblinut 1g locuri d i n 4 9 c u 2 4 , 9 %d i n v o t u r i , f a l d d e n u m a i 1 7 l o c u r i a l e PartidttluiIndependenfeicu4t,3%dinvoturi.@ modificat in lg4lpentru a fi complet abandonat in 1959 in f aygglgq reprezentdrii propor,tionale. In

@ffiffi

de
ury combinarea
nal tn circu numdr ma

mentele cu 5 locuri qi mai mu_I!g{ca de exemplu Val d'Oise,

alegeri le au loc pri n rep-re ze-nl"11g,Ifp-pg r1ioeald.-cu*mdis-errnei Aceste na unui scFrrt-iimajoritar uninJinffij

pW$$in-.pturinsminsl-gg qel.-eJa[t _P*9.$tu"

glzuri Uqli-crt--{ggq.

a
tate,pentru a
vor sd echilibreze scruti rezentareanrfnorit5

totoclatd

cu reprezentareq Scrutinul uti


fostTil-amestec intre u

proporlionald

ql--scruti nul se desf 59u ra I a ni velul deparggjs_-prqpglt*n GmenGlo-r.Fiecareate{dto_ra\/eaaF1E.a*vpJsri*-g,gJ.g-&*c9li-g-gy farnenG[or.Fiecare:leg5lgtgygaalglea*vpJrui*Sglg-&*c_uq-g_Tau #9a

g-r_t i LlgL 11 za-s n si nsur turA g-mgpt ul $"p 9iL ss -o-tgani *g_"p-

99

T'
5tSIil4[LtELECI)RALE il[ SCRUIIN 5l /140DURlLI

I,|ODURILE OE S(RUNN MXI

.glggglii cju'e obtin,e-allLnpjori.!a!ea. abqolutd a voturilor expri m a t e e r a u a l e s i . L o c u r i l e r d m a s e e r a u r e p a r t i z a t ei n t r e l i s t e , ,l.,pEfun coericient (Flare),si anume numdrul de voturi pentru fiecare listd (medie cle listd) corespunz0nclvoturilor tuturor cancliclafilorde pe list5, impdrfit la num5rul candiclafilor de pe listd. EJC:t"tl*Je locu'i rdrnase erau atribuite, t.ate, li9!ei_.ajunse in -doud perrnit intele geiea parti cularilrynH-u.m dfoatb-ie @ tdtilor acestui mod cle scrutin. 19 1_9"AUdgp3g-tgmentul Alpilor mar.iti . 1.1 ul-e=g=9{tl9*_qU rni, lista unir,rnii RepublicaneDemo-cratiCe (crreapta) a ajuns i n f r u n t e c u 5 1 , 4 %d i n v o t u r i ( m e d i e c l e l i s t d ) , i n a i n t e a u n e i , u n e i l i s t e s o c i a i i s t e ( l s , T % )q i l i s t e a r a c l i c a l i l o r ( 2 1 , 4 % )a altor cAtevaliste mici. Lista URD a obtinut totalitatea celor 6 locuri puse in joc, cinci clintre candiclatii sdi obtin6ncl fiecare majorita{ea absolutd qi unicur loc rdmas riin,it -i atrilruit prin coeficient. sisfeni uI era rleci 4t6t cl_g -p_uternic n!?io!lIar'_ inciit , u garanTT 'IET- mEEi-r reprezcntarea ntinoritiltiloi intporlanle. In deparLamenlul Ain, r'ezullatele -1919 qi 192+ sunt o alrf -ilustrare a particularitdtilor di-ri arestui mo-d {e lcmtin. in-llllg,, erau trei tiite in p e n t r u c e l e 6 l o c u r i i n . i o c . L i s t a u n i u n i i c l i n t"u*p"iitlu re uRD'si Republicanii de stdnga (centru-cirepta) a ajuns in frunte cu 44,1%,inaintea listei raclicalilor cu iZ,t% qi a listei s o c i a l i s t i l o r c u 2 7 % .N i c i u n c a n d i d a t n - a o b t i n u t m a j o r i t a t e a a b s o l u t t i .L i s t a u l t D - n c a o b t i n u t 4 c l i n 6 l o c u r i , c l i n c a r e 2 p r i n c o e f i c i e n t , s i2 c l i n r e s t ( n e a t r i b u i t e p r i n c o e f i c i e n t ) , l i s t a r a c l i c a l i l o rs i ^l i s t a s o c i a l i g t i l o ro b t i n i n d f i " . n . e u n l o c prin coeficient. I-n-lgftL*are loc o schimbare cle clecor poiitic,_{rcap!a fiind divizatd cu o list6 pentru uRI), care o b l i r r e 3 7 , 1 %d i n v o t u r i , s i o l i s t r a R G c a i e r e a l i z e a z d8 , 6 2 ( , o l i s t d a u n i u n i i r a c l i c a l eg i s o c i a l i s t e a c a r t e l u l u i d e s t d n g r i ajungAnd in frunte ctt 4B,S% si o listi a comunistilor care a o o - t i n u t9 , 4 % . R e p a r t i f i al o c u r i l o r ( r e c l u s e de la 6'la 5) a fost u r m d t o a r _ e a4 : _p e n t r u l i s t a c a r t e l u l u i d i n c a r e 2 p r i n c o e f i c i e n t g i 2 d i n r g r l t . u n l o c p e n t r u - U R D p r i n c o e f i c i e n t ,q i n i m i c p e n t r u c e i l a l t i . R e p a r t i z i i r e al o c u r i l o r i n t r e c l r e a n t as i stAnga a fost r{sturnatd, in timp ce echilibrut aJesto.r roo

tenclinfe in opinia publicd s-a schimbat prea pufin. .4_ges1 mocl cle scrutin avea deci o mare dominantd majoritarS. gi ci[ciea o prirn[ irnportant[ partidelor care realizau liste de alianle. Acesta a iost motirrul pentru care socialigtii ;i raclicalii, divizati in 1919, au fost impingi la aiianld pentru alegerile clin tr924 in majoritatea departamentelor, aceast[ tacticd facilit.lndu-le victoria. In acest mod de scrutin dora s l a b d d e p r o p r o r l i o n a l i t a t ee r a d o m i n a t d d e c l i n a m i c a s c r u t i nului de listd nrajoritar ctt tlr tur.

f)

Scrutinul

Ce listd prin fnrudire F r anl a 1951- 1956

Scru-tj-uul-rorxlrdili.zal -irr.IIe414-p c nl ru ale$eri le clin 1I 5 1 si 1I 56 Gste o modif icare a scrulit]glor f rilporlional?-depeittm-enr tt:tti11gg$,i1,.*o mai puternicS,utilizate in.19.45qi-1946.Mai se puteau declara inrudile gi muT{b liste dintr uq deparlarn.ent liir se puteau adtina. Dacd o lisid sau o in-acest ca;loilille inriidire-qe liste oblinea n-rijoritatea absoltittr a-votuiilor, ea cu ri]e' d in ciicumscri p [ie. in-se2_ggltTar, locu ril e of{[e-a. ro-atel-o erau repartizateprin media cea mai puternicd intre loate inrudirile de liste sau listele izolate, In interioml inrudirii de liste se utiliza tot media cea rnai puternicd pentru repartizarea locurilor intre listele inruclite. Rezultatele alegerilor din 1951 din departamentul Indre'et-l,oire sunt o bund ilustrare a efecteloracestuisistem.O inrudire a ob{inut 52%din voturi, formatd clin socialistii SFIO (17,1%), Migcareapopulard republicand (I3,1%), independenfii (1L,1%), radicalii (9,0%) $i Adunarea republicanilor cle stAnga(I,7%);gauliEtii Adunlrii poporuiui francez (2+,3%) gi comunistii (22,6%) au rdmas izolafi. Cele 5 locuri in joc au fosl toate atribuite listelor inrudite: SFIO:2. N{RF:1. Indcpenclen{i : 1, raclicali : 1. ISegelihfeaAe__feUfezexlal*g este i:"::*_gg_1.!1 % din.voturi SFIO a obligUl 4_,loculi ftg."ill inlTmF--ee-RPF si comuniStii nu au primit_nici un loc. mocl rle scrutin a fost sd permitd partidelor ObTefivUI-acestui ' cle centru-st6ngasi de centru-dreapta si reziste dublei ofens.ive
tol

tsrE/r4Et[ EL[C\)MI| DE SGUilN 5rA\1)uRtLE

I4IXI SGUIIN DE T\ODURILE

c e s t e t i ur i de buie confundall tu

elte sistemulgerman,

Tabelul X (Franta 1951)


Partide PC SFIO
Radicali

com6inend-LgJi iu cd acestea, 6iil-o-linalite -sis s ^I !.. !i'*" i n o mi n a I qp un scrur 9:W-]1g!s-1:-v#:: ui-s cffiffi --r:-aT:::-*iffi nali tatea l,emelor mixte pi-dionala cl

%din vofuri 26.5 15.0 11,5 12,5 13,5 21.0

Nr. de locuri (544) 97 94

%din locuri 17,8 77,3 14,2

I
I

ir

fa.f*-nim-t";

dtffi ultim.ii
n ldrile ve-

prdbusiredlistemutu

MRP Independen{i RPF

82
aa

15,1 16,0 t9,7

107

j,1"f adilionareauneinu'it'n'ln"*il:lL",l1::::':l deopozi(ie, Pu: cerutd aaesea "};;:#Tl1 . 3$i';'#';:"i;;il;;;;;;;i;'iist


ffiiTt din 1

tTf;ffiTffi*st,

pro'in din sistil or Llectorale majoritatea

cu 52,5% din voturi, partidele de centru-stAnga si de centrudreapta au oblinut 62,5% din locurile metropolitine.RpF a fost mult. mai putin subreprezentatd dec6t comunigtiipentru cd a sd realizeze ceteva inrudiri cu inclependeirlii,'mai ales in _reugit .schimbat Vest. La alegerile din 1956, situafia politicE s-a ca urmare-a prdbuqirii gaulismului qi pdlrunderii radicalismului mendesist.Formaliunile de centru-dr^eapta gi centru-stanga s-au infruntat in inrudiri concurentedin care nici una n-a onfnut, in geSergl, majoritateaabsolutd, in parte gi din cauzacresteriiiurprir:zrtoarea pujadismului. Repartizar.ea globalda locurilor a fost decl apropiatdreprezentdrii proporlionale, dar intr-un fel datoritd hazardului. Acest mod de scrutin **fg-sljUlgcffit-in_fg5gg,,r*s scrutinuninoffi-

de circums*iplie, sctutinului ataqatd *iii;i-itiii;,ai il;';; I ul-esttul-ie-foq lr';;;ubi functie. in notanin6{iror r]-i""e iiiil -scrutinufli Tixt uJitizit, orornis.or.roo'iJ"
nulTr1ili-atlentru-anegerl le ur n ucu( brie 1993 qi din

ili? ;.Hrl ;iili;-n;r,i*


logicd u .o-pro-i'tiiui

carea intocJ-i'uailionalut .:t*"J:t ::Xftt^t 1995, aceastd impins a *T::t:::"7 ctin1ee0, ur.g.rile
deputati ai la extiemd: din cei 450 de

Dumei, 225at to'i-d""*nafi

t * :l * :t: 1l: ]1T?, d.ir..r*r.,ipiit,-tt ngur si locale :::*?T:;lmq: in circumscriplii iiiJ ur.Ei

pT^ry*::"al[ intr-o prin metoda

il13,::".:iil,iiTil"#'i.;ili

prin scrutinuninoli"iuil"''"r, :Y::

A\ mgdurile de scrutin core imbind scrutinul E) - unirtorninol cu reprezentorea prop<srfionald


Acesttip de mod de scrutin combindun scrutin uninominal cu unuJ-saudoud tururr, ansJil6i{.t5rii@_ loz

;:ffi

eotlttcc nl"tt ="'

ili;; "ry'gi' H";,fihJil"';?;" 1'"1 il,.::l J#ffi ffri;fffi.il";$';'+;;;"'

aspect foarte proporlion{, 1T" un

105

S$TEfuffL[ TLELTORALE DE SCRU'IIN 5IT4ODURILE T4ODURILE DE SCRIJMI /,4Hr

lului, constd i

in Seneral, in.aceql"e tipuri de scrutilrE_ixt, dispgnedc Fieg'dtorul . dorla ygtu.rtfl-Jglgq,qjljsHrrt p: I lg _gteggTea depuratilorrjin partea i onald. pa4lriele-'"ilfieTilEdt-Sil prZinle

Datoritl unei mai trune reparti{ii a voturilor, PPD a obfinut mai multe locuri directe clecdtconcurentursdu crin opozifie, PDR, care l-a devansat in voturi. parteapropor,tional5 n_afdcut decdt cd intdreascd aceastd injustifie. /i\ [0)srry gt tin rnixt scrutinul ccrre imbind scrutinu] unirzontinql propgrlionql prin cornpertsore: .Ifcr,frcr I gg4

din partea proporfionull) i (obligafia pentru un partid de a prezenta cantlidati-jn toate circumscriptiite, candidaturile independente fiind penalizate),dacd nu este ihiar incompatibilE cu obiectir,ul depolitizdrii fixat pdr'fii majoritare, cum este cazul rusesc.

z! ,qizd martje leet, f::1,_':1, ll'g:.:1: *:^, deputali (4it a;; r r r uifu', uuu/ gr L \^'u u dL rrrr i"'":,* b e r l a r ' ' ( ziriHh'l'firi"H#t",1'# JU otn prin scrutin uninominai cu un tur qi siertul 5 1 5 ) s u n t a l e s i ,a*ur'ai"^l;;.,.j. locuri, "

[n noul mod de scrutin regisrativqi senatorial 'il;i'pdtri italian uti-

baza voturilor rezurtatJdin ciriumscriptii sau cu un vot secundar, ci pe baza rezultatelor in locuri ale pailii majoritare, u fel in cat. rgpirtiria-ceror*zr^oe-igcuei-nggrerruiaga cu ni mi c i" ^.uq
o aratd rezultatele alegerilor din lgBB (tabelui lT):
Tabelul XI (Coreea19BB)
Pafiide

tU$sJgig4-qs-.1]P t$4.si"Z{".cu un sqrutin pr-ep-g4bralpffiliffi -prdfEitiorraldr,.nu .strnt--Dar cele 75 de locuri pe de tista ry1!on:a15, atribuite pe
ro
nain

igHRssl'.t1-r'..ulu1"uuuo*i"stipsgmpsrlb-dudl.ft.;-ailm

% din voturi 19,5 23,8


lJro

Locuri din circurnscriutie 54


+o

Locuri prin RP 16
1J

Total locuri

PPD PDR PRND

70
5v
za

27
at

PDJ
A_ltii

34
7,4

3B

LZJ

10

10

pace qi Dernocratie, pDR: partidur Dernocrat al Reunificirii; __ JPD: Pafiidur pe'tru PRND: Partidul Republican Neo-clernocrat, pJD: pafiidu] Justitiei n*rro.ruti"".

ls4.E_-Lf{-Il i{p I:Qp I ate. Pa f ti dU I poputar(fost Democratcre$iinf66lin6nd 11,T%-diilvoturi pengi nici un a beneficiat ill ctme-rd de 55 crin cele ^roc.majoritar, 155 de g u s e i n j o c p r i n p r o p o r f i o n a-rii.a litate, l g . , " l i c e e ac e reprezint5s,z%din locurile aclunEriirrgiriuii;r, aproape j'mdtate din cerela care ar fi avut ar-ei1uip.i; ;;;por!ionaritate totald. Din observarea scrutineio. rriiriuiiu"'iiuri"rre qi ger_ mane (expuse la capitolurIII) care au mecanisme cle c'mpen_ fer i te, s - a putut deduc e ur m f,toar ea la#ogq^op or fi ona-di 15 ntodurile cle scrwtinprin..cqmp-qlsa -rgg_]rlglin re pyopg-ylionAld,

' *- ..* :'*--k;*i;

'phntrrT" 3"#tl3*##,*L#X,^4e:**.s9q"l,eglp4=aqq"+_Tff
: -#-'':::_:j LL L

u{in mai LJ.ljilrlsl4, un0e urtue arcHElClrJ.+re-d-orr5 a _yolJri. agpeiTili'dfifi;frr

scJs.1lllll-g1arsl J_rgli!,-o grl L+l) n u benef i ci pnn proporlion,atitate. i'n verdTiifrE6TH*t

,}

'-o4

r{}5

SSrcilEIE |LECT)MLE DE 5t /,41DURIIE SCRUnN

A'IOOURILE DE SCRUNil MXT

rtionalitafe esfe dubtul

iind de jumdtate, efe?tET'TE'-TF ryqrtd)artea prop6' p o r l i o n a l i t a t e e ste to ta l , ce e a ce ^p er mite,in gener al,sd se oblind finalitatea proportionar5.in scrutinul i"talian,partea proporfionald fiind pentru un sfert di;-6cuii,- ef-ctrT de proportionalitateeste de jum[tate, ceeace ne permite sd-lclaslm ca pe un scrutin rnixt semi-majoritar, semi-proporlional. rnixte cqre irnbind votul lQ/Scrutinele reprezentqrea proporlionald Fr unic

nrtiei de locuri n scrutinul $er:"'

ftjnd practicat mai.ples tine mixte bazate recurs la un scrutin mixt, din care 184 au fost alegi prii-vot unic gi 92 pe liste na{ionale. cei 184 de cleputali au fost alegi prin scrutin direct in cadrul a gz de circumscriplii cu doud locuri unde alegdtorii nu dispuneau dec6t de un vot. cele g2 cte locuri nalionaie au fost la randul lor repartizate intre iistele nafionale prezentate de cdtre partide, dupd un sistem mixt majoritar-proporfional, pe baza rezultatelor obtinute de cdtre candidali in cele 92 de circumscriptii. partidul din frunte a oblinut 61 de locuri, iar cele 31 rdmase au fost repartizate proporlional cu voturile obfinute, intre celelalte particle. Acest sistem mite q1 gi-asiguf
semnlll

35,6%gi respectiv 35,3%din voturi, ceea ce i-a permis totodatd s5-qiasigure aproapejum5tate din locurile de circumscripfii, 90 in 1981 si BZ in 1985, Ei 61 de locuri prin prima majoritard (cu ajutorul primei majoritare ne afl5m destul de aproape de scrutineie cu finalitate majoritard pe' care le vom studia mai departe). Chiar daci dd pArtidului de la putere. un aseJneDea sistem este mai pulin criticabil decAt precedentul. dat$nd din -1972, ca-nTTin U3T 'ile depuGli; f54 au fost alegi prin vot unic in 77 de circumscriplii cu doud locuri, qi 77 au fost desemnali in bloc, pe baza propunerii Preqedintelui Republicii, intr-o conferinld nalionald de . la care au fost excluse partidele din opozilie, un fel cle scrutin mixt democrato-autoritar. Modul de scrutin Din cei 161 de deputafi ai adundrii, 125 sunt alegi prin vot unic in circumscriplii cu mai multe locuri, gi 36 de locuri sunt atribuite la nivel nafional, prin proporlionalitate, pe baza voturilor primite in circumscriplii de cdtre partidele care alr oblinut mai mutrt de

globalda siste-mulqi g$g -lqglS 5%din voturi. Proporlionalitatea


pentrg rezultatele aiegerilor din 1991 (tabelul XII):
Locru'i de circumscrip{ii
IJ JI

p'ong:tio*+l .u1"si":lgy*Lgi.qg-y.ol *l*9;-3,1"?-s"qj""9"..{*Jl'g-n'll".


Tabelul XII (Taiwan 1991)
Parlide

%din voturi
)J

Locuri prin RP Total loctri

% din locuri

Kuo PPD Altii

23
15

96
5U

60
31 I

alte partide o reprezentare ionalS.

51 16

15

15

Kuo; Gornindan, PPD: Partidul Progt'esistDernocratic.

m is p a r t i d u l u i d e l a p u te re , p l D , d a t o r i t d divizdr ii opoziliei, s d o b f i n i m a j ori ta te a l o cu ri i o r i n 1 9 8 1 g i 1 9 8 5 c u n u m a i


106

utilizat gi pentru alegerea Senatului din


LO7

DE S(Rultt',t 1LE7?MLE 5l tul1DIlRlLE stsTE/ilELE

tl40jURlLE DE SCRU\N iltxr

Legiea electorqld

itqliond

din

lg24

utiliza!i situeazd
in acelagi Plan. Tgrmenul

Scrutinul s-a

clescrutin.o*port

oiffi

n"t t"tryt"t S4!e]- ?t"-*, o finalitate."ptopoffio-"ut" cteci mult Tg ry[I|jl9l{;S.99-9li!e"-de o semnificati. iiru."u curentd

dffi ffi'ffi

;6&.-1a--i.' 1'l"'lgJr9{

.$t'noi*ttl,lt*:r:i^l"r!l,i1i e au at rfio-5r c

i$*utr:'t urllsr g'are.

lIIg"_opftrl9lgq*L
qglgsggplil Dar aceastd primd pentru majoritate nu a fost necesard:presiunile fdcute asupraaleg5torilorau fost de aga manierd incAt listele fasciqtilorqi ale alialilor lor au obtinut 6s% din voturi pe ansamblul fdrii. Legrea electorqld : Leflea =?lectora,te , rnunicipuld frqncezd uenlnL

ajoritare" curn sunt sau dou6 scrutineleuninominale sau plurinominale cu unul tururi' sunt scrutine cu efecle'-ngi'gilarff"'da"r-'nu*senuline-'cu scrutin, nisi o. dispozilie nu mUfete_@.de at daranteazdu"fotgqllffPii doar un efect ce se observd +@_oSUfilq:*Fste de icrutin, dar care nu se produceintotfreci,6rii'in d;Gffid";i qyb i $:";. D pt q.uh. decl'..!n acq gr-*i-o;ilar.esJe deauna. Termenq-l. !
care utilizeazd o tehnicd t4dot:ilaf'A fant. sunt modurl &-t.i"ti" circums-ctiBlii gl*ggc,g$criBlij *ll=';;-t-r-iL,,,irai lnnrrrilnr din cadrul fiecdrei Si $ utt'ib*i.*u lo.utilot pe-frtru
\#?l*,?-

fuZlunile dintre liste erau ini6Zlse-j

r_nlocuie$te un scrqtin de liste blocate cu doud turun, rn care

ere*_e_eUlqtfl-{ll.s eru.iIicee. Ea qi_iE .-c-ele__dsue_Sg& d (exce}-ff:


F;;il;y"" Folurga majori ffi
iunea listelor mai listele av6n-d

$lt

ti-ffi
aO

*"a,frF;@ss!e fiiir "-",-* '@re" nu au o nic! o.firlalttete


;.;il.
iarea

a,ig c! -pq *este*g;amntal-Ps! est ef-e ratn Dq.r I[9 L r-rg .?c
acestei finalitdli

l]trqde

Spulrye$ruzilleL

trebuie apelat Ia un alt tip de scrutin, in care aceste ^Siiture, de -sgr-Yg -_-.'..T-.---t tltaPvztlLr diipozilii sunf fnscrise in le{,ea electorald. Mod}rrilg r i t ar.L S-Ul!;:- sg.fut i n 9- ql.Lt ecE- f i ngI i t at e m ai-o

t reprezentare a listelor minoritare,@se ariffi tate in locuri listei cAstigdtoare.deplin indeplinireaacestor trei

constituindo circumscriplie .-r+niq{

care lrs ista cdsligdtoare obti t1jpea-tq.als-las\Ilt'5,fi."-s?-Le*i_e gu

t.l

pffitit"Gffiuttut

I ll

igh"r* p""tt" ..tgBl"t." t dln 1924 pentru aleSier:ea*camerei'J'e.pu' Lf,*f-" qlg!1g*l[ i!a, e--sunl-ftapce tutioTJi uffiiete alegqr,L..Instrkipate t oa

du

cum u

0 a
l09

ststthtELE tLE00ML[ DE scRUTtN 5llfi1DuRtLt

/L41DUR|LE DE SGUINtuUXr

<le 5%din voturi in cele doud tururi. inclusiv lista cistie-itoare. Acest mocl de scrutin asigurd mai mult de 314 din locuri unei liste care cAqtigd51%din voturi. Rezultateledin comuna (Seine-et-Marne)la alegerile municipale Montereau-F'ault-Yonne din martie 1989 sunt un exernplu despre funcfionarea acestui sistem. La prirnul tur voturile s-au repartizat in felul urmdtor: PC : 22,6%,PS : 27%, RPB,-UDF: 39,5%, FN : 10,9%. intre cele doud tururi, cele doud liste ale st6ngii au fuzionat, in timp ce cele doud liste ale dreptei s-au mentinut fdrd modificdri. Rezultatele turului secund au fost: PS-PC: 47,6%, RPR-UDF: 45,8%, FN : 6,6%. Din ceie 55 de locuri ale consiliului municipal, Iista PS-PCa obfinut 25 de locuri (17 prin prima majoritard Ei B din partea proporfionald), fald de 7 locuri pentru lista RPR-UDF gi tr loc pentru lista FN. Acest mod de scrutin cu existenta unei nete a, et prezrnta u aceiasitim e. uu toate acesdou[ nraAuri de

pului uninominal cu doud tururi. -scrutin rrtiLzat in Franta la a l e { e-ffind-Tfu r i l e p r e z i d e n t i a l e . l e e ' i s l a t i v es i c a n t o n a l e .A c e s t s c r u t i n m ixt r i n o mTh-a'I-p r i n-a sp e c t tr 1 FdT m aj o r i t a r gi propor{ional de listd pentru partea sa propor{ional[ qi Etiind c[ diminuarea magnitudinii acfioneazdin sens contrar asupra proporlionalitdlii globale a sistemului, in funcfie de logica majori---------\r-

exemplu, cAnd acest mod de scrutin este -d astd intrebare nu este doar teoret a fost chiar c

- Paris, Lyon gi Le-Lrei mdii-6?aqFTF6iE6ze

orita afectatd. doar litatea

tru clin voturile

inerea dre

nce lui la turul secun

al@ffie

oiagul ar fl"ffit

o singultr*'iclfdumscriplie,-fie.

te psa de coincidsntl dintre gple.dgqAI#tgrrri^poaxe ntr-o comund uncle rezultatele primului ttrr snnt: 43%pentru lista st6ngii, 48%pentru lista UDF-RPRgi 9% pentru lista FN, dacd nici una din listele ajunse in frunte nu accepti fuziunea cu lista FN, aceastaeste eliminatd din turui secund qi nu obline nici un loc. Dar dac[ rezultate]e primului tur qi sunt urmltoareie: 45%pentru st0nga,51%pentru lista UDF-RPR 6%pentru FN, locurile sunt distribuite din primul tur gi FN intrd in consiliul municipal. \u este fg-artelggic ca prin qg.$ltgare+ d.eUrm5rincl paragraful despre coresponden{a modurilor de

in diferitele seclgare,si in tendinte nolitice oDuse cAstie'd - acest q l ec,lq!1, p o a t e f r a s T S T e m u l u i m a j o T l f d r E f i n a l i t a t e a caz itate sit* n; majoritatea chiar cu o majoritate a locurilor care sd nu refiecte voturilor, din cauza decupajului sectoarelor qi a migcdrilor electorale intre cele cloud tururi, uneie sectoarecaqtigand din primul tur, aitele ciin al cloilea. ultima situalie s-a intdmplat la Marsilia, in 1983, cand primarul ca;tig[tor qi ministru cle interne Gaston Defferre, autorul morlului de scrutin qi al decupajului, a pdstrat majoritatea din consiiiul municipal, deqi lisiele sale au fost minoritare in voluri ia turul decisiv pe ansambiul oraqului, in raport cu rroturile coaiitiei UDF-RPR'

scrutin, este interesant de observat cdrui mod de s-c-19!i11-"Uni nominal ii cffi. Aplicat urixt municipal francez. ^ ff-*:------q*-----.: z.--i.i?*,.="rinlFocircu&s_g$Mcrutin_c.glEsffbS&l*$_cgutt_
tto

Legiea electarol& tiilscrutin

municipold

italiand

lll

DE SCRUIIN ELECI1MLE SISIE/IIELE 5l fillDuRlLE

I/IODURILE DE SRUIIN /ilXr

p---T--f-*---=-7 ri maruIui de cdt re lssETt_ d-ie.Tmffi -: p_r_ugu]mq._ -..----1.+-=;--__ "" sd imuune " un partrcr maJontar jq p-u,mqr_-q-+exsa&4ltgg,

ir

ode primar pe care il susfin, mai multe liste putflnd s5 se titti tiy q inrucleascdpentru a susfine acelagi candidat' n*l:

n{aioriiarc ;i-;6

const i t ui e si n tezeIe.__q-e I e. -mai nrae_ _rC_ajlfr lilff-fimlltHil


renrezentdrii minnrififilnr

cd modurile de scrutin le-D-offitrGEE*iaptul mixt sunt ac l es eor i m odur t de s c r uti n c om pr i c ate,putand prezentaparadoxuri intre care legiuitorul trebuie sd arbitreze. alegAnd solulia cea mai pulin rea. tt'{pdggle.-de-eg rullL1rylnicp gj-q"_IpLceze Ei itali ene actuale
.rr n finol*,{o

jin5 pe faptul ales rn c i cele 40% dtorilor sd alea diferitele aleg[toriior onoiitiei in ca *_it-.flata a listelor

cd

nsili comun

Aceastdsit

te teoretic

z3t pentru
ar tnduce o

ibilS dar

ractic dificil de reali

ale ltallei. Ace3i-Iffi

pi";ihmm-61

conclrtzii asupra nrcdurilor rnaj oritar-proptorlionale


Trebuie sd remarcdm

de scn-ttin gi efectele

rnixte jor

*-coabr.1?rs,-{Pglsr; puien.ACea;tdposifiiie incoerenldrezultd din faptul cI dacd o ii;l E- s a u o c o a l i fi e d e l i ste o b l i ne major itatea absolut[ a sufragiilor exprimate,locurile se impart prin proporfionalitate, indiferent cle rezultatul oblinut pentru postul de primar. cum._
i da"t-..ls penrru un cand eze^ " qlsglT"g*l}*"g }*L_9!li$alr.."sa""^v'r
tt2
l13

I p

.$@

SIStEttFLE EIECT1MLE Dt SCRUilN Stiyt1DuRtIf

nelor "pure" care sunt utilizate. trmporta $i.propgltionale variazl dupd propofffii

dT,

carea nalitate

de efecte ale scrutiefectelor maioritare pnn aprF care glaranteazd efecabsolutd a

INFLUENTAMODURILORDE SCRUTIN

tiv invin{dtorului dispunerea de o majoritate Iocurilor din adunare.

VIETIIPOLITICE ASUPRA DE SCRUTIN MODURILOR SCFIIMEAruLE


Dincolo de transformarea voturilor in locuri: controversa m aj o ritar / P ro P orlio n a I
in cele trei capitole precedente au fost expuse principalele moduri de scrutir qi efeitele lor asupra transformdrii rroturilor

au insistat aslBra lg-ctelqr-m n numdrul de

rtide si stabilitatea

on e'.rvgl4g!0f.p.tala, in mod natural, p argumentalia asupra simplului 9f""! de transfo* ;d"i "*t.eze a voturilor fn locuri, scrur$fnelepropor{ionale sunt inconmare Gstabil ntai iuste sub acesf c,iteriu gi chiar pentyu.acest lucru au fost create,In fala aeestui ar{,ument de bun sim(' partizanii tte scrutinelor maioritare sunf intro pozi(ie de inferioritate: ei dezbaterile buie ,,sdjustifice a injustifie". Ei irebuie sd plaseze launnivelsuperior,sSdemonstrezecdmoduriledescrutinau voturilor nu constio infltienla mutt mai mare, cf, repartizarea clemodui de scrutin,ci esteinfluenfatl tuie un d,atinclependent c l e a c e s t a ,a l t f e l s p u s c d m o c l u l c l e s c r u t i n i n f l u e n f e a z i
'-t4
115

qITI,IOMLE DE SCRUNN SISIEIIELE SIIIIODURII.E

p1unct fitfLUEt[A ilADURIL1R DE SCRU\N ASU1M VrEnt

alegdtorii. De altfel, le este deosebit de util sd scoatdin evide;nld rolul rnodului de scrutin in stabilitatea guvernamental[.

Mo@-4q4io

avantai rttare,...
ygtoare:_qceslea sunt realitdlile nationale, ideolo{iile ;i mai ales sfructut'ile socio-economice care au, ln $eneral, acliunea decisivd in aceastd privinld." (Edifia a opta, tgzs). vom pleca de la aceste ipoteze mai nuanlate: sistemele partizane rezultd in principal din influenla soaiologiei,si a istoriei, dar modurile de scrutin, care fixeazi regulile vielii politice, nu pot sd nu le influenfeze. sd examindm succesivprincipalele trei aspecte ale influenlei eventuale a modurilor de scrutin asupra sistemelor partizane.

r 6 - p a r t i z a r e al o c u r i l o r , i n s P e c i evident obtinerea qi fgfmqrea d9. guvgf4e monopartiguvernamentale, r.najoritdtii hia-r dacd utiliza@Ta6il" tizanii sistemelor majoritare explicd pe larg dezlqrltareastirdiilor despre influenfa modurilor de scrutin asupra sistemelor politice, ea nu descalificd concluziile la care acesteaau ajuns.

cltre Ssaeqlul -acsstoranalize a fost sintetizat,i" @ae politice"JtJbformd de st "Sartidele in lucrarea n@ 6i..
-((1)jReprezentarea proporfional5 tinde cdtre un sistem de partifr-multiple, rigide, independente qi stabile (cu excepfia cazuriloJ miqc6rilor pasionale); +. (2) $crutinul majoritar (uninominal) cu doud tururi tinde de partide multiple, suple, dependente gi relativ cdtr&\/sistem stabile;,/\ -t f f l )Scrutinul majoritar (uninominal) cu un tur tinde cdtre \1- sistem clualist, cu alternanf a de mari partide inclepenclente. Totu$i, lu zane ca
verse vll, ln

Scrutinul

uninorninal Ei bipartidisrnul

cu ur1 tuy

lui DuverHer, rezentA


modurilor In lucrarea

sd amintim mai intAi, a$acum am vdzut ra sfArgitulprirnului capitol, cd existd in toate democratiile repnezenrativi, independent de modul de scrutin, o dinamicd dualistd care tinde sd opund partizanii pluvernului pi adversarii sdi, dar ed aceastd dinamicd este mai mult sau mai pulin contraeatatd de o dinamicd de dispereie provocatd de existenla diferitelor glrupuri saciale sau ideolo{ice care vor sd fie reprezentate in mod autonom. Modul de scrutin nu creeazd aceastd dinamicd dualistd, mereu prezentd, dar poate s-ofavorizeze ducilnd Ia un sisfem politic Wr!!2"4, dacd terenul erectoral este favorabil.

teza opusd: sislemele de partide sunf in primul rflnd rezultapi al istoriei pi, fald de ace;ti factori explicatffiEiei tivi, modul de scrutin reprezintd un lrrcru extrem de mdrunt.

Y:::::I|@a doudpaflideaWre
deauna de

u! sistempotitici

ritatea absolutd a

intot-

Trebuie sd remarcdm cd ldrile anglo-saxone, votand printr-un scrutinuninominai cu un tur, corespund efectivacestuimodel: n4gIg--EUt ani9' st3lii9-IhfuJa3edg-.No ua Z-ee land d (p0n r in
ll6

tt7

SISTEIiTELE ELEOOMTE DE S(RUNN 5I TTODURILE

POLIIICE ASUPMVIETII DE S(RUNN /ITODURILOR INFLUENIA

1990). Practic,aceste !5ri au fost pentru multd vreme sirrgurere care au utilizat in mod regulat acesttip de scrutin. Austraiia, c a r e p r a c t i c 5 scru ti n u l u n i n o mi n al alter naliv, se situeazd a p r o a p e ,c u d o u E p a r t i d e m a r i , l a b u r i s t g i l i b e r a l , c a r e alterneazdla guvernare,qi un mic partid de dreapta,aliat perm a n e n t a l P a rti d u l u i i i b e ra l , C o untr y par ty, apdr ut dupd inlocuirea scrutinului uninominal cu un tur prin votul alternativ pentru alegereacamerei depulafilor.pSntffr__ntuUi partizani
ctgll ,"tT.r."Tlinul uninominal cu qn tur $i biparridism nq eul electoral eonduce alegdtorii dornici sd-gi exercite util votul, sd-qi concentreze voturile pe cele doud mari partide. Mai. mult, sistemul electoral favorizeazd marile partide, qi mai ales pe cel

Na{ionald, de orientare conservatoare, qi Partidul Liberal. incepind din 1970, dezvoitarea Partidului din Qu6bec 9i scld.erea drastici a Uniunii Nalionale au dus repede la stabilirea unui nou sistem bipartizan intre Partidul din Qu6bec qi Partidul Liberal (tabelui XIII).
Tabelul XIII: Qu6bec(1962-1985)
Partidul din Qu6bec %din vofuri 1962 1966 1970 L973 1976 1981 19 8 5 23,1 30,2 6 7l 80
4 Uniunea Nalionald

li r.l"lt""t

Partidul Liberal %din voturi 56,4 47,3 45,4


Locuri

Altii %din voturi


1,4 11,9

Locuri

% din vofuri 42.2 40,8


10 7

Locuri
1t

Locur 1 2

63
50 72 102

56

nn

t7

tt.7 10,2
6,6 0,7

t2
2

e aii vH-de--vo t u ii-IntF o locuri. Maurice Duverger acesi mecanism a marginalizat Partidul Liberal din Marea Britapie in favoarea Partidului Laburist gi a Partidului Conservator. Bipartidismul inilial, intre liberali gi conservatori (partidul laburist fiind atunci limitat la mai pulin 10% din voturi qi locuri) a fost spart, la sfdrsitul Primului Rdzboi Mondial (1918-1925), de creqtereaPartidului laburist. Acesta a prirrs din urmd Partidul liberal cu 30%din voturi, creAnd un tripartidism temporar. Din 1924, Partidul liberal a cdzut la IZ,6% din voturi Ei 40 de locuri, fald de 33%qr 151 cle locuri ale laburigtilor Ei 48,5%gi 419 locuri ale conservatorilor.incepAnd din acest an, bipartidismul a fost restabilit, dar intre laburiEti gi conservatori, declinul Partidului liberal accentu6ndu-sep6nd in 1951, cdnd a cdzut La2,5%din voturi gi 1%din locuri.
Qu6bec-ul constituie un alt exempiu de mutaiie a bipartidismului, chiar mai rapidl dec6t in Marea Britanie. in aceastd provincie a Canadei, rriata politicd a fost in intregime dominatd p6n6-in 1970 de opozifia dintre doud partide; Uniunea lla

mbi or i t at e r I

-mej@-

4,9 11

54,7 33,8
46,1
JO

4r,4
49,3
Jo!,

26
42 99

23

0,2

2.7

Dupd prdbuqirea sa din 1970,uniunea Nalionald n-a putut s6 spargd sisiemul bipartizan care s-a creat in 1975 intre liberali qi partiaut clin eu6bec gi ulterior a dispdrut complet. Modul de scrutin, pentru a apela la terminologia lui Maurice Duverger, n-a jucat un roi motor, el n-a prorrn,catschimbarea partizand, dar a jucat un rol de fr6nd sau de accelerator. Creqtereaaspira{iilor de independen!5 Ei reculul conservatorismului in sAnul societdfii din din Qu6bec 9i declinul in Qu6bec au provocat aparilia ParticLului voturi a uniunii Nafionale, dup6 alegerile din 1966, pe care aceasta le-a cagti$at cu o minoritate de voturi, din cauza nedreptd{ii moduiui de scrutin.. in prim a fazd, sistemul electoral a frAnat creqterea Partidului Ain qu6bec care n-a caqti$at decAt un numdr mic de locuri. Dar, foartd rapid, Uniunea Nalional6 s-a $dsit
ll9

DE SCRUTN \LECT1RAL| SNtA4ELE 5l lt1DUR\LE

INfLUENIA /t40DURlL0R Df S(RU{N ASUPM VtEltt P1LtilLt

marginalizatd Ei sistemul electoral a ac{ionat impotriva e i , c 6 n d ' a incercat s[ revind in 1976. Per total, sistemul electoral a jucat cu certitudine un rol de accelerarea declinului sdu. Explicafia curentd a dinamicii b rtide a lui uninomiAlegdtorul

foafte verosimild Ia prima ved,ere, are marele defect de a proiec' ta tetnperamentul speculator al actorilor ;i observatorilar vielii politice asupra masei ale{dtorilor, fn realitate mult mai pulin politizatd. Incontestabil, calculul are rol in atitudinea elitelor politice, in sensul cd modul de scrutin le influenleazil oferta eleciorald: unele particle vor renunta sd prezinte candidati in cirqrmscrintiile-In care nu au nici o sansd. Felqrnenul abandondrii tE-renuluielectoral a cdirtdrit mult in'ieculul $eneral al Partidultti

Observarea ecarturilor foarte importante in diferite circumscrip{ii electorale intre alegerile legislative parliale Ei alegerile ordinare pentru Camera Comunelor din Marea Britanie ne face sd gdnclim cd. imporlant in dinamica bipolard a sistemului. In fapt. un _mALe numqllg_aleg'5tori pulin politizafi decid votul lor in tfmpUl q314 pgng rjgglolqtg lntr-un ststem pollttc bipotar, ln care opozifia intre cele doul mari partide domind viala politic5, in mod special cea parlamentard (ceeace sis[emul electoral favorizeaz[ puternic), campania electorald la nivel national, in special cea de la nivelul mass-mediaqi cea a comentatorilor politici, se polarizeazd asupra tori fiind in acest fel condusi cdtre cipalele doud

ritatea iu constituie un fenomen local ca nal; dirnpo1rivH;Tenornenul-Ele i


cd scrutinul uninominal cu un

iT

tit intotdeauna mai mult de 400 de candidali (453 in 1925), ei n-au prezentat dec0t 340 in 1924. DupI un ultim efort in 1929 (515 candidafi), ei n-au mai prezentat decAt 170 in 1931 9i 161 in 1955,fald de cei 552 candidali ai laburi;tilor gi 585 ai conservatovoturi. rilor. Acolo unde nu se plg4f@vea lnvers, prezen!5 electorai5. mai sistematicd,pe care numai sistemul elecputut toral nu a s-o descurajeze. $i in acest caz sistemul electoral a jucat mai mult un rol cle accelerator sau de frAnd decdt rolul de -btot, descuraj6ndpe cei care erau cleja clemoralizafi..in ceea ce,

voturilor pe principalele doud partide Ia nivel national:;A;T; esfe unul din efectelesistemului bipariid;,i@ tnllure Ia mt{r?,rea suprapreprezenl

ntrarea

I
I

iat trebuie fdcute

unde condi.tiile pentru

scrutin nnert

mod de

oral, calcula
e

intd nu ntru crt trebuie sd fie suficient de o tdeu ne orientati litic sunl
i cei mai

tate a

Iui

izat

tru a

Llt remarca

mai hotflriltT,

i a r a l e g d t rii cei mai labili sunt t2a

esteutilizat un scrutin uninominal legislative la nivel fecleral qi la nivelul st atel or .c u toate ac es tea, ni c i as t5z i n- a pr ov oc at aparifia unui sistem politic bipartizan. sistemul cle partide clin India a pdstrat aceeasi structuri generald,cu un singur partid m ar e de c entr u- s tanga, Par ti dul c ongr es ul ui , s i un num dr important de partide mici de opozifie,la dreaptasi la stAnga
t2l

p e n d e n f ad i n 1 9 4 7 ,i

s$rfilELE tLECr1MLf 0[ s(RUrtN 5t/tt1DuRtrt

P)Ltrc[ VtEItl ASUPM Dt SGU1N t/llluR|L1R tNfLUENIA

'-'" D i nu an ry t iic "1 a b h ii n n lla X "o orrd

organizarea de alegeriantictpate i,.i""i 1ee1) X_p*lo.*t (tre80, inioarcerea ra!"t"r.-" er.iii"iii c"il;:T,l'; ei
fgrrnni-^lx s^ ^.i^+^---,r , . temul elector ala fost

l.ni, alte particle regionale. sistemur electorara favorizat .gi dominafia partid'rui congresuruipermifAnclu-i sd transfbrmeo majoritaterelativi in voturi intr-o majoritate absolut[ in locuri, lar n-a provocat aparifia unui art partid mare. fa![ de Fartidul congres'rui estemai puternicr, Cand oboseara o a partidelorde opozilie prin acorduri electorale vastdeoalitie t."prl*ii*'a? circumscriptii) -si o miscare de respingere a congresului in electoratpoate s5 ducr Ia o arternanld guvernare, ra cum a fost cazul in anii LSTTqi rg8g. Dar, de fiecare dati, a o perioad5 de confuzie qi instabilitateg""".";entald, urmat - p;;l;" part id e l e c o a l i z a te fi i n d p re a o p u se i n tr e"eiq pur ea a guverna impreund pe o mai -u.. drratd. in amberecazuri, p,?,jll.i.

de cauzi asupraconcurentului s6u, trebuie s[ atraga ale$dtori, clep[qinctcu mult num5rul adepfilor s[i. Dar ale$dtorii ezi.taigi Ei incer[i formeazd mai mult decht o masd, mai sensinni U dema{,ogie dee1t electoratul moderat. Dvolu{ia ya.-. tidelot din Marea Britanie si statele llnite din ultimii doudzeci de ani, mai alestn timpul thatcherismufui qi al re-a' moderalie' {,anismului, nu confirmd o evolulie 9it-1e
tice

o oarecare intluen(d in aseg$erreniu'


carq Mai mult. acest mod de scrutin nr: este.singu{ul

\i
vername alegerilornalio@

e care se atribuie tn mod


sfa

ru,ffiir@i,"""t

in acest

mod de scrutin 6ie favorizeazde


t i z a n c o n s t di n s u p r a r e

i oe care o aco rnic. permitAndu-isa

I
)-

coalifii heteroclite,opus5 partidului congrestit'i. fn atest caz av em o n o u d i r u stra re a fa p tu l u i cd un de scr utin r yod poate avea dif"ritr, in tuorli" d" tiiifE" ,;AGi "f""t. _
Virtutile tabi efectul de m o d e r a r e a forfelor
ntl rn

;-;il;,fii .d,'"1'Ji"1')t:1 /st :l'-"yil.i decurgand !" ;;+-ii".;;; dezordinea cu faralitatei;-;;;.,i;i;;;;t-i;";i

au de aresdec6tintre li

au aceeaqiproprietate- c6nd un ;ffioritare, qi 195.0 scrutin de acesttip a fost utilizat in Turcia, intre anii

in loc

efecte Plurinominale' care au

nominal cu un tur subliniazl rolul sdu rle aplanare a co


n vta

mari partide fiind i n t e r e s a t e s d e spr inul r tncer[i si moderati ntru a iga, rezultatuleste o moderatie a atitndinii lor. Dar in ldri ca I

inainte 1957,sistemul potiti* era efectiv bipartizan' i.1,P^etSia' un sisera 1898'. in de introducerea sistemuiui proporfional scrutin de mod tem bipartizan corespunzdtor aplicdrii unui Unite' unde Statele in fine' fn plurinominal, cu aoua tururi prezidenfiale, am iiegerite cele mai importante sunt cele un tur in vdzut cd este vorba de un scrutin plurinominal -cu aleg preqedincare alegdtorii desemneazd marii electori care tele.SistemulpoliticdinStateleUniteesteefectivcelmai ci modurile bipartizan sistem.Dar am vdzut, de asemenea' cu ma$nide scrutin proporlional, utilizate in circumscriplii *uJi}l1 tudine micd, dau o suprareprezentare importantd

;;;iil:,1" 'pJ.i"r celuimai puter"ic'A@

r2z

123

DE SCRU\IN 1LECI1RALE S$rcMELt 5l /t40DURlL[

p1ltflff tNfLuENrA /iljDURtL1R DE SCRUilN ASU?M VtElil

favorabilpSunt reunite (existenta a doud partide ntai puternice celela.lte), aplica.rea -unui scrutin i@arc psoportional cu magnitudlne. micd qe-flnit-e dezvoltarea sisilmelor bipartizane. De c6nd s-a stabilit democrafia, putem

ofteffiaffimen

i".Qffi@

i"@@

qi in:f;ory@

inainte de 1914) acest mod de scrutin a fost mereu aplicat in cadrul unui sistem partizan destul de infloritor, in care nici un partid nu putea sd spere, singur, cd va obline majoritatea absolutd a votrrrilor. T'uml sg_c-Unds _permis dezvoltarea qi-stemel.or cle aliante. combi

sistemul electoral este atat de pulin proporlional incat permite transformarea majorit[fii reiative in voturi, in majoritate absolut5 in locuri. in Spania (ma$nitudine apropiatd de cinci), se poate aprecia cd partidul cel mai ptrternic obline majoritatea absolut5 a locurilor dac[ atin$e 40%din voturi: in L977 9i 1979, UCD (centru-stAnga)a oblinut 47,L%qi 48% din locuri cu 34,6% qi 55,0% d i n v o t u r i , i n 1 9 8 2 , 1 9 8 6 , 1 9 8 9 g i 1 9 9 2 ,P S O E( s o c i a l i s t ) d% in locuri, crt 48,4%,44,4%, , 2,6%,5A,0%,45,4 a o b { i n u t 5 7 , 7 %5 gi 59,0%din voturi. Situafia, in fond, nu este foarte dife3g,g% ritd de cea din Marea Britanie. Sisfemul ( magnitudine micd) a!g_g_{eS!C

tendgtl{_dglillgl

rimai nrincinalii doi erge sins'ur in primul candidati. reurczentdndtendlntele mari de opinie. se mentin in tUrul 9oi, ceilalti renunlAnri pentru candidatul cel mai aproniat
..--a. - __
-__-_-:---_1-_ -

ggi ca ace stui {n9q_{e__ssr$iL_es!e_ ci f i ecale

printre cei reuqili in frunte, in primul tur- Presiuneape care


acest sistem electoral o exercitd asupra strateAiei de aliante pglilige a partidelor politice este foarte mare, adeseori determinantd. Influenta sCrutinului uninominal cu doud tururi asupra -:-'-:--strafegiei partidelor politice rezultd din faptul cri.ngm!1{-. locurilor obtinute de qn parfid poate depinde Ia fel de mult de a@I cle vpturi obtinute. in 1928 qi 19SZ in voturi, nu a oblinut decdt 14 qi 12 locnri, adicd 2,3%qi Z%. in 1g56, el a obfinut 72 d,e locuri, adic5 11.,8% pentru L5,3%din voturi. O parte dintr-un asemeneaprogres in locuri a rezultat din progresia in voturi. Dar pentru o parte importanti, progresul a provenit din scoaterea din izolare a Partidului Comunist. in 1928 gi L932, acesta a fost izoiat prin propria lui decizie, el refuz6nd orice alianfd electorald cu socialiqtii gi radicalii, in numele tacticii "clasd contra clasd". in 1956, climpotrivd, el a acceptat disciplina republicanr din cadrul strategiei Frontului Popular. in 1958, o clatd cu reinstalarea scrutinului uninominal cu doud tururi, Partidul Comunist izolat nu a oblinut decAt 10 loctiri, adic[ 2,2% din locurile metropolitane, pentru 1B,g%clin voturi. Restabilirea scrutinului uninominal a avut un rol de{erminant in evolufia politicd a Particlului socialist qi pe ansamblul sistemului politic francez. Alegerile legislative din 1g62 au fost un moment decisiv al acestei evolufii. Dupd ce a pus capit rdzboiului din Algeria, generalul de Gaulle a ales sd infrunte
125

taie incontestahile

de justilie

electorald:

alegitorii

puterni{4

din cauza decupa.iului electoral

!p!ur!_qIg

Scrutinul uninominal cu doud tururi si srsfe mul alianlelor electorale

sistemgtjst[-in{'raritf. pentru alegerilelegislative(cu excepfia p e r i o a d e i1 9 4 0 - 1 9 5 8 a )-p e r m i s v e r i f i c a r e aa f i r m a l i i l n r l u i

in
Franla, in timpul celei de-a III-a gi V-a Republici (qi in Germania
t24

SsriltlEtf ELECT)MLE DtSCRUnN Stm1DuRttE

vlElllP)uncE ASUPM DESCRIJlttl ht1DURtI1R \N\LUENIA

ansamblulforferor politice, propunand prin referendum a l e g e r e ap r e q e d i n t e r u ir e p u n i i c i i p r i n s u f r a g i u universar. Victoria sa in referendumul din 28 octombrie 1962, c6nd a oblinut 6l,8%de DA-'ri, a fost imediat urmatd de alegerilelegislativedin lB gi 2s noiembrie, dupd clizolvarea Adunirii care rdsturnaseguvernarea lui Georges nompidou.creqterea gauristd din p r i m u l t u r g i p rd b u g i re i ce l o r lalte par tide de dr eapta negauriste, MRp qi cNI, au obrigatradicariigi socialigtii, gi ei in recul, sE incheieun acord electoral partidul in tuml secund, cu c.omunist, rupand izolarea acestuiactin urmd. Aceastd rdsturnarea strategiilorde alianle explicd bine cliferen{ere dintre evolulia in locuri gi evolufia in rroturi la alegeriledin 1g5B fafd de cele din 1962(rabelulXIV):
Tabelui )(tV (Franfa metropolitand19SB-1962)
1958 %din votur.i PC PSTI SFIO 18,9
nq

1962 Locuri 10 %din voturi 21,8 Locuri 40

majoritatea deputalilor socialigti datoreazd alegerea lor unui aport de voturi comuniste (fald de nici unul in 1958), cieAndu-seo situafie care face foarte dificild ieqirea socialigtilor clin aceastdalian!5. Aceiaqi fenomen, dar intr-o manier[ atenuatd, s-a produs gi pentru radicali. Partidele de dreapta negauliste, MRP qi CNI, au resimlit din plin sc[derea numdrului de locuri, ca o consecinli a reculului lor in voturi; neputfindu-se alia nici cu $auiigtii, nici cu stAnga astfel reconstiiuitd, ei nu au mai dispus de altd perspectivd dec6t cea de raliere progresivd la majoritatea $uvernamentald. strategia de alianle a st-dngii a avut gi consecinla de a frana transformarea in locuri a procentului gaulist din primul tur. Partidui de Comunist, scos din izolare, qi-a mdrit cle patru ori numdrul locuri, un progres mult superior celui al voturilor sale' permite observarea rezultatelor in doud circumscriplii permis intelegerea modului in care noua strate$ie de alianle a lui in stangii un progres in locuri, fdrd le$atur5 cu evolulia votu"ri, intre 1958 Ei 1962 (rezultate in % pentru voturile exprimate):
Agde) Hdrault ciranrnscripfiaa 4-a (B6ziers,

2,3
40 12,5
/,d

15,7
oo

65
so
JI

RAD
MRP CNI 9i D\4) TINR EXD

37
55 127

10,8
,L'
tn ?

15.6 35.5 256

196

0,3

Da t o r i t d a l i a n fe i cu p a rti d u l co munist, sFIo a r euqit sd prevind un dezastruelectoral;cu toate cr pierde s,z%rJinrroturi intre 1958qi 1962,cagtigrzs de locuri. Dai, incepAnct din 1962,
126

r27

ti
I 0E scRUttN ELECT)PALE ststlhliL| 5lht))URlL[
Nord, circurnscripfia a 6-a (Seclin) 1958

yfr"uENIA p1uilcE /t17uRtL2R DE scRUilN ASUzM VtEfit

aliante in prirnui tur pentru a echilibra influenta electoral5a Partidului Comunist. SC


1962 Tur 2

Tur 1
PC SFIO I\,1RP
CNI

Tur 2
19,3
J+, r

Tur 1 22,7
28,1 5,8 6,7

a c.um scrutinul

ulrinominql_cg_gg

lur gsupra ansamblulrri

sis-

21
?90

52.8

rea si rationaliza z.an francez..Marea calitate a scrutinuiui cu doud tururi este ed sau sd le deza-

8.6

2,8
31,7 46

TJNR Alrii

36,6

47,2

sistemului partizan,in cazu ar5, e!ff\, o@gg1, sistemulpartizan s-amodiiicat oinffii sub influenta transformdrilor din societatea francezd gi prin
aparilia de aspiralii gi nelinigti noi. Vechile alianfe, PC-PS gi UDF-RPR,au persistat, dar au apdrut doud noi forfe semnificative care nu s-au inserat in sistemul de alianfe existent: ecologi$tii Ei Frontul National. Dacd scrutinul uninominal cu doud tururi a avut ca efect privarea Frontului National de reprezentarea sa parlamentard, n-a reuqit deloc sd{ facd sd dispard. In 1986, prin metoda proporlional5, FN a oblinut 35 de locuri pentru 9,9%din voturi; in 19BBgi 1993 prin scrutinul uninominal cu doud tururi, FN a obfinut un loc, pe urmd nici un loc, degi a avut 9,8%gi 12,5% din voturi. Pe de altd parte, ecologigtii au obfinut L,2% din voturi la scrutinul proporlionai din 1986, in timp ce in 1995, in cadrul scrutinului majoritar cu doud tururi, considerat mai defavorabil, ei au obtinul T,g%.

La Blziers, datoritd renunfdrii candidatului SFIO gi a retragerii candidatului radical, candidatul comunist l-a invins pe deputatul gaulist, degi acestaa progresat in cele doud tururi fa![ dd 1958.La Seclin, candidatui socialist,clatoritd renttnldrii comuniste, l-a invins pe deputatul gaulist reugit in 1958, deEi acestaa progresat in cele doud tururi, fald de 1958. Acest sistem de alianle bipolare, intr-o parte Partidul Comunist Ei st6nga llecomunistd (socialiqti gi raclicali), in cealaltd gauligtii gi dreapta qi independenfi) s-a irnpus progrenegaulistd (democrat-creEtini vielii politice, cantonale, municiale niveluri la celelalte toate siv pale si prezidenliale, pentru a ajunge la un dualism total, incep0nd din 1974, cu ocazia raiierii ultimelor elemente ale dreptei de opozilie la noul pregedinte ales, Val6ry Giscard d'Estaing. S-a putut vorbi atunci clespreo "tetragonal5 bipolard", av6nd intr-o parte PC qi PS, iar in cealaltd parte UDF qi RPR. Sistemul electoral a permis in acest fel infruntarea bipolarl gi pluralismul in interiorul fiecdrei coalilii. Tot stAnga/clreapta sistemul electoral a impins partidele de dreapta negauliste sd se regrupeze in cadrul UDF, pentru a echilibra electoral miEcarea gaulistd, exact in felul in care socialistii si radicalii au incheiat t2B

ry_partigg ng {unt esenfial con

Acest lucru ne aduqe aminte cd rezultatele unuia sau altuia dinde dari

Influen uternica reslune care o exercitd asu ocratiei cu altele strate-

flrd presiuneamodului
429

\
srstftItlE EL']qRALE 0E SCRUilN 5t/t4)DURilt
vlElllPoltilct A,UPM 0ES.{RUtll,l lt1DIlRlL0R fi'tfLutNtA

i nu s-ar fi aliat cu Ei au devenit u .{ggllliSlll. Fdrd alianla cu PC, raportul electoral de forle ar fi conclamnat socialiqtii la scddereatlramaticd a numdrului cle locuri obtinute, dar prin alianla comunistd, victoria erectorald era imposibild, pentru cd majoritatea aleg5torilor refuzau riscul cie aducere la putere a unei alianfe dominate de comunigti. Este motivul pentru care in loc sr ajungr la un sistem rle alternantr, acest mod de scrutin a contribuit la formarea unui blocaj gi la lipsa alternanfei timp de aproximativ 20 de ani, panr cancr recurur influenfei comuniste, din 1981, a diminuat considerabil frica alegdtorilor in fafa perspectivei ajungerii stangii la putere. Dezvoltarea Frontului Nafional conline potenlial aceragitip de problemS. Atat timp cdt alianla UDF-RPRera suficient de puternicd pentru a domina st6nga, cum a fost cazul in 1gg5, for,la FN era fdr5''consecinf5 imediatS. Dafales,erile din lg&g au ardtat cil dreapta moderatd se poate gil.si Ia randul ei intr-o situatie fdrd ieEire, Cu 4O%in primul tur pi cu o stin(d tu i0%, ea'nq avea nici o Eansd,filrd un acord cu extrema dreaptd. Dar acest acord, chiar neoficial, probabil nu a rdmas fdrd influenfd, elaedlinem seama de slaba miscare a vaturilor intre cele doud tururi, teea ce a permis st6n{,ii, usor minoritard fn turul intii, sd devind usor majoritard, tn cel secund.

'm{ririi

I de scrutin numdrul

ional are automat conseci


acest caz ar fi o ei modu

enublica de la Wei

ublici france Dac[ se observd compozi{ia adundrii

frapeazd asemdnarea acestor adundri divizate. Acest lucru este ,r,aiabit gi in cazul compoziliei Reichsta$ului de dinainte de 1914 (scrutin uninominal cu dou5 tururi) 9i in timpul Republicii de la weimar din 1918 p6n5 in 1954 (scrutin foarte proporlional), i r a c l i o n a r e a a c l u n d t i i t i i n d f o a r t e a s e m d n d t o a r ei n a m b e l e prin cazuri: maximum 15 partide reprezentate in 1928 qi 1950

.,i:-, ---:--+ ^-^f^^+^ *-^-^-+innolo 1 Ct4A\ 1956), proporlionale iin mixt cu efecte gi icrutin in 1g45-1g46

cu doud tururi), apoi intre anii 1945 Ei 1956 (scrutin proporlional

fali de.17il. 1e07,' proporlionalitate, etil ttlYltl -Yi"j-tl::'

cum este de exemplu cea a c5derii Republicii de la weimar 9i venirea la putere u t,ti gitt"r (Hermens, Democracy or anarchy?,

Reprezentare a prop orlionald, creqterea nuntdrwJui de partide

Iui, tradiliile na
e

rea l,uun

qi instabitritatea
Este de domeniul evidenlei c[ Jgprezentarea proporlionalF favorizeaz{, o rnai mare fragmentare politicd a parlamentelor piin simplul fapt gi- p-ermite o mai ffiaioiitare.

ffiputat

suprareprezentarea celor mai


tea, este o matre
13()

uterni se.. creadd cd, simplul fapt aI tre-

de curAnO^cor,r.iitt1u i;;;i"fi;ai absolutd a locurilor majoritatea sd oblind an, impiedicandul cu .un tur sau majoritar din 19i2. De fapt, un sistem electoral absocu cloud tururi, a permis naziqtilor s5 oblin5 majoritatea influenfei lor IutE a locurilor la alegerile din iulie 1932, datoritd a divizdrii e l e c t o r a le \ 3 7 , 3 % d " i n v o t u r i l e e x p r i m a t e ) 9 i t3r

de.voturi) pentru60.000 i, Ti.ii:: a am6na luarea puterii cu un

0[ scRUflN [ffCr1MlE stst5/ilELE 5tll00uRtLE

INfLUENIA /t4)DUR\L1R DESCRUIIN ASUPM VlElll PIU\CE

concurenlilor lor (care de altfel nu le erau toli ostili), in special ) i comLlopozifia insurmontabil6 intre social-democra{i ( 2 1 , 6 %q

precedent. Aceastd regtrl5 des-curajeazd intr-un mod extrem de efiie sI ai nuterea s[ constit tatea absolutd a deputalilor.

pr-o' acea epocd, in morlEi$ur llr.ai mult decflt a scrutinului *era in cadrul Reichstagului
unui sistem politic imperial prea pulin democratic.Dtp6-1945,

In ceea J:e pr.ivg$tea IV:a ReFrrJrliq5francpzS, instabilitatea Huvrnarnental[ a fost asem[ndtoare cu cea din Renublica a III-a, domiiatd de un scrutin ma-ioritar uqin i

sistemu 6Oggg:I4Aintei, '-[ncd

din 1932. nllmeroasele partide de dreapta protestante au fost spulberate electoral de cdtre nazigti. Interzicerea Partidului Nazist in 1945 qi discreditarea care ap[sa dreapta protestantd d e o a r e c e c o l a b o r a s ec u a c e s t a ,a u l 6 s a t s p a f i u i e l e c t o r a i d e dreapta total disponibil pentru moqtenitorii Centrului catolic gi a filialei sale bavareze,CDU qi CSU. La stdnga, instaurarea unui rgim comunist in partea de Est a !5rii ocupatd de sovietici a provocat, ca urmare a refuzului, prdbugirea Partidului Comunist care a trecut sub pragui de 5%din 1955, chiar inainte de interzicerea lui, l5s6nd monopolul st0ngii, social-dernocrafiei. rs++iac, Sistemul lrartizan Herman s-a apropiat in acest fel-d,e-ceJ- cu un maie partid social-clemocratla st6nAa, un mare--pantid n compensare nu a fost c

tg! - din intoarcerea la acesf mod de scrutin, ci din crelterea putErii execwtivului, prin instaulrarea rc9:ulii mofiunii de eenJ!&@"rrtra a rdsturna guvet'nul era necesardmaiofitatea abso Iutd a deputafilor) gi dataritd regulii din atticolul4O.S care permitea Suvernului sd' aelopte o le$e fdrd vot, suh rezerva ca apozilia sd'nu adopte o mo{iune de cenzurd. U,4ggp'ern rninoritdivizate. $i prestigiufgene.ut"t"i A" Catttte-9iOi.ruil-i.i-f;-ridenlial5 a sistemului,dup5 L962,au jucat un rol in favoarea stabilitlfii, cel pulin in prima perioadd.Se observ[,in fapt, cd dupfl 197i1 duritatealuptei pentru putereaprezidenfialda avut mai mult efectede dispersie, in specialin dreapta eqichierulrri politic.
D i n 1 9 4 5 p A n [ i n 1 9 9 3 ,I t a l i a vernamental[ care a fost insotit5 a III-a si a IV-a franceze, de o mare stabilitate lea$i partide. Regula votului cu huletine sec""te, utilizat pentlrl votgreglg.sllo-{,-s4plicd din plin aceastd instabilitate. Acest rnecanisrnpermitea numeroEilor franc-tirori din partidele guvernamentalesd incalce, fdri risc, disciplina cle vot, pentru.a duce la pierderea majoritdfii de cdtre guvern. jn aceast[ . ioad5 nrouorti

Iistru s&zul-

arifia ecologiEtilor incepflnd din 79Bg ,pf,rnai recent, a diverselor formaliuni de dreapta si extrerna dreaptd, iluslreazd in Germania, ca pi in alte ldri europene, de exemplu in
A
-l

z) pdilille
-

indepet
-----=-

rmane. dund 1949. tine de instituirea re e un nou Canceiar ]?-iltrtt-E:fluTEa

absolute

tru 4@gncelarului

de cdtre camerd,qi obliga!

negativ.structura forlelor politice era de aga naturd incst a asigurat in permanenfd dominalia Democratiei crestineasupra puterii qi anume:un partid democrat-crestin oscilfindin jurul a
r33

t3z

ststEhtELE EIf(r1Mr.E DE S&Unit 5tn41nuRtIE

WEru POLIIICE ASUPM DE MODIJRILOR SCRUNN IN1LUENTA

40%din voturi, o stangddominatd cle partitlului comunist, un curent important laic gi democratic,dar divizat, gi un partid neo-fascist intre 5 gi 10%din voturi. ca gi in Franla p0nd in x g B 1 ,f o r l a Pa rti d u l u i co mu n i st f[cea im posibild alter nan]a democratici dreapta-stdnga. Dacd s-ar fi introdus un scrutin majoritar cu un tur sau doui tururi in .1g45,forfa DC ar fi condus socialigtii la o alianld electoralr perman.nid cu cornunigtii, ca in Franla dupr 1962. pentru a-qi asigura victoria asupra alianlei de stanga, democrat-cregtinii ar fi fost fdr6 indoiald obligali sd se alieze cu neo-fasciqtii gi cu monarhigtii. Dreapta ar fi monopolizat puterea oblinand majoritateaabsolutr a voturilor la fiecar-ealegere, profitand dL respingerea stdngii dominate de comuni,stigi de efectelede amplificare ale scrutinului majoritar. Slilbiciunea oeratice din
electorale, permit sd ne intrebdm rarea I o n g, evi t dt i i d em odFaiffETiTa e n e i n a t stemui electoral foarte ional a permis tgirea i'n jurul {gmocrat-cregtinilor de raliste in care cllentul laic al stf;ngii rtidul Republican, Partidul

ficolele

social-democrat) a .fofEffiftFrezentat Acestmocl de scrutin '"tlI-j*-{Y'llll.tr foarte propor,tional'1 a asrBuro, asigurat e*rstenla parlamffi existenlaparramenrara $
conduc

poar.enh,pf-Presirrnea sistemtrltri electoral a obliHat forte e (Forza ltalia a lui Silvio p geliusconi qi LigtNordului a lui Umberto Bossi) tqel!e4lg-9199 tqrale de qircumstanlii. care apoi au fost spulberate $i au provocat cdderea guvernului. Partidele modeiate d- slflnga F-ArAapTaelectorale cu parteneri extremigti, in ffi{e cornpania cdrora nu puteau glverna in mod durabil. Astfel, partidui moderat al coalifiei c6gtigdtoare a fost condus, mai devreme sau mai t6rziu, s[ rupS alianla cu partenerul sdu mai. extremist (inifiativa rupturii putand sd provind qi de ia acesta din urmd) si s5 caute suslinere parlamentard mai apropiata politicii pe care dorea s-o promoveze, fdr[ s-o $dseascdintotdeauna. clasic al acestei situatii a fost in timpul celei de-a [IIja , cAnd raclicalii, pentru a c69ti$a, au trebuit electorale cu socialigtii 9i chiar cu Mianfe comunigtii (Ig24, 1932, 1936) 9i, alianla de stan$a nerezistandla proba puterii, au trebuit s[ formeze un guvern de centru dupd numai doi ani (1926, 1934, 1958). ec3astd lipsd de coi

aFn]e cu ne,orasciq

oarea unei

ale democrafilor au fost deschise peniru socialigti in 1g68, dupd ce aceqtia au rupt alianla cu comunigtii, rupturE pe care rnodul de scrutin a facilitat-o. Imposibilitatea alternanfei la guvernare, care

tidele a Erdtoare ale democra

rezentati

najoritd{ii guvernamentale cu maiori+atea electarald a fost o ffi politicd. De asemenea,acest Durernrca sursa Finstabilitate democratic,prin caraciilIr.r a fost cauzaffiului A v-a terul imoral pe care-lprezentain fala a numero$iale$dtori. sursd de instabilitate Republic[ incd nu a scdpatcle aceastd stangii din 19BB situalia potitice (ruptura UDF/RPRdup6 1976, patteitt 1995)dec6t$rafie utilizdrii articolului 49'5' Mai mult, fn mdsura in cate un sisfem foarte proPor{ional ne mare)' n ec&I{EVircums cr iplii electotale m ar
iadea

avea un
t34
il

r35,

DE scRUTtN ELECT1RAIE stsTt/'tEL[ 5lll1DURtlf

INFLUEN|A DE lvl1}URlL)R SGU\NASUPM WEnl P)UrcE

favorabil[ d

Scrutitrul proporlional departadi,n 7945 a contribuit la "a face ordine" tn mancez peisajul palitic francez dinainte de rdzboi,

m rabort cu influenta 1or electoral5 efectivd. Aceastd tr;lmarcd tre, in 1gB2, cdnd Partidul liberal a pus capdt aiianlei cu SPD, in favoarea CDU, alianld care dura de tr.5ani, el n-a f[cut decAt s[ abandoneze o guvernare abandonat5 de opinia public5, dupd dezastreie electorale aie SPD in alegerile locale. Mai mult, partidul centrist nu a beneficiat niciodatd de o pozitie dominantd in coali{ie, partidul cel mai puternie avflnd mereu postul de pef aI

'll,?:H l'r'9"*ingm::TJi,?":it*'xy.ffi
de vot din interiarul (Italia, Franfa)
d. Renrezentarea

ra l c o n s

idelor extrem
tzeaza suDra motivul Dentru care

guvernwlui, in sfilrgit,
tor extt'em de

re frecientd, in

unde un

Proporfionalitatea balanld gi rolul partidelor


rezentarea balai rrhania culeazd fie de partea SPD, fie de cea a CDU. Acest partid centrist este deci asigurat de participarea la majoritatea guvernamentald, la a cdrei formare contribuie mult, prin strategia sa cle erea Cam ereu ln
l3c

Maj oritaripti

qi prop orlionaliq
despre

ti :

doud concep{ii diferite via.fa politicd

Fentru a sesiza rolul -Eomplex al modurilor de scrutin, _cel* ai irn ropor!ionale

rare, dar scrutinele majoritare favorizeaz5 si valurizeazd aspectul de confruntare, iar scrutineie proporlionale pe cel de co-

4,B7

s$rtl,ttILtELE.T1RALI DI SCRUilN 5til1DURtLt

POUNCE ASUPM VIEIII ilODURILOR OF SGUIIN III.LIJENTA

Eri al u de sistem politi fi-rstiiilin dupd introducerea rep rezent drii-pFo p orli on a 19, dipalele partide s-au s de acord sd impartd ! nenla responsabilit tii au fost integrafi mai t6rziu in acest sistem. in aceasii situatig,

(dreapta catolic5). Din 1945 pdn6 in 1966, acestedou[ partide ail format impreun[ guverne de coalilie sub conducerea partidului Popular. Din 1966 pin[ in 1986, cele doua partide mari au guvernat singure sau in coalilie cu micul Partid t Partitle gi-au refdcut coalifia, Te- aita aceasta sub directia socialiqtilor, liberalii indreptAndu-se cdtre extrema dre ) &zentarea remarcdm cd in aceste u
'iF-L---------

th"I
th'!,

l. I
giqiii in ambele !5ri. ,Sistemul electoral permite adundrii sd -'lie reflec[ia relativ fideld a opiniilor, fdrfr sd ducd in nici un fel Ia explozia marilor forma{iuni politice.
Luxemburg), acest sistem de cooperare intre inalele par-

t.@sta

pgliticii A,uvernamentale, ci mai mult ve"ificd r"p"""entativi-

sttualte nu

influentd

t acestfenomen n-a apdrut. i" mi;;; "i.it a-1, trandtag, estedesemnat p r i n r e p r e z e n ta re p ro p o rl i o n a l d ( coeficientHagenbachBichoff) cu un reg jg--B%--p0nd acum principalele cloudpart i d e , u n i u n e a p a t r i o t i c [ g i p a r t i d u l p r o g r e s i tb u r g h e z ,a u oblinut cand unul cand altul majoritateaabsolutda locurilor.
iistemul proportional

ryi intre doud sau tr


formarea {,uvernelor de

faciliteazil

iar partidul invins. celeialt lrei 4!.]g_e9le_glnqf_nqi4istere,

Din 1938, cele doud partide s-au infeles sd guverneze impreund. Partirhl .ArJtgg]gt ptiqe! tru qi _pogt.rl

"i"aco"alfiil""""*turtrg-lesle--compatr!-i1,dees-e!q-9499.-ggde opozilie bipolard,ca in Aus@ ,-iit"m"le i az ut- i n c ete tr ei l dr i s c andi nav e ffiste
IN

il.otttrrrntd cu un mard partid social-democrat,singur sau pe coalizat cu cAteva particle mici. in nici unul dintre cazurile csye 1e-am abor.Iit, sistemul politic nu a fost lovit de o insta' -61ffi;te;otablId.

p r o p o r l i o r & 1 ,n u s e l i m i t e a z d n u m a i l a r e s r r c n s a b i l i t d t i l e
politice, cj trative. dou[ mari
r58

5[!ndd la numeroase posturi adminis-

139

_.d

ASUPRA Wtilt P1LtltCt DE SCRU\N /[1DUR\LjR IIIFLUENIA DE SCRUIN EL1C\1MLE 5l fil1DuRILE s6rtilELE

Concluzii Tzrivind influenla rnodului de scrutin asupra sisternului Partizan


Influen|amoduluidescrutinasuprasistgry-rr,rluipPrtiS?n i n c o n t e s t a b ic l d prin ine.rt;@Este in favoarea mari de rePrezentare modul4q -ds s'qlqtin irarilor partide pe care le provoac[,
conditioneazd
,+^--i^ ranrozonin"o^ narl-q=fr-enfar5 a fortelor

(vot unic transferabil) poate fi ocazia pentru alianle electorale intre partide.

nodului de
nu esfe foarte

sisfernelor stabilita'tea d.

aiumite r.eguli de funclionare ale sistemului parlamentar,

pb

. l

"

Partilie;1
t fabrica maiotitdti

forlio4ele
dat5 cu sf6rqitul apartheidului, este legatd de necesitateade a alegb un mod de scrutin care favorizeazd,cooperarea dintre forlele politice, cu scopul de a forma un guvern de uniune nationald'

deEisivd. Modurile de sqg44


ment

ri
scrutin asu
confirmatd de

astl sla ice a fos ede

Ettrfsd 1994,pag. 141).-U (ElectoralsYstemsand partY sYsfems, nrtizine de ea/'rdEidil7ionarea sist

Efectul rnodurilor de scrutin de fernei asupra proPorliei din adundri


Excluse mult tirnp de la dreptul de vot, femeile erau exchise a nerea dreptul la vot al Dar o Efr-eilor a fost rezultatui unei lupte miiitante (sufragetele). datd acestdrept obfinut, clrumul pentru a pdtrirnde in adundri, a cdror compozilieoriginard era exclusiv masculind,s-a ardtat a fi decAt din actiunea femei alese.mai ales

uninominale eu unul
or de alian n cazul scrutineior uninominale ., rn trr, alianlele electorale sunt imperativ sub forma imp[rtirii circumscrip]iilor (India, Sri-Lanka p6n[ in 1977, Italia di; 1994). tn cazul scrutinelor cu doud tururi, cum este cazul Franlei, la repartizarea circumscripliilor din primul tur (intre UDF qi RpR sau intre PS qi MRG, de exemplu) se adaugd acordurile de renunfare inaintea turuiui doi. Sistemeleproporlignale de listd, prin slabele constran$eri de reprezentare pe care le impun cel mai adesea,permit diferitelor forfe politice sd se prezilte inclividual in fala aleg[torilor. Din contr5, sistemul Hare
14f)

a. aratd cd aceastdl

t4|

StsltlvltL| tLtCt1MLtSIltl1DURtLE 0ESGUilN

POUIICE WFNI ASUPRA DE SCRUIIN UODURILOR INFLUENTA

da locut'i femeilot', cu atflt mai

in caz contrar. nu iFlimf


numdr mic de femei in adunrrile alese democratic. Este o situatie defavorabild deoareceloate modurjJg cle scrutin subreprezint[ maj mult sau mai pufin minoritdtirc@l nu este geogi'aficconcentrat5. Este tot o situalie defavorabild pentru ci toate sistemele electorale au o bazr geograficd. cand cineva este minoritar, faptul de a fi concentrat intr-o anumitd zonr poate permite compensarea subreprezentdrii, generald in alte pdrli. (N6i;rI;iX; caracterul minoritar nu rezultd dintr-un fenomen oe hsBmg6-re (infrAngere pe un clivaj structurant) ci mai ales dintr-un slab sentiment de pri oritate. Nefiind respins de majoritatea opiniei pubiice, acest grup poate face aliantele.@este cazul tuturor a anilor ,70. l5rilor dezvoltate, inffitate Primele trei caraeteristiei ale acestui grup rle Fresiune ---minori tate, difuzd Ei neiz fect net al modurilor de scrutln modunlor (numdnrt scrutin asupra obiectivelor sale polil_ice potitice (numdr-rll fe sunt mai nrrtin defavorahile plin logica lor distributirrS,decdt cele uninominale, unde dorninh lggica clrasticd a selectdrii cancliclatului unic. Cu o consecint[ importantd' r".rutin"l" propot scrutine de list5, sunt net mai favorabile decAt scrutinele de tip nninominal. Acest efect al modurilor de scrutin este in mocl par.;--r-:.-.::*.' tiElar vitiEit atunclTlnct _;-.

in aproape toate ldrile democratice se poate observa 'n fenomen asem[ndtor: o proporlie mica de femei pan[ in 1975 qi o progresie sensibild Ei neintrerupta, dupa. Din acest moment au apdrut diferenle extrem de mari intre !dri, pe care le putem obseiva prin compararea Franlei cu Norvegia (% al femeilor din Camerd):

Aceste doud {dri simb olizeazd biire fenomenul semnalal: un Franla: dup5 un scurt moment "rerrolutionar" la eliberare, re$ulatd; clar modest5, recul pand in anii 1970 9i apoi progresie regulate Norveg'ia:nirrei de plecare scdzut, dar mici progrese

fiFut,iocul tlj4 ntru a cxPlica numdrul mic sfiTiEi-ent-pe


na{iona16francezd, Pentrq (9,2%) 'Emeilor

diverselor tdri exemple: (1) legeri municipale RP cle list[ gi majoritare: t7,1%, alegeri regionale RP de listd: 12%, alegeri europene:RP de

fapt, iticd, res luitflnd cont insrisi alegerq mare re an atul


el,

list5: 29,8%, alegeri legislative: alegerican[ninomina]e: 6,4%, t ona l e : r t n i n o m i n a l c:5 '5 %.(2 )@(ro 9peqaqer d:uttinonr inai (3)$qpgbirp(1990): alternativ:8,2%, senat:RP de list5: 21%, camerd: uninominal (vot unic netransferabil): 2,5%, mixt senat: uninominal (WNT) si RP de listd: l3%. l'rebuie sd
l42

in adundri anumitd m a n i e r a d e a r a ed

uatie influen[eaza ea

scrutin; adeseori sfafele cu cel ma unde torcran


l/13

DE SCRUI|N [L[11itAL[5l /I|1DURIIE SlStt/vtEL[

p1unT TNFLUENIA t'tqDURtLAR DE SGUINASUpM VTEIIt

ine{alilaia-nste-rea mai scdzuti si ttrouortional, au aiutat tenteile sd acc

favorabile scrutinului funclii elective.

reprezentarea proporfional5, multe formaliuni politice mici si mijlocii se opun suprimErii de f ricd sI nu-gi piardi reprezentarea parlamentar[ in cadrul unui scrutin majoritar.

, de scrufin)
Cazul g:eneru!

dmiTE-fEffi;A;Arfl D rinci
anii $aizeci, in @anda\i

litice. i

3It dq ,in

inlocuiascdscrutinul

de scrufin sunf in aceeaqi mdsurdprodusul sis(fr\odurile teridtfr politice ca pi invers; (rlp)Pozifiile partidelor politice fafd de modut"ilede scrutin sunf in esenfdfn funcfie de intereselelor electorale; / 151 )Alegerea modului cle scrutin esfe in generul o inleleSere i nt6'pr incipalele f og e p oI iti ce; A,
pul nrizelor politice care antreneazd bulversdri, in care schimbdrile modurilor de scrufin nu sunt decit un aspecf, Din numeroaseleexemple care ar putea ilustra acestepatru principii, ne vom limita la cAterra. Sd ne amintim intAi cle toate in alegeri sunt rezultatul legii cd @tilizate votate de cdtre parlamentari sau prin referendum gi cd ele sunt uneori inscrise in constitufii. Ele sunt deci intotcleauna obiectul deciziei luate de c[tre responsabil n cel din Marea Britanie]ezultE clintr-un c@
t

p,LqpqliQnLalprin scrutinul majoritar'l1n:inam.Lnal cu un tur mai

apropial intglgq4gl_&l=_lqalifia celorlalte partide a ficut sd


e$ueze fiecare dintre aceste proiecte. Invers, alegerea unui sisl tem proporfional cu slabd proporlionalitate (magnitudine mic[) in Spania, dupd cdderea franchismului, a fost rezultatul unui compromis intre principalele forle politice: dreapta conservatoare, moqtenitoarea franchismului, dorea un sistem majoritar dupd modelul englez, in timp ce forlele de opozifie de stAnga gi regionaliste doreau un scrutin proporfional care sd le asigure reprezentarea.Instaurarea votului cumulativ in Illinois, in 1820, a fost produsul acordului intre cele doud mari partide pentru a calma situalia politicd de dupd rdzboiul de secesiune:acest mod de scrutin asigura reprezentarea minoritdtii repubricane din sudul statului qi a minoritlfii democrate din nord. Ilrggducs\ea

I .\-/

ft+))Srni-bdrile clemoclde scrufin intervin mai tnereuin tim-

rgprezentdrii propotlionale tn multe {dri ale Europei coniinetr t?-i{ri iiieputul secolutui, in mod particutai 4Jtp{iFdrl-ilir Primului Rdzbai Itatul unei ice socialiste, conservatoare;i liberale in cadrul reformelor polilice mult mai vaste

nalitdti

cand avea mijloacelesd-$iimpund-punctul-Ale veAilef -t fnu C t emai mele fn c u *i r" mu l ti p a rti d i sm car e utifi;aZe
144

:---;."-----.--_-_-l;-_'-;-..-.---j

a sistemtilui majoritar, dai

SocialiEtii erau ostili scrutinului majoritar \rylg ampleare,_ precedental cirui victime au fost, iar for{ele conservatoare si
'-46

slsrEilElt ELE])MLE DE SCRU1N 5rti4qDURtLt

P1LtttcE ASUPMVTfilt SCRUqN AE t40DURIL1R tufLUENIA

liberale erau neliniqtite pentru influenta lor parlamentard din ./ cadrul nou al sufragiului universal. Fa

de listd cd nu trimite in parlament decilt oameni subordon4!!. ive,in ca\s-q

schimbarea modulai de
eneral numa, cu ocaz

japonez - votul unic netransferabil - printr-un scrutin mixt (300 de deputafi aleqi prin scrutin majoritar uninominal cu un tur qi 200 de deputali alegi prin reprezentare proporfionald) nu a fost posibild decdt prin destabilizareasistemului politic japonez, prin sciziunea unei pdrli a Partidului Liberal Democrat, ceea ce a dus la pierderea puterii pe care o delinea de mai muit de 30 de ani, la alegerile din iulie 1993. Aceastd reformd a fost p6nd la urmd rezultatul compromisului dintre, pe de o parte, noile forfe, forfe de dreapta de ia putere Ei majoritatea PLD, care doreau un sistem majoritar $i, pe de altd parte, conducerea Partidului Socialist, care apdra reprezentarea proporlionald. Mai semnificativ este exemplul italian, unde abandonarea modului de scrutin proporfional utilizat din 1945, in favoarea unui scrutin mixt cu dominantd majoritard este de neinleles fdrd sd fie analizat6 ca una din consecinleledestabilizdrii jLrridice a sistemuh"ri politic italian, din cauza ancheteior privind finanlarea partidelor politice. Partidele guvernamentale descalificatenu au mai avut legitimitate pentru a se opune modificdrii modului de scrutin prezentat (eronat) ca o solufie la toate relele sistemului politic, de cdtre un numdr de contestatari clin fostul partid fdc6nd situatia electoral[ dominant. Destabilizareasistemului irs.rlitic

nloCuireadin 1994,a traditionaluiui mod de scrutin

Exceplia

Irancezd

din difer

nerald aceastd stabilitate i democratice,irr-Tdt"tii actori politi ci refuzdnd ie cu schimbdri

siEim bdr i l e des e de m


adversarilor lor Politici, ului de scrtt maJorq_g

ie scrutin ca armd imPotriva iativ incepAnddin 1821'-tg ffi- M area Britanie;qs,i-ln


atd in fruntea

-Grecia cd recenJ Italia ilgehJ a jJtr uftrtrri gtorios palmares,

consideralll! lda- distan!5

i"
i

urmdnd acestedoud tdti lgtitte I iTilili)' Modul de scrutin le$isteva cazuri de ast-

puteltr uurrsL'lla D o l l t l c e , a $ a c u m flfficonq191g-s!qlj

la in 1876'conservatorii

cdrcat cu toate tarele societdtii politice, mai ales coruptiq itice. tn a revroseaza ln eneral scru acest
'nal cd n

rirp""rat scrutinul plurinominai de listi departamen;-t.d" uninominal cu dou5 tal[ utilizat in 1B7i qi au restaLilit scrutinul tururi(numitdearondisment)utilizatintimpulceluide.al mare $reutate elecdoilea Imperiu, sperdnd cd vor obline o mai toraldanotabilitdlilorEiunmaibuncontrolalale$Storilorde in- favoarea lor cdtre administra{ie' elemente eare sd acfioneze au sperat cd contra adversarilor rep'bficani. Invers, republicanii (cu doud tururi) scrutinul plurinomirruj ,1" liste departamentale in vederea Gambetta, pe care llau instituit sub influenla lui alegerilordinls85,vaplovocaopolitizaresuperioardceleide ,,mlagtinast6tdtoare,' a scrutinului de arondisment, 9i c5 aceast5 politizareputernicdlevafifavorabils.Restabilireascrutinului rnultiple in ajunul cle arondisment gi suprimarea candidaturilor contra republicanilor alegerilor din tggg s-au inscris in lupta
'-47

146

DE ssr6/ttLf ftfcr)M[E5l/4qDUR\LE sGUnN

boulangismului. in 1951, modificarea reprezent5rii proporlionale departamentalegi introducerea scrutinului cu inrudire au constituit o arm[ eficacein mdna partidelor aflate atunci la guvernare (SFIO, radicali, MRP, independenli) fa!5 de dubla opozilie gaulistd gi comunistd. Mai recent, in ajunul alegerilor din 1986, Partidul Socialist a suprimat scrutinul uninominal cu doud tururi in vigoare din 1958 (qi pe care dreapta l-a restabilit o datd cu intoarcerea la putere), pentnl a limita consecinleleinfr0ngerii sale previzibile asupra mandatelor. Acestor varialii diacronice le corespunde o exceplionald diversitate sincronicd: dacd Franta voteazd prin scrutin uninominal cu doud tururi la alegerile prezidenfiale, legislative gi cantonale qi cu un scrutin mixt cu doud tururi, dominat de logica majoritard la municipale, ea practicd un scrutin departamental geografic mixt plurinominal cu douI tururi qi proporlional pentru senatori qi scrutine

ANEXA
Modurile de scrutin practicd alegerile legislatiu utilizate in fd.rile care lihl" re de rnai rnult de 7O ani
Obsenra$i
ETJROPA GERMANIA AUSTRIA BELGIA DANEMARCA SPANIA FINLANDA FRANTA RPC* prag 5% RP RP RP RP cu prag 3% RP MU2 RP -in 1945-1946,qi 1986, rnirr cu inrudire in 1951-56,MU2 la alegerile preziden{iaIe

une a consensului
Iitate ale democratiei france toare pentru ine$alitdtile zentare fdri echivalent in aleglerile dint*o dem ie occidentald.

IIvTAREA BRITANIE GRECIA

MU1 RP cu prag 3% RPH Mixt MUl qi RPC cu prag 4% RP RP cu prag 8% RP RPH rnodificat RP RP RP RP cu prag 4% MUA pentru den!iale prezr-

de

IRLANDA ITALIA ISI.,ANDA LIECHTENSTEIN LUXBMBURG MALTA NORVEGIA OI,A\TDA PORTUGALIA SI,'BDIA

R P i n 1 9 4 7 - 4 Bq i 1 9 5 8 - 1 9 9 2 , rnirl cu inrudire in tg53

148

a/Ls

ststEilELE EIECTqMLE DE 5tn41DltRtIE SCRU\\N

ANEXA

Tara
EL\ET14" AIRICA MAURICIU SENEGAL AI,IERIEA DE NORI) CANADA SUA MU1 MUI mai putin Gul$a luisia:a qi dishictul Orlumbiu tare au A]UERICA CNTNAI.A COSTA.RICA GUATEMALA HONDURAS IAMAICA MCARAGUA RP RP RP MU1 RP l\{Pl pentu 62 de locuri din Z0 Mixt MUI 9i RP

Observafii

farr
ISRAEL JAPONIA RP prag 1% Mixt MU1 qi RP (1994) MU1

Observa$i
VU inainte de 1994' Pentru senat: mixt W qi RP

Pdmii B invinsi sunt declarati alesi

MAI,AEZIA

NOUA-ZEELANDA SRI.I.ANKA Alcgcriprr:zidcnfialc: MPI (alegcrca maillol clcclofi) TURCIA

RPC prag 5% RP prag 12,5% RP prag 10%

MU1 pdud in 1993 MUl pAni in 1977

.*
Prezidenfiale ca in Uruguay

a Remarcd: toate statele americane citate, cu exceplia Canadei' (f5rd prim-ministru) Guyanei qi |amaicdi, sunt regimuri prezidenliale prezidenfiale (cu care utilizeaza scrutinele MUl sau MUz la alegerile exceplia SUA,UruguaY Ei Honduras)' LEGENDA: MU1: majoritar uninominal cu un tur; MU2: maioritar uninominal cu doud tururi; MPl: majoritar plurinominal cu un tur; MUA: majoritar uninominal alternativ; V[I: vot unic netransferabil; RP:toatesistemelepropo4ionaledelist6'maiputinsistemul Hare Ei sistemelePrin comPensare; RPH:sistemtrlproporlionalHare(votunictransferabil); RPC: sistemul propor{ional prin compensare'

RERJBUCADOMIMCANA R P SAI,VADOR AMEAIEA DE SUD ARGEhITINA BOLIVIA BRAZILIA COLUMBIA ECUADOR GLTANA PERU TJRUGUAY VENEZUEI,A ASIA flt OCEAIIIA AUSTRALIA COREEA DE SUD INDIA IVIUA Mirt dorninat de MUl MUl Senat (indirect): RPFI Senal:RP (RPH 1949-1984) RP RP RP RP RP RP RP RP RP Mai mulfi candidafi pentru acelagi partid la prezidenliale RP

15(}

rior

BIBLIOGRAFIE
Privind rezultatele electorale + DIIVERGER M., Cbnstitutions et do*.r* ments politiques, ed. 13 PUF, 1992. Cea mai cornpletd asupra rezultatelor electorale din secolul al )O(-lea. + ROSE R., The infenrational altnanac of electoral histor5,, Macll{illan Congres. Quafierly ed. 3, 1991. Exlrern de complet privind rezr.rltateleelectorale qi modurile de scmtin p6nE la inceputul secolului al XDOea. + ROKKAN S. qi MEYRIAT f., Guide inter national des statistiques dlectorales, Mouton, 1969. Indicafii foarte precise asupra rnodurilor de scrutin din !6rile europeneinainte de 1969. + Keesing's Conternporary Archirres., Record of World Events. Existeni din 1934, confine in palticular rezultatele electorale nRlionale ale diferitelor !iri, cu un mic cornentaliu. + Union interparlernentaire, Chlonique des lections et de l'6tolution pariernentaire, Gendve. Din 1967 apare in fiecare an, cuprinzfind rezultalele alegelilor legislatirre pentru statele rnernbre. Lucr[ri generale Bsu care se refer[ modalit$ile de vot gi istroria ecestora la O bund sintezS, care aboldeazd problerna sondajelor. + IHL 0., Le vote, Clefs Montchrestien, 1966. Tratat special al istoriei procedurilor electorale gi al semnificafiei lor. + MANIN 8., Pt{ncipes du gourremement represdntatif, Cahnann-Levy et Fondation Saint-Sirnon, 1995. Trateazd in rnod spe. cial istoria dernocrafiei reprezentative gi alte forrne de dernocrafie (in special, tragerea la sorfi) + MOULIN L., Les orightes religieuses des techniques ilectorales et d6lib6ratives rnodernes, Rer,rreinternationale d'histoire politique et consti{utionnelle, PUF, Torne 3, 1953. in special despre influenfa Bisericii in aparitia scrutinelor cu rnajoritate absolut{. + OFFERLE M., Un honrme, une voixl Histoine du suffrage unir.ersel, D6couverte Gallirnard, 1993. O analizd ilustratd a istoriei sufragiului universal. + POLITIX, Des rrofes pas comrne les autres, nr.22, Presses de la FNSP, 199I. Nurneroase analize despre introducerea votului secret in Franla, Marea Britanie qi Statele Unite. + RFSP, Lhcte du vote, Volume 43 nr.l, Plesses de la FNSP, Fdr.'rier 1993. Diferite articole despre I'oful in tirnpul Revoluliei franceze si istoria urtei electorale. Lucriri care trateaztr in mod special modurile de ecrutin + BON F., Les dlections en France, histoire et sociologie, Paris, Seuil, 1978.

+ CADART 1., Le rdgime ilectoral des 6tats g6n6mux de 1ZB9 et ses origines (1302-1614), Paris Sirey, 1952. Indispensabil pentru acest subiect. + COTIEREI J.M. et EMERI C., Irs rystd tres 6lectorirux, PUF Que sais-je?,1988.

t5'

Istoria electolald a Franlei qi o expunere a rnodurilor de scrutin utilizate. + BOURSIN 1.L., Les dis et les unres, les calcuJsde la dimocntie, Seuil, 1990. O reflexie despre democralie gi practicile concurente de tragere la sorfi si de alegeri, despre noliunea de rnajoritate qi despre paradoxurile rnaternatice ale scrutinelor rnajoritare si proporlionale, ca gi o expunere a diferitelol uroduli de scmtin. + CADART ]. (dir)., Les rnodes de scrutin des .lB pa;'s .libres de l'Europe occidentale, Paris, PUF. 1983. Aceasti lucrare colectivd abordeazi istoria electorald gi urodurile de scrutin ale dernocratiilor reprezentative europene. + COTTERET J.M., BMERI C., Lois 6lectorales et in6galitds de repr'dseltations e l F l a n c e 1 9 3 6 - 1 9 6 0 ,A r r n a n d C o l i n , 1960. Lucrare de referintd in problerna rnai sus tnenliouatd. Abordeazd, de asemenea, problerna schirnbdrii rnodurilor de scnrtin din Franta qi atitudinea for!elor politice. + DLTVERGER M., Les pattis politiques, Paris. Arrnand Colin. 1981. Cea mai irnportantd iucrare francezd despre influenfa rnodurilor de scmtiu; lucrare c.Jntroversatd,lectura sa fiind iudispensabi.li. + DUVERGER M. (dir), I'irrflueace des s;'stimes dlectolau-x sur ln vie politique, Paris, Armand Colin, 1950. Prima prezenlare a "legilor lui Duverger" Qi contribu{ii ale lui F. Gogrel despre Franfa gi ]. Cadart despre Marea Britanie. Sunt abordale, de asernenea, cazultle italiau, gennan si elvelian. + tA CHAPELLE G., Les rigines 6lecto' rnux, Paris, Annand Colin, 1954. Scris6 de cel rnai irnportarrt partizan francez al sisternului proporJional. + I,AVAU G., Partis politiques et realitds sociales, Paris. Artnand Colin, 1953.

Aceastficarte esle un rispuns la cea a lui Du\/erger',fiind un cornplernent util. + Pouvoirs nr. 52, La lepr6sentafion prnpoftionnelle, Paris, PLIF, 1985. Nunreroase articole, in special ale lui J.-L. Parodi, B. Or.r'enH , . Portelli, D.Chagnoilaud, I. Cadart, F. Bon, D. Nohlen, Z. Meny si M, Sadorrn. + SARIPOTILOS N., La d6ntocratie et I'6lection proportionnelle, Paris, Arthur Rousseau, 1899, Aceastdtezi redactatd in francezd de cdtre un partizan gl'ec al reprezentirii pra po$onale prezintd un lnale interes istoric prin argumentele utilizate, $i contine o reflectie despre reprezeutare si dernocmlie, totodat6 abordAnd istoria rnodurilor de scrutin majoritare, pre-proporfiouale gi proporfionale. + Union interparlernentaire, S;'sfirnes 6lectorawt, 6tude compamtive mondiale, Gendt'e,1993. Conline expunereafiecdrui sistern electoral utilizat de cdtre statele rnernbre, pentru alegerile parlarnentale. Lucr[ri sdine + BALINSKI M.L., YOUNG P., Fair Represenfatiort, Meeting tlte ideal of One man. One vote. Neu' Haven Yale Unirrercity Press, 1982. O lucrare care a fdcut epoc{ pentru descoperirea de citre congresrnenii aurelicani, Ia sfdrqitul secolului al XVIII{ea a diferitelor tnetode propor!ionale. + RfiGDANOR V., BLITLER D., DemocracS, ard glections, Electoral slrterns and theil political consequences, Carnbridge University Press, 1983. tTn studiu apt'ofundat al consecinlelol ulilizirii tnodurilor de scrutin, cu analize despre ldrile europene, ldrile anglo-saxonesi Japonia. + B. SARLVIK CT L. MCLEAN, EICCIOTAI Sfudies, Butterl'orth-Heinernann Oxford. Aceastd revistd trirnestriali con{ine cornentarii asupra rezultatelor electorale

qi analize desple rnodin intreaga lurue durile de scrutin' A'' Choosing + GROFFMAN B" LIJHART
alticole. are partizanilor-sis-

p'opor'!ion.nriuln"l: "i:i:;:l;;':;J,J:qli in Iavo


iooid pl"dourie Hale. systelns nlld + LIIPHART A ' Electoral

;l;* l"::'Y" ll.?;':'$,: {'1', it1 ntl :;ii ll,.'ru'"';*l"'**, p*


Nutneroase

i"il"i"t

n::;:ii ;,r*r* 6 ;H:,"" :lj ','" 3ii:"'Tili, :':r :l]: .i ::, i r. r,i:::l-1,i".f "Yt :x iil'l 1'xii .|r""'i-'Ji:ii.i,"p".r''".r' * :1"1," ffril'iti i"tt j ffJd"3:"";[l'r Extrern 1e86' -de ^tn"i'[[:: ;1it il""#il-;*s"a'ith' lur
F' Herrnens it-:"ritare' in special influenladiferitelor -111"r,,"1o, partiza*e electoraleo:"P.'l, :l:['i;;i iu,,.,er a"
cornPensare' froporlional Prin A'' Electoral + GROFFMAN B ' LTJPHART
dispragul-electoral si talea reprezentdnr' locurilor' a qi p"tti- .'it"tn"l und Par'teietr' + NOHLEN D'' lVnhlreclrt

fl"llil I" il"t'jlnl :ll,' :'::: tr'H{"sf iirf ;"+ru:;;**:t:,,.;* q i "T" i'#i:r"ii" ip"'iu ::Xlljl:'11"i:\A
scrutin diu ldr'ile europene' din JaPonia' candidaturrte ili;i;;i; (cto ss-endort-"t":"ll-1-:: " [uziouat e" tt::11 ca sr rnodurit" 9: Unite, Statele (Hare} urr propor{ionale qi alternatir:e Iizate iu Australia'

D.w. "JlTi:"ff; +RAE "u"-,ry1'::1,'"f New of elecloral larr,s, 1ir. lucrare de


O yale university .tt::t_',11-r" de f r-actio*are inotcuiloJ referinld' Defi'i'd. prrrr"'ir, .oi a untti sisternpditil:.3,r, scruri' qi a de denl6 influen{o rnoduru( circunrscripliilor' it^ittt*tUt"ii

u' Y"*i:i::i'ff1"i#T;; +LAKEMAN t"'li'i'i"".;;; oI elecl^oral


stud)'
Scr'lsa and Faber, 1974

ttu"*t

r55

r54

INDEX
A
Africa de Sud, 20, 43, r4l Albania, 65, 97, 103 Alianfe (sistem de), 124, r34,135, l4L Alternativ (uninominal) 47, (plurinominal) 58 Analfabeli (vot), 17, 20 Argentina, 25, 80 Aristotel, 15 Australia, 18, 20, 22, 24, 25,26,50, 49, 58, 64, 75, tl8, L38,142 Austria, 18, 24, 59, 50, 6 5 , 9 5 , 1 3 81 , 39 Dispropor!ionalitate (indice de), gS C a n a d a ,1 8 , 4 1 , 4 2 , 4 3 , Droop (coeficient), 72 47,tt7,143 Candidaturi (libertate de) Dublu colegiu, 20 27, (multiplel28,147 Durata mandatelor, 26 Cantoane(alegeri),54, 148 Duverger (legile), 116 65 Cehoslovacia, E Cens(electoral),15, 17, 18 Hvetia 19,24, 36,65,96, 158 Churchill, 16 Estonia. 80. BZ Cipru, 79 Extinderea (corpului elecCoeficient electoral, 71 toral), 17 Compensare (prin proporfionalitate), 84, 105 F Controlul (alesilor), 27 (sisteme), Federale 50 Coreea(de Sud), 70, 97, Femei (proporfia de vot), 104, 106 18 Corsica.32 Finanfarea viefii politice, Costa Rica, 26, 6,1 31 Croatia,9T Finlanda1 , 8 ,6 5 , 8 0 , 9 6 Cub (legea), 41 Frauda electorald,32 Cumul (de mandate), 26 Franfa, 13, 14, 17, 18, 19, Cumulativ (vot), 66, 145 20, 21, 22, 24, 25, 26, 2 7 , 2 8 , 5 1 ,3 3 ,3 7 , 3 9 , D 40, 46, 50, 53, 55, 59, 65, 80, 95, 97, 98, 99, Danemarca, 18, 20, 24, 101,102.108,109, 5 9 , 6 4 , 6 5 , 7 2 , 8 5 ,1 3 9 ttl, 124, L26, 127, Decupaj electoral, 44, 55 r28, L31, 135, 156, Democrafiedirect5, 13 14A.142. r43. L47

B
Bangladesh, 29 B e l g i a ,1 8 , 1 9 , 2 1 , 2 4 , 2 5 , 5 9 ,5 9 , 6 0 , 6 4 , 8 08 , 4, 9 5 , 1 2 3 ,1 5 9 Bipartidism, 36,1I7 Brazilia,24,50 Bulgaria, 65, 80, 88, 97, 105

r57

Israel, 80, 87

Monotonia,93 Montesquieu, 14, 15 Municipale (alegeri), 75, 9 8 , 1 0 9 ,1 1 1

R
Reinnoire (mandat), 26, (partiald)25 Reprezentativitatea unui electoral, sistem (indice)92 Republica Dominicand, BO Restricfii (Privind drePtul de alegere),19 Resturi (metoda celor mai Puternice resturi), 77, (atribuirea rnandatelor)85 Rominia, 65, 80 Rusia,65, 97' 105 82' 95 Sainte'Laglre, Secret (vot), 21 Spania,2t, 39,65, 67' 80, 87, r24, L45 Sril,anka, 41, 66, 87, I22, 140 Stdrile Generale, t4' t7' 22,40 Strdini (vot), 20 suA, 13, 14, 18, 19' 20' 23, 24, 25, 26, 27, 30' 32, 35, 36,37,39' 41' 44, 46,54, 56' 57' 62' 63, 64, 66, 7t, 75' 79' 92, rl7, t23, t43' r4tr, 147 18, 19' 20, 26' 39' Sueclia, 65,87,95, 139

Iugoslavia, 65, 97 Georgia, 97, I03 e Germania, 18, 50, 39, 50, I 55, 65, 85, 86, 87, 88, t 2 4 , t 3 t , L 3 2 , ! 3 6 , inruclire (liste Franfa 1 9 5 1 )1 . 01 I39, t45, t47 r Gerrymander, 45, 60 t Grecia1 , 5 , 1 9 ,2 4 , 3 9 , 5 5 , ]aponia, 25, 6B, 69, 70, 65, 87, 95,124,147 97, 103, 107,t42, L46 Gr6gory (metoda), 75 Jefferson (metoda),79, Bl TI juste{ea unui sistem electoral, 92 Hagenbach-Bischoff (coeficient), 72, (metoda) t 96 Lieclrtenstein,79, 87, 138 Hamilton (metoda), 77 Hare T., 64, (sistemul) 72, Limitat (vot), 67 (coeficient) 72 Liste blocate, 54, 59 Hill T.W si R, 72 L i t u a n i a .2 6 . 9 7 , 1 0 3 Hondt Victor d' (metoda), L u x e m b u r g , L8, 24, 25, 6 5 ,8 1 , 9 4 39,59,65, 139

Tetragonal{ biPolard, 128 Tragereala sorfi, 14, 15 Turcia, 54,55, B0' 123

U
un$aria, 27, 65, 97, 103 Unic (vot unic transferabil), 72 (vot unic netransferabil) 68 Uninorninal (scrutin), 40 Uru$uaY,62' B0 Util (vot), 120

N
Norvegia, 18, 20,59, 65, 9 5 , 1 5 9 ,1 4 5 Noua Zeelandd, 18, 26, 29, 4t, 43, 87, Ir7, L43

o
Obligatoriu (vot), 25 Olanda, 18, 20, 59, 65, 8 0 , 9 5 ,1 3 9

o
B5 Uberhangmandate,

v
24,80 Venezuela,

P
Pakistan, 65 Palestina,65 Panasaj,54 Peru. 50

a
tl9' Qu6bec, 42, 43' 47, 119

T
29,70,97' 107 Tairvan,

I
Imperiali (coeficient), 72 Incapacitateelectorald,19 Indemnitate electorali, 19 I u d i a ,2 3 , 2 9 , 4 t , 7 5 , l z L , I2Z, 140 Instabilitatea sistemulni politic, 130 Insula Mauritius, 58 Irlanda, 18, 20, 49, 65, 75, 145 Islanda,18, 80, 99 Italia, 18, 59, 65, 83, 84, 9 5 . 9 7 , 1 0 5 , 1 0 5 ,1 0 8 , 109, 111, 131, 133, 136, 140, t46, L47 158

Webster (metoda),82 Weil-Relmal(sistem),87

Plural (vot), 21 Magnitudine, 57, Bg Plurinominal (scrutin), Majorat electoral (vf,rsta), 5 4 ,6 0 , 6 1 , 9 1 19 F o l o n i a ,2 9 , 3 9 , 5 0 , 6 5 , Malta, 65, 68, 75, 76 BB Mandat imperativ, 14 Portugalia,21, 59, 50, 65, Marea Britanie, 11, 13, 67, 80, 95, r24 1 4 , t 7 , 1 8 , : 2 0 ,2 t , 2 2 , (de acces la turul Prag, 3t, 37, 39, 40. 41, 42, d o i ) 50, (de alegere) 43, 44,46, 55, 65, 64, 8 7 , BB , 2 0 ,1 2 1 , 6 7 ,1 L 7 , 1 1 81 1 2 3 , t 2 4 , 1 3 6 , 1 4 5 , Preziden!iale (alegeri), L14, t47 24, 49,50, 54, 55, 56, 62, t23 Medie (metoda rnediei celei mai puternice), P r o p o r fi o n a l i l a l e a u n u i 79 sistem electoral,93 159