Sunteți pe pagina 1din 13

SPLAREA BANILOR I FINANAREA TERORISMULUI dr. Nicolae LUPULESCU Procuror I. Generali !

"i Splare banilor este procesul sau complexul de actiuni prin care infractorii ncearc i uneori reuesc s ascund originea i posesia real a veniturilor ce provin din activitile lor ilegale. Potrivit Le#ii nr. $%$&'((' )en ru )re*enirea +i ,anc"ionarea ,)!l!rii -anilor. )recu/ +i )en ru in, i uirea unor /!,uri de )re*enire +i co/-a ere a 0inan"!rii ac elor de erori,/,1 prin splarea banilor se nelege: a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscnd c provin din svrirea de infraciuni, n scopul ascunderii sau al disimulrii originii ilicite a acestor bunuri sau n scopul de a ajuta persoana care a svrit infraciunea din care provin bunurile s se sustrag de la urmrire, judecat sau executarea pedepsei; b) ascunderea sau disimularea adevratei naturi a provenienei, a siturii, a dispo iiei, a circulaiei sau a proprietii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscnd c bunurile provin din svrirea de infraciuni; c) dobndirea, deinerea sau folosirea de bunuri, cunoscnd c acestea provin din svrirea de infraciuni! art.!"#" $onsiderm c n coninutul locutiunii ar trebui s fie incluse i, asocierea, spri%inirea, ncura%area, nlesnirea, instruirea sau sftuirea n vederea comiterii oricreia dintre aciunile preci&ate n art.!" din 'egea nr. ()(*!++!. Splarea banilor este un proces prin care se d sau se ncearc a se da o aparen de legalitate unor profituri obinute ilegal de ctre infractorii care, fr a fi compromii, beneficia& ulterior de veniturile respective. ,cest proces dinamic se desfoar n trei etape, i anume : obinerea i micarea fondurilor obinute n mod direct sau indirect din infraciuni, ascunderea urmelor sau originii veniturior pentru a se evita orice suspiciuni sau investigaii i, n fine, disponibili&area banilor i reinvestirea lor n activiti legale. 1# -n etapa iniial sau de )la,are a splrii banilor, infractorul introduce profitul su ilegal n sistemul financiar. ,ceasta se poate face prin mprirea sumelor mari de bani n sume mai mici, care sunt apoi depo&itate direct ntr.un cont bancar sau folosite n cumprarea unor instrumente financiare cecuri, bilete la ordin, etc.#. !# /up intrarea fondurilor n sistemul financiar, are loc a doua etap. , ra i0icare. -n aceast etap, infractorul ntrprinde o serie de presc0imbri sau micri ale fondurilor pentru a le ndeprta c1t mai mult de sursa din care provin, cea mai u&itat cale fiind cea a transferului electronic ntr.o serie de conturi din diverse bnci de pe ntreg globul. Sunt preferate acele &one geografice sau %urisdicii care nu cooperea& cu organele de anc0et speciali&ate n combaterea acestui fenomen infracional. "# /up ce a reuit s traverse&e primele dou etape ale procesului de splare a banilor, infractorul sau grupul infracional trece la a treia etap. in e#rarea., n care fondurile intr n circuitul economic legal. Spltorul de bani poate acum s investeasc legal fondurile pe piaa imobiliar, a bunurilor de lux sau a afacerilor, la alegere. $ele trei etape se pot desfura distinct, dar pot avea loc i simultan sau, mai des, se pot suprapune. Prin procedeele lor ilicite, infractorii pot investi n sectoarele economiei n care activele pot fi utili&ate ulterior ca maini de splare a banilor. -n plus, ntr.o economie n care te0nologia avansat i globali&area permit transferul rapid de fonduri, lipsa de control asupra acestui fenomen infracional poate submina stabilitatea financiar. -ntr.o ar cu o situaie
1

Pu-lica ! 1n Moni orul O0icial. Par ea I nr. 2(3 din 4' dece/-rie '(('.

financiar precar, scoaterea a milioane sau miliarde de dolari anual din procesul normal de cretere economic repre&int un real pericol pentru credibilitatea, stabilitatea economica i securitatea sa naional. II. Me odele de ,)!lare a -anilor 1. 3eguli de ba& ale splrii banilor. a# Anoni/a ul. este una din regulile splrii banilor prin care tran&acia cu valori obinute din infraciuni trebuie s fie asemntoare altor tran&acii legale din mediul sau locul unde acestea au loc. -n esen, numerarul nu trebuie s lase nicio pist care s conduc la originea sa. -n economiile n care se folosete des numerarul pentru ac0i&iii de mai mic sau mai mare valoare, dispunerea de acesta nu repre&int niciun risc pentru infractor. 4otui, n ma%oritatea rilor, aproape toate tran&aciile cu sume mari sunt reali&ate nu cas0, ci prin utili&area altor mi%loace de plat cecuri, polie bancare, cri de credit#, de aceea c0eltuirea sau depo&itarea unor sume mari de bani n numerar creea& suspiciuni. /in aceast cau&, infractorii au creat te0nici i metode variate de inserare a numerarului n sistemul financiar, i anume: .structurarea, adic divi&area sumelor mari n sume mai mici i depunerea acestora de ctre mai multe persoane n diverse conturi bancare sau utili&area sumelor respective n vederea ac0i&iionrii altor instrumente de plat, cum ar fi titlurile la purttor sau ordinele de plat5 .contrabanda cu numerar, prin simpla scoatere ilegala din ar a unei cantiti de bani n numerar i introducerea acesteia ntr.o alt ar, n general cu reguli mai puin stricte, de obicei prin curieri sau prin ascunderea cantitii pe vase cargo5 .amestecul fondurilor ilegale cu cele care provin dintr.o afacere legal cu numerar, sume care apoi sunt depo&itate mpreun. b# 5i e6a. circulaia rapid a valorilor, pentru a nu putea fi detectate. 6dat ce numerarul a intrat n sistemul financiar, fie c se afl sau nu n ara de origine, spltorul poate utili&a avanta%ele create de progresele informatice I4#, metodele moderne de transmitere a banilor, pentru a.i pune rapid n circulaie. 4ransferurile bancare electronice pot mica sume mari de bani aproape oriunde n lume n doar c1teva minute, fr ca deintorul lor s fie nevoit s treac pe la banc sau s implice anga%aii bncii. c# Co/)le7i a ea. Prin mprirea fondurilor sale n mai multe tran&acii si vite&a acestor operatiuni, spltorul face dificil i uneori imposibil munca investigatorilor de a reconstitui drumul banilor. 4ransferurile dintr.un cont n mai multe conturi aflate n alte ri i redirecionarea ulterioar dinspre acele ri creea& un circuit complex multinaional electronic, care face dificil urmrirea lor de ctre organelle de cercetare. d# Secre ul. -n ciuda faptului c secretul bancar are un scop legitim i o %ustificarea comercial, acesta poate conduce la apariia unor paradisuri financiare, ce ofer protecie infractorilor, la nivel mondial exist1nd aproximativ un million de corporaii anonime, ce impun un secret financiar strict i apr investitorii strini de investigaii i anc0ete %udiciare. !. 4e0nici de disimulare a originii ilicite a veniturilor: . ,u)rae*aluarea )re"ului unui -un printr.o factur de valoare mai mare dec1t valoarea sa real sau printr.o factur partial sau n totalitate fals5 . ran6ac"ii co/erciale 0al,e inserate n cadrul unei afaceri legale prin: tran&acii cu numerar dintr.o valut n alta n mod repetat i rapid, folosirea unor conturi bancare multiple, desc0iderea i nc0iderea repetat a acestora, transferuri electronice bancare din contul unor persoane %uridice n contul unor persoane fi&ice, efectuarea de transferuri externe a unor valori mari folosind multiple instrumente monetare, cecuri bancare sau de cltorie, operaiuni de credit, investiii, constituirea de garanii fictive, etc5 . /e oda 1/)ru/u ului re urna . 6 parte din fondurile transferate pe ci ilicite n strintate revin sub form de mprumut infractorului sau firmei pe care o controlea&. ,ceast operaiune este urmat apoi de returnarea sumei mprumutate, la care se adaug 7

dob1n&ile convenite de parti i eventual penaliti de intar&iere, ce conduc la sume din ce n ce mai mari, care intra astfel in circuitul legal5 . )oli"ele de a,i#urare, prin sc0imbri frecvente ale beneficiarilor, plata unor prime mai mari dec1t cele normal datorate i solicitarea ulterioar ca rambursarea s fie fcut ctre o ter persoan, recepionarea primelor de asigurare prin bro8eri sau intermediari financiari din centre offs0ore care nu respect regulile de publicitate sau eviden, la care de fapt intentionat nici nu sunt obligati contractual. ". Sisteme utili&ate n splarea banilor. a# 8e, ina"iile o00,9ore. Paradisurile offs0ore sunt ri sau teritorii, adesea insule sau grup de insule, care accept implantri fictive de companii, utili&ate ca simple cutii potale, &one cu reglementri elastice privind controlul sc0imburilor valutare i mari liberti privind impo&itele i care ofer, n acelai timp, aproape fr excepie, un secret bancar impenetrabil i multe drepturi n acest sens companiilor private. -n momentul n care banii sunt transformai ntr.o form care poate fi transferat sau cu care se poate face contraband, cel mai adesea acetia iau calea unui centru offs0ore. ,cest sistem ofer reale avanta%e practice pe care infractorii le cunosc. -n primul r1nd , fondurile sunt plasate n &onele geografice prote%ate de %urisdicii ce nu admit influena %urisdiciilor n care s.a obinut profitul. Prin implicarea unei alte %urisdicii, apar mai multe bariere legale i financiare n calea organelor de investigaie, at1t sub aspectul obinerii, c1t i al conservrii ori valorificrii probei care s poat fi admis n instan. -n al doilea r1nd, sunt nc multe ri care facilitea& primirea banilor din exterior indiferent de sursa acestora sau a modului de transmitere, bani ce pot intra direct i discret n sistemul bancar convenional, ntruc1t nu exist nicio obligaie de plat a taxelor, nu exist o dovad a capitalului social, niciun acord de dubl impunere, nicio obligaie de a ine registre contabile, nu exist administratori sau acionari nregistrai, nu se cunosc persoanele care dein puterea de deci&ie n companie, nu se cunoate identitatea adevratului beneficiar, etc. /e obicei, proprietarii companiilor nu au reedina n rile unde i.au nfiinat societatile, aceste persoane fiind repre&entate prin mputernicii, care primesc dispo&iii prin mi%loace codificate convenite anterior. Paradisurile fiscale repre&int una din cele mai comune i utili&ate proceduri pentru fraud i eva&iune fiscal la nivel internaional. b# Co/)aniile ,coic!. -n esen, companiile scoic sunt acelea care exist doar pe 01rtie. /ocumentele de nfiinare ale companiei pot cuprinde un cont bancar valid i ceva mai mult dec1t numele sau adresa avocatului sau agentului care se ocup cu nfiinarea companiei, mputernicit i poate c1iva acionari. Sunt acele companii care nu au active independente sau operaiuni comerciale proprii si care sunt utili&ate de proprietarii acestora pentru a.i desfura afacerile sau pentru a menine controlul asupra altor companii. 6 companie scoic este inregistrata n ara n care este nfiinat, dar nu este tran&acionat pe piaa de capital i nu operea& de sine stttor. -ntruc1t companiile scoic nu sunt ilegale, spltorii de bani, eva&ionitii i finanatorii terorismului le pot relativ usor converti si utili&a pentru ascunderea provenienei ilicite a veniturilor. ,ceste companii sunt uor de nfiinat i pot fi conectate cu alte companii scoic din lume. /ac o companie scoic este nfiinat ntr.o %urisdicie cu o legislaie strict sub aspectul prote%rii secretului bancar, este aproape imposibil s se identifice adevaratii proprietari sau administratori ai societii i, de aceea, este imposibil s se urmreasc fondurile ilicite care sunt returnate ctre beneficiarul real. 6 te0nic folosit cu succes de infractori este nfiinarea de companii scoic pentru a le putea vinde aciunile 9investitorilor externi:. ,ceti 9investitori externi: sunt de fapt intermediari folosii de spltorii de bani. ,c0i&iionarea aciunilor se face cu documentaia legal necesar i banii intr astfel n mod legal n posesia infractorilor. /e obicei, nfiinarea companiilor scoic se face nu de proprietari, ci de ageni, care selectea& %urisdiciile ce ofer avanta%ele unei nfiinri rapide, costuri mici de nmatriculare, 1+

clau&e minime sau care caut acele &one geografice care facilitea& apariia companiilor 9pe eav:, locaii unde nu se solicit informaii despre proprietari sau care inter&ic de&vluirea unor astfel de informaii. c# Folo,irea li-er:)ro0e,ioni+ ilor. ,vocaii, notarii, contabilii i alti liber. profesionisti reali&ea& un numr semnificativ de activitati n spri%inul clienilor lor, organi&1nd i administr1ndu.le afacerile financiare si comerciale. -nainte de toate, ei acord asisten persoanelor fi&ice i %uridice n domenii precum investiiile, nfiinri de companii, administrare, management, optimi&area situaiei lor fiscale i alte operatiuni legale. -n plus, consultanii legali pregtesc i, dac este necesar, str1ng documentaia necesar pentru nfiinarea de societi comerciale. -n multe situatii, pentru beneficii materiale substantiale, astfel de profesioniti pot fi direct implicai n desfurarea de tipuri specifice de tran&acii financiare, de exemplu, pstrarea fondurilor sau plata preului de ac0i&iionare sau v1n&area de bunuri imobiliare. ;nii din aceti liber.profesioniti a%ung s se speciali&e&e n identificarea unor societi comerciale sau locaii offs0ore pentru utili&area lor n sc0eme de splare a banilor, produc1nd toat documentaia de specialitate necesar, ce ofer o aparen de legalitate afacerilor. -n esen, liber.profesionitii folosii ca intermediari dein cunotine i competene ce pot fi utili&ate de infractori pentru transformarea profiturilor ilegale n venituri legale. d# Si, e/ele al erna i*e de ran,/i ere a -anilor. Sistemele alternative de transmitere rapid< a banilor S,4# permit ca banii s< circule n %urul lumii f<r< a utili&a sistemul bancar conventional. S,4 poate fi utili&at n scopuri legale si ilegale si poate exista n forme diverse. /e obicei sunt p<strate evidente ale tuturor tran&actiilor, dar acestea pot fi f<cute n dialect, prescurtate sau printr.un limba% nefamiliar investigatorilor si de aceea poate fi dificil sau imposibil de interpretat. /in motive evidente, S,4 este un sistem atractiv si folosit pe scar< larg< de c<tre reelele crimei organi&ate si infractorii periculosi. S,4 este utili&at nu numai pentru a sp<la veniturile obtinute din infractiuni, dar si pentru a evita taxele fiscale si obligatiile vamale. =xist< si o ngri%orare la nivel international asupra faptului c< S,4 poate fi folosit usor n finantarea terorismului. Se estimea&< faptul c< exist< n =uropa mii de banc0eri S,4, ma%oritatea aparin1nd comunit<tilor asiatice, iar clientii lor sunt persoane fi&ice obisnuite si nu infractori. /esi este o afacere discret<, banc0erii din economia subteran< sunt probabil cunoscuti n cadrul comunit<tii si respectati pentru serviciile pe care le ofer< n transmiterea banilor care au fost c1stigati n str<in<tate c<tre familiile de acas, adesea la o rat< de sc0imb mai bun< si cu un comision mai sc<&ut dec1t cel aplicat de b<nci sau de sistemele oficiale de transmitere rapid< de bani. 4ransferurile de bani sunt, de obicei, folosite de c<tre persoane care nu p<strea&< o relatie traditional< cu banca si care vor s transfere banii n tara lor de origine, cu minimum de c0eltuieli. ,ceste transferuri pot fi folosite si de c<tre sp<l<torii de bani. Prin intermediul unei retele internationale de agentii locali&ate peste tot n lume, o persoan< poate transfera electronic bani rapid de obicei, n cca 1+ minute#, cu ncredere, convenabil si la preturi atractive unor alte persoane aflate n una din cele peste 1)+ de t<ri. e# Ca6inourile ,i In erne ul. ;n ca&ino este un club comercial de %ocuri care ofera mai multe tipuri de %ocuri, de exemplu %ocuri mecanice, care solicit< mone&i sau %etoane pentru a fi activat. $a&inourile sunt vulnerabile de a fi manipulate de c<tre sp<l<torii de bani datorit< vite&ei si naturii intensive a %ocurilor cu numerar si datorit< faptului c< ntr.un num<r mare de t<ri ca&inourile furni&ea&< clientilor lor o gam< larg de servicii financiare. ,cestea servicii disponibile la ca&inouri sunt similare, n multe ca&uri cu cele furni&ate de b<nci si pot include conturi de debit sau credit, facilit<ti pentru transmiterea sau primirea de fonduri direct de la alte institutii, precum si servicii de sc0imb valutar si de ncasare n numerar a cecurilor.

11

$a&inourile din 3om1nia nc< nu aplic< servicii formale financiare, dar nu putem exclude c< acestea ar putea fi interesate n serviciile respective ntr.o scurt< perioad< de timp. 3iscul sp<l<rii banilor este foarte mare datorit< faptului c< Internetul folosit n aceste cluburi ofer< accesul usor si aproape universal, elimin< contactul fat<.n.fat< si este extrem de rapid si eficient n eliminarea frontierelor. =xist trei caracteristici ale Internetului care mpreun tind s agrave&e anumite riscuri convenionale de splare a banilor: . accesul uor prin Internet5 . contactul dintre client i instituie este unul depersonali&at5 . rapiditatea tran&aciilor electronice. f# Socie ; ile cu i luri no/inale ,i la )ur ; or. $ertificatele de actionar sunt documente care dovedesc dreptul de prioritate asupra companiei sau societii comerciale. -n ma%oritatea t<rilor, detin<torul de actiuni este nregistrat si orice transfer de actiuni c<tre o alt< persoan< trebuie s< fie nregistrat ntr.un registru oficial. 4otusi, unele %urisdictii ofer< posibilitatea detinerii sau transferului actiunilor ntr.o form< >la purt<tor:. ,ceste actiuni la purt<tor confer< drepturi de proprietate asupra companiei mai mult dec1t detinerea actual< a actiunilor. -n ca&ul acestor actiuni >la purt<tor: nu exist< nici o nregistrare cu privire la actionar si cel care se afl< n posesia fi&ic< a certificatului de actionar este proprietarul unei pri corespun&toare din societatea comercial. /e aceea, este probabil ca adev<ratul proprietar al companiei s< nu apar< n nici o evident< a companiilor sau in vreo statistica guvernamental<. ,tunci c1nd identitatea actionarilor nu este nregistrat< la emiterea si transferarea unei actiuni, dreptul de proprietate este anonim. ,stfel de companii repre&int< mi%loace excelente pentru primirea, detinerea si transferul averii n mod anonim, la adpostul controlului financiar sau al organelor %udiciare. g# Folo,irea or#ani6a"iilor non:)ro0i . 6rgani&aiile non.profit adun sute de miliarde de dolari anual de la donatori si distribuie acesti bani .dup plata costurilor lor administrative. ctre beneficiari. ,t1t c0eltuielile lor administrative, c1t i cuantumul i necesitatea c0eltuielilor beneficiarilor pot fi exagerate i dificil de apreciat utilitatea lor. ?olosirea cu rea.credint< a organi&atiilor non.profit pentru splarea banilor i finantarea terorismului este o modalitate frecvent folosit de reelele crimei organi&ate, de multe ori aceste entiti fiind create special n astfel de scopuri. Problema aceasta a captat antentia @rupului de ,ctiune ?inanciar< International< @,?I#!, @2 si Aatiunilor ;nite, precum si a autorit<tilor nationale din mai multe regiuni. III. Feno/enul 0inan"!rii erori,/ului 1. Potrivit art.! din Le#ea nr.%<%&'((3 )ri*ind )re*enirea ,i co/-a erea erori,/ului", terorismul repre int ansamblul de aciuni i#sau ameninri care pre int pericol public i afectea securitatea naional, avnd urmtoarele caracteristici$ a)sunt svrite premeditat de entiti teroriste, motivate de concepii i atitudini extremiste, ostile fa de alte entiti, mpotriva crora acionea prin modaliti violente i#sau distructive; b)au ca scop reali area unor obiective specifice, de natur politic; c)vi ea factori umani i#sau factori materiali din cadrul autoritilor i instituiilor publice, populaiei civile sau al oricrui alt segment aparinnd acestora; d)produc stri cu un puternic impact psihologic asupra populaiei, menit s atrag atenia asupra scopurilor urmrite"! ?aptele sv1rite de entitile teroriste sunt sancionate dac ndeplinesc una dintre urmtoarele condiii:
2 3

Gru)ul de Ac iune Financiara In erna ionala . Pu-lica ! 1n Moni orul O0icial nr.44$4 din = dece/-rie '((3.

1!

a# sunt sv1rite, de regul, cu violen i produc stri de nelinite, nesiguran, team, panic sau teroare n r1ndul populaiei5 b# atentea& grav asupra factorilor umani specifici i nespecifici, precum i asupra factorilor materiali5 c# urmresc reali&area unor obiective specifice, de natur politic, prin determinarea autoritilor statului sau a unei organi&aii internaionale s dispun, s renune sau s influene&e luarea unor deci&ii n favoarea entitii teroriste. -n conformitate cu art. " din acelai act normativ, actele de terorism sunt de natur transnaional, dac: a)sunt svrite pe teritoriul a cel puin dou state; b)sunt svrite pe teritoriul unui stat, dar o parte a planificrii, pregtirii, conducerii sau a controlului acestora are loc pe teritoriul altui stat; c)sunt svrite pe teritoriul unui stat, dar implic o entitate terorist care desfoar activiti pe teritoriul altui stat; d)sunt svrite pe teritoriul unui stat, dar au efecte substaniale pe teritoriul altui stat"! /e cele mai multe ori, teroristul este ceteanul statului ,, dar are naionalitatea statului B, acionea& mpotriva statului $, cu arme procurate din statul / de intermediari din statul =, dorete ca actele sale s se bucure de o publicitate c1t mai mare cel puin n aceste state, s capte&e interesul mi%loacelor mass.media i simpatia conaionalilor si. -n esen, obiectivul principal al terorismului, care repre&int cel mai periculos fenomen al crimei organi&ate transnaionale, este de intimidare a populatiei sau de a obliga un guvern sau o organi&atie international< s< fac< sau s< se abtin< de a efectua vreo actiune. -n general, terorismul este o aciune a unui grup organi&at, motivat etnic sau religios n ceea ce face i mai rar consta in aciunea disperat a unor persoane i&olate. 6binerea de profit este, n general, obiectivul altor tipuri de crim organi&at. -n timp ce diferenta de scopuri finale ntre fiecare dintre aceste activit<ti poate a%unge la o anumit< limit<, organi&atiile teroriste au nevoie de spri%in financiar pentru a.si atinge scopurile. 6 grupare terorist< de succes, asemeni unei organi&atii criminale, este necesar s< fie capabil< s< construiasc< si s< mentin< o infrastructur< financiar< eficient<. In general, finantarea terorismului are dou< surse principale: a# prima surs< este spri%inul financiar acordat de c<tre statele sau organi&atiile cu o infrastructur< suficient de mare s< colecte&e si s< fac< disponibile fondurile c<tre organi&atia terorist<. ,sa numitele state.sponsori ai terorismului au a%uns n declin n ultimii ani si au fost n mod treptat nlocuite cu alte modalitati de sustinere. 6 persoan< fi&ic< cu suficiente resurse financiare poate de asemenea furni&a fonduri substantiale grup<rilor teroriste. 6sama bin 'aden, de exemplu, propietar al unor fabrici, a contribuit cu sume semnificative din averea sa la nfiintarea si spri%inirea retelei teroriste ,l.Caeda5 b# a doua surs< ma%or< de fonduri pentru organi&atiile teroriste este repre&entat< de c1stigul indirect din activit<ti care generea&< venituri. $a si n ca&ul organi&atiilor criminale, venitul unei grup<ri teroriste poate fi obtinut din infractiuni sau alte activit<ti ilegale. /up< atacurile teroriste din AeD Eor8, s.a instituit necesitatea de a se combina eforturile si experienta n r<&boiul contra finant<rii terosismului. ,ceasta permite observarea mai clar< a mo&aicului creat prin finantarea terorismului si circulatia fondurilor teroriste suspecte. @rup<rile teroriste difer< de alte organi&atii criminale n functie de motivatie si scopul urm<rit. -n fapt, spre deosebire de grupurile de crim< organi&at< care vi&ea&<, n primul r1nd, obtinerea de venituri si multa discretie, grup<rile teroriste, de obicei, >nu au scopuri financiare:, ci de impunere printr.o larga publicitatea a ideologiei lor, folosind violenta, amenintarea si intimidarea. !. 3elatia dintre sp<larea banilor si finantarea terorismului.

1"

?inantarea terorismului este diferit< fat< de clasica sp<lare a banilor. -n ca&ul sp<l<rii banilor, veniturile activit<tii ilicite sunt sp<late sau stratificate n mi%loace care le fac s< par< legale, iar scopul final este, de obicei, c1stigarea unor cantit<ti mai mari de bani. Pentru finantarea terorismului, sursa de fonduri sau de finantare este adesea >legitima:, iar scopul final nu este in mod obligatoriu atragerea de mai multe fonduri. ,pelurile c<tre comunitate de a solicita si colecta fonduri n diverse scopuri declarative, dar false, sunt metode foarte eficiente pentru str1ngerea de fonduri ce sustin terorismul. ,desea o astfel de colectare de fonduri este desf<surat< n numele organi&atiilor cu statut caritabil sau organi&atii de binefacere, ce se poate adresa comunit<tii, n special prin sensibili&area sentimentelor patriotice, umaniste, naionale, istorice, etc. Fembrii comunit<tii sunt convinsi c< dau bani pentru o cau&< bun<. -n ma%oritatea ca&urilor, caritatea este aparent legal< pentru comunitatea care d< fondurile respective. /intr.o perspectiv< te0nic<, metodele utili&ate de c<tre teroristi si asociatii acestora de a str1nge fonduri din surse ilegale difer< putin fat< de cele utili&ate de c<tre organi&atiile criminale traditionale. /esi ar p<rea logic faptul c< fondurile din surse legale nu necesit< sp<larea, exist< totusi o necesitate a grup<rilor teroriste de a ascunde sau deg0i&a leg<turile dintre grupare si sursele de fonduri legitime. ,stfel, grup<rile teroriste trebuie, n mod similar, s< g<seasc< c<i de a sp<la aceste fonduri pentru a putea fi ulterior folosite f<r< a atrage atentia autorit<tilor. /in examinarea activit<tii financiare av1nd leg<tur< cu terorismul, re&ulta faptul c< teroristii si organi&atiile lor de spri%in utili&ea&<, n general, aceleasi metode ca si grup<rile criminale pentru sp<larea fondurilor. ,numite metode detectate a fi folosite mai intens de grup<rile teroriste se refer< la: contrabanda cu numerar at1t prin curier dar si prin nc<rc<turi cu numerar#, depuneri sau retrageri structurate din conturi bancare, cump<r<ri de diverse tipuri de instrumente monetare cecuri de c<l<torie, cecuri bancare, ordine de plat<#, utili&area de carduri de debit sau credit si transferuri prin sDift. /iferenta dintre veniturile legale si ilegale ridic< o problem< %uridic< important< n ceea ce priveste aplicarea acelorasi m<suri de combatere a sp<l<rii banilor la finantarea terorismului. Sp<larea banilor, n general, a fost definit< ca un proces n care fondurile obtinute prin intermediul sau generate de activitatea infractional< sunt transferate sau deg0i&ate n vederea ascunderii leg<turii dintre infractiunea comis< si fondurile obtinute. Pe de alt< parte, scopul final al terorismului, asa cum s.a mentionat mai sus, nu este obtinerea de profit din str1ngerea de fonduri. ,tunci c1nd teroristii sau organi&atiile teroriste obtin spri%inul financiar din surse legale donatii, v1n&<ri de publicatii etc.#, detectarea si urm<rirea acestor fonduri este mai dificil<. ,le aspecte importante legate de finantarea terorismului care fac detectarea mai dificil< se refer< la m<rimea si natura tran&actiei implicate. ?inantarea necesar< pentru declansarea atacurilor teroriste nu este f<cut< cu sume mari de bani, iar tran&actiile asociate nu sunt, de obicei, complexe. /e exemplu, o examinare a conexiunilor financiare ale atacurilor aeriene din 11 septembrie a condus la faptul c< ma%oritatea tran&actiilor individuale au inclus sume mici de bani, sub limita de raportare a tran&actiilor cu numerar, iar operatiunile au vi&at numai transferurile prin sDift. Persoanele fi&ice care au ap<rut ca beneficiari au fost studenti str<ini, care primeau bani de la p<rinti sau sub forma de burse, granturi pentru studii, astfel nc1t tran&actiile nu au fost identificate ca necesit1nd o verificare suplimentar< de c<tre institutiile financiare implicate. $u toate acestea, exist< similitudini n modul n care crima organi&at< international< si organi&atiile teroriste transfer< banii sau cum ncearc< s<.si ascund< provenienta fondurilor. @rup<rile teroriste internationale au nevoie de bani pentru a atrage, a spri%ini si a.i p<stra pe cei din lumea ntreag< care ader< la aceste grup<ri, precum si pentru a.si asigura loialitatea altor grup<ri cu care au scopuri comune. ,stfel, exist< o necesitate de a crea sc0eme pentru atragerea, colectarea si distribuirea banilor fortelor operative preg<tite pentru atacurile

1G

teroriste. -n acest mod apare necesitatea de circulatie a banilor, care fac fondurile teroriste vulnerabile la depistarea si investigatia financiar<. ". Principalele surse de finantare a terorismului. -n general, dupa cum s.a mentionat mai sus, finantarea terorismului are dou< surse principale. Prima surs< este spri%inul financiar acordat de c<tre state sau organi&atii cu o infrastructur< suficient de mare s< colecte&e si s< fac< disponibile fondurile c<tre organi&atia terorist<. 6 persoan< fi&ic< cu suficiente resurse financiare poate de asemenea furni&a fonduri substantiale grup<rilor teroriste. $um s.a exemplificat de%a, 6sama bin 'aden se crede c< ar fi contribuit cu sume semnificative din averea sa la nfiintarea retelei teroriste ,l.Caeda. , doua surs< ma%or< de fonduri pentru organi&atiile teroriste este repre&entat< de c1stigul indirect din activit<ti care generea&< venituri. $a si n ca&ul organi&atiilor criminale, venitul unei grup<ri teroriste poate fi obtinut din infrastructuri sau alte activit<ti ilegale. Pentru a avea o privire de ansamblu asupra principalelor surse de finantare si asupra mi%loacelor utili&ate n circulatia capitalurilor pe care organi&atiile teroriste le utili&ea&< n spi%inirea retelelor sale, putem sublinia faptul c< persoanele investigate pentru comiterea unor activit<ti teroriste au efectuat operatiuni de transmitere a banilor prin sisteme alternative r<sp1ndite n toat< lumea. ,desea fondurile au fost transferate n str<in<tate prin intermediul acelor retele alternative de transfer al banilor S,4#, fiind colectate de c<tre cet<tenii str<ini de nationalit<ti diverse, re&identi n c1teva t<ri implicate n lupta mpotriva terorismului. -n alte ca&uri, persoanele fi&ice au efectuat pl<ti n numerar n diferite t<ri, implic1nd sume mari de bani si care au fost directionate spre acelasi cont. ?ondurile colectate erau apoi transferate n ,sia sau n S;,. $el mai comun instrument, folosit n special de organi&atia ,l.Caeda, n vederea spri%inirii celulelor teroriste, este repre&entat de >sistemul informational de circulatie a banilor:, asa numitul sistem >HaDala: G. HaDala este o metod tradiional de transfer folosit n sudul ,siei de c1teva sute de ani, utili&at acum aproape n tot 6rientul Fi%lociu. Sistemul se ba&ea& pe ncredere i pe asigurarea anonimatului, deoarece toate operaiunile de transfer nu se reali&ea& pe 01rtie sau cu instrumente financiare. ;tili&atorii unui astfel de sistem transmit banii n strintate, peste granie, fr a.i transfera n mod fi&ic, principala caracteristic a sistemului fiind compensarea, persoanele implicate fiind asigurate i convinse c n contul lor sau ntr.un anumit cont preci&at de ei se vor depune bani sau bunuri de valoare, ce pot fi apoi returnai printr.o tran&acie reversibil viitoare. Persoana care primete n final banii folosete o parol pentru a demonstra c este cel ndreptit s.i primeasc, astfel c nu exist nicio nregistrare scris privind aceast operaiune. G. Splarea banilor i terorismul n contextul globali&rii. @lobali&area este procesul ireversibil prin care lumea devine treptat un sistem statal planetar, suveranitatea naional nemaifiind legat strict de configuraia geografic a frontierelor, datorit modului de manifestare i aciune a migraiei populaiilor, pieei libere de capital, investiiilor strine, terorismului, crimei organi&ate transnaionale i fluxului rapid i bogat de date, tiri, informaii, idei, valori culturale, tran&acii financiare, etc. @lobali&area a pus te0nologia aproape la ndem1na tuturor cetenilor planetei. 4e0nologia a fost dintotdeauna instrumentul economic preferat al statelor puternice, dar situatia s.a generali&at. /atorit< procesului globali&<rii, a fost promovat< proliferarea acestora si transferarea lor la o scar< global<. Prin lumea %%% se pot obine legal sau ilegal tot felul de arme si te0nologii din ce n ce mai sofisticate, iar grupurile infracionale si teroriste nu pot s< nu specule&e acest fenomen). ;n fenomen care facilitea&< accesul la te0nologii ce pot fi utili&ate n acte teroriste sau alte activit<i infracionale, este generat de apropierea te0nologiilor civile de cele militare,

4 5

Sur,a> Gru)ul de Ac iune Financiara In erna ionala :GAFI E/il ?ede+iu. CONTRACARAREA CRIMEI ORGANI@ATE TRANSFRONTALIERE.Edi ura Uni*er,i !"ii Na"ionale de A)!rare. Bucure+ i. '((%. ). 42(

1)

te0nologii care dau nastere la produse, servicii si aparatur cu dubl utili&are (. ,re loc astfel o adev<rat< proliferare a armelor ce nglobea&< te0nologie de ultim generaie. ;tili&area sistemelor @PS, a telefoniei prin satelit si a comunicaiilor securi&ate prin Internet ofer< reelelor criminale, dar si grupurilor teroriste, accesul la acelai nivel de informaii, care odat< era disponibil doar celor mai de&voltate naiuni. $onvergenta organi&atiilor criminale cu cele teroriste repre&int< cea mai important< amenintare asupra democratiei si drepturilor fundamentale ale omului. 'eg<tura dintre terorism si criminalitate a c<p<tat o nou< dimensiune datorit< reducerii I n ultimii &ece ani a finant<rii de c<tre unele state a grup<rilor teroriste si a declans<rii, la initiativa S;,, a r<&boiului global mpotriva terorismului internaional. ;na din consecinte este c< organi&atiile teroriste sunt nevoite s<.si extind< &onele de actiune, at1t pentru a ataca, c1t si pentru a se ascunde, dar mai ales pentru a.si asigura singure fonduri si materiale logistice specifice, prin activit<ti criminale. Principala diferent< dintre grup<rile teroriste si retelele crimei organi&ate const<, dup cum s.a subliniat de%a, n faptul c< n timp ce grup<rile teroriste sunt implicate n acte violente motivate n special politic i religios, cele mai multe retele ale crimei organi&ate sunt interesate n relatia cu puterea politic< doar de obtinerea, prin acte de coruptie, a protectiei necesare pentru activitatea propiei organi&aii, motivat< n primul r1nd de obtinerea de profit 2. 4otusi, n evaluarea amenint<rilor contemporane la adresa ordinii de drept, a devenit tot mai dificil< posibilitatea de a face distinctie ntre motivatiile politice si cele criminale 7. =ste foarte probabil ca n viitorul apropiat, etapa convergentei dintre crima organi&at< si terorism sa fie nlocuit< definitiv de un nou stadiu si mai periculos, acela de conlucrare dintre aceste grupuri. $rima organi&at< si terorismul, desi se afl< pe po&itii separate, distincte, av1nd scopuri diferite, pot coexista n acelasi plan infracional si converge c<tre un punct central, unde o singur< entitate manifest< simultan tr<s<turi ale terorismului i crimei organi&ate. 'eg<turile dintre retelele crimei organi&ate si grup<rile teroriste, n contextul globali&<rii, pot fi definite prin mai multe forme de manifestare: &lianele, care pot include acorduri pe termen lung sau scurt si sunt de obicei utili&ate pentru a c1stiga experient< sau spri%in operational acces la rutele care facilitea&< activitatea de contraband<#. Sunt asem<n<toare celor din economia real<, fiind definite prin scop, perioade si mod de finantare. $ele mai u&uale aliante se reali&ea&< n operatiunile de contraband<, cum ar fi sc0imbul >droguri pentru arme: sau de trafic ilegal de persoane. Principalele nea%unsuri n construcia unor asemenea proiecte sunt legate de: suspiciunile legate de securitate fiec<rei entit<ti5 posibile divergente privind priorit<tile si strategiile5 pericolul aparitiei de rivalit<ti. 'xtinderea tacticilor operaionale, care a dus la actiuni cu scop politic desf<surate de retelele crimei organi&ate si respectiv la actiuni infractionale specifice crimei organi&ate, dar desf<surate de grup<rile teroriste. ,ceste prelu<ri reciproce de metode au totusi utili&<ri de o alt< natur< si motivatie. ,stfel, retelele crimei organi&ate apelea&< la tactici teroriste, dar nu pentru a sc0imba statutul unei t<ri din punct de vedere politic, ci doar pentru a.si asigura si prote%a mediul s<u operational.infractional. =ste totusi o abordare atipic< si extrem< si pentru c< duce la nc<lcarea uneia din regulile de ba&< ale crimei organi&ate si anume pastrarea anonimatului. -n acest context, multe grup<ri teroriste s.au implicat n desf<surarea de operatiuni infractionale specifice crimei organi&ate, pentru a.si asigura autofinantarea. (onvergenta motivaional), care se refer< la acele entit<ti care, prin actiunile desf<surate, trec de la postura initial< specific<, la cap<tul cel<lalt al binomului crim<
6

?ar /an Aillia/ B.. @'6B,'IJ,4I6A ,A/ ,SEFF=43I$,' K,3?,3=, AIR COMMAND AND STAFF COLLEGE, AIR UNIVERSITY, Ma7Cell Air Force Ba,e. Ala-a/a. a)rilie '(('. 7 Fa8aren8o 4amara, Cone7iunile 1n re erori,/ ,i cri/inali a e. >*ane+s ,ntelligence -evie%!, Farea Britanie, !++G. 8 Fora Step0ens, Glo-al Or#ani6ed Cri/e. KoodroD Kilson Sc0ool PolicL $onference G+1, Intelligence 3eform in t0e Post.$old Kar =ra, +(.+1.177(. 9 Fa8aren8o 4amara, Cone7iunile 1n re erori,/ ,i cri/inali a e. >*ane+s ,ntelligence -evie%!, !++G

1(

organi&at<.terorism. ,stfel, grup<rile criminale actionea&< din ce n ce mai mult n virtutea unor motivatii politice, care a%ung p1n< la dorinta de a.si exercita influente directe asupra mediului politic, economic si social de pe ra&a unui anumit teritoriu, oras sau stat, situatie specific< organi&atiilor de tip mafiot. -n al doilea r1nd, grup<rile teroriste ncep n cele din urm< s<.si utili&e&e retorica politic< drept paravan doar pentru desf<surarea de activit<ti infractionale pentru profit, ba&a lor ideologic< fiind compromis<. .aura /eagr)01, c1nd convergenta dintre motivatia criminal< si cea politic< din cadrul unei singure grup<ri i permite s< c1stige controlul economic si politic asupra unui stat, care devine astfel pri&onier al infractorilor. .aura neagr) poate contribui la aparitia unui stat care nu are autoritate si manifest< caracteristicile specifice anar0ismului, sau poate da nastere unui stat criminal. Practic, acesta este un stat captiv. ;tili&1nd tactici teroriste de a.si mentine puterea si controlul asupra acestor state sau regiuni#, elitele se folosesc de po&itiile lor oficiale pentru a se implica n activit<ti ilicite profitabile n propriul beneficiu sau de po&itiile oficiale pentru a crea regiuni sigure pentru alte organi&atii criminale sau teroriste. IM. Co/-a erea ,)!l!rii -anilor +i 0inan"!rii erori,/ului In 3omania, prevenirea si combaterea spalarii banilor, terorismului si finantarii terorismului se face in conformitate cu dispo&itiile generale din $odul penal i $odul de procedura penala, precum si in conformitate cu dispo&itiile speciale preva&ute de: . 'egea nr. ()(*!++! pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor, mentionata mai sus5 . 'egea nr. )")*!++G privind prevenirea i combaterea terorismului, asupra careia nu insistam, preci&and doar ca, dupa 11 septembrie !++1, terorismul a devenit principalul factor de risc la adresa securitatii si stabilitatii mondiale, loc detinut pana la aceasta data de crima organi&ata transnationala5 . 'egea nr. "7*!++" privind prevenirea si combaterea criminalitatii organi&ate5 . 'egea nr. I2*!+++ pentru prevenirea, detectarea si pedepsirea faptelor de coruptie in 3omania5 . 'egea bancara nr. )2*17725 . H.@.nr.GI7*!++! pentru aprobarea 3egulamentului de organi&are si functionare a 6ficiului Aational de Prevenire si $ombatere a Spalarii Banilor. /e asemenea, in lupta impotriva acestor fenomene infractionale, 3omania isi indeplineste obligatiile asumate prin ratificarea conventiilor internationale in domeniu, exemplificand in acest sens $onventia europeana privind spalarea, cercetarea, sec0estrarea si confiscarea produselor infractiunii, inc0eiata la Strasbourg la 2 noiembrie 177+ si $onventia $onventiei Aatiunilor ;nite mpotriva criminalit<tii transnationale organi&ate, adoptat< la la AeD Eor8, la 1) noiembrie !+++11. Fentionam doar cateva aspecte esentiale ale activitatii de combatere a spalarii banilor, preva&ute de 'egea nr. ()(*!++!.
10

Fa8aren8o 4amara, Cone7iunile 1n re erori,/ ,i cri/inali a e. >*ane+s ,ntelligence -evie%!, Farea Britanie, !++G. 11 Cri/inali a ea in erna ional; re)re6in ;. 1n lu/ina Con*en iei Na iunilor Uni e 1/)o ri*a cri/inali ; ii ran,na ionale or#ani6a e. ado) a ; la la NeC DorE. la 4% noie/-rie '(((. ac i*i ; ile in0rac ionale ran,na ionale de,0;,ura e de Fun #ru) , ruc ura alc; ui din rei ,au /ai /ul e )er,oane. care e7i, ; de o anu/i ; )erioad; ,i ac ionea6; 1n 1n ele#ere. 1n ,co)ul ,;*Gr,irii uneia ,au /ai /ul or in0rac iuni )re*;6u e de )re6en a con*en ie. )en ru a o- ine. direc ori indirec . un a*an aH 0inanciar ,au un al a*an aH /a erialI Jar .'. li .aK. Po ri*i ar .<. o in0rac iune e, e de na ur; ran,na ional; dac;> FaK e, e ,;*Gr,i ; 1n /ai /ul de un , a L -K e, e ,;*Gr,i ; 1n r:un , a . dar o )ar e ,u-, an ial; a )re#; irii. )lani0ic;rii. conducerii ,ale ,au a con rolului ,;u are loc 1n r:un al , a L cK e, e ,;*Gr,i ; 1n r:un , a . dar i/)lic; un #ru) in0rac ional or#ani6a care de,0;,oar; ac i*i ; i in0rac ionale 1n /ai /ul de un , a L ,au dK e, e ,;*Gr,i ; 1n r:un , a . dar are e0ec e ,u-, an iale 1n r:un al , a I.

1I

Potrivit art." din actul normativ preci&at, de ndat ce salariatul unei persoane %uridice sau una dintre persoanele fi&ice cu obligatii in acest sens are suspiciuni c o operaiune ce urmea& s fie efectuat are ca scop splarea banilor sau finanarea actelor de terorism, va informa persoana desemnat, care va sesi&a imediat 6ficiul Aaional de Prevenire i $ombatere a Splrii Banilor alin.1#. In acelasi text de lege se preci&ea&a ca Banca Aaional a 3om1niei, $omisia Aaional a Malorilor Fobiliare sau $omisia de Supraveg0ere a ,sigurrilor va informa de ndat 6ficiul cu privire la autori&area ori refu&ul autori&rii operaiunilor prev&ute la art. !2 din 'egea nr. )")*!++G privind prevenirea i combaterea terorismului, comunic1nd i motivul pentru care s. a dispus soluia respectiv. /ac 6ficiul consider necesar, poate dispune, motivat, suspendarea efecturii operaiunii pe o perioad de " &ile lucrtoare. Suma pentru care s.a dispus suspendarea operaiunii si suma rm1ne blocat n contul titularului p1n la expirarea perioadei pentru care s.a dispus suspendarea sau, dup ca&, p1n la dispunerea altei msuri de ctre Parc0etul de pe l1ng -nalta $urte de $asaie i Nustiie. 4ot 6ficiul poate solicita Parc0etului de pe l1ng -nalta $urte de $asaie i Nustiie, dac se consider c perioada de " &ile lucrtoare nu este suficient, prelungirea suspendrii efecturii operaiunii cu cel mult G &ile lucrtoare. Parc0etul de pe l1ng -nalta $urte de $asaie i Nustiie poate autori&a o singur dat prelungirea solicitat sau, dup ca&, poate dispune ncetarea suspendrii operaiunii. 'a alin. G# se preci&ea&a ca 6ficiul trebuie s comunice persoanelor desemnate, n termen de !G de ore, deci&ia de suspendare a efecturii operaiunii ori, dup ca&, msura prelungirii acesteia, dispus de Parc0etul de pe l1ng $urtea Suprem de Nustiie. /ac 6ficiul nu a fcut comunicarea n termenul prev&ut la alin. G#, aceleasi personae autori&ate vor putea efectua operaiunea.

12

Persoanele autori&ate de aceasta lege1! au obligatia de a raporta 6ficiului, n cel mult !G de ore, efectuarea operaiunilor cu sume n numerar, n lei sau n valut, a cror limit minim repre&int ec0ivalentul n lei a 1+.+++ euro, indiferent dac tran&acia se reali&ea& prin una sau mai multe operaiuni legate ntre ele. ,ceste prevederi se aplic i transferurilor externe n i din conturi pentru sume a cror limit minim este ec0ivalentul n lei a 1+.+++ euro. Se exceptea& de la raportarea ctre 6ficiu urmtoarele categorii de operaiuni derulate prin tre&oreria statului: eliberri de sume n numerar privind drepturi salariale, plile efectuate de ctre instituiile publice, ncasrile de impo&ite, taxe, contribuii i orice alte venituri bugetare de la persoane fi&ice i %uridice, inclusiv sumele n numerar depuse de ctre instituiile publice. @,?I a sustinut o sesiune speciala la Kas0ington pe !7 octombrie !++1 si a decis sa.si extinda mandatul in lupta impotriva terorismului. @rupul a adoptat 2 recomandari in vederea stoparii organi&atiilor teroriste in obtinerea si transferal fondurilor pentru activitatile lor criminale, si anume: . ratificarea si implementarea instrumentelor 6A; in domeniu5 . incriminarea finantarii terorismului, a actelor si organi&atiilor teroriste5 . blocarea si confiscarea activelor teroriste5 . raportarea tran&actiilor suspecte ca avand legatura cu terorismul5
1!

Persoanele prev&ute la art. 2, alin. 1#, respectiv: > a#bncile, sucursalele bncilor strine, instituiile de credit i sucursalele din 3om1nia ale instituiilor de credit strine5 b#instituiile financiare, cum sunt: fonduri de investiii, societi de investiii, societi de administrare a investiiilor, societi de depo&itare, de custodie, societi de servicii de investiii financiare, fonduri de pensii i alte asemenea fonduri, care ndeplinesc urmtoarele operaiuni: creditarea, inclu&1nd creditul de consum, creditul ipotecar, factoringul, finanarea tran&aciilor comerciale, inclusiv forfetarea, leasingul financiar, operaiuni de pli, emiterea i administrarea unor mi%loace de plat, cri de credit, cecuri de cltorie i altele asemenea, acordarea sau asumarea de garanii i subscrierea de anga%amente, tran&acii pe cont propriu sau n contul clienilor prin intermediul instrumentelor pieei monetare, cecuri, ordine de plat, certificate de depo&ite, sc0imb valutar, produse financiare derivate, instrumente financiare legate de cursul valutar ori de rata dob1n&ilor, valori mobiliare, participarea la emiterea de aciuni i oferirea de servicii legate de aceste emisiuni, consultan acordat ntreprinderilor n probleme de structur a capitalului, strategia industrial, consultan i servicii n domeniul fu&iunilor i al ac0i&iiilor de ntreprinderi, intermedierea pe pieele interbancare, administrarea de portofolii i consultan n acest domeniu, custodia i administrarea valorilor mobiliare, precum i sucursalele din 3om1nia ale instituiilor financiare strine5 c#societile de asigurri i reasigurri, precum i sucursalele din 3om1nia ale societilor de asigurri i reasigurri strine5 d#agenii economici care desfoar activiti de %ocuri de noroc, amanet, v1n&ri.cumprri de obiecte de art, metale i pietre preioase, dealeri, turism, prestri de servicii i orice alte activiti similare care implic punerea n circulaie a valorilor5 e#auditorii, persoanele fi&ice i %uridice care acord consultan fiscal, contabil ori financiar.bancar5 e 1# notarii publici, avocaii i alte persoane care exercit profesii %uridice liberale, n ca&ul n care acord asisten n ntocmirea sau perfectarea de operaiuni pentru clienii lor privind cumprarea ori v1n&area de bunuri imobile, aciuni sau pri sociale ori elemente ale fondului de comer, administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienilor, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organi&area procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcionrii sau administrrii unei societi comerciale, constituirea, administrarea ori conducerea societilor comerciale, organismelor de plasament colectiv n valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum i n ca&ul n care i repre&int clienii n orice operaiune cu caracter financiar ori vi&1nd bunuri imobile5 f#persoanele cu atribuii n procesul de privati&are5 g#oficiile potale i persoanele %uridice care prestea& servicii de transmitere de bani, n lei sau n valut5 0#agenii imobiliari5 i#4re&oreria Statului i autoritile vamale5 %#casele de sc0imb valutar5 % 1# asociaiile i fundaiile. 8#orice alt persoan fi&ic sau %uridic, pentru acte i fapte sv1rite n afara sistemului financiar.bancar.:

17

. furni&area de asistenta autoritatilor abilitatea cu aplicarea actelor normative referitoare la investigarea finantarii terorismului5 . stabilirea obligatiilor de respectare a cerintelor de combatere a spalarii banilor sistemelor de transmitere rapida a banilor5 . intarirea masurilor de identificare a clientului la transferurile prin sDift interne si internationale5 . asigurarea ca entitatile, in special organi&atiile non.profit sa nu poata fi utili&ate in scopul finantarii terorismului. 4otodata, @,?I a indicat un set de practici referitoare la blocarea activelor teroriste si combaterea abu&ului sistemelor de transmitere rapida a banilor, subliniind ca fiind strict necesare luarea urgenta a urmatoarele masuri: . infiintarea unor autoritati centrale competente in acest domeniu si preci&area clara a competentelor organelor %udiciare5 . facilitarea cooperarii si comunicarii cu guvernele straine si institutiile internationale5 . facilitarea comunicarii cu sectorul privat5 . asigurarea conformitatii adecvate a sectorului privat, a controlului acestuia5 . investigarea cu prioritate a acestor fenomene, colaborarea cu serviciile de informatii si asigurarea unui feedbac8 adecvat cu sectorul privat5 . publicarea listelor cu persoanele suspecte de terorism. ,v1nd n vedere existena si gravitatea fenomenelor infractionale pre&entate, legaturile si tendintele lor, institutiile abilitate n contracararea crimei organi&ate vor trebui s< coopere&e cu cele speciali&ate n antiterorism, ntruc1t orice retea criminal< care a fost identificat< va trebui s< fie evaluat< si din punct de vedere al posibilit<tii ca aceasta s< fie o structur< intern< a unei grup<ri teroriste1". =volutiile dintre retelele crimei organi&ate transnaionale si grup<rile teroriste, n contextul acceler<rii procesului de globali&are, demonstrea&< faptul c< amenint<rile identificate la adresa securit<tii statelor democratice nu trebuie privite drept fenomene de sine st<t<toare, deoarece acestea se afla ntr.o continu< sc0imbare si c< tr<s<turile entit<tilor din afara legii, motivatiile lor si tacticile aplicate se sc0imb< n timp, acomod1ndu.se rapid la evolutiile vietii internationale n toate sferele de activitate.

13

E. ?ede+iu. o). ci .. ).42$

!+