Criminalitatea din domeniul afacerilor şi criminalitatea organizată

B A Geo
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND CRIMINALITATEA
AFACERILOR

Conceptul de criminalitate

Teoria economică subliniază rolul fundamental pe care îl are siguranţa şiîncrederea pentru
creşterea şi buna funcţionare a economiei de piaţă, care este înţeleasă caun ansamblu de
reguli şi proceduri necesare pentru a permite o producţie şi un schimb eficient al
resurselor într-o societate modernă şi democratică.
Dezvoltarea normală a unei economii moderne este însă permanent ameninţată
de cantitatea şi calitatea actelor şi faptelor ilicite şi criminale care sunt comise,iar
instituţiile publice sunt acelea care au răspunderea asigurării ordinii
competiţionale pe piaţa bunurilor şi serviciilor, să asigure transparenţa
capitalurilor şi a muncii, să asigure eficienţa şi eficacitatea justiţiei pentru apărarea
drepturilor şi rezolvarea conflictelor.
În prezent, evoluţia societăţilor contemporane evidenţiază faptul că deşi s-auintensificat
măsurile şi intervenţiile instituţiilor publice specializate de control
împotrivafaptelor de criminalitate, se constată o recrudescenţă şi o multiplicare a
faptelor ilicitecomise în domeniul economico-financiar, bancar, inclusiv prin şantaj,
corupţie, şi chiar cuviolenţă şi agresivitate. Astfel, actele de înaltă criminalitate comise prin
violenţă şi corupţietind să devină deosebit de intense şi periculoase pentru stabilitatea
şi securitatea instituţiilor,grupurilor şi indivizilor, fiind asociate de multe ori cu cele de crimă
organizată, terorism şiviolenţă instituţionalizată, specifice, ”subculturilor” violenţei şi crimei
profesionalizate.

Criminalitatea afacerilor - realitate permanentă a vieţii economice şi

sociale
Infracţiunea care face parte din criminalitatea gulerelor albe reprezintă un actal unei
persoane care are un statut socio-economic ridicat, respectabil şi respectat, act careîncalcă o
regulă legală sau de altă natură referitoare la activităţi profesionale. Acest
actc o n s t ă   î n   e x p l o a t a r e a   î n c r e d e r i i   s a u   a   c r e d u l i t ă ţ i i   a l t o r a ,   f i i n d   r e a l i z a
t   d e   o   m a n i e r ă ingenioasă, care să excludă ulterior descoperirea.
Infractorii, cei care săvârşesc infracţiuni în domeniul economic sunt, deregulă,
cetăţeni care prin statutul lor sunt deasupra oricăror suspiciuni. Ei comit
actelec r i m i n a l e î n l e g ă t u r ă c u a f a c e r i l e , c u l t u r a ş i m e d i u l l o r
p r o f e s i o n a l , s u n t c o n ş t i e n ţ i d e caracterul legal ori ilegal al conduitei lor, dar
nu se consideră infractori, fiind convinşi că raţiunea şi rentabilitatea primează în faţa
legii.
Atitudinea societăţii şi reacţia sa faţă de acest gen de criminalitate deseoriîncurajează pe
infractori. Astfel scopul principal urmărit de infractori este reuşita,
succesuls o c i a l   s a u   f i n a n c i a r .   Î n   r e a l i z a r e a   a c e s t u i   s c o p ,   c h i a r   d a c ă   e x i s t ă  
ş i   m i j l o a c e   l e g a l e , mijloacele ilegale sau imorale nu sunt excluse, în măsura în
care sunt eficace şi eficiente, astfel, vechiul principiu machiavelic „scopul scuză
mijloacele” este permanent în actualitate.
 Reacţia societăţii faţă de infracţionalitatea în afaceri este, de asemenea,reţinută
comparativ cu reacţia faţă de infracţionalitatea clasică. Criminalitatea economică se
desfăşoară în contextul vieţii economice, a afacerilor şi a finanţelor, prin metode şi mijloace  
care nu fac, în principiu, apel la forţă şi la violenţă fizică, astfel că acest tip de criminalitatenu
este cunoscut, iar când este cunoscut este tratat cu indiferenţă.
Pe fondul eludării deliberate a cadrului legislativ criminalitatea gulerelor albeimplică
evaziuni şi fraude fiscale, corupţie şi şantaj precum şi alte violări ale legii ca o partea unei
ocupaţii sau afaceri, în scopul de a-şi asigura profituri ilicite imense.
Principalele caracteristici ale criminalităţii  gulerelor albe sunt:

- infracţiunile sunt comise în scopul maximizării profiturilor;- implică relaţii strânse între
participanţi, uneori chiar forme complexe de organizare;
- presupun implicarea unor persoane care se bucură de poziţii sociale, economice, politice şi
profesionale dintre cele mai bune;- au vizibilitate scăzută;
- implică difuziunea responsabilităţii;
- se comit într-o perioadă mare de timp, greu de circumscris;
acoperirea lor este uşurată de complexitatea  operaţiunilor  financiare şi 
d e  posibilităţile pe care le oferă ţinerea contabilităţii, pentru a disimula afacerile frauduloase;
- autorii lor ştiu să inspire încredere prin atitudine şi comportament, sunt inteligenţi,avizaţi şi
versaţi;
- complexitate şi dificultate în acţiunea de descoperire şi de cercetare;
- implică sentimente de victimizare din partea persoanelor cercetate;

Specific activităţilor ilegale ale criminalităţii economico-financiare este faptul că acestea

sunt realizate prin:
- procedee viclene, înşelătoare, cu abilitate şi ingeniozitate;
- procedee frauduloase, falsuri şi contrafaceri;
- abuzuri de putere şi corupţie;
- exploatarea secretelor comerciale sau a datelor confidenţiale;

De la criminalitatea afacerilor la crima organizată

De la „simpla” criminalitate economico-financiară şi până la crima organizată,

nu este decât un pas. Când s-a produs acest pas, nimeni nu poate preciza.
În peisajul criminalităţii, fenomenul criminalităţii organizate, se distinge prinagresivitate şi
periculozitate, el este tot mai prezent în viaţa socială, economică şi politică afiecărui stat, iar
efectele sale sunt în cele mai multe cazuri minimizate sau chiar ignorate decătre cei
care trebuie să asigure măsuri ferme de prevenire şi combatere.

Crima organizată a fost concepută ca presupunând: experienţăantreprenorială,

specializare considerabilă, capacitate de coordonare, utilizarea violenţei
şic o r u p ţ i e i   p e n t r u   a   f a c i l i t a   d e s f a ş u r a r e a   a c t i v i t ă ţ i l o r ,   i a r   e x p e r ţ i i   î n   m a
t e r i e ,   m a n i f e s t ă  preocupari pentru surprinderea caracteristicilor universului
acestui fenomen, în principal
vizând mărimea grupurilor criminale; structura şi coeziunea lor internă; 
o r g a n i z a r e a ierarhică; flexibilitatea şi reacţia rapidă; domeniile de specializare -
droguri, prostituţie,infracţiuni financiare şi economice, etc.
 Principalele ameninţări  pe care le incumbă sunt la adresa:
securităţiinaţionale şi internaţionale; stabilităţii sociale; autorităţilor politice şi l
egislative pe care
les u b m i n e a z ă ;   c o r u p e r i i   ş i   c o m p r o m i t e r i i   i n s t i t u ţ i i l o r   e c o n o m i c e   ş i   s o c i
a l e ,   s t r u c t u r i l o r   democratice.

Structurile de crimă organizată susţinute de o puternică forţă financiară, în

specialsubterană, care le asigură o impresionantă capacitate de influienţare şi de intervenţie
pentrurealizarea propriilor scopuri şi interese, precum şi o mare flexibilitate şi mobilitate în
raportcu factorii de control social, tind permanent să pericliteze securitatea statelor şi să
afectezes t a b i l i t a t e a   i n s t i t u ţ i i l o r   p u b l i c e ,   c o n s t i t u i n d u - s e   a s t f e l   î n t r - o  
a d e v ă r a t ă   f r â n ă   î n   c a l e a dezvoltării economico-sociale şi a democraţiei.

Conform Grupului Ad-hoc pentru Crimă organizată al Uniunii Europene,

printrecaracteristicile esenţiale care conferă putere şi autoritate crimei organizate se regăsesc:

- colaborarea dintre două sau mai multe persoane;

- împărţirea clară a responsabilităţilor;
- desfăşurarea de acţiuni pe o perioadă lungă sau nedeterminată de timp;
- operează conform unei anumite discipline şi unui anumit control;
- sunt bănuite de infracţiuni grave;
- operează la nivel naţional şi internaţional;
- folosesc, după caz, violenţe şi alte mijloace de intimidare;
- folosesc structuri formale comerciale sau pseudo-comerciale;
- îşi exercită influenţa în mediul politic, în mass-media, în administraţia publică, însectoarele
economiei sau asupra organismelor judiciare;
- urmăresc maximizarea profitului şi puterea.

Pentru a facilita înţelegerea mai precisă a fenomenului, Grupul Ad-hoc menţioneazăc ă

dacă un grup infracţional prezintă cel puţin şase din aceste
c a r a c t e r i s t i c i , î n t r e c a r e obligatorii cele referitoare la colaborarea dintre două sau mai
multe persoane, comiterea deinfracţiuni grave şi urmărirea profitului şi a puterii, el poate fi
considerat implicat în crimaorganizată.

Acte normative care reglementează activităţile pentru 
c o m b a t e r e a criminalităţii afacerilor

- Legea nr. 11/1991 pentru combaterea concurenţei neloiale;

- Ordonanţa Guvernului 27/1992 privind unele măsuri pentru protecţia patrimoniuluicultural
naţional;
- Legea nr. 26/1994 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei române;
- Legea nr 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale;
- Legea nr. 55/1995 pentru accelerarea procesului de privatizare;
- Legea nr. 21/1996 privind concurenţa;
- Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat;
- Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor
decorupţie;

Obiectivele urmărite pentru combaterea criminalităţii afacerilor

 La nivelul politicii penale, în domeniul criminalităţii economice şi a corupţiei
seurmăreşte, în mod deosebit:

A. Adoptareastandardelor internaţionale în materia sancţionării corupţiei, acrimei
organizate şi a „spălării banilor”.
B. Asigurarea funcţionalităţii şi eficientizarea structurilor în scopul
combateriic o r u p ţ i e i ,   p a r a l e l   c u   î n f i i n ţ a r e a   u n o r   o r g a n i s m e   n o i   c a r e   s a   p r
e v i n ă   ş i   s ă   î m p i e d i c e dezvoltarea crimei organizate pe teritoriul României

Formele mai importante ale criminalităţii afacerilor

Dintre multitudinea de forme de activităţi frauduloase, menţionăm mai jos pe cele mai
importante, şi anume:
- o activitate frauduloasă de falsificare;
- contrabanda;- acţiuni frauduloase şi abuzuri de situaţie economică, comise de
întreprinzătorii dinsocietăţile multinaţionale;
- obţinerea frauduloasă de subvenţii (fonduri) de către persoane care nu au dreptul laacea
subvenţie;
- utilizarea unor subvenţii (fonduri) într
-un alt scop decât cel prevăzut iniţial;- practici frauduloase în domeniul informaticii
(altele decât cele ce pot fi calificate caînşelăciune);
- înfiinţarea de societăţi cu capitaluri fictive;
- distribuirea de dividende fictive;

Consecinţe ale activităţilor criminale în afaceri

Consecinţele activităţilor frauduloase în afaceri pot fi concretizate astfel:

- pagube aduse viabilităţii comerciale;
- pagube economice, ca rezultat al evaziunii fiscale şi altor pierderi rezultate
dinafacerile întreprinse;- furnizarea de fonduri pentru activităţi criminale;
- pierderi aduse companiilor producatoare de marfuri originale in cazul contrafacerilor si
pirateriei,
- pericole la adresa sănătăţii, securităţii şi siguranţei în utilizare a unor
m ă r f u r i neconforme;- efecte sociale destul de grave la nivelul economiei ş.a.

„Spălarea” banilor murdari

Termenul de spălare a banilor a început să fie folosit în anii 1920 când Al Capone şi
Bugsy Moran au deschis spălătorii în Chicago pentru a-şi spăla „banii murdari”.
În zilele noastre, acestui scop îi folosesc restaurantele fast-
f o o d ,   c a z i n o u r i l e   ş i societăţile comerciale ce au la bază numerarul.
Spălarea banilor este un proces complicat care parcurge mai multe etape şi implicămai
multe persoane şi instituţii.
Reciclarea fondurilor este un proces complex prin care veniturile provenite dintr-
oactivitate infracţională sunt transportate, transferate, transformate sau amestecate cu
fondurilegitime, în scopul de a ascunde provenienţa sau dreptul de proprietate asupra
profiturilor respective. Necesitatea de a recicla banii decurge din dorinţa de a
ascunde o activitateinfracţională.
În cadrul activităţilor infracţionale, numerarul este principalul mijloc de
schimb.Strategiile de spălare a banilor includ tranzacţii care, prin volum, sunt
foarteprofitabileâşia t r a c t i v e   p e n t r u   i n s t i t u ţ i i l e   f i n a n c i a r e   l e g a l e .   S p ă l a r e a  
b a n i l o r   o r i e n t e a z ă   b a n i i   d i n t r - o economie ilegală şi îi plasează în investiţii
binevenite în economia legală.
Cele două elemente majore ale procesului de reciclare de fonduri sunt:
ascundereaveniturilor şi convertirea lor în bani, în scopul de a le ascunde provenienţa.

Concluzii

Sfârşitul de mileniu ne înfăţişează amploarea deosebită a activităţilor economice cese

desfăşoară în statele puternic dezvoltate din Europa, America şi Asia.
Relaţiile economicei n t e r n a ţ i o n a l e   c u n o s c   u n   d i n a m i s m   f ă r ă   p r e c e d e n t ,   f i i n d  
i n t e g r a t e   n o i   s t a t e   ş i   s i s t e m e economice.
Este în afara oricărei îndoieli faptul că în acest nesfârşit teritoriu al
economiei seiniţiază, dezvoltă şi finalizează un număr impresionant de afaceri
ilegale, care alcătuiescceea ce, foarte adesea, este cunoscut ca fenomenul de
criminalitate a afacerilor.
Frauda lezează economia în ansamblul ei, cauzează
imense pierderi financiare,slăbeşte stabilitatea socială, ameninţă structurile democratice,
determină pierderea încrederiiîn sistemul economic, corupe şi compromite
instituţiile economice şi sociale.
Această stare de fapt face ca autorităţile să nu dezvăluie adevăratele dimensiuni
alecriminalităţii decât în momente de răscruce. Fiecare nouă guvernare este
preocupată săspună şi să demonstreze cât de coruptă a fost guvernarea anterioară, refuzând
să accepte căaspectele criminalităţii afacerilor şi cele ale crimei organizate se vor prelungi şi
intensifica,uneori la cote mult mai ridicate. P r o d u s u l  
f i n a n c i a r   r e z u l t a t   d i n   a f a c e r i l e   i l e g a l e   d e r u l a t e   d e   g r u p ă r i l e   c r i m e i organ
izate are dimensiuni impresionante. Banii murdari care circulă, practic la
vedere,constituie oxigenul care dă forţă infractorilor aflaţi foarte aproape sau
chiar în intimitateastructurilor de putere ce le garantează şi acoperă activităţile
infracţionale.

Analiştii fenomenului criminalităţii afacerilor avertizează asupra faptul
u i   c ă importante fonduri rezultate din afacerile ilegale sunt injectate în
organisme şi structuri politice şi administrative, pentru ca acestea să se menţină
la putere şi să poată garanta grupărilor criminale succesul în multitudinea
afacerilor murdare pe care le iniţiază.
Scopul, ţinta primordială a acestor grupări este aceea de a face 
i n o p e r a n t e , ineficiente şi de a paraliza structurile abilitate să lupte împotriva lor.

Din datele pe care le avem se pot trage următoarele concluzii generale:

- Fraudele grave afectează 43% dintre principalele companii europene.

- În Marea Britanie şi Germania, 70% dintre marile firme au fostafectate de
criminalitatea economică.
- Infracţiunile comise cu ajutorul calculatorului vor reprezenta în viitor cel mai grav pericol în
domeniul fraudelor.
- Rata fraudelor este mai ridicată în Europa Occidentală decât în EuropaCentrală.
- Frauda se întâlneşte în România sub toate formele ei, având implicaţiieconomice, sociale şi
juridice negative.