UNIVERSITATEA ’’ VALAHIA’’ DIN TARGOVISTE

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

MANAGEMENT/ anul I

REFERAT
Spălarea banilor – fenomen complex al infracţionalităţii
economico-financiare

PROFESOR INDRUMATOR

STUDENT SUSTINATOR

2020
CE ESTE SPALAREA
BANILOR?
Spalarea banilor este partea financiara de facto a tuturor
infractiunilor prin care se obtine profit. Este procesul prin care
infractorii incearca sa ascunda originea si posesia reala a
veniturilor provenind din activitatile lor criminale.

Se spala nu toti banii, asa cum s-ar deduce din titlurile legilor
romanesti, ci numai banii catalogati drept murdari, obtinuti in
numerar.

Spalarea banilor este cea mai periculoasa componenta

a economiei subterane. Prin procesul de spalare a banilor se da o
aparenta de legalitate unor profituri obtinute ilegal de catre
infractori care, fara a fi compromisi, beneficiaza ulterior de sumele
obtinute. În categoria activitatilor ilegale intra banii proveniti din
activitatile de productie, distributie si consum de droguri, traficul
de arme, traficul de materiale nucleare, jafuri, furtul de
automobile, prostitutia, traficul de carne vie, coruptia, santajul,
falsificarea de monede sau alte valori, contrabanda, etc.
 ETAPELE ALE SPALARII BANILOR

In ciuda varietatii metodelor folosite, procesul de spalare a banilor

se realizeaza in trei etape care pot cuprinde numeroase tranzactii
efectuate de spalatorii de bani, tranzactii care sunt de natura sa
alerteze institutiile financiare asupra activitatilor infractionale,
respectiv:

Plasarea
Reprezinta „scaparea”, la propriu, de numerar obtinut din
activitatea ilegala, pentru separarea fondurilor provenite din surse
ilicite, care ar putea fi supravegheate de organele de aplicare a
legii. In etapa initiala sau de plasare in spalarea banilor,
infractorul introduce profitul sau ilegal in sistemul financiar.
Aceasta se poate face prin impartirea sumelor mari de numerar in
sume mai mici si mai putin suspecte care sunt apoi depozitate
direct intr-un cont bancar sau prin cumpararea unui numar de
instrumente financiare (cecuri, bilete la ordin etc) care sunt apoi
colectate si depozitate in conturi dintr-o alta locatie.

Stratificarea
Dupa intrarea fondurilor in sistemul financiar, are loc a doua
etapa - stratificarea. Reprezinta procesul de miscare a banilor
intre diferite conturi pentru a le ascunde originea. In aceasta
etapa, spalatorul de bani intrerprinde o serie de preschimbari sau
miscari ale fondurilor pentru a le indeparta de sursa din care
provin. Fondurile pot fi indreptate catre cumpararea si vanzarea
de instrumente de investitii, sau spalatorul poate, pur si simplu, sa
trimita fondurile prin transfer electronic intr-o serie de conturi din
diverse banci de pe intreg globul. Utilizarea a mai multe conturi
indepartate din punct de vedere geografic, in scopul spalarii
banilor, este, in special, folosita in acele jurisdictii care nu
coopereaza in anchetele pentru combaterea spalarii banilor. In
anumite situatii, spalatorii de bani pot deghiza transferurile ca fiind
plati pentru bunuri si servicii, in acest fel dandu-le o aparenta
legitima. Separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor
straturi complexe de tranzactii financiare proiectate pentru a
insela organele de control si pentru a asigura anonimatul.

Integrarea
Dupa ce a trecut cu succes produsele infractiunii prin primele
doua etape ale procesului de spalare a banilor, spalatorul de bani
trece apoi in a treia etapa– integrarea – in care fondurile reintra in
circuitul economic legal. Spalatorul poate alege apoi sa
investeasca fondurile pe piata imobiliara, a bunurilor de lux sau a
afacerilor. Daca procesul de stratificare are succes, schemele de
integrare vor trimite din nou rezultatele spalarii in circuitul
economic, in asa fel incat ele vor reintra in sistemul financiar
aparand ca fonduri normale si „curate” obtinute din activitati
comerciale. Cei trei pasi de baza se pot constitui in faze separate
si distincte. Ei pot aparea insa si simultan sau, mai obisnuit, se
pot suprapune. Felul in care sunt folositi pasii de baza depinde de
mecanismele de spalare disponibile si de cerintele organizatiilor
criminale.
ANALIZA METODELOR DE SPALARE A
BANILOR

Elemente-cheie pe care spalatorii de bani le cauta in constructia

schemelor de spalare a banilor:

ANONIMATUL

Tranzactiile spalatorilor de bani par a fi obisnuite, astfel incat nu

atrag atentia asupra lor;

VITEZA

Circulatia rapida a valorilor, pentru a nu putea fi detectate;

COMPLEXITATEA

Pista este greu de urmarit;

SECRETUL

Transferul valorilor spre locuri unde implementarea legii nu este

usor de controlat.

1. ANONIMATUL

Este una dintre regulile de baza ale spalarii banilor prin care
tranzactia cu valori obtinute din infractiuni care ar putea fi
efectuata, trebuie sa se asemene altor tranzactii legale din mediul
sau locul unde acestea au loc. De fapt, numerarul nu lasa nici o
pista care sa duca la originea sa, si, de altfel, majoritatea
veniturilor ilegale (obtinute din infractiuni, cum ar fi traficul de
droguri, inselaciunea, darea de mita etc.) sunt de obicei bani in
numerar. In economiile in care se foloseste des numerarul pentru
achizitii de mai mica sau mai mare valoare, dispunerea de acesta
nu reprezinta nici o problema pentru infractor. Totusi, in
majoritatea tarilor, aproape toate tranzactiile cu sume mari sunt
realizate prin utilizarea altor instrumente de plata (cecuri, polite
bancare, carti de credit), de aceea cheltuirea sau depozitarea
unor sume mari de bani in numerar creeaza suspiciune. Din
aceasta cauza, infractorii au creat variate metode de inserare a
numerarului in sistemul financiar.

Structurarea

Divizarea sumelor mari de numerar in sume mai mici si

depunerile acestora de catre mai multe persoane in diverse
conturi bancare, sau utilizarea sumelor in vederea achizitionarii
altor instrumente de plata, cum ar fi titluri la purtator si ordine de
plata. Smurfing-ul este utilizat, in primul rand, pentru a se ocoli
prevederile legale de raportare a tranzactiilor in numerar ce se
evidentiaza imediat atunci cand tranzactia a depasit o anumita
suma.
Contrabanda cu numerar

Simpla scoatere din tara a unei cantitati de bani in numerar si

introducerea acesteia intr-o alta tara, de obicei, prin curieri sau
prin ascunderea cantitatii pe vase ce transporta bunuri.

2. VITEZA

O data ce numerarul a intrat in sistemul financiar, fie ca se afla

sau nu in tara de origine, spalatorul poate utiliza avantajele create
de metodele moderne de transmitere a banilor pentru a-i pune
rapid in circulatie. Transferurile bancare electronice pot misca
sume mari de bani aproape oriunde in lume in doar cateva
minute. Circulatia capitalurilor dintr-un cont in altul sau peste
granite poate fi realizata adesea de catre detinatorul contului fara
a mai fi nevoit sa treaca pe la banca sau sa implice angajatii
bancii.

3. COMPLEXITATEA

Prin impartirea fondurilor sale intr-un numar de tranzactii,

spalatorul face dificila sau imposibila munca investigatorilor de a
reconstitui drumul banilor. In acest sens, transferurile electronice
multiple pot fi deosebit de eficiente. Acestea constau in transferuri
de fonduri dintr-un cont sau cateva conturi bancare in conturile
numeroaselor institutii financiare aflate, de obicei, in alte tari. In
continuare, acestea pot fi redirectionate dinspre acele tari,
creandu-se un circuit complex multinational electronic de
transferuri care face dificila si indelungata urmarirea lor de catre
investigatori.

4. SECRETUL

In ciuda faptului ca secretul bancar si paradisurile financiare au in

egala masura un scop legitim si o justificare comerciala, ele pot
oferi protectie nelimitata infractorilor care abuzeaza de scopul lor
din dorinta de a face afaceri cu orice cost. Paradisurile financiare
ofera o gama extinsa de facilitati investitorilor straini care nu
doresc sa dezvaluie originea veniturilor lor. Acestea includ
inregistrarea Corporatiilor Internationale de Afaceri (IBC) sau a
companiilor scoica precum si serviciile unui numar de banci
offshore care nu sunt sub controlul autoritatilor de reglementare.
In multe cazuri, paradisurile fiscale impun foarte strict secretul
financiar, aparand in mod eficient investitorii straini de investigatii
si anchete judiciare in tarile lor de origine. Se estimeaza ca exista
la nivel mondial mai mult de un milion de corporatii anonime.
Atunci cand banii murdari s-au miscat suficient de mult intr-un
“ciclu de spalare”, sunt considerati curati si sunt pusi la dispozitia
infractorilor iar originile lor geografice sunt ascunse.
Art 23 Răspunderi și sancțiuni | Lege
656/2002

 In art. 23 din Legea 656/2002 modificata se dispune:

      „(1) Constituie infractiune de spalare a banilor si se pedepseste cu

inchisoare de la 3 la 12 ani:

a)      schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscand ca provin din

savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau al disimularii
originii ilicite a acestor bunuri sau in scopul de a ajuta persoana
care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se
sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei;

b)      ascunderea sau disimularea adevaratei naturi a provenientei,

a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori
a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca bunurile provin din
savarsirea de infractiun

c)      dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscand ca

acestea provin din savarsirea de infractiuni.

       ( 2)  Asocierea sau initierea unei asocieri, sprijinirea, sub orice

forma, a unei astfel de asocieri, în scopul savarsirii infractiunii de
spalare a banilor se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani.

      (3) Tentativa se pedepseste.

 CE ESTE SI CUM NE AFECTEAZA PE
NOI FENOMENUL SPALARII BANILOR

La fel ca fenomenul coruptiei, spalarea banilor ne afecteaza pe

toti, avand uneori consecinte sociale si politice destul de
grave. Aceasta destabilizeaza economia tarilor vulnerabile,
compromite integritatea institutiilor statului si destabilizeaza
sistemului financiar. În rezultat, cresterea si dezvoltarea
economica este afectata, tandemul coruptie – spalare de bani
fiind atat o cauza, cat si o consecinta a saraciei în multe tari. Mai
mult ca atat, în lipsa unor masuri adecvate, fenomenul coruptiei si
spalarii banilor se poate transforma într-un cerc vicios care cu
greu poate fi combatut. Pe de o parte spalarea banilor pune la
dispozitia gruparilor de crima organizata resursele financiare
necesare pentru a intreprinde activitati ilicite generand astfel
coruptie, pe de alta parte coruptia genereaza resurse care ulterior
urmează a fi ”spalate”.

Pentru Republica Moldova, spalarea banilor a devenit un subiect

de mare actualitate in masura in care, relativ recent, sistemul
bancar national a fost tinta unor ample evenimente de acest
gen. Cu o economie în tranzitie, un nivel inalt de coruptie si un
sistem financiar pe alocuri slab supravegheat, tara a devenit tinta
unor grupari regionale, sau chiar mondiale de spalare a banilor.
Toate au avut acelasi punct de pornire si anume momentul in
care sectorul bancar a trecut aproape in totalitate sub controlul
unor actionari netransparenti cu interese obscure. Astfel, potrivit
unor investigatii jurnalistice confirmate ulterior de autoritati, în
perioada anilor 2010 – 2014, prin sectorul bancar autohton au fost
tranzitate circa 20 mlrd. USD proveniti din Federația Rusă, fapt ce
a transformat Republica Moldova într-un vehicul de spalare a
banilor de provenienta ilicita si transferare ulterioara catre state
de destinatie. În acelasi timp, de rand cu episodul ”Laundromat” si
fraudele de la Banca de Economii au dezvaluit prezenta unor
mecanisme specifice procesului spalarii banilor, asa cum acesta
este recunoscut la nivel international. Implicarea unor persoane
expuse politic, coruptie la nivel inalt, mijloace financiare obtinute
fraudulos sau utilizarea unor entitati off-shor sunt doar cele mai
importante elemente care au permis crearea si activarea unor
mecanisme complexe de spalare a banilor utilizand sistemul
bancar national.
 BIBLIOGRAFIE

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sp%C4%83lare_de_bani#Concept_%C8%99i_evolu%C8%9Bie
2. https://expert-grup.org/en/biblioteca/item/1614-sistemul-financiar-la-punct-ce-este-si-cum-ne-
afecteaza-pe-fiecare-din-noi-fenomenul-splaraii-banilor/1614-sistemul-financiar-la-punct-ce-este-
si-cum-ne-afecteaza-pe-fiecare-din-noi-fenomenul-splaraii-banilor?category=180
3. http://www.euroavocatura.ro/articole/477/
Spalarea_de_bani_in_Noul_Cod_Penal__art__269_