Introducere

Lucrarea de față prezintă în mod exhaustiv rutele folosite de traficanți pentru a introduce
stupefiante și precursori în România, precum și metodele de disimulare în diferite cazuri a
acestora pentru a trece de frontierele interstatale, mijloacele de transport cel mai des utilizate,
persoanele care sunt implicate în traficul de droguri, iar în ultimul rând, prevenirea si
combaterea traficului de stupefiante de către organele judiciare.

Din totdeauna, stupefiantele au fost motivul pentru nenumărate conflicte în rândul omenirii.
Dependența față de acestea au dus la decese, familii dezbinate, tineri care își distrug viitorul
pe zi ce trece, și nenumărate conflicte pe baza acestora. Războiul contra stupefiantelor este un
cerc vicios, unde tot mai mulți oameni își pierd șansa la o viață mai bună, sau șansa la o viață
in fapt.

I. Categorii de stupefiante și consumul acestora in Europa Balcanică

O scurtă referință la cele mai consumate și distribuite droguri în Europa Balcanică în ultimul
deceniu.

Cu ajutorul unui studiu al Institutului Național de Sănătate Publică, se relatează faptul că

prevalența consumului de substanțe interzise în rândul populației române între 15 și 64 de ani
ajunge la procentajul de 7.6%, pentru toate tipurile de droguri ilegale, totodată și substanțele
psihoactive sub diferite nume, “marijuana”, ”ecstasy”, ”cocaină”,”ketamină”, etc. Dacă s-ar
lua si medicamentele tranchilizante, antidepresive sau sedative administrate și procurate
desigur fără indicațiile medicilor specialiști, procentajul se catapultează la 16.6%. Aceste
cifre sunt posibile datorită traficului și celor care fac posibilă intrarea substanțelor în țara
noastră, prin rutele din zona balcanică ce sunt folosite pentru deplasarea și circulația acestora.
Potrivit unor date publicate de către Consiliul Europei în “Cartea albă a criminalității
organizate transnaționale”, pe continent sunt active aproximativ 4.000 de grupuri

1
infracționale organizate internațional. Oficiul ONU este de părere că peste 5% din Produsul
Intern Brut global provine din traficul de droguri. Țări precum Albania, Bulgaria,
Muntenegru, Serbia și Kosovo sunt considerate statele cu cel mai mare nivel ridicat de
corupție din regiunea balcanică de vest potrivit unui studiu relatat de Transparency
International, o organizație non-guvernamentală care are ca scop combaterea corupției la
nivel international, fenomen care sprijină traficul de droguri în zona Europei de Est.

I.I Amploarea traficului în zona balcanică

În continuare, este relevant faptul că cea mai săracă țară din Europa Balcanică, Albania, este
considerată “inima comerțului balcanic cu droguri în special heroina și produsele opiacee,
care leagă Pakistanul și Afganistanul de Europa, prin Iran si Turcia, iar în ultimii ani, și prin
Siria, țară sfâșiată de război civil. Ruta valorează aproximativ 10 miliarde de dolari anual și
aproximativ 80% din heroina ce ajunge în Europa de vest urmează acest traseu”, potrivit unui
raport din 2016 al Congresului American, consemnat de către Sistemul Român de
Informații.mac Albania reprezintă și una dintre sursele principale de cannabis pe piețe
internaționale, alături de țări precum, Maroc,Jamaica, Olanda și Paraguay.

II. Zone majore de producție si distribuire spre populația planetei în prezent

Datorită organelor care combat traficul de droguri la nivel global, sunt cunoscute minim 3
rute ce operează în a transporta substanțe interzise. Acestea se spune că sunt:

• Afghanistan, care aprovizionează vecinii săi, Orientul Mijlociu, Africa și, nu

în ultimul rând, Europa, cu heroină.
• Myanmar și Laos si Thailanda, triunghiul de aur, de asemenea țări
producătoare de heroină, din cauza acestora sunt transportate și găsite de către
autorități cantități exagerate de substanțe interzise.

2
 • Nu în ultimul rând, America Latină si Centrală care sunt recunoscute
internațional pentru producția și distribuția cocainei în America de Nord, și în mod
exarcerbat în Statele Unite ale Americii.

Având în vedere distribuția în Europa, Directorul Executiv al Biroului Națiunilor Unite

privind Drogurile si Criminalitatea, a remarcat că recolta de mac opiaceu obținută în același
an, floare care ajută la producerea pastilelor opioide în Afganistan reprezenta aproape 90%
din producția la nivel mondial.

II.I Prevenirea și combaterea traficului de stupefiante de către organele judiciare

La nivelul țării noastre. Direcția de Combatere a Criminalității Organizate reprezintă unitatea

specializată din structura Inspectoratului General al Poliției Române, cu o competență
teritorială generală, care derulează și coordonează activitatea de combatere a criminalității
organizate la nivel național, corespunzător cu actele normative în vigoare.

Bazele activității Direcției de Combatere a Criminalității Organizate sunt:

 Activități operative: sesizări, delegări și colaborări interinstituționale.

 Control, sprijin și îndrumare: pentru a obține rezultate la nivel teritorial.

 Activități de suport informațional si decisional: informări, analize, evaluări,

lucrări clasificate.

 Reprezentare internațională: cooperare, asistență juridică/comisii rogatorii,

misiuni, etc.

Direcția are la momentul actual în subordine 15 brigăzi si 27 servicii județene cu linii de

muncă corespondente structurii centrale, corespunzătoare structurilor teritoriale ale
D.I.I.C.O.T si investigheaza infracțiuni din competența acestei instituții de parchet.

Din structura Direcției de Combatere a Criminalității Organizate face parte Serviciul

Antidrog. Acesta desfășoară activități investigative și de urmărire penală pentru combaterea
traficului și consumului de droguri, intern si transfrontalier. Acestă unitate este sprijinită de

3
Laboratorul central de analiză și profil al drogurilor și de 4 laboratoare teritoriale, care
efectuează în mod operativ, analize fizico-chimice ale substanțelor stupefiante, psihotrope, ori
ale altor substanțe.

III. Legi importante ce au în vedere combatarea traficului și consumului ilicit de

droguri în România

Ordonanța de urgență nr. 121 din 21 decembrie 2006 privind regimul juridic al precursorilor de
droguri.

Acestă ordonanță de urgență1 reglementează regimul juridic al substanțelor folosite frecvent

la fabricarea ilicită a substanțelor stupefiante și psihotrope, așa cum sunt definite în art. 2 din
Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului 273/2004 din 11 februarie 2004
privind precursorii drogurilor, denumit în continuare Regulamentul 273/2004, și în art. 2 din
Regulamentul Consiliului 111/2005 privind supravegherea comerțului cu precursori de
droguri între comunitate si statele terțe, denumit în continuare Regulamentul 111/2005,
măsurile pentru controlul și supravegherea operațiunilor cu acestea în vederea evitării
deturnării lor, precum și măsurile de combatere a operațiunilor ilicite.

Această lege ne indică faptul că, deținerea, punerea pe piață, importul, exportul și efectuarea
de activități intermediare cu substanțe clasificate se realizează cu respectarea obligațiilor
stabilite în prezenta ordonanță, constituie în totalitate o infracțiune2.

Legea nr. 143/2000 privind combaterea și prevenirea traficului și consumului ilicit de droguri 3
Aceasta este una dintre cele mai importante reglementări naționale privind combaterea
consumului și traficului ilicit de droguri. Conține un tabel în care sunt enumerate drogurile de
risc, de mare risc si precursorii. Sunt sancționate de către legiuitor cultivarea, producerea,
fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în

1 Art.2, Ordonanța de Urgență nr 121 din 21 decembrie 2006.

2 Art. 22, Ordonanță de Urgență nr 121 din 21 decembrie 2006.
3 Modificată și competată de Lg. Nr 163/2002 și Lg. Nr. 522/2004.
4
vânzare, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de mare risc,
fără drept4. Legiuitorul folosește și noțiunea de livrare supravegheată ce constituie o activitate
prin care se urmărește întărirea materialului probator, ce constă în permiterea trecerii sau
circulației pe teritoriul țării, de droguri ori precursori, suspecți de a fi expediați ilegal, sau de
substanțe, în scopul descoperirii activităților infracționale și al identificării persoanelor
implicate în aceste preocupări ilegale. Pentru efectuarea acestei operațiuni, legea cere în mod
expres autorizarea și controlul procurorului.

III.I Procedee si tehnici speciale de investigare a traficului de stupefiante

Încă din trecut, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a indicat faptul că, investigațiile
împotriva traficului de substanțe interzise trebuiesc îmbunătațite de către organele judiciare.
Totuși, este de la sine înțeles faptul că amestecul în viața personală privată trebuie executat
proporționat și unde este strict necesar. Desigur, se cere ca acestă asociere să fie însoțită de
garanții procedurale, pentru a asigura că metodele nu sunt utilizate în mod imprevizibil și
necontrolat, încălcând drepturile omului.

Principalele tehnici speciale de investigare utilizate în combaterea traficului de narcotice sunt

prezentate în cuprinsul articolului 20 din Convenția Națiunilor Unite, cele mai preponderent
utilizate fiind înregistrarile audio-video, supravegherea și controlul comunicațiilor și
transmisiilor electronice sau livrările supravegheate.

Livrarea supravegheată5 este considerată ca fiind o invenție a sistemului judiciar american,

fiind autorizată într-un număr mare de țări, dar fiind și țări care legislația interzice, în mod
expres, această metodă. Livrările supravegheate pot substitui drogurile care urmează a fi
transportate sau nu, având în vedere aprobările organelor competente.

4 Art. 2 și Art. 4 din Legea 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de
droguri.
5 Art.1, lit. K din Convenția asupra traficului ilicit de stupefiante, semnată la Viena la 20
decembrie 1988.
5
Investigatorul sub acoperire6 constituie un participant important a acțiunilor de urmărire
penală din zilele noastre, aceast procedeu fiind util în cazuri penale, unde de cele mai multe
ori există puține probe și nu sunt identificate persoane să depună mărturie. Agentul ascunde
calitatea sa de polițist sau de terț care lucrează pentru poliție iar în același timp construiește
un narativ cu scopul de a dobândi încrederea unei persoane, în vederea demonstrării
existenței unei infracțiuni.

Care sunt unele dintre rutele de “success” în materie de trafic masiv de droguri care obligă
organele judiciare din România să decurgă la aceste metode de interceptare a rețelei de
stupefiante de risc și mare risc?

IV. România și rutele de traficare

România este folosită în principal pentru depozitarea drogurilor pe diverse perioade de timp,
ca secțiune a traseului nordic al “rutei balcanice”. Traseul este utilizat în principal pentru
heroină și opiu, începând din Iran/ Afghanistan/ Pakistan, continuând prin Turcia-Bulgaria-
România-Ungaria-Slovacia-Cehia, capătul de linie fiind Germania/ Olanda. Frontiera cea mai
des utilizată este cea cu Bulgaria – pe sensul de intrare – și cu Ungaria – pe sensul de ieșire.
De asemenea, autoritățile sunt de părere este activă ruta America de Sud/ Africa- Europa de
Est- Europa Centrală și de Vest privind traficul de cocaină, printre țările de tranzit fiind
inclusă și România, datorită deschiderii convenabile la Marea Neagră.

Este posibil ca în viitorul apropiat să crească interesul pentru rutele de trafic din aceste
zone,cum ar fi: Africa (Nigeria, Uganda) și America de Sud (Columbia, Venezuela) – spre
țările din Vestul Europei (Germania, UK, Olanda, Belgia, Austria, Italia, Spania).
Specializarea combaterii traficului internațional de droguri și intensificarea colaborării interne
si internaționale și-au dovedit eficacitatea, de aceea în anul 2012, în cooperare cu autoritățile
române și străine abilitate, au reușit anihilarea a trei rețele de trafic internațional de

6 Are conotația de “investigator sub acoperire”, reprodusă din conceptul anglo-saxon

“undercover investigator”, respectiv de infiltrator si lucrator printre cei ce urmează a fi
observați în legatură cu furnizarea de informații, date, indicii sau probe privind activitatea de
trafic de droguri, așa cum a fost reglementată prin Legea nr. 143/2000.

6
stupefiante, ce acționau, inclusiv, pe teritoriul României. Rutele folosite de acestea erau cele
deja
„consacrate”:- ruta „Balcanică”,specializată în transportul rutier de hașiș și heroină, ce are ca
punct de pornire Afghanistan/ Iran- Turcia-Bulgaria-România(tranzit)-Ungaria-țările din
Europa de Vest, ce reprezintă piața de desfacere. Un bun exemplu din începutul istoriei
statului nostru ce denotă faptul că reprezentăm o zonă de tranzit eficientă pentru traficanți,
este în anul 19867 depistat în Portul Constanța, unde polițiștii din cadrul formațiunii de
specialitate (arme, muniții, stupefiante) împreună cu vameșii, au fost nevoiți să descarce și să
secționeze, colet cu colet, un întreg camion TIR. După un șir îndelungat de pahare de sticlă,
ambalate în cutii de

7
23N.A. Cazul a fost finalizat și cercetat de catre Prof. Magistrat N. Alin Dărângă.
carton, trase în folie de plastic la cald, pentru a camufla mirosul, s-au găsit 5 kilograme de
heroină pură în fiecare colet din acel camion TIR.

IV.I Cannabis-ul și Heroina. Drogul care începe și drogul care termină

Efectele cannabis-ului:

Aceasta plantă este fumată, THC-ul trecând prin plămâni în sistemul sangvin. Sângele
transportă THC la creier, unde accesează receptorii canabiozi, de care se lipsesc. Efectele
psihice pot include alterarea simțurilor, stării, dificultăți de gândire, anxietate, paranoia, iar
din punct de vedere fizic, creșterea bătăilor inimii și a pulsului, dilatarea pupilelor și creșterea
apetitului.

Cum se cultivă cannabisul?

Este o plantă ce este cultivată în aprilie/mai, fiind apoi recoltată în octombrie. Ea poate fi
recoltată la începutul înfloririi pentru fibre sau la finalul înfloririi pentru rezină. Ea poate fi
crescută outdoor sau indoor. Cultivarea7 outdoor este de 4 feluri:

-Cultivarea sălbatică sau semi sălbatică (însămânțarea rapidă și recoltare, fără îngrijire).

7 www.drugsbible.com
7
-Cultivarea tradițională.

-Cultivarea modernă (folosind ultimele inovații în domeniu)

-Cultivarea de gherilă.

Toate aceste tipuri de cultivare au în comun față de cultivarea indoor costurile minime
(lumină, căldură și ventilație naturală), sunt ascunse de rândurile de porumb pe margini și
rădăcina nu produce o nouă plantă astfel încât trebuie scoasă.

Cultivarea indoor este costisitoare, fiind nevoie de o multitudine de elemente, cum ar fi:
sistem hydroponic (fără sol-generator de fibre și alte materiale, care este greu de montat,
costisitor și scump), semințe feminizate sau clone ale acestora, apă, fertilizatori, pesticide,
lumină, lămpi cu tungsten și fluorescente, cu vapori de mercur, cu sodiu ce favorizează
creșterea, materiale reflexive, generator ozon, butelii CO 2, ventilatoare și nu în ultimul rând,
culegere manuală sau mecanică.

Cum începe distribuția?

Aceasta depinde de scop, metode și gradul de sofisticare, de la distribuție între prieteni la

crimă organizată. Distribuția socială, are în plin plan distribuitorii, nu dealeri, evitând mediul
criminal pentru achiziție. Distribuția comercială, cea mai întâlnită este “vânzarea la gram”.
Prețul este relativ stabil din 2009, depinzând de relațiile dintre cumpărător și vânzător, de
proximitatea sursei, de cerere și ofertă, de gradul de accesibilitate la drog.

Potența sau concentrația de THC este în creștere- 9-12% (marijuana) și 13-24% (rezină),
influențată de genetica plantei, condițiile de mediu (sol,climă), tehnicile de cultivare,
metodele de procesare, momentul recoltării, modul de împachetare, de transport și de
depozitare. Potența marijuanei s-a dublat de la 5% la 10% (2007-2017) iar a rezinei de la 8-
10% în 2011 la 18% in 2017, totodată crescând și prețul de la 9 la 11 euro per gram, sau 50 la
60 de RON. Transportul este în mare parte intraregional. Pentru a micșora volumul se
transportă în blocuri dense, presate, în pungi din material de plastic cu supape pentru a nu
dezvolta fungi (contaminări).

Spania este importantă în ecuația importului de cannabis din cauza apropierii de Maroc,
datorită strâmtorii Gibraltar-Algeciras (peninsulă) și La Linea, ambele Andaluzia. Aceasta

8
reprezintă aproape 65% din capturile UE, 20 mile distanță de Africa. Belgia prezintă o
creștere de 18 ori mai mare, circa 17.3 tone, iar în Turcia se întâmplă cele mai mari capturi
față de orice țară UE.

După toate acestea, drogul “Marijuana8” este pregătit să fie adus și în țara noastră, unde
urmează să fie distribuit, depozitat sau să plece mai departe în tranzit. Este cunoscut ca un
“gateaway drug”, ce are 2 denotări. Este cel mai ușor drog de procurat, și poate reprezenta
introducerea la alte droguri mai periculoase.

Heroina

În comparație cu marijuana, care este cel mai ușor drog de procurat în România, heroina este cel
mai greu drog de cumpărat în România, totodata fiind cel mai periculos drog care poate fi
consumat.

Heroina provine din opiu. Opiul se poate consuma ca atare, prin metoda de fumare, ingerare
sau prin injectare, care este cel mai periculos mod. Heroina se poate consuma prin injectare
subcutanată, intravenoasă și intramusculară. Un kit basic pentru a consuma heroină constă în
bandaj de compresie pentru evidențierea venei, bile de vată de bumbac pentru filtrarea
substanței, apă sterile și ace. Opiaceele acționează ca depresivi ai Sistemului Nervos Central,
producându-și efectul prin fixarea pe diferite tipuri de receptori opioizi din tot organismul.
Efectul durează între 3-6 ore, care constă în atitudine pasivă, reacții lente, pupile dilatate,
respirație lentă și mâncărimi. Acest drog crează o dependență psihică și fizică puternică.
Sevrajul apare dupa 8-15 ore de la ultima administrare, provoacă nervozitate, dureri, greață și
vomă, transpirație excesivă, insomnie și probleme gastro-intestinale. Consumul pe termen
lung de heroină poate provoca boli ale ficatului și rinichilor, hemoragii, hepatită virală, SIDA,
infecții ale valvelor și venelor inimii, etc.

8 www.royalqueenseeds.ro
9
Datorită rutei balcanice, heroina intră în
Europa, mai exact România, țara de
tranzit, pentru a migra mai departe în
restul Europei. Heroina este ascunsă în
rezervorul autovehiculelor. Mirosul
acesteia se poate masca atunci când este
împachetată împreună cu cafea sau
piper.

Figura 14.1 1 Figura IV.I Heroină disimulată 1

STUDII DE CAZ:

Transportul heroinei

Cea mai mare parte a opiaceelor provenind din Afganistan sunt transportate de-a lungul rutei 9
balcanice și ramificațiilor sale. Exceptând Afganistan, 50% din confiscări s-au făcut în țări de
pe raza rutei balcanice. Opiaceele din Afganistan sunt expediate către Iran, Turcia, țările
balcanice și diverse destinații din Europa Centrală sau de Vest, o mică parte ajungând în Asia

9 Raport al Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) privind drogurile la

nivel mondial, 2016, prevede că ”un indicator direct al activității de aplicare a legii privind
drogurile, confiscările de droguri sunt rezultatul acelor operațiuni de succes care se încheie
cu interceptări de droguri și sunt astfel influențate de capacitatea și prioritățile aplicării
legii. În același timp, confiscările de droguri reprezintă unul dintre elementele cheie în
înțelegerea dinamicii pieței ilegale a drogurilor, a disponibilității drogurilor și a tiparelor și
tendințelor traficului de droguri, în special dacă sunt luate în considerare entitățile
geografice vaste și sunt analizate perioade îndelungate de timp”. Totuși, acest indicator nu
pare să fie suficient în ceea ce privește măsurarea numărului de grupuri de crimă organizată
desființate ca urmare a confiscării.

10
 Figura STUDII DE CAZ. Ruta heroinei 1

de S-E și Oceania. Peste 80% din confiscările de heroină si morfină la nivel mondial provin
din Afganistan. Confiscări de peste 8 tone au fost raportate de țări din Europa Centrală și de
Vest fiind alimentate în cea mai mare parte de ruta balcanică.

România este utilizată în principal ca țară de tranzit 10, datorită poziției sale geopolitice în
Europa și prezenței comunității de sorginte turcă din țară, ce asigură acoperirea necesară
pentru desfășurarea transporturilor. Sunt folosiți cetățeni români foarte des ca și curieri,
datorită cetățeniei europene, dar si autoturismele înmatriculate în UE. Sunt des depozitate
cantități în

10 Comunicare din partea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu. În direcția unui
răspuns european puternic contra drogurilor, p.2.
11
 Tabel STUDII DE CAZ.Distribuția heroinei 2

România pentru a fi la rândul lor transportate în Europa de Vest cu ajutorul rutei balcanice și
rutei nordice.

Ruta Caucaziană sau Nordică începe din Iran către statele caucaziene (creștere de la 0,3 la
1.3 tone) inclunzând Azerbaidjan și Armenia, apoi Georgia, iar de aici (pe Marea Neagră)
către Europa sau Rusia, prin ruta Kirghistan-Kazakhstan-Federația Rusă-Belarus, Europa
Centrală și de Vest. Un exemplu este sesizarea unui camion condus de un șofer de origine
turcă, care transporta pe ruta Kirghistan-Belgia11 670 kg de heroină.

11 Cooperare internațională
12
 Figura STUDII DE CAZ. Ruta caucaziană 3

Traficul de mefedronă prin Vama Otopeni

În fiecare dintre zonele din țară, există grupuri infracționale specializate în traficul de droguri,
organizate ierarhic, aflate între ele în stare de subordonare sau dependență sub aspectul
aprovizionării, existând uneori tendința de a se exclude unii pe alții pentru acapararea
clienților consumatori de droguri. Trebuie avut în vedere faptul că, practic cantitățile de
droguri confiscate cu ocazia activităților procedurale efectuate în dosarele penale, reprezintă

Belgia a ratificat Convenția ONU împotriva Traficul Ilegal de Narcotice și Substanțe

Psihotrope (1988), Convenția ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale (2000),
precum și Convenția Europeană din 2000 privind Asistența Reciprocă în Materie Penală și
Protocolul Adițional la aceasta din 2001. Belgia a mai semnat și Convenția Europeană din
1959 privind Asistența Reciprocă în Materie Penală la data de 20 aprilie 1959, care a intrat în
vigoare la data de 11 noiembrie 1975.
13
doar o mică parte din cantitățile de droguri de mare risc introduse și vândute pe teritoriul țării
de către membrii rețelelor de traficanți de droguri.

La data de 23 martie 2010, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția de

Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, a fost sesizat de către
Inspectoratul General al Poliției Române-Direcția de Combatere a Criminalității Organizate,
Serviciul Antidrog, cu privire la existența unor indicii temeinice referitor la realizarea unor
activități de trafic ilicit de droguri de mare risc, fapte prevăzute de art. 2 alin. 1 și 2 Legea nr.
143/2000, de către inculpatul S.C.N și alții, constând în aceea că acesta a introdus din China
pe teritoriul României, prin Vama Otopeni, un colet poștal conținând droguri de mare risc 12,
respectiv cantitatea de 9.47 de grame de 4-Metilmetcatinona (Mefedronă), substanță care face
parte din Tabelul Anexă nr. I din Legea nr 143/2000, modificată și completată prin Ordonanța
de urgență a Guvernului nr 6/2010, cu intenția traficării ulterioare a acestora.

În cursul lunii martie 2010 s-a constatat de asemenea, că același inculpat S.C.N a primit din
China o pungă din material plastic de culoare argintie, lipită cu bandă adezivă tip scotch de
culoare galbenă în care se afla o substanță cristalină de culoare albă, având cantitatea de 937
de grame. S-a constatat, în urma raportului de analiză din cadrul Inspectoratului General al
Poliției Române, că acea substanță este la rândul ei aceeași Metilmetcatinonă.

Așadar, s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpatul S.C.N. Prin ordonanța acestui
parchet s-a dispus autorizarea efectuării unei livrări supravegheate. Ba mai mult, prin aceleași
demersuri, s-a solicitat efectuarea în vederea obținerii unei autorizații pentru a intercepta,
înregistra si localiza convorbirile telefonice ale inculpatului și alte persoane care fac parte din
rețeaua de narcotraficanți a acestuia. Acesta organiza demersuri pentru a trimite colete cu
aceeași substanță în Bulgaria, pentru a devia atenția autorităților române de la posibilitatea
efectuării unor verificări asupra coletelor primite din China. În aceste împrejurări, în cursul
lunii mai 2010, autoritățile competente bulgare au interceptat pachetele în orașul Rusev.
Acestea conțineau aceeași substanță, cantitatea fiind de 0.018 kg de Mefedronă, ambalate in
pliculețe, pregătite de a fi distribuite la consumatori. Alte două colete au fost sesizate la scurt
timp, care conțineau aproximativ 2 kilograme de ethylamphetină, ambalate in circa 3500 de
pliculețe.
12 Raport de constatare tehnico-științifică din 22 martie 2010 al Laboratorului Central de
Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

14
În cauză, s-a trimis o cerere de comisie rogatorie către autoritățile competente bulgare, prin
care s-a solicitat să se comunice date despre eventualele colete reținute care conțineau
substanțele13 interzise. Autoritățile competente bulgare au comunicat datele legate de cele trei
colete expediate către învinuitul S.C.N, din care au rezultat probe privind săvârșirea tentativei
la infracțiunea de trafic ilicit de droguri de mare risc de către acesta, împreună cu alte trei
persoane, care figurau ca expeditori și destinatari ai coletelor.

În final, rezultă că inculpatul S.C.N a organizat și a dispus transportul drogurilor de mare risc
din China în România, tranzitând orașul Ruse din Bulgaria în mod deliberat, creându-și
practic o rețea pentru susținerea acestea activități ilicite de trafic de droguri și totodată a
încercat să preia cantitatea totală de 946.47 grame prin firma de curierat DHL, fapte care
atestă implicarea certă în săvârșirea unor infracțiuni, legate de traficul 14 ilicit de substanțe de
mare risc, precum și traficul ilicit internațional de droguri de mare risc.

13 Metamfetamina este un drog psiho-stimulent care cauzează stări de euforie și excitație.

Metamfetamina afectează neurochimic mecanismele responsabile pentru reglarea bătăilor
inimii, temperatura corpului, presiunea sângelui, pofta de mâncare, simțurile.
14 Art. 3. (1) Introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul ori exportul de droguri
de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. (2)
Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de
la 7 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
15
 Trafic internațional de pastile Ecstasy

Figura STUDII DE CAZ Trafic pastile 3

Un exemplu relativ recent, care doar asigură faptul că România rămâne din cauza poziției sale
geopolitice pe hartă, o țară de tranzit și poarta spre țările de vest, unde traficul de droguri de
mare risc este în amploare, este anexarea unui camion cu peste 200.000 de pastile Ecstasy la
Vama Turnu. Acesta a preluat pastilele cu MDMA din Belgia, posibil Olanda, și dorea să le
predea la Istanbul. Din motive necunoscute de către anchetatori, acesta s-a răzgândit și s-a
întors din drum, fiind ascunse în pereții tirului, și interceptat de poliția vameșă.

16
 Captura recod de heroină
la

Constanța

Figura Captură record heroină 4

La data de 10.05.2021, procurorii DIICOT-

Structura Centrală împreună cu ofițeri de
poliție judiciară din cadrul DCCO,
împreună cu sprijinul
reprezentaților DEA de la
ambasada SUA în România, au
efectuat o percheziție asupra unor containere aflate în Portul Constanța. Au fost depistate și
ridicate 1428.33 kilograme de heroină, cu o puritate cuprinsă între 54-57%, având o valoare
pe piața neagră de aproximativ 71 milioane de euro. Opt persoane au fost trimise în judecată
pentru trafic internațional de droguri de mare risc. Gruparea era condusă de Karatzias
Christos, care este asociat de Alexandru Mitrea, la S.C. NGR LOGISTICS RENT S.R.L, care
se ocupa cu transporturi rutiere de mărfuri. Drogurile erau disimulate în containere cu
materiale de construcții care au cisculat pe
ruta Iran-România, având ca destinație
finală țări din vestul Europei. Liderul
grupului ar fi solidificat o infrastructură de
transport si comerț sofisticată și complexă,
pentru a facilita transportul unor cantități
mari de droguri, de la unitățile de producție,
la cele de distribuție din Europa. Datorită
acestor elemente, ar fi organizat un flux de
Figura Captură record heroină 5
mai multe tipuri de bunuri legale, care

17
 ascundeau traficul de droguri. DIICOT informa la vremea aceea faptul că grupul infracțional
organizat era specializat în introducerea în Europa, prin țara de tranzit România, a unor
cantități masive de heroină, disimulate in mărfuri importate legal, atât în regim containerizat,
pe cale maritimă, până în Portul Constanța, cât și prin intermediul unor mijloace de transport
rutier ce aduceau marfă din Turcia, cu ajutorul unor autotrenuri cu compartimente speciale la
nivelul remorcilor, pentru a ascunde drogurile. Procurorii informau faptul că șoferii efectuau
curse de pe ruta IstanbulRotterdam, via România.

În anii precedenți, ruta balcanică de droguri era recunoscută și de premierul sârb de la vremea
aceea, Ivica Dačić, la Moscova. Ivica a ajuns la această premiză datorită cantităților de
stupefiante confiscate pe teritoriul Serbiei, fapt care explica extinderea rutei balcanice. Din
cauza poziției geografice, Serbia reprezintă o rută scurtă din Afganistan spre piețele din
Europa Occidentală.

Situația15 capturilor la nivel național în anii 2011-2012

2011 2012
Droguri Capturi totale Capturi Capturi totale Capturi semnificative
semnificative
Nr. Cant Nr. Cant Nr. Cant Tendinţă Nr. Cant Tendinţă
Heroină 314 12,191 17 11,490 215 45,217 ↗ 3 44,800 ↗
Canabis, rezină 1693 270,09 46 241,97 1754 678,09 ↗ 43 629,59 ↗
canabis
Cocaină 73 161,03 10 160,630 85 54,703 ↘ 12 53,880 ↘
Droguri 156 14916 7 14040 131 12903 ↘ 7 9372 ↘
sintetice
(compr.)
Tabel Capturi stupefiante 1

Se observă distribuția uniformă a capturilor semnificative de cannabis, precum si gruparea

principalelor tipuri de droguri confiscate în jurul marilor aglomerări urbane, în relație directă
cu potențialul economico-financiar al zonei: București, Timișoara, Constanța, precum și a
zonelor de intrare și ieșire din România: Giurgiu, Galați și Iași.

15 Sursa tabelului este din partea Laboratorului central de analiză și profil al drogurilor - IGPR
18
Distribuția16 capturilor semnificative pe teritoriul României, pe tip de drog:

Figura capturilor în România 1

În funcție de tipul de drog, anul

2012 conferă următoarele
caracteristici, astfel:

-Heroină: au fost confiscate circa

45.217 kg de heroină17 provenind din
215 capturi, dintre acestea, 3 fiind
capturi totalizând 44.80 kg.
Acest aspect prefigura creșterea
actuală din România, totodată și

16 Sursa Agenția Națională Antidrog

Figura capturilor de heroină în România
19
existența unor cantități ridicate de heroină. De menționat este faptul că 88% din cantitatea
confiscată a capturilor înregistrate în 2012 aveau ca destinație finală Olanda.

Rezină de Cannabis și fragmente

vegetale și plante-
au fost confiscate aproximativ
678.096 kg din care 652.000 de kg
și 28.000 de kg de hașiș,
provenind din 1.800 de capturi.
Mai mult de jumătate din
cantitatea de canabis confiscată
avea țară de origine România, fapt
ce poate fi un indiciu probabil al
unei preocupări de extindere a
culturilor de canabis Figura capturilor de Cannabis în România 1
(posibil producție autohtonă în dezvoltare).

17 analizate de Laboratorul Central București, Laboratorul Regional Timișoara, Laboratorul

Regional Iași.
20
 Figura capturilor de Cannabis în România 2

Cocaină- au fost confiscate 56 de kilograme cocaină provenind din 85 capturi. Din totalul

numărului de capturi, 12 au fost de

tip praf și frunze de coca, însumând

54 de kg. De menționat este faptul

că majoritatea din cantitatea totală

de cocaină confiscată a avut ca

destinație România, aspect ce

reprezenta la vremea aceea un

indiciu al existenței unei cereri în

creștere pe piața autohtonă a

Figura capturilor de cocaină în România 1
drogurilor „designer”.

România reprezintă o rută de rezervă a traficului de droguri din America de Sud. În dosare
realizate de DIICOT este observată o legătură tot mai strânsă între criminalitatea românească
și cea din America de Sud. Un raport al DIICOT susține că „cetățenii români stabiliți în
statele din America de Sud contribuie activ la crearea unor legături stabile, niște capete de

21
pod, pentru grupările de trafic de droguri interesate de dezvoltarea unor alternative la rutele

consacrate în traficarea cocainei.” Figura capturilor de cocaină în Europa

Droguri sintetice- între anii 2011 și 2012, au fost confiscate 18 peste 22.000 de comprimate si
pastile. Pe lângă acestea, 104 doze de LSD. Cantitățile provin din 133 de capturi, fiind testate
la Laboratorul Central București, Laboratorul Regional Cluj, Constanța, Iași și Timișoara.

Figura Captura pastilelor în România 1

Într-un raport publicat de Agenția UE pentru droguri (Observatorul European pentru Droguri
și Toxicomanie/ EMCDDA) se precizează faptul că traficul este influențat și de expansiunea
piețelor de droguri prin intermediul online-ului, adică piața web ilegală, mai exact
conglomeratul Deep Web sau aplicații ce arhivează conversațiile și le privatizează ,cum ar fi
Telegram, care favorizează țări precum Armenia, Belarus, Georgia, Moldova și până de

18 La numărul capturilor și confiscărilor referitoare la drogurile sintetice au fost găsite

categorii de substanțe: amfetamină, metamfetamină, derivati ale acestora, MDMA și LSD.
22
curând, Ucraina, ce introduc substanțele pentru a fi comercializate la vecina comună,
România, prin traficanți pricepuți în mediul online.

Vulnerabilitatea Portului Constanța

Un raport creat de Global Initiative Against Transnational Organised Crime, comunica faptul
că porturile din sud-estul Europei sunt din ce în ce mai vulnerabile la traficul de mărfuri
ilicite, cum ar fi droguri, țigări, deșeuri și produse contrafăcute. Autorii raportului evidențiază
o serie de capturi majore de cocaină, heroină și țigări începând cu 2018, ce sugerează că ruta
balcanică tradițională pentru traficul pe uscat este completată de rute maritime către porturile
din Marea Adriatică, Egee și Marea Neagră.

De asemenea, în contextual actual, care include războiul din Ucraina și măsurile luate pentru
a limita fluxurile de migrație și raspândire COVID, fac din porturile din sud-estul Europei
zone din ce în ce mai atractive pentru traficanți și crima organizată din întreaga lume.

Din cauza măsurilor contra COVID și perturbărilor cauzate de războiul din Ucraina,
traficanții caută rute alternative. Capturi mari de cocaină, colectate din porturi precum Durres
(Albania), Ploce și Rijeka (Croația), Salonic (Grecia) au stârnit suspiciunea că porturile din
sud-estul Europei devin din ce în ce mai atractive pentru traficanți. Acest lucru a fost agravat
de capturile majore de heroină în porturile din Constanța (România), Koper (Slovenia) și
Varna (Bulgaria), precum și de problema de lungă durată a contrabandei de țigări, găsite în
porturile Bar (Muntenegru) și Pireu (Grecia).

Deși securitatea porturilor din sud-estul Europei s-a îmbunătățit în ultimul deceniu datorită
evoluției tehnologiei, corupția anulează aceste îmbunătățiri. Grupări criminale care sunt
stabilite în străinătate, cauta noi oportunități de a colabora cu grupuri locale pentru a
transporta și distribui materiale ilicite.

În ceea ce privește Portul Constanța, este subliniată problema corupției din port și punerea în
prim plan a cazurilor în care vameși români au fost acuzați de corupție. O vulnerabilitate
reprezintă lipsa scanner-elor, dar și metoda de evaluare a companiilor care importa bunuri. În

23
funcție de anumite criterii, aceste companii sunt clasificate în trei categorii: roșie, galbenă,
verde. Dacă compania este în zona verde, containerele aduse de aceasta în port nu mai sunt
verificate cu aceeași rigurozitate ca alte containere de la alte companii. Acest lucru creează
vulnerabilități pentru “companiile verzi”, containere acestora fiind atractive pentru trafic.
Corupția pare să faciliteze intrarea drogurilor prin Portul Constanța.

În anul 201619, 2.5 tone de cocaină au fost descoperite într-un container cu cutii de banane
care venea din Columbia, aceasta urmând să ajungă în Olanda pe căi terestre. Alte exemple
sunt 1.5 tone de hașiș și 700 de kilograme de pastile de captagon, provenite din Siria.
Conform unui reprezentant al Gărzii de Coastă, în ultimii 5 ani, din cele 246 de dosare penale
investigate în
Portul Constanța, cele mai multe au fost legate de fraude vamale și importuri de produse
contrafăcute.

Traficul- posibil impediment în calea aderării Schengen în anul 2011

Studiu Europol din acel an arată cum primul element care începea îngreunarea aderării
României la spațiul Schengen este traficul de materiale ilegale. Europa de Sud-est reprezenta
și reprezintă în continuare punct de intrare a drogurilor, armelor și a imigranților ilegali.
Grupări infracționale încercau să își extindă operațiunile în UE exploatând aderarea la spațiul
Schengen a României și Bulgariei. Directorul Europol, Rob Wainwright spunea la vremea
aceea că “Posibila aderare la Schengen a Bulgariei și României ar putea fi considerate
potențiale oportunități noi pentru crima organizată.” același pretext fiind folosit și acum la
aderarea României la Schengen.

19 Raport de activitate- Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și

Terorism.
24
 Concluzie

Având în vedere particularitățile stupefiantelor și rutele acestora de intrare în România,

rezultă o incidență în creștere a factorilor de risc pentru zona balcanică, implicit pentru
România. Pe lângă faptul că substanțele psihotrope și stupefiante crează dependență în
principal în rândul tinerilor, drogurile ce pătrund în România înseamnă o provocare cotidiană
pentru organele ce au atribuții în prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri.
Dependența produce în primul rând o creștere a criminalității, a șomajului, aceeași oameni
care își pierd locul de muncă doar pentru a experimenta o clipă de euforie, apoi își pierd
familiile sau chiar viața. Traficul și consumul de droguri crează dezordine socială,
economică, existând un flux mare de monedă ilicită, dar și politică, rețelele de traficanți de
droguri având conexiuni la nivel înalt, în unele situații chiar la nivel guvernamental (Albania,
Muntenegru, Kosovo).

Așadar, putem concluziona că traficul de stupefiante și consumul acestora reprezintă în

continuare un risc major pentru statele din zona balcanică, combaterea acestui flagel rămâne
una din preocupările principale a guvernului României, aceasta implicând, de la modificări
ale legislației specifice (înăsprirea pedepselor pentru traficul de droguri de risc și mare risc),
intensificarea cooperării la nivel european și mondial între organele abilitate, până la noi
proiecte privind prevenirea consumului și eliminarea efectelor adicției la nivelul persoanelor
și categoriilor de vârstă supuse riscului consumului de substanțe psihotrope și psihoactive.

25
26