MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE

Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina
Elev: Ciobanu Robert Albert
Clasa: 223

REFERAT LA U.R.Î 4
STAGIUL DE PRACTICĂ NR. 1

Îndrumător:
Comisar Șef de poliție
Balaban Ion

Seria de elevi
Iulie – Aprilie 2024

CUPRINS
INTRODUCERE........................................................................... pag. 2;3
CLASIFICARE.................................................................................pag 3;4
DEFINIȚIE ȘI EVOLUȚIE.............................................................pag 5
CAUZELE TRAFICULUI DE DROGURI.....................................pag 5
IMPACTUL ASUPRA SOCIETAȚII...............................................pag 6
ABORDAREA GLOBALĂ............................................................pag 6;7
DROGURILE ÎN ROMÂNIA.........................................................pag 7;8
CONCLUZII....................................................................................pag 9
BIBLOGRAFIE..............................................................................pag 9

Page 1 of 9
 Tema: Traficul international de droguri

Traficul Internațional de Droguri: O Problema

Globala

Introducere

Traficul internațional de droguri reprezintă una dintre cele mai grave

amenințări la adresa societăților moderne, având consecințe devastatoare asupra
individului, comunităților și a economiilor naționale. Este o problemă complexă,
care implică aspecte legate de securitate, sănătate publică și dezvoltare
economică. Istoric, traficul internațional de droguri s-a dezvoltat ca urmare a
cererii crescânde pentru substanțe psihoactive și a potențialului profit imens pe
care această cerere îl oferă. Organizațiile implicate în traficul de droguri au
evoluat în rețele sofisticate, utilizând tehnologii avansate și strategii inteligente
pentru a-și atinge obiectivele. Aceste rețele nu se limitează la granițele naționale
și operează pe scară largă în întreaga lume. In categoria drogurilor “tolerate” intra:
cofeina, alcoolul si nicotina. Cel mai adesea ele sunt consumate din placere,

utilitatea lor in scopuri medicale fiind restransa. Consumul in exces al acestora

cauzeaza mai multe decese decat restul drogurilor, intrucat oricine are
posibilitatea de a consuma din ele atat cat doreste sau atat cat isi permite. Insa
efectele se resimt in starea de sanatate a populatiei si in numarul deceselor.
Astfel, cofeina, alaturi de heroina, cocaina, marijuana, nicotina si alcool, face
parte din categoria drogurilor „psihoactive”.Cele mai multe plante, ce contin
cofeina, au fost descoperite si folosite inca din Epoca de Piatra, adica
aproximativ acum 600.000-700.000 de ani in urma. In jurul anului 1860, in

Page 2 of 9
Statele Unite ale Americii se consumau trei sferturi din productia mondiala de
cafea, mai mult de jumatate din aceasta provenind din Brazilia. Cofeina pura,
descoperita acum doua secole, este un praf alb cu gust amar ce se aseamana cu
amidonul. Persoanele care consuma in mod regulat cantitati mari de cafea (mai
mult de cinci cesti pe zi) realizeaza adesea ca organismul lor s-a adaptat acestor
cantitati, astfel ca si toleranta la aceasta substanta creste. Rezultatul este ca ei
trebuie sa mareasca si consumul pentru ca substanta sa mai aiba un efect
stimulator. Pe de alta parte, daca unii renunta la consumul de cafea pentru un
timp, uneori chiar si cateva ore, se pot confrunta cu simptome inverse, cum ar fi
oboseala, dureri de cap, iritabilitate datorata dependentei lor fizice si mentale
fata de acest drog.

CLASIFICARE
Dupa efectele lor asupra sistemului nervos central, se
clasifica in:

1. Depresive: alcoolul, opiaceele (opiu, morfina, heroina, codeina), barbituricele

si tranchilizantele;

2. Stimulente: majore (amfetaminele, cocaina), minore ( nicotina, xantina -cafea,

ceai, cacao, coca - cola etc)

3. Perturbatoare: halucinogenele (LSD, mescalina), cannabisul (marijuana, hasis,

ulei de hasis), inhalantele (solventi si substante volatile) si drogurile de sinteza
(ecstasy).

Dupa criteriul legalitatii, pot fi impartite in:

1. Legale: alcoolul, tutunul etc.

Page 3 of 9
2. ilegale: heroina, cocaina, marihuuana, amfetamine etc.

Dupa originea lor, se impart in:

1. Naturale - obtinute din plante sau din arbusti:

• Opiul si opiaceele, realizate din latexul macului opiaceu ;

• Cannabisul si rasina, produse ce se pot realiza din planta Cannabis Sativa (ori
alte plante din aceeasi specie);

• Khatul ;

• Frunzele de coca si derivatii sai;

• Alte plante cu proprietati halucinogene.

2. Semisintetice – realizate prin procedee chimice pornind de la o substanta

naturala, extrasa dintr-un produs vegetal: heroina, L.S.D.

3. Sintetice – elaborate in intregime prin sinteze chimice: hidromorfon, petidina,

metadona, mescalina, psylocibina si psylocina, L.S.D.-25 , harmalina,
amfetamina, designer-drugs ori alte substante psihotrope obtinute in
laboratoarele clandestine ale traficantilor (ecstasy).

Page 4 of 9
 Definiție și Evoluție

Traficul internațional de droguri se referă la producerea, distribuția și consumul

de substanțe interzise la nivel global. Această problemă nu este nouă și a evoluat
într-un fenomen global în ultimele decenii. Organizațiile criminale au dezvoltat
rețele sofisticate pentru producție, transport și distribuție, iar consumul de
droguri a devenit o problemă globală de sănătate publică.

Cauzele traficului de Droguri

Cauzele traficului internațional de droguri sunt complexe și interconectate.

Acestea includ:

1. Cererea crescută: Consumul de droguri în țările dezvoltate alimentează

cererea globală, stimulând producția și traficul.

2. Sărăcia și instabilitatea: În multe țări producătoare de droguri, sărăcia și

instabilitatea politică creează un mediu propice pentru cultivarea și traficul de
droguri.

3. Corupția: Corupția în rândul autorităților permite organizațiilor criminale să

opereze fără a fi sancționate eficient.

4. Globalizarea: Legăturile globale și facilitarea transportului internațional au

făcut traficul de droguri mai ușor și mai profitabil.
5. Slaba aplicare a legilor antidrog și existența grupurilor criminale organizate
sunt factori care favorizează traficul internațional de droguri. De asemenea,
conflictele armate din anumite țări pot contribui la creșterea acestui fenomen,
deoarece traficanții de droguri profită de acest haos pentru a-și desfășura
activitățile.

Page 5 of 9
 Impactul Asupra Societății

Traficul internațional de droguri are consecințe devastatoare asupra

societății:

1. Sănătate Publică: Consumul de droguri poate duce la dependență, deteriorarea

sănătății și creșterea costurilor pentru sistemele de sănătate.

2. Violentă și Infracționalitate: Organizațiile criminale implicate în traficul de

droguri sunt adesea asociate cu violența și infracționalitatea, amenințând
securitatea publică.

3. Corupție: Traficul de droguri alimentează corupția la nivel guvernamental și

instituțional, subminând instituțiile și guvernele.

Abordarea Globală

Combaterea traficului internațional de droguri necesită o abordare globală

și coordonată:

1. Cooperare Internațională: Țările trebuie să colaboreze pentru a împiedica

producția, traficul și consumul de droguri.

2. Dezvoltare Durabilă: Abordarea cauzelor profunde, precum sărăcia și

instabilitatea, prin investiții în dezvoltare durabilă.

3. Prevenție și Tratament: Accentul trebuie să fie pus pe prevenție și tratament

pentru a reduce cererea de droguri și pentru a ajuta persoanele afectate.

Page 6 of 9
4. Legalizare și Reglementare: Unele țări au încercat să abordeze problema prin
legalizarea și reglementarea controlată a anumitor droguri.

Drogurile în România
La fel ca in intreaga lume, cel mai consumat drog in Romania este
canabisul. Din 2001 pana in prezent s-au capturat peste 30.000 kilograme. In
perioada 1991-2003, din totalul drogurilor confiscate in Romania, 77%
reprezinta canabis, 2% heroina, 1% cocaina si opiu, iar 20% alte droguri.
Potrivit unui studiu realizat la nivel national, pe un esantion de 140.000 de tineri,
in varsta de 16 ani, s-a constatat ca 4.000 dintre minori consuma canabis, 850
ecstasy, 400 droguri injectabile si 100 cocaina. Cel mai consumat drog este, in
acest moment, ecstasy, fiind urmat de marijuana, heroina si cocaina. Potrivit
reprezentantilor Institutului de Medicina Legala, anul trecut, in Romania au
murit noua consumatori de droguri, fata de opt decese in 2002 si 12 in 2001.
Daca intr-o perioada de 20 de ani (intre 1970 -1990) s-au descoperit 187 de
cazuri in urma carora s-au confiscat 475 kilograme de droguri, (90% dintre
persoane fiind cetateni straini), in 2002 recordul a fost de peste 43.000
kilograme. Judetele cu cea mai ridicata infractionalitate privind drogurile sunt :
Bihor, Arad, Timisoara, Hunedoara, Iasi, Bacau, Prahova, Constanta, la care se
adauga si municipiul Bucuresti. La polul opus se situeaza: Giurgiu, Calarasi,
Braila, Tulcea si Valcea. Restul judetelor se remarca printr-o infractionalitate
medie. Persoanele implicate in acest gen de infractiuni, intre anii 1989-1999, au
avut varste de peste 30 de ani. Incepand cu anul 2000, categoria dominanta a
fost intre 21 si 30 de ani. Peste 30% sunt tineri cu varste intre 18 si 21 de ani.
90% sunt barbati, insa numarul femeilor implicate in asemenea „activitati“
creste alarmant. Educatia acestor persoane (procent majoritar) se rezuma la
nivelul claselor primare sau liceale si sunt in marea majoritate fara ocupatie, cu
antecedente penale. In ultimii 3 ani s-au descoperit in Romania 5 laboratoare

Page 7 of 9
clandestine in care se fabricau heroina si droguri sintetice. De aici s-au confiscat
peste 215 litri de substante utilizate in producerea drogurilor, 75 de kilograme de
heroina, inclusiv amfetamina. De asemenea, s-au identificat peste 400 de hectare
de culturi neautorizate de canepa. Dintre cetatenii straini, cel mai des implicati
in asemenea infractiuni au fost turcii si iranienii. Pentru transportul “marfii” s-au
folosit cel mai des camioanele, atat cele romanesti, cat si cele straine. In topul
listei consumatorilor de droguri sunt adolescentii. Ei sunt “agatati” chiar de la
portile institutiilor de invatamant. Unele date statistice au scos in evidenta faptul
ca numai in Bucuresti ar exista aproximativ 40.000 de persoane consumatoare
de droguri. La nivel mondial, numarul actual (monitorizat) al consumatorilor de
droguri este de aproximativ 200 de milioane. Institutiile abilitate in domeniul
luptei impotriva traficului si a consumului de droguri din Romania colaboreaza
pe plan regional, european si international cu institutii din intreaga lume care au
atributii similare. Astfel, in Romania, prin H.G. nr. 154/06.02.2003 s-a aprobat
Strategia nationala antidrog, care reprezinta programul de actiune la nivel
national, definind coordonatele de actiune ale institutiilor abilitate, printre care si
Ministerul Apararii Nationale, in lupta impotriva drogurilor. Deschiderea
frontierelor de stat, pozitia geografica si, nu in ultimul rand, conflictele militare
din fosta Iugoslavie, Afghanistan si Irak au facut ca Romania sa devina un
segment important al rutei balcanice de traficare a drogurilor, cu precadere pe
varianta nordica a acesteia, respectiv Iran, Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria,
Slovacia, Cehia, Germania, Olanda, Franta si chiar mai departe, ajungandu-se, in
prezent, ca tara noastra sa devina o piata profitabila de desfacere a drogurilor.
Potrivit unui raport intocmit de Agentia Nationala Antidrog in anul 2003,
Romania se regaseste in 3 din cele 5 variante ale rutei balcanice privitoare la
transportul de droguri. In ultimul timp se contureaza, tot mai mult, o ruta dinspre
vest spre est (Olanda, Germania), dar si dinspre nord (Ucraina) pentru
stupefiantele de sinteza.

Page 8 of 9
 Concluzii

Traficul internațional de droguri este o problemă complexă și urgentă, cu

implicații grave pentru societate. Abordarea acestei probleme necesită eforturi
coordonate la nivel global, combătând cauzele profunde și tratând consecințele
imediate. Prin cooperare internațională și angajamentul comunității globale, este
posibil să se reducă impactul traficului de droguri și să se creeze un mediu mai
sigur și mai sănătos pentru toți.

TREI CAPTURI ALE POLIȚIEI

ROMÂNE

Biblografie:
Academia.edu
SCRIBD
Wikipedia
Consilium.Europa.Eu
Poliția Română

Page 9 of 9