1) Manual de religie pentru clasa a IX-a, cultul orthodox, ed.

Corvin, Deva, 2004

2) http://www.eva.ro/psihologie/familia-ta/adolescenta-si-consumul-de-droguri-articol-
7308.html

Drogurile, un pericol pentru tineri
de Dita Alexandra-Maria

Una dintre datoriile crestinului este datoria fata de sine insusi, adica datoria de a-si respecta in aceeasi
masura trupul si sufletul. Omul are datoria de a se ingriji de sanatatea si intergritatea lui. Atunci cand
consuma substante nocive, el nu se ingrijeste de sanatatea trupului sau, incalcand porunca a sasea a
Decalogului: Sa nu ucizi!. Din consumul de droguri se nasc alte pacate: desfranarea, violenta, uciderea
sau chiar sinuciderea.
1)
Drogul are de multe ori forma unei astfel de experiente, care reuneste: curiozitatea, dorinta de a incerca
ceva nou, de a experimenta totul, dorinta de a-si ridica performantele intelectuale si chiar dorinta de a fi
modern pur si simplu. Autori americani care au studiat fenomenul, au demonstrat ca exista o adevarata
"foame" de a descoperi si cunoaste realitatea inconjuratoare in toate ipostazele incitante si sensurile ei
profunde.
Un alt aspect deosebit este ca drogul incepe sa fie din ce in ce mai prezent in principalele grupuri in care
se poate afla adolescentul la aceasta varsta: anturajul si scoala. Este ceea ce determina formarea unui
model biopsihosocial, care este dezvoltat de interactiunea dintre factorii psihologici, de mediu si cei
fiziologici.
2)
Drogurile practic sunt simple substane care i-au gsit receptori n organismul nostru, care acioneaz
prin grbirea, ncetinirea, sau modificarea proceselor unui anumit organ. Dependena este o noiune
generalizat, exist persoane dependente de internet, de fast food asta deoarece orice substan care i
induce o stare mai mult sau mai puin fals de bine ii activeaz un sistem de recompensare al creierului
care elibereaz anumite substane precum dopamina sau serotonina responsabile pentru starea ta de spirit.
Acest tip de dependen se numete dependen psihic, dependena fizic implic sevrajul care intervine
odat cu retragerea substanei, acest tip de dependen l intalnim n rndul drogurilor grele (heroina,
amfetamina, metadona, nicotina, alcool, cocaina).
Termenul drog are mai multe accepiuni. n sens larg desemneaz orice substan (natural sau artificial)
care prin natura sa chimic determin alterarea funcionrii unui organ. n sens restrns se refer substane
care provoac toleran i dependen. n limbaj uzual, acest termen se refer la substane psihoactive, mai
ales cele ilegale. Cu alte cuvinte, drogul este o substan solid, lichid sau gazoas, a crei folosin se
transform n obicei i care afecteaz direct creierul i sistemul nervos, schimb sentimentele, dispoziia i
gndirea, percepia i/sau starea de contien, modificnd imaginea asupra realitii nconjurtoare.
Cele mai populare droguri pentru utilizarea de agrement din ntreaga lume sunt:
- cofeina (din cafea, ceai, i alte surse de plante) legal n toate prile lumii, dar care nu sunt consumate
de ctre membrii unor religii.
3) http://ro.wikipedia.org/wiki/Drog
4) http://www.antidrog.weboas.ro/drogurile.php
5) http://www.sfaturiortodoxe.ro/droguri-vindecare-dependenta-droguri-heroina-cocaina-
narcomani-narcomanie-drogat-drogati.htm
- canabis (cunoscut sub numele de marijuana, conine canabinoizi, chimic tetrahidrocanabinol (THC)) -
ilegal n cele mai multe pri ale lumii i consumate de ctre membrii unor religii.
- etanol (denumit n mod obinuit (etil) alcool, produs prin fermentare de drojdie n buturi alcoolice,
cum ar fi vinul i berea) - legal dar reglementat n cele mai multe pri ale lumii, i ilegal n multe ri
musulmane, cum ar fi Libia, Sudan i Arabia Saudit, care nu sunt consumate de ctre membrii unor
religii.
- tutun (conine peste 4700 de chimicale printre care alcaloizi i nicotin) legal, dar reglementat n cele
mai multe pri ale lumii i care nu sunt consumate de ctre membrii unor religii.
- opiacee i opioide legal n general numai prin prescripie medicala, pentru alinarea durerii. Aceste
droguri includ hidrocodon, oxicodon, morfin, i altele; anumite opiacee sunt ilegale n unele ri, dar
folosite n scopuri medicale n altele, cum ar fi diacetilmorfina (heroina).
- cocaina - un stimulent derivat din planta de coca n America de Sud. Utilizarea frunzei de coca pentru
stimulare, dar nu cocaina, este legal n Peru i Bolivia. Cocaina este ilegal n cele mai multe pri ale
lumii, dar derivate cum ar fi lidocaina i novacaina, utilizate n medicin i stomatologie pentru anestezie
local.
3)
Dependena de droguri - reprezint nevoia continu i imperioas de administrare a drogului pentru a
produce anumite senzaii dorite sau pentru a mpiedica instalarea unor efecte dureroase atunci cnd nu
mai este luat. Neadministrarea regulat a drogului este asociat cu o stare de ru general.
Tolerana - reprezint proprietatea organismului uman de a se adapta la substane strine administrate
droguri, medicamente, alcool; apare astfel tendina de a lua doze ct mai mari pentru a obine aceleai
efecte.
Sevrajul - desemneaz totalitatea simptomelor fizice i psihice care apar atunci cnd persoana este privat
de substana de care a devenit dependent.
Consecinele consumului de droguri sunt multiple:
I. Cele de ordin medical se refer la urmtoarele afeciuni:
-hepatita -tuberculoz -sifilis -afeciuni cardio-respiratorii -tulburri endocrine
-insuficien renal -infecii i afeciuni ale pielii -SIDA
-complicaii psihiatrice : iluzii, halucinaii terifiante, percepia alterat a timpului i a distanei
-supradoza poate avea efecte letale.
II. Pe plan psihologic apar reacii de:
-panic -anxietate -depresie -suspiciune i tendine paranoice
3) http://ro.wikipedia.org/wiki/Drog
4) http://www.antidrog.weboas.ro/drogurile.php
5) http://www.sfaturiortodoxe.ro/droguri-vindecare-dependenta-droguri-heroina-cocaina-
narcomani-narcomanie-drogat-drogati.htm
-agresivitate -labilitate emoional -tulburri de comportament
-nstrinare de propria persoan i afectarea imaginii de sine
-modificri de personalitate care pot duce la suicid sau omor -scderea performanelor intelectuale.
III. n sfera social consumul de droguri are ca efecte:
-deteriorarea progresiv a relaiilor sociale -creterea riscului de excludere social
-diminuarea anselor de reintegrare social i profesional
-suferina familiei i a adevrailor prieteni -dezinteres n relaionarea cu ceilali
-implicarea n activiti infracionale cnd se afl sub influena drogului sau pentru a-i procura doza de
stupefiante.
4)
Despre ajutorul trimis de Dumnezeu narcomanilor care s-au pocait
Am stat pe heroina un an si jumatate. A fost cea mai crunta perioada din viata mea. Am pierdut tot:
parinti, prieteni, omul iubit... Si, principalul, m-am pierdut pe mine insami, mi-am pierdut SUFLETUL!
Nu-mi trebuia nimic. Toata energia mea se indrepta spre cautarea dozei urmatoare. Imi inselam parintii,
oamenii apropiati. Era un cosmar. Nu mi-a ramas decat sa astept sfarsitul tuturor acestor chinuri.
Narcoticele m-au terminat, mi-au pierdut sufletul. Cu ajutorul lui Dumnezeu, acum traiesc fara narcotice.
Asta nu este altceva decat o minune. Doar Domnul poate sa ne izbaveasca din acest adanc! Sunt fericita si
recunoscatoare Domnului pentru izbavirea mea. (S., 22 de ani)
Rugaciune
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ingradeste-ma cu sfintii Tai ingeri, cu rugaciunile
Atotpreacuratei Stapanei noastre de Dumnezeu Nascatoarea si Pururea Fecioara Maria, cu puterea
Cinstitei si de viata Facatoarei Cruci, a sfantului mai mare voievod al lui Dumnezeu, Mihail, si a tuturor
celorlalte Ceresti si netrupesti puteri, ale sfantului proroc, Inainte-Mergator si Botezator al Domnului,
Ioan, ale sfantului apostol si evanghelist Ioan Cuvantatorul de Dumnezeu, a sfintitului mucenic Ciprian si
ale sfintei mucenite Iustina, a sfintilor ierarhi Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, facatorul de minuni,
Leon, episcopul Cataniei, Nichita al Novgorodului, Ioasaf al Belgorodului, Mitrofan al Voronejului, a
cuviosilor Zosima si Savatie de la Solovat, Serafim din Sarov, facatorul de minuni, a sfintelor mucenice
Elpis, Pistis si Agapi si maicii lor Sofia, a sfantului mucenic Trifon, a sfintilor si dreptilor dumnezeiesti
parinti Ioachim si Ana si a tuturor sfintilor Tai: ajuta-mi mie, nevrednicului robului Tau (numele),
izbaveste-ma de toate bantuirile vrajmasului, de tot raul, vrajitoria, farmecul si de oamenii cei vicleni, ca
sa nu-mi poata pricinui vreun rau. Doamne, cu lumina stralucirii Tale pazeste-ma dimineata, si la
amiazazi, si seara, si cand merg spre somn, si cu puterea harului Tau abate si departeaza toata reaua
paganatate, care din insuflarea diavolului se lucreaza. Intoarce iarasi intru cele mai dedesubt tot raul care
se unelteste si se lucreaza, ca a Ta este imparatia, si puterea, si slava, a Tatalui si a Fiului si a Sfantului
Duh. Amin.
5)