Pentru subiectul ce urmează a fi prezentat o să vă rog să vă lăsaţi pentru câteva momente

toate prejudecăţile de o viaţă adunate, toate părerile preconcepute şi să încercaţi să

întelegeţi alături de mine mesajul pozitiv pe care câţiva tineri - consumatori activi de droguri
– speră să ni-l transmită.

Iniţial, când încă eram în stadiul de culegere a datelor, nu eram încă sigură ce latură a
consumului de droguri voi prezenta, dar, conectând punctele comune, am ajuns la ipoteza
finală şi anume : „ consumul de droguri dezvoltă creativitatea”.

Subiectul drogurilor a fost şi este în continuare dezbătut de foştii şi actualii mei colegi, dar
ceea ce face ca proiectul meu să fie unic este decizia mea de a pune într-o lumină favorabilă
consumul de droguri - un act catalogat de majoritatea societăţilor ca fiind deviant- deoarece
am dorit să alcătuiesc o cercetare calitativă unică, de actualitate, şi prin prisma subiectilor
intervievaţi să pot face o schimbare în mentalitatea noastră comună, să pot face o schimbare
de atitudine asupra modului în care drogurile şi consumatorii sunt priviţi de către societate.

Cercetarea mea este una entografică,instrumentală, o exploatare a unui fenomen social

particular şi anume consumul de droguri şi urmările pozitive a acestuia, abordarea teoretică
– interacţionismul simbolic, iar pentru colectarea datelor am folosit triangulaţia teoretică
prin combinarea interviului nestructurat şi a observaţiei de teren, ascunse.

Primul interviu l-am acordat unei persoane cunoscute, despre care ştiam că este
consumatoare activă de droguri şi prin intermediul ei, am cunoscut şi alţi consumatori care
au fost dispuşi să îmi răspundă la câteva întrebări.

Voi începe deci, cu primul interviu acordat amicei mele.

Iulia – 21 ani

Bună Iulia, aṣ vrea să îmi spui cum ai început să te droghezi.

I: Aveam 15 ani. Sau 14? Nu, 15, tocmai terminasem generala, intrasem la liceu. Eram cu gaṣca într-
un sat ṣi am găsit mult verde ( marijuana ) pe un câmp, am cules-o într-un sac. După am plecat acasă
la unul dintre prieteni, am uscat puṭin iarba la cuptor si după am facut milky.

Milky?

I: Da. Într-o oală am pus 4 litri de lapte, cam 1 kg de iarbă, am lasat-o la fiert în jur de 4 ore – trebuie
să scada mult laptele, ṣi zeama care rămâne se bea. În general, ajunge un paharel de fiecare, deci am
băut un shot, ne-am adunat in sufragerie, ne-am pus să ne jucăm pe playstation si cam in 30 de
minute, o ora maxim, a început să îṣi facă efectul ṣi.. mi-am luat tripuri.

Tripuri? Ce înseamnă?
I: (râde)Cunoscătorii ṣtiu. E o stare de detaṣare de corp, o stare de bine, euforică, o deprindere de
spirit care îṭi dă bine. Ei, în starea asta am început să văd pitici pe balcon – am fobie de pitici. (râde).
Senzaṭia a trecut după 4-5 ore, timp în care ai poftă de mâncare. Orice ai mânca ṭi se pare mană
cerească, chiar ṣi pâinea cu sare. După am plecat acasă, am dormit ṣi a doua zi dimineaṭă când m-am
trezit încă mai eram „prăjită”.

Crezi că anturajul te-a influenṭat? Dacă nu, ce te-a determinat să faci asta?

I: Nu influenṭa grupului, nu aṣ putea spune asta. A fost decizia mea. Simpla curiozitate. Nu ṣtiu, până
mor vreau să le încerc pe toate. Te ajută să te descoperi pe tine, să te autocunoṣti, puṭin mai mult
decât ai face-o zilnic.

Deci te droghezi des.

I: Ocazional. Cel puṭin o dată pe săptămână. (râde) ..destul de des.

De ce? Nu îṭi e frică că ai putea devenii dependentă?

I: Îmi place senzaṭia. Drogurile care le consum nu provoacă dependenṭă. Unele îṭi pot provoca
dependenṭă psihică, dar foarte greu. Trebuie să fi slab, emoṭional vorbind. Cunosc persoane
dependente ṣi nici nu se compară. Daca am ocazia, consum, dacă nu, nu. Foarte rar iau iniṭiativa. Un
gram de iarbă e destul de scump. Vorbim de 70 RON/gr.

Ai consumat numai iarbă?

I: Păi am inceput cu marijuana, dar am băgat ṣi Ketamină, Exstasy, Prenandez, drogurile legale ṣi
farmaceuticele. Stai să mă mai gândesc... ṣi am încercat ṣi ciuperci halucinogene (psilocybin), dar nu
ṣi-au făcut efectul. Ṣi apropo de drogurile legale, Spais-urile, cele mai nocive sunt cele de tras pe nas
pentru că provoacă o dependenṭă fizică. Vă spun din experienṭă ṣi în plus am mai văzut ṣi alte cazuri
de dependenṭă. Poate pe moment te simṭi bine, acceptat aṣa cum eṣti, sociabil, deschis, îṭi vine să iei
pe toată lumea în braṭe, te întelegi cu toṭi bine, totul e roz, dar crede-mă, a doua zi dimineaṭă ai o
stare proastă, eṣti irascibil, si te gândeṣti cum să mai combini să faci rost de niṣte Magic. Aṣa se
numeṣte „produsul legal”.

Sunt multe pe care nu le-am încercat, dar ce as vrea în mod special e LSD, acid, timbru, spune-i cum
vrei. Am auzit că e cel mai puternic ṣi ca substanṭă ṣi ca experienṭă.

Apropo de stari proaste, crezi că anumite evenimente din viaṭa ta te-au influenṭat să consumi?

I: Odată da. (pauză) Dar în general starea negativă nu mă influenṭează. Contează doar decizia proprie
ratională.

Ce este Ketamina?

I: Tranchilizant de cai. Se găseṣte lichid, si unii îṣi bagă in venă, cu seringile de insulină, cam 4-5
unităṭi, dar unii o cristalizează ṣi trag pe nas să zicem o seringă întreagă Ṣi într-o cantitate mai mare
iṭi provoacă starea numită K-hole. Te face să te desprinzi de tot, te dedublezi ṣi simṭi ca ṣi cum nimic
nu ar exista. Este unul dintre cele mai puternice droguri pe care le-am consumat până acum( pe nas).
Alături de milky. De exemplu dacă faci milky din Black Widow – o specie de iarbă mult mai puternică-
din 50 de grame sau chiar si 10 grame ṣi este mult mai puternică. Dar încă nu mă pot hotărî. Ambele
au o concentraṭie foarte mare.

Dar exista ṣi posibilitatea să iṭi iei un trip rău. Povesteste-mi care a fost cea mai urâtă experienṭă.

I: Am crezut că MOR. Băusem coniac si venise Moṣ Crăciun cu un pai din Olanda. (râde)

?!

I: ..un tip costumat în Moṣ Crăciun a adus un joint, cu iarbă din Olanda. L-am fumat in 5 inṣi, dar din
cauza alcoolului simṭeam că cad în gol. Precizez, din cauza alcoolului ṣi nu de la iarbă. Iarba nu ar
putea niciodată face rău. În fine, mi s-a făcut rău, dar după ce am vomitat mi-a trecut. Dar în tot
timpul acela am simtit ca pur ṣi simplu cad în gol ṣi timp de 4 ore nu puteam să vorbesc cu nimeni, ṣi
trebuia să ṭin totul în mine, pentru că nu aveam cum să exteriorizez.

Dar bad tripurile apar rar. Majoritatea sunt faine, câteodată chiar ṣi cele rele. Dar de la toate, cel mai
deosebit – în sensul bun – a fost de la K (ketamină). Vedeam capurile amicilor cu care am consumat
de la gât în sus într-un cadru de TV, ṣi în jur numai purici (zambeṣte) ṣi când m-am uitat pe geam,
tufiṣurile din faṭa blocului dansau pe muzica care o ascultam eu. A fost interesant.

Iulia, cum te înṭelegi cu părinṭii tăi?

I: Foarte bine. Mama ṣtie că fumez. Nu e cea mai bună prietenă, dar doar pentru că sunt foarte mult
plecată cu facultatea din oraṣ. Sunt la Inginerie Tehnologică secṭia Design Industrial, anul III. Suntem
o familie unită chiar dacă fratele e plecat în străinătate. Eu sunt cea mai mică, deci ultima care a mai
rămas pe acasă. Sora e ṣi ea la facultate dar ne întalnim cât se poate de des, de obicei in weekend.
Am avut o copilărie frumoasă alături de copii din faṭa blocului, 7 la număr, cu leagăne, cu prinselea,
ascunselea, ṣtii, jocurile copilăriei.

În schimb pe la 10-11 m-am apropiat mai mult de gaṣcă ( 10 băieṭi) care erau mai mari ca mine. Pe la
14 ani deja începusem să stau mai mult timp cu ei, pentru că aveau un apartament. Eu le faceam
curat, de mâncare, ṣi ei la rândul lor veneau cu „desertul” – droguri . Toti cei 4 ani de liceu cu ei am
stat. Veneam de la ṣcoală, mă duceam acasă mâncam ṣi plecam la ei, după iar acasă, ṣcoală ṣi tot aṣa.
Pe perioada verii acolo am stat. Eram ca o mică familie, învăṭam unii de la alṭii. Mai mult eu de la ei,
căci eram cea mai mică. Ei proveneau din familii defavorizate, dar ne-am avut unii pe alṭii si
problemele dispăreau. Pot spune că am crescut cu ei.

Ce parere ai tu despre droguri?

I: Drogurile m-au ajutat mult, dar nu neapărat doar în sensul refugiului. Drogurile m-au ajutat să
creez. Secţia din care fac parte la facultate mă solicită pe plan creativ, îţi trebuie foartă multă
imaginaţie să poţi face faţă. Câteodată, după un proiect urmează imediat altul şi de fiecare dată
încerc să dau 100% din tot ce pot. Dar când dai sută la sută la un proiect, de unde mai găseşti
inspiraţie pentru următorul? E dificil, dar fiecare are sursa lui. A mea sunt drogurile. Pot gândii mult
mai profund pentru că sunt relaxată şi imaginile din mintea mea devin mult mai fluide, mai
adevarate, mă pot juca cu imaginaţia mea mult mai uşor şi într-un mod distractiv, ceea ce e destul de
greu într-un proces normal de concepere. Şi astfel o sesiune de droguri înaintea unui proiect mă ajută
foarte mult. Să nu mai spun că atunci când sunt în sesiune, sunt foarte stresată şi nu pot reţine nimic.
Iarba ajută mult la învăţat. Poţi vizualiza şi înţelege mai uşor mesajul pentru că devii relaxat şi mai
atent pe ce faci (zâmbeşte)

Ce părere ai despre persoanele care sunt împotriva drogurilor?

I: Le-aṣ spune că drogurile nu te afectează dacă nu întreci măsura. Întradevăr făra limite poṭi avea de
suferit, dar cel puṭin de la iarbă nu. Poate provoca doar pierderi temporare de memorie. Ketamina nu
o recomand in exces, la un moment dat îti cad dinṭii deci trebuie luată cu măsură. La orice drog
trebuie făcută o pauză, altfel la un moment dat corpul îṣi creează imunitate ṣi nu te mai ia. Un om
care nu are măsură poate să devină dependent. Orice trebuie făcut cu cap. Chiar ṣi consumul de
droguri. Drogurile nu sunt pentru oricine.

Iarba, în schimb, e. Toate persoanele care le cunosc ṣi consumă iarbă sunt foarte inteligenṭe, sunt la o
facultate, au o latura artistică ṣi creativă dezvoltată tocmai din cauza aceasta.

Nu am nimic cu persoanele care nu consumă. Dar dacă le-ar încerca ar fi surprinṣi intr-un mod plăcut.

Multumesc Iulia, pentru timpul acordat si pentru sinceritate. Mult noroc în continuare.

Codarea deschisă – categorii axiale.

Prin paradigma de codare aflăm din interviul Iuliei condiţiile cauzale care au dus-o la consumul de
droguri „Eram cu gaṣca într-un sat ṣi am găsit mult verde ( marijuana ) pe un câmp, am cules-o într-
un sac. După am plecat acasă la unul dintre prieteni, am uscat puṭin iarba la cuptor si după am facut
milky.”

Aceasta fiind relatarea primei experienţe, după care motivele ce au determinat-o să continue şi
consecinţele consumului.

 „ E o stare de detaṣare de corp, o stare de bine, euforică, o deprindere de spirit care îṭi dă
bine.”;
 „Nu influenṭa grupului, nu aṣ putea spune asta. A fost decizia mea. Simpla curiozitate. Nu
ṣtiu, până mor vreau să le încerc pe toate.”
 „Te ajută să te descoperi pe tine, să te autocunoṣti, puṭin mai mult decât ai face-o zilnic.”;
 „ Îmi place senzaṭia. Drogurile care le consum nu provoacă dependenṭă” ;
 „ Drogurile m-au ajutat mult” ;
 „m-au ajutat să creez” ;
 „Pot gândii mult mai profund pentru că sunt relaxată şi imaginile din mintea mea devin mult
mai fluide, mai adevarate, mă pot juca cu imaginaţia mea mult mai uşor şi într-un mod
distractiv, ceea ce e destul de greu într-un proces normal de concepere.”
 „ o sesiune de droguri înaintea unui proiect mă ajută foarte mult”;
 „ Iarba ajută mult la învăţat. Poţi vizualiza şi înţelege mai uşor mesajul pentru că devii
relaxat şi mai atent pe ce faci”
Efecte negative:

 „Spais-urile, cele mai nocive sunt cele de tras pe nas pentru că provoacă o dependenṭă fizică”
 ”Majoritatea sunt faine, câteodată chiar ṣi cele rele”
 Combinarea cu alcoolul : „Am crezut că MOR”
 „ Poate provoca doar pierderi temporare de memorie”
 „mi s-a făcut rău, dar după ce am vomitat mi-a trecut”

Pe parcursul interviului am încercat să surprind toate gesturile non-verbale şi le-am introdus în

cercetare.

De asemenea, bazându-mă şi pe observaţie am putut să îi surprind camera, cu foarte multe

schiţe de desene arhitecturale, alte postere cu desene pe pereţi foarte puternic colorate,
numeroase, câteva tablouri pe care ea le-a pictat, abstracte.

Din interviul ei pot extrage faptul că:

 Are o relaţie bună cu părinţii, mama ştie că consumă droguri

 Drogurile o ajut la autocunoastere
 Cunoaste foarte multe tipuri de droguri
 A incercat multe tipuri de droguri şi nu se va oprii aici
 Susţine că drogurile o ajută să studieze mai bine
 Are performanţe la facultate datorită consumului – este o persoană creativă
 Tot anturajul ei se droghează – susṭine că sunt persoane inteligente
 Drogurile care le consumă nu provoacă dependenţă
 Starea negativă nu o influenţează să consume
 Drogurile nu o afectează dacă nu întrece măsura
 Dacă are ocazia consumă, dacă nu, nu
 Nu critică persoanele care nu consumă – rămâne deschisă la minte

Codarea selectivă:

Iulia a început să se drogheze în adolescenṭă ṣi susṭine că consumul de droguri o ajută la

autocunoaṣtere ṣi că nu se va oprii aici. Performanṭele ei ṣcolare se datorează consumului regulat de
iarbă.De asemenea, susṭine că fumatul marijuanei o ajută în proiectele ei creative. Starea ei de spirit
nu o influenṭează să consume, deṣi odată a facut asta dar nu a dorit să dea detalii. Iulia se întelege
foarte bine cu părinṭii ei, ba chiar, mama ei ṣtie că ea consumă marijuana. Are fraṭi mai mari ṣi deṣi se
întâlnesc rar,deoarece e la facultate în alt oraṣ, încearcă să menṭină o relaṭie apropiată cu toṭi
membrii familiei.
Următorul interviu l-am realizat cu ajutorul Iuliei, m-a dus acasă la o prietenă de-a ei, care stă în
chirie la un apartament de 3 camere, în care locuiesc încă 2 persoane, toţi fiind din ce am înţeles
ulterior, consumatori de droguri. Am realizat astfel că mai am câţiva subiecţi perfecţi pentru studiul
meu. Casa nu era la fel de decorată ca a Iuliei, în schimb era o pianină ṣi câteva note foi cu note
muzicale scrise cu creionul în mijlocul camerei unde se afla Mona, următorul subiect.

Mona - 21 ani

Mona, povesteṣte-mi prima ta experienṭă în ceea ce priveṣte consumul de droguri.

M: Păi, eu prima oară când am crezut că mă droghez a fost prima oară când am fumat o ṭigară
normală, pe la 7-8 ani în spatele blocului. De fapt, nici măcar spatele blocului meu nu era, să nu mă
vadă cineva.

Cu substanṭe ilegale am început acum 2 ani, de 1 mai în Vama Veche. Era faza că toată lumea îmi
zicea să fumez (iarbă), hai Mona fumeză, hai, hai, hai, ṣi dacă am avut ocazia.. am făcut-o. A fost
marfă, eram liniṣtită, relaxată, vedeam totul mai frumos, nu mi s-a părut totuṣi cine ṣtie ce.

Ce te-a făcut să continui?

M: Eram sigură că nu se opreṣte totul aici. Am făcut o pauză, ṣi la 19 ani când m-am mutat în alt oraṣ
la facultate, niṣte amici aveau un apartament ṣi stăteam majoritatea timpului pe la ei. Unul dintre ei
consuma droguri legale, cu ele am început deci. Mi se păreau interesante. După ceva timp m-am
angajat la un bar, ṣi începusem să le combin cu alcool. Dintre toate, cu marijuana, iarba, mi se pare
cea mai tare ca senzaṭie. E altfel, de exemplu, de la legale, de la spice-uri, dupa ce fumam mi se făcea
rău, de la iarbă niciodată. Îṭi dă o stare diferită, pe care nu o pot explica, uiṭi de toate : bani, sesiune,
că le mănanci banii parinṭilor, esti foarte relaxat.

Apropo de părinṭi, cum ai descrie relaṭia ta cu ei?

M: Foarte bună, mai ales de când sunt la facultate în alt oraṣ. Simt că parcă nu mă apreciau la fel de
tare ca ṣi acum. Ca ṣi cum nu îmi simṭeau lipsa. Sau cel putin nu îmi arătau. Acum în fiecare zi mă
sună ṣi mă întreabă cum mă mai descurc, dacă am nevoie de bani, ṣi încerc să nu profit de ei, tocmai
de aceea avem o relaṭie aṣa bună. Îmi place că acum mă caracterizează ca pe un om matur, ceea ce
nu se întâmpla înainte.

Părinṭii mei nu ṣtiu că mă droghez. Dar, cu frate-miu am fumat odată un joint de la Spais Shop.

Ce droguri ai consumat până acum?

M: Haṣiṣ, marijuana, drogurile legale si Ketamina, deṣi K-ul nu mi s-a părut că m-a luat.
Spuneai că te-ai apucat de consumat datorită insistenṭei anturajului. Ai vrea acum să dai timpul
înapoi?

M: Nu, nu îmi pare rău. La un moment dat tot o făceam, pentru că oricum vroiam să încerc. Vroiam
să testez. Tot anturajul meu consumă droguri. Nu mă influenṭează decât propunerea, dar se întâmplă
sa vin ṣi eu cu propunerea.

Nu cunosc dependenṭi de droguri. Dar cred că cei care ajung să fie dependenṭi sunt teribiliṣti ṣi
exagerează pentru că au dat probabil de o plăcere maximă. Eu am o limită. Trebuie limită
întotdeauna, mai ales când vine vorba de consumul de droguri.

Deṣi fumez destul de des, nu mă consider dependentă. O fac din plăcere nu din dependenṭă. Nu fac
asta că am nevoie ci pentru că îmi place.

Care a fost cea mai urâtă experienṭă cu drogurile?

M: Nu prea mi-am luat tripuri adevărate, dar totuṣi odată mi-am luat-o că sunt o vată reală ṣi toată
lumea făcea un zumzet insuportabil cu pungi de vată ṣi nu puteam să mă miṣc, sau să vad lumina
pentru că mă dureau ochii foarte tare.

Ṣi încă unul, am fumat droguri legale mult intr-o seară prin timpul sesiunii, ṣi probabil din cauza
stresului ṣi a oboselii, ṣi că era perioada în care spice-urile erau mediatizate la ṣtiri, unde spuneau că
ṭi se face rău ṣi că poti ajunge la spital, m-am trezit din somn ṣi simṭeam că îmi e foarte rău, că nu pot
să respir ṣi am ajuns ṣi eu la spital. Atunci am zis că trebuie să o las mai moale.

Cea mai frumoasă experienṭă?

M: Tripul de zi cu zi. Fumez ṣi mă simt bine.(zâmbeṣte) Mă scapă de stres, mă relaxează, mă face să

râd ṣi nu mă pot gândii la nimic rau.

Ce părere ai tu despre droguri?

M: Păi (râde), bună, îṭi dai seama, doar de aia o fac. Sunt multe beneficii când fumezi, de
exemplu...uite eu sunt la Conservator ṣi constant la facultate mi se cere să compun (arată spre
pianină). Ei, când fumezi parcă mi se deschid urechile, parcă mi se rafinează auzul ṣi îmi vine mult mai
uṣor să reproduc sau să compun o melodie. Sunt mult mai atentă la detalii, mult mai imaginativă.

Drogurile te ajută să te relaxezi. Deci când mă găsesc într-o situaṭie tensionată, fumez ceva ṣi pot fi
mult mai concentrată la ce fac. Sau pur ṣi simplu mă amuz. Cui nu îi place să râdă?

Cum ai răspunde oamenilor care spun că drogurile nu sunt bune?

M: Majoritatea sunt în necunoṣtinṭă de cauză. Ṣi mass-media are un rol important pentru că

mediatizează cazuri, ṣi oamenii aud de drogaṭi care intră în spitale, care se spânzură la festivale
pentru că au făcut exces.

Le recomand totusi celor care au dubii să încerce. Dacă îṭi doresc ceva să o facă. Nu trebuie să îi
conving pentru că nu poṭi sa defineṣti pentru altcineva ce rău sau bine. Trebuie doar să încerci.
Codarea deschisă – categorii axiale

Prin paradigma de codare aflăm din interviul Monei cum s-a apucat să se drogheze ṣi anume la
insistenṭa anturajului în timp ce se afla în Vama Veche. Susṭine totuṣi că „Eram sigură că nu se
opreṣte totul aici” deoarece „La un moment dat tot o făceam, pentru că oricum vroiam să încerc” ṣi
nu a ratat ocazia când l-a cunoscut pe amicul cu care stateau în casă niṣte prieteni comuni, care
consuma droguri legale, dar îi făcea rost ṣi de fumat ilegale. Fumează des pentru că „îmi place” ṣi nu
din nevoie ca în cazul dependenṭilor

Consecinṭele consumului:

 „A fost marfă, eram liniṣtită, relaxată, vedeam totul mai frumos”

 „ nu mi s-a părut totuṣi cine ṣtie ce”
 „Dintre toate, cu marijuana, iarba, mi se pare cea mai tare ca senzaṭie”
 „ Îṭi dă o stare diferită, pe care nu o pot explica, uiṭi de toate : bani, sesiune, că le mănanci
banii părinṭilor”
 „ esti foarte relaxat” ; „drogurile te ajută să te relaxezi”
 „Deṣi fumez destul de des, nu mă consider dependentă. O fac din plăcere nu din dependenṭă.”
 „Nu fac asta că am nevoie ci pentru că îmi place.
 „. Fumez ṣi mă simt bine”

 „ Mă scapă de stres”

 „ mă relaxează”

 „ mă face să râd ṣi nu mă pot gândii la nimic rău.”

 „trebuie doar să încerci”
 „Sunt multe beneficii când fumezi”
 „când fumezi parcă mi se deschid urechile, parcă mi se rafinează auzul ṣi îmi vine mult mai
uṣor să reproduc sau să compun o melodie”
 „Sunt mult mai atentă la detalii”
 „ mult mai imaginativă”
 „fumez ceva ṣi pot fi mult mai concentrată la ce fac”
 „ pur ṣi simplu mă amuz”
 „. Eu am o limită. Trebuie limită întotdeauna, mai ales când vine vorba de consumul de
droguri.”

Efecte negative:

 „Părinṭii mei nu ṣtiu că mă droghez”

 „se întâmplă sa vin ṣi eu cu propunerea.”
  „ nu puteam să mă miṣc, sau să vad lumina pentru că mă dureau ochii foarte tare.”
 „ṭi se face rău ṣi că poti ajunge la spital”
 „simṭeam că îmi e foarte rău, că nu pot să respir ṣi am ajuns ṣi eu la spital. Atunci am zis că
trebuie să o las mai moale”
 „mass-media are un rol important pentru că mediatizează cazuri, ṣi oamenii aud de drogaṭi
care intră în spitale, care se spânzură la festivale pentru că au făcut exces.”

Codarea selectivă

Din ce am înṭeles din conversaṭia cu Mona, pot spune că deṣi părinṭii ei nu ṣtiu că ea consumă

droguri, au o relaṭie normală, ba chiar a consumat cu fratele ei de la magazinul de droguri legale.

Consideră că persoanele care au dubii în ceea ce priveste drogurile ar trebuii să încerce deoarece ce e
rău pentru cineva poate fi bun pentru altcineva ṣi invers. Deṣi a avut si experienṭe neplăcute,
consideră că totuṣi drogurile care ea le consumă (iarbă, haṣiṣ) nu provoacă dependenṭă ba chiar o
ajută la teme ṣi la compus, dar ṣi în scop personal de amuzament si relaxare.

Ce a spus subiectul despre efectele consumului de droguri:

 „ fumez ṣi mă simt bine, mă relaxează, mă face să râd, văd totul mai frumos”
 „Sunt mult mai atentă la detalii”
 „ mult mai imaginativă”
 „fumez ceva ṣi pot fi mult mai concentrată la ce fac”
 „ pur ṣi simplu mă amuz”
 „când fumezi parcă mi se deschid urechile, parcă mi se rafinează auzul ṣi îmi vine mult mai
uṣor să reproduc sau să compun o melodie”

La fel ca ṣi la primul subiect intervievat, Mona descrie aceleaṣi simptome ale consumului:
relaxarea, euforia, creativitatea, amuzamentul. Dar pentru a putea trage o concluzie, mai am
nevoie de încă un subiect de intervievat.

Mona m-a ajutat să cunosc o altă persoană consumatoare de droguri, este vorba de Feṣu, e băiat ṣi
are 21 de ani.

Feṣu – 21 ani

Feṣu, spune-mi cum a fost prima oară când te-ai drogat.

F: Acum 2-3 ani am început. Am făcut rost cu prietenii de haṣis ṣi am fumat cu ei acasă la un prieten
la el în bucatărie. Am tras câteva fumuri ṣi am avut o ameṭeală asemănătoare alcoolului, dar totuṣi
diferită. Am început să râdem, să facem glume ṣi totul mi se parea foarte amuzant. Senzaṭia a trecut
după câteva ore. Aṣa a început totul. Dacă manânci o ciocolată buna, nu ai vrea să o mai mănanci
încă o dată?

Cât de des consumi acum droguri?

F: Uneori în fiecare zi, alteori o dată pe săptămână, depinde de ocazie ṣi de bani. Ar fi marfă să
primesc moca, dar de cele mai multe ori cumpăr. Nimeni nu prea îṭi dă fără bani, doar prietenii.

Toṭi prietenii tăi consumă?

F: Majoritatea da. De fapt, mi se pare normal, doar ne influenṭăm unii pe alṭii în aceaṣi măsură.

Te cosideri dependent?

F: Nu. De exemplu, sunt dependent de ṭigări normale, de ele nu mă pot lăsa ṣi simt nevoia să fumez
zilnic măcar o ṭigară, dar fără droguri pot sta zile întregi.

Cunoṣti dependenṭi?

F: Nu cred. Habar n-am (râde). Cum ajung oamenii dependenṭi? Nu sunt selectivi, le aleg pe cele
despre care se ṣtie că provoacă dependenṭă.

Ce droguri ai consumat până acum?

F: Iarbă, haṣiṣ, legale, farmaceutice, prenandez, ketamină. Persoanelor care vor să se apuce le-aṣ
recomanda iarba. Prenandezul în nici un caz. E foarte marfă sa fumezi iarbă pentru că e singura
chestie care o poti face mereu fără alte consecinṭe. Ai o senzaṭie de voie bună si haz, de relaxare, are
efecte terapeutice, te scapă de stres, eṣti mai atent, te autocunoṣti, te simṭi dăruitor ṣi indulgent.

În ce relaṭii te aflii cu familia?

F: Cu mama, cu bunica ṣi cu bunicu’ mă înteleg foarte bine. În nici un caz nu consum droguri din
cauza problemelor din familie, pentru ca nu există. Ei nu ṣtiu că mă droghez, dar de obicei fac asta cu
fratele meu. Refugiul nu îl găseṣti întotdeauna în droguri.

Cea mai urâtă experienṭă cu drogurile?

F: Nu am fost niciodată inconṣtient. Am fost de fiecare dată fericit ṣi simt că îmi vine să iau lumea în
braṭe. O stare de fericire o pot avea ṣi făra droguri. E totuṣi o senzaṭie unică.

Ce părere ai tu despre droguri?

F: (râde) Foarte bună. Cum am mai spus, mă fac fericit, sunt într-o dispoziṭie bună, ṣi mă ajută să
meditez. Când sunt stresat, mă relaxează. Mă ajută să mă concentrez în a-mi rezolva problemele
zilnice ṣi mă scapă de energia negativă. Fumatul e cel mai bun. Devi creativ ṣi îti pui imaginaṭia la
contribuṭie pentru a te simṭi bine. Ce creṣte din pământ, ce e natural, e întotdeauna bun.

Feṣu, ce părere ai despre oamenii care spun că drogurile nu sunt bune?

F: Nu m-aṣ arunca într-o discuṭie cu ei, pentru că ṣi ei au argumente la fel de multe ca ale mele. Eu nu
aṣ putea să îi conving să se apunce, cum nici ei nu ar putea să mă convingă să renunṭ. Trebuie doar să
încerce.

Codarea deschisă – categorii axiale:

Efectele consumului :
  „Am tras câteva fumuri ṣi am avut o ameṭeală asemănătoare alcoolului, dar totuṣi diferită”
 „. Am început să râdem”
 „totul mi se parea foarte amuzant”
 „ fără droguri pot sta zile întregi”
 „sa fumezi iarbă că e singura chestie care o poti face mereu fără alte consecinṭe”
 „o senzaṭie de voie bună si haz”
 „ de relaxare”
 „ are efecte terapeutice”
 „ te scapă de stres”
 „ eṣti mai atent, poṭi să creezi mai uṣor”
 „ te autocunoṣti”
 „ te simṭi dăruitor ṣi indulgent”
 „nu consum droguri din cauza problemelor din familie”
 „Refugiul nu îl găseṣti întotdeauna în droguri”
 „Am fost de fiecare dată fericit ṣi simt că îmi vine să iau lumea în braṭe”
 „, mă fac fericit, sunt într-o dispoziṭie bună, ṣi mă ajută să meditez”
 „Mă ajută să mă concentrez în a-mi rezolva problemele zilnice ṣi mă scapă de energia
negativă”
 „. Fumatul e cel mai bun”
 „ Devi creativ ṣi îti pui imaginaṭia la contribuṭie pentru a te simṭi bine”
 „ce e natural, e întotdeauna bun”
 „O stare de fericire o pot avea ṣi făra droguri”
 „e o senzaṭie unică”

Efecte negative:

 „nu am fost niciodată inconṣtient”

 „ Aṣa a început totul”
 „Ar fi marfă să primesc moca”
 „ ne influenṭăm unii pe alṭii în aceaṣi măsură”
 „ le aleg pe cele despre care se ṣtie că provoacă dependenṭă”
 „Ei nu ṣtiu că mă droghez, dar de obicei fac asta cu fratele meu”

Codarea selectivă (bazată pe spusele subiectului)

A fuma iarbă e cel mai bun lucru, mă face să mă relaxez, să meditez, să mă concentrez, să îmi rezolv
problemele zilnice, mă scapă de energia negativă, devin creativ, îmi pun imaginaṭia la contribuṭie ,
mă autocunosc, sunt fericit.
Subiectul # Vârsta la Relaṭia cu părinṭii Droguri Drogul preferat Motive
care a consumate principale
început (comune):
să
consume
1. Iulia 15 ani Foarte bună – marijuana, Marijuana(iarba ®”mă relaxează”
mama ṣtie că Ketamină, ) ®”m-au ajutat să
consumă. Exstasy, creez”
Prenandez, ®”nu provoacă
drogurile dependenṭă
legale,farm ® „Te ajută să te
aceuticele. descoperi pe
ciuperci tine, să te
halucinoge autocunoṣti,
ne puṭin mai mult
(psilocybin) decât ai face-o
zilnic”
2. Mona 19 ani Foarte bună – de Marijuana, iarbă ®eṣti foarte
când a plecat de haṣiṣ, relaxat, scăpi de
acasă la facultate legale stres
în alt oraṣ ṣi se ® „Sunt mult mai
autoadministreaz atentă la detalii”
ă, părinṭii o ®„ mult mai
consideră matură imaginativă”
®„fumez ceva ṣi
pot fi mult mai
concentrată la ce
fac”
®„ pur ṣi simplu
mă amuz”

3. Feṣu 18-19 ani Foarte bună – se marijuana iarbă ®„ Ce creṣte din

droghează haṣiṣ, pământ, ce e
împreună cu legale, natural, e
fratele lui farmaceuti întotdeauna
ce, bun”
prenandez, ®”mă relaxează”
ketamină ®”te autocunoṣti
®”mă ajută să
meditez”
®” Devi creativ ṣi
îti pui imaginaṭia
la contribuṭie
pentru a te simṭi
bine”
„e marfă că poṭi
să faci asta în
fiecare zi”
Pornind de la cele spuse de subiecṭi, în cercetarea mea alesesem să vorbesc despre cum consumul de
droguri nu afecteazã relaṭia cu pãrinṭii, deoarece, după cum observăm din matrice, toṭi cei 3 subiecṭi
au o relaṭie foarte bună cu părinṭii în ciuda faptului că majoritatea sociologilor susṭin că acest
fenomen social deviant se întâmplă când există probleme în familie, traume, sau alt gen de probleme
ce se pot realiza doar în cadrul familiei. Dat fiind că cercetarea mea nu susṭine deloc ipoteza
sociologilor, am ales să fac ceva obiectiv ṣi dacă ne uităm la motivele pentru care tinerii consumă
marijuana (în mod special) este pentru că iṣi dezvoltă creativitatea.

Sunt multi militanṭi pentru legalizarea aceste plante, dar această cercetare iṣi propune doar să
informeze, ṣi mă raportez în mod neutru la legalizarea sau promovarea marijuanei ṣi am încercat să
fiu imparṭială, deṣii dupa discuṭiile care le-am avut cu cei 3 subiecṭi pot spune că întradevăr sunt
persoane foarte creative.

Concluziile la care am ajuns sunt urmatoarele:

Marijuana este o planta creată de Dumnezeu. Unii oameni spun că îl iubesc pe Dumnezeu, dar nu
iubesc marijuana. Ne punem întrebarea cum se poate aṣa ceva. Marijuana e o plantă care creṣte din
pământ, e naturală, făra chimicale, făra efecte secundare, te ajută să te relaxezi, când eṣti stresat te
ajută sã te odihneṣti, insomnia dispare, ṣi iṭi dezvoltă spiritul creativ ṣi artistic, după cum susṭin ṣi
subiecṭii mei. Deci dacă ar trebuii sã ne raportăm la consumul de marijuana, ar trebuii să ne raportăm
într-un mod pozitiv, deoarece e un drog uṣor care nu provoacă deăpendenṭă spre deosebire de cafea
sau ṭigări. De aceea am ales să îmi prezint cercetarea mea asupra consumului de droguri într-o
lumină favorabilă, deoarece consider că e un aspect unic al cercetării mele ṣi în plus, le datorez măcar
asta tinerilor care au fost sinceri cu mine în interviurile lor.

Consumul de marijuana ajută deci. Ṣi poate e doar o iluzie. Poate e doar un vis. Dar ce este viaṭa
noastră dacă nu o încercare de a ne apropia – cu fiecare pas – de visele noastre?