Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice

Departamentul de Sociologie și Asistență Socială

Pobațiune, Mediere și Asistență Socială a

Victimelor Infracțiunilor

EFECTELE CONSUMULUI DE DROGURI

ÎN RÂNDUL TINERILOR

Student
Zalinschi Ioana Cristina

Prutianu Irina- Elena

Olinca Andreea

1
Cuprins
I. Introducere (Argument) ........................................................................................................

I.1. Aspecte teoretice ............................................................................................................

1.2. Problematica abordată în lucrare....................................................................................

1.3. Importanța, actualitatea și oportunitatea cercetării .........................................................

1.4.Încadrarea paradigmatică și teorii științifice relevante ....................................................

1.4.1. Încadrarea paradigmatică ........................................................................................

1.4.2.Teorii sociologice privind consumul de droguri .......................................................

Capitolul II. Cadru general de caracterizare a domeniului drogurilor în România ....................

II.1. Instituții cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii consumului de droguri-

Agenția Națională Antidrog.................................................................................................

Capitolul III. Clasificări conceptuale.......................................................................................

III.1 Ce este drogul? .............................................................................................................

III.2. Clasificarea substanțelor .............................................................................................

III.3. Asocierea drogurilor cu alte substanțe psihoactive .....................................................

Capitolul IV. Cauzele consumului de droguri .........................................................................

IV.1.Influența atitudinilor asupra problemelor legate de droguri .........................................

IV.2. Factori determinanți ai consumului de droguri- modelul biopshiosocial ....................

CAPITOLUL V- Metodologia cercetării ..................................................................................

V.1. Scopul cercetării ...........................................................................................................

V.2. Obiectivele cercetării ....................................................................................................

V.3. Ipotezele lucrări.................................................................................................................

V.4. Metodologia cercetării ..................................................................................................

V.5. Rezultatele cercetării. Analiză și interpretare ................................................................

V.6. Concluzii .....................................................................................................................

V. 7. Limite, Puncte Forte și Direcții Viitoare………………………………………………

Bibliografie .............................................................................................................................

Anexe……………………………………………………………………………………………

2
I. Introducere (Argument)

În ultimul deceniu, în România au avut loc schimbări majore datorită evoluției politicii
interne, dar și a contextului geopolitic internațional. Aceste schimbări au scos în evidență un
fenomen social, care a luat o amplitudine îngrijorătoare și anume, consumul de droguri.
Am ales această temă pentru realizarea lucrării deoarece în societatea actuală, una din cele
mai grave probleme sociale o constituie consumul de droguri. „În general, o problemă socială
poate fi definită ca o condiție sau o situație socială, apreciată de public sau de către experți ca
fiind neobișnuită sau intolerabilă, deoarece reprezintă o discrepanță sau un decalaj între realitatea
prezentă și normele sau valorile comunității” (Rădulescu& Dâmboeanu, 2006, p.11).
Adolescenții aflați în perioada de tranziție au reacționat foarte repede la această nouă
problemă socială. Din cauza interesului ridicat al tinerilor pentru nou, într-un timp foarte scurt
România a devenit o importantă piață de afaceri cu droguri. Timp de un deceniu, consumul, dar
și traficul de droguri au înregistrat valori semnificative mergând pe o pantă ascendentă.
În majoritatea timpului, tinerii doresc să fie diferiți astfel încât să atragă atenția asupra lor.
Pentru a se simți în centrul atenției, majoritatea tinerilor apelează la alcool, tutun sau droguri.
Este adevărat că acestea pot schimba starea pe moment, pot crea sentimentul de fericire, dar cu
toate acestea foarte puțini știu efectele nocive pe care acestea le au asupra propriului organism,
dar și a supra personelor apropiate.
Părerea tinerilor despre droguri diferă. Unii consideră că consumul de droguri este firesc,
deoarece datorită lor aceștia pot amplifica anumite stări și anumite sentimente, iar alții, destul de
puțini sunt conștienți că câteva clipe de euforie ar putea să le distrugă viața.
Am ales această temă pentru realizarea lucrării de licență deoarece am trecut și eu prin perioada
adolescenței, când anturajul era cel mai important și dorința de afirmarea și curiozitatea este
foarte mare. Din păcate, am avut și eu în mod direct sau indirect contact cu drogurile, am avut
ocazia să observ cum prieteni apropiați își fac singuri rău cu propria inconștiență. Trecând prin
astfel de experiențe, am vrut să învăț despre droguri, despre senzațiile pe care acestea le oferă,
despre efecte, despre metodele de prevenire dar și de tratare, cu speranța că îi voi putea ajuta să
renunțe la droguri.
În majoritatea cazurilor, indivizii consumă ocazional, iar acest obicei nu creează
obligatoriu dependență. Dar există și cazuri în care consumul este destul de des, iar asta
duce la amplificarea unor stări, la diminuarea unor dureri sau a disconfortului. În aceste
cazuri, apare dependența care are efecte negative din punct de vedere social, psihic sau

3
medical. Din punct de vedere social, consumul de droguri are aceleași efecte nocive atât
asupra individului cât și a societății, deoarece acestea creează păreri negative cu privire la
resursele medicale și asupra membrilor comunității (Rădulescu & Dâmboeanu, 2006, p.14).
Fiind o problemă socială, abuzul și consumul de droguri are o dimensiune subiectivă și
una obiectivă( Goode, 1999, pp.65-67).
Din punct de vedere obiectiv, administrarea drogurilor este asemănată cu o amenințare
serioasă pentru sănătatea și viața oamenilor, dar din punct de vedere subiectiv, părerea
publicului definește consumul de droguri ca fiind cu caracter problematic. Oamenii
consideră că , consumul de droguri este o situație problematică și trebuie rezolvată cât mai
repede.

I.1. Aspecte teoretice

Din dorința de a câștiga cât mai mulți bani, distribuitorii și traficanții de droguri încearcă să
atragă cât mai multe persoane pentru a putea profita de inocența lor, astfel încât aceștia să
cumpere droguri. Din cauza lipsei de informare cu privire la efectele negative pe care
consumul drogurilor le aduce în viața lor, aceștia ajung să vândă absolut tot ce este de valoare,
indiferent că acele bunuri le aparțin sau nu. În unele cazuri, mai grave consumatorii ajung
chiar să săvârșească fapte ilegale, cum ar fi furatul, crime, doar pentru a face rost de doza care
după părerea lor le aduce multă fericire.

În general, prima doză este oferită gratis de către distribuitori sau traficanți pentru a produce o
iluzie de fericire persoanelor în cauză, astfel acestea devenind dependente de senzație și în
același timp și de substanță. În timp ce consumatorii caută să experimenteze cât mai mult
iluzia fericirii, în realitate, viața lor și a celor din jur e pe cale să se prăbușească.

În marea majoritate a cazurilor consumatorii ajung în penitenciare, datorită faptelor lor.

Perioada în care au fost privați de libertatea a fost benefică pentru unii dintre consumatori
reușind să scape din mrejele otrăvitoare ale drogurilor și s-au reîntors în sânul familiei, dar au
rămas cu amintirile chinuitoare ale dependenței dar și a perioadei petrecute departe de familie.
De asemenea, există și cazuri în care persoanele dependente nu își găsesc voința și puterea
interioară de a face față dependenței.

Din cauza lăcomiei și a dorinței de a deține cât mai multă putere asupra oamenilor,
distribuitorii de droguri distrug nenumărate vieții. De asemenea, dacă tinerii s-ar documenta
despre efectele consumului de droguri atât asupra vieții și sănătății lor cât și a celor din jur și

4
și-ar alege cu atenție anturajul, traficanții nu le-ar mai lua posibilitatea de a avea o viață
liniștită.

1.2. Problematica abordată în lucrare

Problematica abordată în lucrare este consumul și dependența de droguri, efectele consumului

de droguri și alcool și modalitățile de prevenție a consumului. Pentru a putea înțelege ce îi
îndeamnă pe oameni să consume și cum se simt aceștia după ce se instalează dependența. Dar
și cum pot scăpa aceștia din mrejele acesteaia. Avem nevoie de o amănunțită analiza a întregii
probleme. Acestă analiză amănunțită se va realiza prin definirea drogurilor, prin clasificarea
acestora, ajungând la consumul acestora în rândul populației, apoi la dependență și la metode
de recuperare.

1.3. Importanța, actualitatea și oportunitatea cercetării

În lumea contemporană, cel mai complex, profund și tragic este flagelul drogurilor, în
condițiile în care în fiecare an miliarde de dolari și miliarde de oameni sunt atrași de
consumul de droguri. În viitor problema drogurilor ar putea lua amploare deoarece din punct
de vedere statistic nu se cunoaște exact câte droguri se produc, câți oameni consumă sau câți
oameni mor din cauza acestora. Principalele victime ale consumului de drogurilor sunt
adolescenții, deoarece societatea nu încurajează informarea despre efectele devastatoare ale
consumului iar aceștia nu sunt capabili să facă alegeri corecte și se lasă foarte ușor influențați
de anturaj. În adolescență, cel mai important lucru este să simți că aparții unui grup, iar în
acea perioadă adolescenții nu știu să-și aleagă corect grupul și așa ajung în anturaje în care se
consumă droguri.

1.4. Încadrarea paradigmatică și teorii științifice relevante

1.4.1. Încadrarea paradigmatică

Conform dicționarului de sociologie (Zamfir, C., Vlăsceanu, L., 1998, pp. 165-167), "devianța
reprezintă orice tip de act, manifestare sau conduită care denaturează legile scrise și nescrise
ale unui grup sau ale unei societăți. Definit ca tip de comportament care se opune celui
formal, devianța nu cuprinde numai încălcarea legii ci și orice abatere de la regulile de
conviețuire a unei vieți liniștite. "

În sociologie cele mai frecvente criterii de clasificare a devianței sunt după Rădulescu, S.,
(1998, p.27)

5
  Natura devianței- devianța pozitivă care se referă la finalul fericit al unui act deviant,
devianța negativă îndreptată împotriva valorilor unei societăți sau a unui grup și
devianța neutră este acel deviant act acceptat de societate sau de grup.
 Manifestările devianței- devianța deschisă(indentificată), devianța ascunsă care în
general este caracterizată de către faptele de corupție ale oficialilor care rămân ascunse
societății și de patologiile sexuale.
 Tipul de devianță: devianța penală, devianța religioasă, devianța politică, devianța
sexuală, devianța familială, devianța auto-agresivă( suicidul sau consumul de droguri).

1.4.2.Teorii sociologice privind consumul de droguri

În baza unor teoriilor sociologice consumul de droguri este un proces social și nu o relație
între impactul drogurilor asupra organismului și proprietățile fizice ale acestora.

În "Dependența de droguri ca formă de evaziune", autorul teoriei anomiei sociale, Robert

Merton, propune ca dependența de droguri să fie pusă în relație cu formele de adaptare
socială. Prin prisma acestei teorii, el arată că individul dependent de droguri, de cele mai
multe ori aparținător al unei clase sociale defavorizate încearcă să urmărească scopuri
valorizate de către societatea în care trăiește, dar pe care nu le poate îndeplini prin folosirea
unor mijloace legitime, de aceea ajunge să folosească mijloace ilicite pentru a-și îndeplini
scopurile. Prin urmare lipsa de acces la scopurile valorizate de către societate și la mijloacele
legitime necesare îndeplinirii acestora, determină persoana să se acomodeze în starea de
discrepanță dintre mijloace și scop (starea de anomie) prin retragere din viața socială, acest
lucru permițându-i să facă abstracție de scopurile culturale și mijloacele legitime
(Rădulescu,1999).

Relația anomie-dependență în opinia lui John Gagnon și Alfred Lindesmith.

În opinia lui John Gagnon și Alfred Lindesmith, consumul de droguri nu este considerată
întotdeauna o conduită deviantă, acest lucru fiind definit de faptul că noțiunea de devianță este
relativă, dependența de condiții de loc, de timp și de loc însemnând că ceea ce pentru un grup
religios, ocupațional sau social poate însemna devianță pentru un alt grup poate însemna o
conduită normală. John Gagnon și Alfred Lindesmith arată că starea de anomie poate fi
prezentă înainte de a se instala dependența de droguri. Nu starea de anomie care este prezentă
în secolul XIX a determinat fenomenul dependenței, ci disponibilitatea drogurilor și efectele
unei politici represive. Autorii afirmă că disponibilitatea drogurilor pe piață este o cauză mai
6
importantă decât starea de anomie, această afirmație fiind argumentată prin ratele înalte de
dependență de droguri în rândul farmaciștilor, a medicilor, asistentelor, etc.

Teoria lui Alfred Lindesmith privind raportul dintre dependența de droguri și simptomele
sindromul de abstinență.

Alfred Lindesmith explică procesul de dependență față de opiacee prin credința că atunci când
individul va întrerupe administrarea drogurilor, starea de rău se va agrava datorită abstinenței.
De aceea, individul va continua să-și administreze droguri doar pentru a evita efectele
sindromului de abstinență, astfel devine dependent. Pentru a fi explicat procesul de
dependență, individul trebuie să fi trecut prin chinurile sindromului de abstinență la opiacee și
să conștientizeze această stare, deci să intervină un element de natură cognitivă
(Rădulescu,1999).

Teoria etichetării sociale a lui Erving Goffman-subculturile consumatorilor de droguri

Efectele consumului de droguri sunt modelate de o anumită subcultură și cei noi inițiați în
lumea drogurilor învață de la vechii consumatori, conform teoriei învățării sociale. În cele mai
multe cazuri, consumul de droguri începe la îndemnul altor indivizi. Tot de la vechii
consumatori află și raționalizările utilizate pentru a justifica acest consum de droguri, precum
și senzațiile oferite de droguri. Erving Goffman consideră că indivizii dependenţi de droguri
sunt "devianţi sociali", "eşecuri în scenele motivaţionale ale societăţii". Atribuirea unui
asemenea rol toxicomanului, îl obligă pe acesta să-și însușească anumite caracteristici doar
pentru a putea adera la valorile și normele create de subcultura consumatorilor de droguri și
pentru a se putea integra în această subcultură pentru a avea parte de sprijin din partea
celorlalți aparținători ai subculturii. Includerea individului în subcultura consumatorilor va
determina și schimba concepția de sine, acest lucru ducând la transformarea acestuia într-un
consumator de "carieră", acesta fiind un proces de stigmatizare, de etichetare a dependentului
de droguri. "Cariera" persoanelor dependente de droguri se va desfășura în stradă, în special
în zonele periferice ale orașelor, însoțiți de alți indivizi care aderă la aceleași norme și valori
sociale și care încearcă tot timpul să procure o nouă doză de drog și să practice diferite
activități ilegale, (cum ar fi, prostituția, furt, spargeri, crime), activitățile convenționale
ocupând o mică parte din timpul lor (Rădulescu, 1999).

7
Capitolul II. Cadru general de caracterizare a domeniului drogurilor în România

La recomandarea ONU și UE, în anul 1999 Guvernul a adoptat un proiect de lege privind
combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Proiectul de lege adoptat de executiv
cuprinde norme referitoare la reprimarea producerii și traficului de droguri la incriminare și
pedepsirea regimului acestora (Rășcanu, 2008, p.155). Pe plan extern, România face parte
din unele convenții și acorduri internaționale care au scopul de a preveni și de a combate
traficul ilicit de droguri. În acestea fiind menționate(MAI, 2000, cap. 2):

-Convenția și pericolul asupra opiului, din 19 februarie 1925 încheiate la Geneva, având loc
cea de-a doua conferință a opiului, promulgate de România prin Decretul nr. 1578 din 5
iunie 1928;

-Convenția pentru reprimarea traficului ilicit de droguri, semnată la 26 iunie 1936 la Geneva
și ratificată de România prin Decretul-lege nr. 169 din 27 maai 1938;

-Convenția unică asupra stupefiantelor încheiată în New York la 30 martie 1961, amendată
prin Protocolul de la Geneva din 25 martie 1972, la care România a aderat prin Decretul nr
626 din 1973, publicat în „Buletinul Oficial”, partea I, nr 213/1973;

-Convenția Națiunilor Unite din 1971 privind substanțele psihotrope;

-Convenția Națiunilor Unite din 1988 împotriva traficului ilicit de substanțe psihotrope și
stupefiante. Aceste două convenții au fost ratificate prin Legea nr. 118/1992;

Conform aceleași surse, în ceea ce privește cadrul legislativ intern amintim:

-Legea nr 73/1969 privind regimul substanțelor și produselor stupefiante;

-Decretul nr. 466/1980 cu privire la regimul substanțelor toxice;

-Ordinul Ministerului Sănătății nr. 317/1987, cu privire la lista substanțelor stupefiante și a

produselor aflate sub control;

-Ordonanța de urgență nr 152/1999 privind produsele medicamentoase, care cuprind

prevederi speciale ale importului, ale exportului și ale transportului în interiorul țării a
toxicelor, stupefiantelor și a produselor medicamentoase;

8
-Ordinul Ministerului Sănătății nr. 9/1999 privind desemnarea coordonatorilor naționali ai
programelor de Promovare a Sănătăți și Educației pentru Sănătate;

-Ordinul Ministerului Sănătății nr. 332/1999 privind înființarea Centrului de Informații și

Documentare pentru prevenirea consumului de droguri;

-H.G. nr. 534/1999 privind înființarea Comitetului Inerministerial de Luptă împotriva

drogurilor;

-Legea nr 143 din 26 iulie 2000 privind Combaterea Traficului și Consumului ilicit de
droguri (ca urmare a modificărilor aduse de Legea nr. 522 din 24 noiembrie 2004, devine
Legea privind Prevenirea și Combaterea Traficului și Consumului Ilicit de Droguri).

„Legea sancționează cu închisoare de la 10 la 20 de ani, cultivarea, vânzarea, deținerea sau

tranzitarea drogurilor de mare risc, cum ar fi heroina, LSD-ul, cocaina și morfina. Potrivit legii,
introducerea sau scoaterea din țară a acestor tipuri de droguri se pedepsește cu detenție de la 15
la 25 de ani ”(Rășcanu, 2008, p.156).

De menționat este faptul că legea nu sancționează consumul de droguri ca atare, ci

producerea, cultivarea, cumpărarea, deținerea sau cumpărarea drogurilor de mare risc. Cu
privire la tratamentul de specialitate de care beneficiază consumatorii și dependenții de
droguri, Legea 522/2004, care completează și modifică Legea 143/2000, prevede
introducerea consumatorului în circuitul integrat de asistență de specialitate, fiind un
tratament individualizat. Ca și element de noutate a fost introduse și definite noțiuni
distincte de „consumator dependent” și „consumator” fiind înlocuite de termenul de
„toxicoman”(Baconi, Bălălău, Abraham, 2008, p.446).

II.1. Instituții cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii consumului de droguri-

Agenția Națională Antidrog

Agenția Națională a fost înființată în 2003 prin instituționalizarea cadrului de lucru al

Comisiei Interministeriale Antidrog și crearea unei structuri guvernamentale moderne, care
să efectueze cerințele europene din domeniu. Atribuțiile Comisiei Interministeriale au fost
preluate de noua instituție care urma să asigure la nivel național coordonarea luptei
împotriva traficului și consumului ilicit de droguri, având la bază o strategie națională
datorită căreia îî revenea și misiunea de a dezvolta, elabora și promova politici în domeniul
reducerii ofertei și a cererii de droguri.

9
Experiența acumulată de-a lungul timpului, Actuala Agenție Națională Antidrog urmărește
ca în România sa funcționeze un sistem coerent, profesionist și integrat de servicii de
asistență de care să beneficieze consumatori de droguri, prin care se urmărește asigurarea la
un nivel ridicat de receptivitate față de nevoile consumatorilor de droguri. Toate acestea vor
duce într-un final la menținerea unui nivel scăzut al prevalenței consumului de droguri.
Agenția Națională Antidrog elaborează în fiecare an Raportul Național Privind situația
drogurilor în România, în care se prezintă evoluția drogurilor în țară(politici de răspuns,
situație, tendințe) și se realizează conform ghidului recomandat de Observatorul European
de Droguri și Toxicomanie(http://www.ana.gov.ro/istoric_si_organizare.php ).

Companii și proiecte de prevenire (http://www.ana.gov.ro/campanii.php)

Câteva campanii și proiecte de prevenire realizate de Agenția Naționalaă Antidrog sunt

următoarele:

1. „Deschide OCHII!” este prima campanie națională de prevenire a consumului de

droguri realizată de Agenția Națională Antidrog;
2. „Absentul” este prima campanie de prevenire a consumului de substanțe psihoactive
națională și este realizată ca răspuns la planul politicilor publice antidrog la
consumul substanțelor psihoactive;
3. Campania ALTERNATIVE- „În comunitatea ta, drogurile nu își au locul” s-a derulat la
nivel național în cele 47 de centre de prevenire, consiliere și antidrog ale agenției și a
urmărit promovarea alternativelor la consumul de droguri ca modalități sănătoase de
petrecere a timpului liber în Ziua Națională a Tineretului;
4. „Litoral fără droguri”, această campanie urmărește informarea tinerilor asupra
efectelor negative ale consumului de droguri și asupra riscurior, în special infectarea
cu HIV/SIDA, HVB, HVC, a peste 8000 de tineri aflați pe litoralul românesc;
5. Campania „Mesajul meu Antidrog” urmărește prevenirea consumului de droguri prin
implicarea studenților și a elevilor în activități extrașcolare de petrecere a timpului
liber, activități culturale, artistice și sportive prin care să se promoveze un mesaj
antidrog;
6. Drogurile-iluzie cu sens unic, această campanie urmărește educarea și informarea
tinerilor din România cu privire la efectele nocive ale consumului de droguri ,
realizarea unui parteneriat local și național pentru a responsabiliza persoanele cu
competențe în domeniu. De asemenea, prin această campanie se urmărește și

10
 sensibilizarea comunității școlare și universitare asupra riscurilor pe care le aduc
drogurile și determinarea unei atitudini responsabile cu privire la educarea și
informarea în cadrul familiei și a scolii.

III. Clasificări conceptuale

III.1 Ce este drogul?

Termenul „drog”, în sens clasic, este considerat a fi (OMS, 1999, p.6) „acea substanță care,
odată absorbită de un organism viu, poate modifica una sau mai multe funcții ale acestuia”.

În sens larg, prin drog se înțelege orice substanță utilizată în terapeutică, datorită unor
proprietăți curative, dar al cărei efect poate fi incert sau nociv pentru organismul uman
(Bercheșan, Pletea, 1998, p.58).

Dicționarul de sociologie (Zamfir, Vlăsceanu, 1998, p.187) definește drogul ca fiind orice
materie primă care servește la prepararea anumitor medicamente dar ca și narcotic,
stupefiant, substanță care inhibă centrii nervoși, provocând o stare de inerție psihică și
fizică.

Cele mai cunoscute droguri sunt:

-de origine vegetală, cocaina (extrasă din cocă), marijuana (din frunze de canabis), hașișul
(din inflorescențe și rășini de canabis), morfina și codeina (din mac);

-proveniți din compuși chimici de sinteză, de tipul alcaloizilor (heroina);

-alte substanțe, neutilizate în terapeutică, de tipul halucinogenelor;

Conform cu Blume (2011, p.60), „ prin definiție, drogurile psihoactive atacă creierul, iar
expunerea pe termen lung sau acută la substanțe psihoactive poate fi toxică”.

În definirea drogurilor apare problema gradului de acceptabilitate socială, Goode, E., (1999,
p.19) accentuează faptul că orice definire a termenului „drog” trebuie să ia în considerare
dimensiunea socială, contextuală și culturală, „conceptul de drog este, în același timp, un
artefact cultural, o invenție socială care se aplică la anumite tipuri de substanțe în contexte sau
locații specifice. Un drog este ceva care a fost definit de anumite segmente ale societății ca fiind
drog... Societatea definește ce este un drog, iar această definiție socială modelează atitudinile”
noastre față de clasa de substanțe astfel etichetate.”

11
În majoritatea țărilor, unele medicamente și alcoolul sunt considerate a fi „droguri acceptate” ,
de aceea oamenii le utilizează pentru a-și schimba dispoziția (Rășcanu, 2008, p.11).

Pentru a defini termenul de drog, se impune de la început delimitarea a două tipuri: droguri
legale și droguri ilegale. „Un drog ilegal este o substanță chimică, naturală sau sintetică, care
spre deosebire de medicamente acționează asupra creierului producând stări euforice, tulburări
psihice, halucinații, reacții paranoice, etc.” Alcoolul, tutunul, cofeina, substanțele etnobotanice
precum și marea majoritate a medicamentelor sunt droguri legale (Rădulescu, Dâmboeanu,
2006, p.23).

Griffith, E., (2006, p.5) afirmă că drogurile, indiferent dacă sunt legale sau ilegale sunt
utilizate de oameni fără ca sănătatea acestora să fie afectată. Cu toate acestea, drogurile sunt
substanțe periculoase iar influența acestora asupra sănătății, productivității și bunăstării atât
la nivel individual cât și al celor din jur, numărul persoanelor care consumă droguri crește
semnificativ.

Abraham, P.,(2005, p.27) scoate în evidență multitudinea contextelor în care drogurile sunt
analizate, astfel fiind dificilă definirea termenului de drog și necesitatea includerii în
definirea termenului a reglementărilor legislative privind substanțele interzise, astfel să se
diferențieze drogurile legale de cele ilegale.

Ignorând diferența dintre drogurile legale și cele ilegale, simpla definiție a drogurilor face
referire la un set de substanțe cu proprietăți chimice și efecte biologice. Această definiție
accentuează caracteristicile intrinseci ale drogurilor, detașate de definițiile sociale ale
acestora (Rădulescu, Dâmboeanu, 2006, p.23).

O altă definiție a drogurilor sugerează că acestea sunt: „orice substanță care produce sau
creează schimbări psihologice și/sau fiziologice în corp”( Leyman, Potter, 1991, p.19). Erich
Goode observă că această definiție este vastă făcând referire la o multitudine de substanțe,
băuturi, alimente sau medicamente (Goode, E., 1999, p.58). O problemă principală în
definirea drogului nu sunt proprietățile sale „imanente” ci gradul de acceptabilitate al
societății față de ele.

Griffith, E., afirmă că „un drog psihotrop este orice substanță, care consumată de un om, va da
naștere unui titlu pe prima pagină a unui ziar”(Griffith, E., 2006, p.12).

12
Un criteriu specific în definirea naturii drogului îl reprezintă impactul lui asupra sănătății
oamenilor. Spre exemplu, alcoolul, acesta este foarte periculos chiar dacă gradul de
acceptabilitate al societății este foarte mare (Rădulescu, Dâmboeanu, 2006, p.24).

Ținând cont de modul în care oamenii percep efectele drogurile, Goode, E., prezintă trei
principale poziții:

- poziția absolutistă, conform căreia indiferent de tipul drogului (legal sau ilegat), acesta are
efecte dăunătoare, indiferent de calitățile consumatorului sau de contextul în care s-a
consumat;

- poziția moderată, conform căreia, drogurile legale consumate în mod adecvat pot avea efecte
benefice asupra organismului, pe când consumul de droguri iegale este dăunător fiind
echivalat cu abuzul;

- poziția legalistă, conform căreia doar legislația este în măsură să stabilească ce sunt
drogurile și care pot fi utilizate;

Unii autori definesc drogurile în funcție de efectele produse de acestea, afirmând că drogurile
naturale sunt mai sigure în comparație cu cele sintetizate chimic în laborator, acestea fiind
foarte periculoase pentru organism (Rădulescu, Dâmboeanu, 2006, pp.25-26).

O definiție satisfăcătoare a drogului, trebuie să fie vastă și să conțină dimensiunile și criteriile

în baza cărora se stabilește felul în care acționează, cum sunt privite și ce conțin substanțele
care sunt numite „drog”. De aceea, E., Goode(1999) enunță cele mai cunoscute criterii:

- psiho-activitatea, capacitatea substanțelor de a influența creierul uman;

- utilitatea medicală, substanțe folosite în scop terapeutic și medical;
- ilegalitatea, vizează substanțele a căror deținere și comercializare este interzisă;
- definirea publică, se referă la substanțele care sunt considerate droguri de către
populație;

Nu există o definiție comună a drogurilor, ci mai multe definiții care sunt bazate pe criterii de
ordin social și psihologic în detrimentul celor de ordin medical. „Există multe modalități de
definire a problemelor legate de droguri, dar în cele din urmă persoana în cauză trebuie să decidă
dacă are sau nu o astfel de problemă. Din perspectivă istorică, în definirea problemelor legate de
droguri au fost utilizate două abordări diferite. Prima are în vedere cantitatea de droguri
consumate de o anumită persoană și intervalul de timp sau ceea ce unii cercetători și terapeuți

13
numesc niveluri și pattenuri ale consumului. A doua abordare a definirii unei probleme legate de
droguri variază analiza consecințelor utilizării drogurilor” (Blume, 2011, p.26).

III. 2. CLASIFICAREA SUBSTANȚELOR

Sistemul de clasificare ordonează vasta diversitate de substanțe care acționează asupra

unui organ care are atât de multe funcții cum este creierul. Deși există sistem de
clasificare cu baze științifice, este bine să recunoaștem cu uimire, că uneori, unele
substanțe chimice se joacă cu realitatea din jurul nostru și cu trăirile noaste interioare în
moduri extraordinere. (Griffith,2006, pp.13-14)

Tipologia și clasificarea drogurilor se realizează pe diferite criterii, (Rădoi,2011, p.9) în

funcție de domeniul în care este abordată problema. Cea mai utilizată clasificare a
drogurilor este cea în funcție de acceptabilitatea socială, astfel existând droguri legale și
droguri iliegale.

În practică și în literatura de specialitate există foarte multe metode de clasificare ale

drogurilor, cele mai cunoscute criterii sunt:

 După efectul produs asupra sitemului nervos central;

 După originea lor;
 După regimul juridic al substanțelor;
 După dependența generată;

Un criteriu de clasificare ale drogurilor are în vedere efectele pe care drogul îl aduce la nivel
comportamental. În conformitate cu acest criteriu există șapte categorii de substanțe:
antidepresive, sedative (depresive), anxiolitice, neuroleptice (antipsihotice și tranchilizante
majore), narcotice-analgezice (analgezice euforizante), sedative și halucinogene
(psihedelice).

Având în vedere acest criteriu Griffith recomandă ca fiind utilă pentru cei ce studiază
drogurile următoarea clasificare: sedative(pastilele sub formă de barbiturice, alcool,
tranchilizante slabe, gazele anestezice și alte substanțe volatile), stimulente (cofeina,
amfetamina și cocaina), opiacee (opiul), halucinogene (mescalina și LSD-ul) și droguri cu
acțiuni multiple (nicotina- sedativ și stimulent, canabisul- sedativ și halucinogen, ecstasy-
stimulent și halucinogen). (Griffith, 2006, pp.12-13)

14
Acest criteriu este aplicat și în practică de către organele ONU, fiind preluat și de
Organizația Internațională de Poliție Criminală- Interpol. Având în vedere acest criteriu,
drogurile se clasifică după cum urmează (Bercheșan, Pletea, 1998, p.64):

 Substanțe psihoanaleptice sau stimulente , acestea accelerează sistemul nervos

central. Din această categorie sunt: crack-ul, khat-ul, frunzele arbustului de cocă,
amfetaminele, anorexigenele, psihostimulenții.
 Substanțele depresoare sau psiholeptice, acestea încetinesc activitatea sistemului
nervos central, având efecte analgezice și sedative. Principalele substanțe care fac
parte din această categorie sunt: opiul și devianții săi ,heroina, morfina, morfinice de
sinteză, barbiturice, hipnotice și tranchilizante.
 Substanțe psihodisleptice sau perturbatoare (halucinogene), acestea au efect
perturbator asupra sistemului nervos central și provoacă alternări ale percepției
spațiale și temporare. În fapt ele, „deformează senzațiille și percepțiile celui care le
utilizează” (Drăgan, 2000, p.118). Din această categorie fac parte: LSD-ul, canabisul,
mescaline, etc.

III.3. Asocierea drogurilor cu alte substanțe psihoactive

Un pericol al toxicomaniei moderne este combinația altor droguri cu alcoolul, astfel

ajungându-se la politoxicomanie cu suprapunerea efectelor toxice. De asemenea, apare
trecere de la un drog la altul, apoi revenirea la primul, acest fenomen fiind numit
„toxicomanie încrucișată”. (Rășcanu, 2008, p.36)

Studiul „Folosirea drogurilor de către consumatorii pătimași ai alcoolului” în care E. Tsuang,

J. W. Shapiro, Tl. Smith și M. Schuckit pornesc de la ipoteza că „mulți oameni care folosesc
alcoolul, utilizează și alte droguri. Cu toate acestea nu se cunosc foarte multe lucruri privind
relația dintre folosirea drogurilor în trecut (nu neapărat dependență) și progresele privind viitorul
tratament” (Tsuang, Shapiro, Smith, Schuckit, 1994, p.483). Acest studiu a avut drept scop
determinarea ratelor de utilizare a drogurilor în rându consumatorilor de alcool. Rezultatele
studiului au fost: persoanele alcoolice care, în trecut, au folosit somnifere sau alte substanțe
au șanse mari să reia consumul spre deosebire de cei care nu au consumat alte substanțe.

Abuzul sau dependența de substanțe psihoactive implică de obicei administrarea mai multor
substanțe simultan sau succesiv. De exemplu, unii dependenți de cocaină mai consumă în

15
mod succesiv sau simultan alcool, opiacee sau anxiolitice penru evitarea simptomelor de
anxietate.

Capitolul IV. Cauzele consumului de droguri

Lupta împotriva abuzului de droguri întâmpină foarte mari dificultăți, cea mai mare fiind
identificarea cauzelor care stau la baza consumului (Rășcanu, 2008, p.39).

Cu privire la motivele pentru care tinerii consumă droguri, Ruxandra Rășcanu afirmă:
„motivele pentru care unele persoane se simt atrase de droguri sunt extrem de diferite și greu de
explicat, ceea ce pare ușor de acceptat este faptul că ele reprezintă un pericol major pentru
organism, o adevărată capcană atât pentru cei avizați, dar mai ales pentru cei neinformați”
(Rășcanu, 2008, p.11).

Motivul pentru care tinerii utilizează drogurile este de a redobândi starea de euforie, în
principal, dar pot administra și pentru a evita disconfortul. Un motiv nou ar mai putea fi și
teama de efectele negative produse de abstinență. (Rădulescu, Dâmboeanu, 2006, p.34).

În urma unor studii efectuate pe adolescenți, Ruxandra Rășcanu (2008, p.26) a descoperit
cauzele interne și cele externe ale consumului de droguri. Așadar, cauzele interne ar fi:
tentația, curiozitatea, dorința de senzații tari, „fructul oprit”, lipsa maturității și a
responsabilității, necazurile, disperarea, problemele personale, singurătatea, lipsa unor
preocupări interesante, teribilismul sau nevoia de a ieși în evidență. De asemenea, cauzele
externe sunt: influența nefastă a anturajului, a grupului de prieteni „dubioși”, nivelul
educațional și cultural redus, climatul familial nefavorabil, lipsa informațiilor sau informații
denaturate cu privire la droguri, imitarea modelelor din filme, reviste sau ziare.

Cele mai importante cauze ale consumului de alcool, după părerea mea sunt: adolescența,
grupul de prieteni și familia.

IV.1.Influența atitudinilor asupra problemelor legate de droguri

Consumul de droguri asociat cu anumite atitudini pot influența modificarea

comportamentului, acest lucru fiind un motiv de îngrijorare. Această atitudine poate fi
convingerea că utilizarea drogurilor poate fi acceptată în scopul de a face față problemelor
existențiale ale vieții. Consumul de droguri poate reprezenta o modalitate de evitare a
problemelor, dar nu le pot rezolva. De asemenea, adolescenții au impresia că drogurile pot

16
compensa lipsurile din viața lor, indiferent de tipul acestora, deoarece drogurile le oferă
senzația de plăcere, relaxare și alte efecte pozitive. Aceste efecte sunt de scurtă durată, de
aceea după trecerea efectelor adolescentul revine la starea inițială și redevine conștient de
lipsurile pe care le are. Încercarea de dezvoltare și perfecționare a sinelui poate umple
anumite goluri pe termen îndelungat în comparație cu consumul de droguri. (Blume, 2011,
p.116).

Tentativa de automedicație poate fi problematică deoarece pot provoca patternuri

comportamentale de utilizare a drogurilor. Convingerile că automedicația este o modalitate
eficientă de a trata unele simptome puternice chiar dacă dovezile contrazic efectele
automedicației. De obicei, substanțele psihoactive administrate prin automedicație pot
cauza alte probleme care la rândul lor pot complica tulburările și simptomele avute inițial.

Atitudinile privind puterea anumitor droguri (așteptări și mituri pozitive legate de droguri)
cauzează probleme în rândul adolescenților. Miturile pozitive sugerează că drogurile au
capacitatea de a face o persoană să fie mai sociabilă și mai plăcută, mai capabilă din punct
de vedere intelectual, mai puternică din punct de vedere fizic, mai atractivă și mai energică.

Membrii familiei și prietenii pot avea de asemena reacții problematice față de persoana
consumatoare. Cele mai puternice reacții sunt cele care influențează modul în care membrii
familiei se comportă cu membrul care consumă droguri.

Există cazuri în care specialiștii au atitudini problematice iar acestea afectează procesul
terapeutic. O atitudine problematică din partea unui specialist constă în părerea acestuia
despre persoana care utilizează droguri. De obicei, acesta poate considera că persoana care
are probleme cu drogurile este naivă, needucată sau mai puțin avizată în orice aspect al
vieții sale și la problema sa legată de droguri. Miller și Rollnick (2002) afirmă în
Motivational Interviewing că clientul este expertul cu privire la persoana sa și că specialiști
ar avea de învățat dacă ar accepta acest lucru. O altă atitudine problematică a specialiștilor
este de asemenea faptul că aceștia consideră că adolescenții consumatori trebuie tratați exact
la fel ca adulții consumatori, deși studiile arată că abuzul de substanțe la adolescenți este
diferit de abuzul în cazul persoanelor mature.

Ideea de a trata toate problemele legate de droguri în mod simular este o altă atitudine
problematică a specialiștilor deoarece aceștia se limitează la o abordare standardizată și nu

17
pot creea strategii individualizate, creative prin care să poate ajuta clientul (Blume, 2011,
pp.116-120).

Cauzele principale ale consumului de droguri sunt adolescența, grupul de prieteni și familia, de
la acestea derivând și restul cauzelor. Cunoașterea cauzelor care conduc la apariția problemelor
legate de droguri este foarte importantă, deoarece dacă se cunosc cauzele există șansa să putem
ajuta persoana să rezolve aceste probleme. În general, persoanele încep să consume droguri
deoarece chiar și pentru o perioadă scurtă de timp au sentimentul că toate problemele s-au
rezolvat.

IV.2. Factori determinanți ai consumului de droguri- modelul biopshiosocial

Un model legat de consumul de droguri este modelul biopsihosocial (Blume, 2011, pp.49-
50), conform căruia problemele legate de droguri au cauze multiple. Principalele cauze par
să fie fundamentate pe anumite procese biologice, deoarece acestea combinate cu adicția au
avut parte de multă atenție din partea mass-media. Drogurile psihoactive au influențat
procesele neurochimice, astfel stimulând centrii plăcerii din creier, aceasta fiind explicația
pentru care problemele legate de droguri au fundamente biologice. Cercetătorii încearcă să
identifice posibilele conexiuni genetice care pot crește predispoziția unei persoane de a
avea probleme cu drogurile. De asemenea, problemele legate de droguri pot fi cauzate și de
factori sociali/ de mediu și psihologici, acești factori perpetuează aceste probleme. Acest
model este denumit de către cercetători modelul biopsihosocial pentru că atât factorii
biologici, sociali cât și cei psihologici ajută la înțelegerea ți tratarea problemelor legate de
droguri. Deseori, factorii psihologici sunt asociați cu variabilele personale, cum ar fi modul
în care o persoană gândește, se comportă sau se simte. De asemenea, factorii sociali sunt
aliniate cu interacțiunile personale, dar pot fi asociați și cu factorii de mediu. Pentru
înțelegerea evoluției și perpetuarea problemelor legate de droguri, factorii psihologici și
sociali sunt foarte importanți, deoarece asupra acestor aspecte se poate interveni.

Utilizarea substanțelor combinate este obișnuită pentru mulți tineri, dar există dovezi
conform cărora patternurile consumului combinat este mai distructiv decât patternurile
consumului obișnuit.

Modelul biopsihosocial al problemelor legate de droguri.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) prezintă un model, schematic al factorilor care

cresc riscul de consum și care duc la dependență. Modelul prezentat de Kaplan și
colaboratorii săi (1995), preluat și de Blume (2011, pp. 50-70), consideră că dependența de
droguri este un proces la care participă mai mulți factori care influențează comportamentul

18
de consum și însuși decizia de a consuma un anumit drog. Conform autorilor americani,
persoanele dependente de același tip de drog, nu au parte de aceleași efecte și nici nu sunt
motivate de aceeași factori, deoarece în anumite stadii ale procesului unii factori pot fi mai
puțini importanți.

În cazul unor anumite droguri, consumul determină anumite procese biologice care sunt
asociate cu toleranța și dependența fizică. Toleranța poate reduce treptat unele efecte ale
drogului, astfel este necesară creșterea dozei ceea ce poate accelera apariția dependenței
fizice.

Schema prezintă lanțul consecințelor inițiale ale deciziei de a consuma dubstanțe

psihoactive. Cercetătorii au identificat în cadrul proceselor biologice, sociale și psihologice
factori care amplifică riscul confruntării cu dependența și consumul de droguri. Factorii
identificați sunt clasificați astfel: de mediu, biologici, comportamentali, emoționali și
cognitivi având în vedere faptul că aceștia pot interacționa (Blume, 2011, pp.50-70).

Schemă preluată de la Blume (2011, p.50)

19
CAPITOLUL V- Metodologia cercetării

V.1. Scopul cercetării

Scopul lucrării este de a analiza situația actuală în ceea ce privește consumul de substanțe
legale/ilegale în rândul tinerilor

V.2. Obiectivele cercetării

1. Identificarea cauzelor pentru care persoanele consumă alcool și droguri;

2. Identificarea vârstei la care începe consumul de droguri;
3. Identificarea celor mai consumate droguri;
4. Identificarea efectelor pe care le au drogurile asupra organismului;
5. Identificarea efectelor pe care le au drogurile în combinație cu alcoolul;

V.3. Ipotezele lucrări

1. Dacă tineri devin mai maturi și au alte responsabilității, atunci cresc șansele să renunțe la
consumul de substanțe legale cât și ilegale.
2. Dacă adolescentul se află printer consumatorii de substanțe legale și ilegale și există o mai
mare disponibilitate a substanțelor legale/ ilegale, atunci crește șansa ca acesta să devină
consumator.
3. Factorii de risc vor fi diminuați prin conștientizarea consecințelor sau a factorilor de
protecție.

V.4. Metodologia cercetării

Pentru a realiza lucrarea am folosit documentarea, astfel cu ajutorul acesteia am aflat

informații despre consumul și dependența de droguri și alcool, informații care sunt surprinse
în partea teoretică a lucrării. Documentarea a fost realizată prin consultarea unor cărți de
specialitate din domeniul drogurilor, a revistelor de specialitate, documente naționale și
internaționale și statistici din domeniul drogurilor și a site-urilor web de specialitate.
Conform cu Vasile Miftode, elaborarea bibliografiei este condiționată de procesul
cunoașterii domeniului. Pentru constituirea bibliografiei există două procedee, procedeul
empiric și procedeul sistematic. Procedeul empiric este utilizat în cazul în care cercetătorul

20
își stabilește singur sursele bibliografie, iar în cazul procedeului sistematic, bibliografia este
stabilită de către centrele specializate (Vasile Miftode,2003, p.133). În realizarea
bibliografiei, eu am utilizat procedeul empiric, deoarece ca și surse bibliografice am folosit
materialele pe care le-am considerat eu relevante pentru tema aleasă.
În conformitate cu Miftode Vasile, în analiză, prin tehnica documentării decoperim două
tipuri ale volumului de informații și anume date privind conștiința socială și date privind
existența socială. Consider că prin realizarea lucrării am atins ambele tipuri deoarece am
studiat materiale care prezintă existența socială al fenomenului, precum și amploarea pe
care o ia consumul, mai ales în rândul tinerilor, dar și materialele care au în vedere
conștiința socială a consumului și dependenței de droguri și alcool. Pentru aceasta am
studiat legislația din domeniu, rapoarte naționale și internaționale, Strategia Națională
Antidrog și alte articole din domeniu.
Bibliografia a fost realizată după următoarea schemă:

Schemă preluată de la Miftode (2003, p.134).

Interviul semi-structurat- argumentarea utilizării

Potrivit lui Chelcea Septimiu, termenul „interviu” provine din limba engleză, interview-
întrevedere, întâlnire, și este o metodă utilizată în științele socio-umane (Chelcea
Septimiu,2001, p.262).
În literatura de specialitate, interviul este definit ca fiind „o tehnică de obținere, prin
întrebări și răspunsuri a informațiilor verbale de la indivizi în vederea verificării ipotezelor
sau pentru descrierea unui anumit fenomen studiat” (Chelcea, 2001, p.267).

21
Am ales interviul semi-structurat pentru realizarea acestei cercetări, deoarece am considerat
că acesta mă va ajuta să obțin informații care îmi vor confirma sau infirma ipotezele
propuse pentru această cercetare. Prin interviul semi-structurat am putut acorda o atenție
mai mare părerilor persoanelor intervievate și am putut avea atât eu cât și intervievați
libertatea de a ne exprima. Am încercat să centrez conversația pe experiențele persoanelor
intervievate și anume consumul și dependența de droguri și alcool. Elaborarea ghidului de
interviu a fost focalizat pe experiența celor intervievați în situația consumului și dependenței
de droguri și alcool.
Prin metodele calitative (interviu semi-structurat) am obținut informații despre factorii care
duc la consum, despre stările pe care drogurile le oferă, despre ce înseamnă dependența,
părerea unui consumator despre droguri și alcool, dar și părerea unui specialist cu privire la
această temă.
În concluzie, am utilizat interviul semi-structurat pentru că, acesta „ conduce la descoperirea
unor noi direcții de intervenție și la rafinarea concluziilor”(Cojocaru Ș., 2010, p.138). Înainte
de a încheia argumentarea folosirii metodei calitative,aș vrea să prezint avantajele și
dezavantajele utilizării acestuia. Avantajele interviului semi-structurat sunt: flexibilitatea, prin
intermediul acesteia am putut primi răspunsuri exacte la întrebările adresate; posibilitatea de a
avea o rată mare de răspunsuri, de la persoanele care se pot exprima mai bine oral decât în
scris; de asemenea, am avut posibilitatea de observa comportamentele non-verbale ale
persoanelor intervievate, ceea ce a sporit calitatea informațiilor; posibilitatea de a asigura
controlul asupra succesiuni întrebărilor,acest lucru sporind curatețea răspunsurilor. Prin
utilizarea acestei medode am avut parte de răspunsuri spontane la toate întrebările, cu ajutorul
acestora am obținut informații pentru testarea ipotezei. (Chelcea S., 2001, p.271) Limitele
metodei calitative sunt: necesitatea mare de timp pentru a intervieva fiecare persoană, dar și
pentru realizarea ghidului de interviu, dar și necesitatea timpului de a identifica persoanele
incluse în eșantion, pentru obținerea acordului și desfășurarea convorbirii. De asemenea, altă
limită a utilizării interviului sunt inconvenientele care pot apărea din cauza faptului că
persoanelor intervievate li se cere să răspundă la întrebări indiferent de gradul de obosealăsau
de dispoziția pe care aceștia o au. În cadrul interviului, interesul din partea persoanei
intervievate poate scădea din cauza oboseli.(Chelcea, 2001, p.291).
Lotul de studiu
În ceea ce privește criteriile după care am ales subiecții acestei cercetări, lucrurile sunt destul
de simple în cazul specialiștilor. Criteriul de ghidaj a fost ca aceștia să lucreze în domeniul

22
substanțelor ilegale/legale, iar în cazul tinerilor, aceștia au fost aleși în funcție de
disponibilitatea fiecăruia.
Astfel, grupul țintă este format dintr-un specialist în domeniu și 4 consumatori.

V.5. Rezultatele cercetării. Analiză și interpretare

Având în vedere scopul și obiectivele cercetării pe care o realizez, mi-am propus să aflu, ce
este un drog din perspectiva unui specialist, dar și a unui consumator, cauzele consumului de
droguri și alcool dar și efectele pe care drogurile le au asupra organismului.
Pentru realizarea lucrării, am delimitat câteva arii tenmatice pe care le-am avut în vedere în
ceea ce privește elaborarea ghidului de interviu, cât și în analiza și interpretarea datelor pe
care le-am strâns în urma aplicării interviurilor.
Specificăm că interviul cu specialistul s-a desfășurat la fundația la care își desfășoară acesta
activitatea. Iar interviurile cu consumatorii s-au desfășurat în mai multe locații. Un interviu s-
a desfășurat la locul de muncă unde îmi prestez eu activitatea, iar celelalte interviuri fie s-au
desfășurat acasă la persoana intervievată fie la domiciliul colegelor mele, iar un interviu s-a
desfășurat la locul de muncă al celui intervievat (acesta lucra într-un local pe post de barman,
interviul desfășurându-se după încheierea programului acestuia de muncă). Interviurile au fost
scrise, nu înregistrate, atât consumatori cât și specialistul insistând să nu fie înregistrați.
1) Identificarea părerilor despre amploarea consumul de droguri
La întrebarea, ce părere aveți despre consumul de droguri, răspunsul specialistului a fost:
Există un număr foarte mare de tineri dispuși să înceapă să consume droguri, dar există și un
număr foarte mare de dependenți. Pe primul loc în topul substanțelor care dau dependență este
alcoolul, iar în imediata apropiere, etnobotanicele. De obicei, tineii consideră că consumul
este doar de distracție, dar de obicei nici nu-și dau seama când devin dependenți.

Consumatorii intervievați au afirmat că pentru ei este ceva normal. Aceștia consideră că se

face prea mare tragedie doar pentru că unii oameni consumă droguri pentru a se distra. Dacă
nu se ajunge la abuz, nu este nimic greșit.

2) Identificarea cauzelor care duc la consumul de droguri .

Pentru prima temă stabilită, consumatori au afirmat că ei au început să consume droguri din
cauza plictiselii, a curiozității și a influenței anturajului. Specialistul, consideră că, oamenii
încep să consume droguri din cauza problemelor familiale, din curiozitate și din cauza
anturajului.
La întrebarea, de ce încep oamenii să consume droguri, specialistul intervievat a răspuns:

23
„Cei mai mulți oameni încep să consume din cauza problemelor familiale, personale și
emoționale, din curiozitate și din cauza anturajului. De obicei oamenii au dificultăți de a se
regla emoțional, îi lipsește conectarea emoțională și chiar modul în care a fost crescut poate
crea o imagine negativă despre sine. Dacă eu am probleme în familie și sunt nefericit și trist
și consum un anumit drog și acesta mă face fericit, automat voi mai căuta acea stare. Orice
problemă voi avea sau de câte ori voi fi trist voi merge tot timpul la droguri pentru că acesta
mă face fericit.”
La întrebarea „De ce ai început să consumi droguri?”, consumatorii intervievați au răspuns
următoarele:
„ Eu am început să consum droguri din cauza anturajului, dar si firea mea curioasă, dornică
mereu să încerc lucruri noi a contribuit. M-au chemat prietenii în parc să mai stăm de vorbă
că ne plictiseam și unul dintre ei avea un pai, și cum toți din grup au fumat, am fumat și eu.
Bine, nu am tras mult 3-4 fumuri, dar a avut un efect destul de puternic pentru că am dat trei
ture de parc râzând. Îmi amintesc și acum că era seara Învierii. Acum consum doar când
sunt la petreceri, rar se întâmplă să-mi fac un pai când sunt singură. Dar cum toți prieteni
mei consumă, atunci când ies, nu există dată în care să nu consum, pentru că cel puțin unul
din ei trebuie să aibă ceva la el.”
„Prima oară cred, am fumat iarbă (marijuana). Am încercat din plictiseală, pentru că nu
aveam ce să fac când ieșeam prin oraș și cum ceilalți fumau am început și eu.”
„Prima oară am încercat etnobotanicele la 14 ani, în baia școlii la care învățam cu câțiva
colegi, ulterior pe la aproximativ 15-16 ani am început să consum alcool. Mi-a fost rău după
experiența din baia școli și mi-am zis că nu voi mai încerca, dar anturajul a avut mai multă
influență asupra mea decât eu însumi. ”
„Am început să experimentez cu substanțele psihoactive la vârsta de 19 ani, adică în primul
an de facultate. După am plecat în Anglia și am avut mai multă libertate pentru a
experimenta. Am început să consum droguri din cauza persoanelor din jurul meu și din
cauza plictiselii. Am făcut un an de facultate în Anglia, iar acolo tinerii sunt mult mai
deschiși atunci când vine vorba de consumul acestor substanțe. Grupul întotdeauna a avut o
influență mare asupra mea. ”
Se constată din răspunsurile specialistului, dar și a consumatorilor că, cauzele principale ale
consumului de doguri sunt curiozitatea, plictiseala și anturajul.
3) A treia dimensiune urmărește să identifice media vârstei la care încep tinerii
consumul de droguri.

24
În urma întrebărilor, răspunsurile specialistului și a consumatorilor se aproximează la
perioada adolescenței.
La întrebarea, la ce vârstă încep tinerii/ copii să consume droguri, specialistul a răspuns:
„ Avem copii care au vârsta de 11 ani și 6 luni și sunt în asistența noastră pentru problemele
legate de consum. Dar ca o medie generală, vârsta de 14 ani este cea la care tinerii încep să
consume”
La întrebarea, „La ce vârstă ai început să consumi droguri”, consumatorii au răspuns:
„Păi, eu prima oară am fumat etnobotanice, la 14 ani, deci acum 8 ani am început această
aventură.”
„Prima oară cred că a fost pe la 16 ani,când am fumat iarbă.”
„Prima oară am încercat etnobotanicele la 14 ani, în baia școlii la care învățam cu câțiva
colegi, ulterior pe la aproximativ 15-16 ani am început să consum alcool.”
„La 19 am făcut cunoștință cu drogurile”
În ceea ce privește debutul în lumea drogurilor, disponibilitatea lor de pe piață, anturajul și
curiozitatea ajung să distrugă tânăra generație. În legătură cu debutul prematur al
consumului de droguri, am întrebat specialistul, dacă vârsta are vreo legătură cu efectele pe
care drogurile le au asupra organismului. Răspunsul specialistului a fost: „Cu cât debutul în
consumul drogurilor este mai timpuriu cu atât imunitatea, sistemul endocrin și organismul
nostru foarte fragile. Deci consecințele pe termen lung sunt mai grave la un copil de 13-14
ani decât la un tânăr cu vârsta de peste 25 de ani. De cele mai multe ori, vârsta este un
factor de risc, pe lângă efectele substanțelor și efectele sociale care apar.
Observând că vârsta debutului în consumul de droguri este perioada adolescenței, am
considerat necesar să întreb specialistul despre rolul pe care îl are familia în viața
adolescentului și dacă aceasta ar putea să oprească consumul.
La această întrebare, specialistul a răspuns: „Adolescența este o perioadă de confuzie
valorică, iar în această perioadă copilul adoptă anumite comportamente pe care el le
consideră corecte. La această vârstă, adolescentul se îndepărtează de părinți și se apropie
mai mult de prieteni, de anturaj, din dorința de afirmare și începe să copieze comportamente
ale acestora. Este foarte important ca părinții să adopte o bază prin care să acorde mai multă
atenție adolescentului. De aceea, părinții trebuie să cunoască grupul de prieteni ai
adolescentului și să vorbească deschis cu acesta despre consumul de droguri și despre ceea
ce i se poate întâmpla dacă intră într-un anturaj greșit. De multe ori chiar familia este un
factor de risc pentru consum, deoarece dacă copii se simt neglijați, neiubiți, aceștia își pot

25
îneca amarul în droguri. Rolul familiei este foarte important, de aceea în familiile unite, în
care copii sunt apreciați și iubiți incidența consumului de droguri este foarte scăzută”
Consumatorii intervievați au afirmat că părinții lor nu știu că aceștia sunt consumatori de
droguri,
4) Identificarea celor mai consumate droguri.
La a treia temă stabilită, vreau să identific care sunt cele mai consumate droguri în
România. În urma întrebărilor adresate intervievaților, a rezultat că, canabisul,
etnobotanicele, amfetaminele, ecstasy, cocaina, sunt cele mai consumate, mai ales la
petreceri, în cluburi sau la festivale.
La întrebarea, „Care sunt cele mai consumate droguri în România”, specialistul a răspuns:
„Cel mai consumat drog este canabisul, încă nu avem probleme foarte grave cu drogurile
injectabile. Cel mai consumat drog, atât la nivelul adolescenței cât și la nivelul adulților este
canabisul. Dar la petreceri sau în cluburi se consumă foarte multe alte tipuri de droguri, ca
de exemplu, cocaina, ecstasy, etnobotanice, amfetamina, în marea majoritatea, drogurile
sunt combinate cu alcoolul, pentru a putea să se simtă mai energici.”
La întrebarea, Ce droguri ați consumat până acum, consumatorii au răspuns următoarele:
„ Am început cu etnobotanicele, după am început să înțeleg cum stă treaba cu ele și să pot
face diferența între iarbă și etnobotanice, și de atunci fumez doar iarbă. Apoi la petreceri am
început să iau și cocaină, ketamină, MD, speed, ecstasy, ciuperci halucinogene, mefedronă,
baloane.”
„Am început cu marijuana, apoi am început cu categoria prafurilor, mefedronă, amfetamină,
cocaină,etnobotanice, ciuperci halucinogene, baloane, cam atât, cred.”
„Am încercat de toate, numai halucinogene nu, dar vreau să încerc. Ți-am zis și în seara
accidentului am tras cocaină și am băut până dimineață”
„Am consumat droguri din toate categoriile stimulative, halucinogene și depresive. LSD,
DMT, Speed, cocaină, ketamină, marijuana, hașiș, xanax, ecstasy și MDAM.
De asemenea, am adresat și întrebarea cât de des consumi droguri, iar răspunsurile
consumatorilor au fost:
„. Chiar și acum consum doar când sunt la petreceri, rar se întâmplă să-mi fac un pai când
sunt singură. Acum sunt în punctul în care nu dau bani pe droguri, dacă mi se oferă, iau,
dacă nu, nu. Dar cum toți prieteni mei consumă, atunci când ies, nu există dată în care să nu
consum, pentru că cel puțin unul din ei trebuie să aibă ceva la el.”
„Depinde. Iarbă fumez zilnic de aproximativ 5 ani, iar profuri și boabe mai rar acum pentru
că m-am operat de curând la nas, mai iau dar rar, o dată la 2-3 luni.”

26
„Alcool consum destul de des, droguri mai puțin după accident și după tot ceea ce s-a
întâmplat.”
„O dată la câteva luni sau chiar mai puțin, am trecut de perioada în care experimentam.
Acum o fac doar la petreceri sau cu prietenii.”
La întrebarea „De unde vă procurați drogurile? ”, consumatori au evitat să răspundă.
Se poate observa din răspunsurile consumatorilor, că aceștia consumă droguri în compania
prietenilor sau a anturajului deci putem deduce de aici că aceștia ăși procură drogurile prin
intermediul anturajelor.
5) Identificarea efectelor pe care le au drogurile asupra psihicului și fizicului.
A patra dimensiune pe care am urmărit-o în demersul cercetării constă în determinarea
efectelor pe care le au drogurile asupra consumatorilor.
La întrebarea, care sunt efectele drogurilor asupra fizicului și psihicului, specialistul mi-a
răspuns următoarele:
„ Atunci când consumăm droguri, creierul nostru este păcălit, astfel noi simțim plăcere
intensă, relaxare sau diminuarea durerilor, deoarece, creierul produce în exces dopamină și
endorfină. Creierul nostru produce în mod normal cantități suficiente de endorfine și
dopamină, astfel încât, plăcerea pe care o simțim nu creează dependență. Pe termen scurt,
creierul poate recupera o parte din substanțele necesare pentru a funcționa normal, însă
abuzul pe termen lung perturbă activitatea creierului aproape iremediabil. Cele mai grave
consecințe ale consumului pe termen lung sunt tulburările de personalitate, psihozele ș i
delirium.”
La întrebarea ce simți atunci când ești sub influența drogurilor?
„Îți dă un foarte mare chef de viață și ești foarte vorbăreț. Când ești sub influența cocainei
ești prieten cu toată lumea. Și chiar dacă ai foarte multă energie, în comparație cu alte
droguri, poți să mănânci și să dormi chiar dacă ești sub influența ei.”
„Păi, speed-ul. Când ești sub influența lui nu dormi, nu mănânci. La o petrecere am tras o
noapte întreagă și 2 zile nu am putut nici să dorm nici să mănânc.”
„Eu de fiecare dată vomit. Corpul mă atenționează că nu sunt bune și le elimină, dar prin
clasa a XI-a, era perioada simulărilor. Se dădeau simulări, luni, miercuri și joi, iar celelalte
zile erai liber. În ziua de marți, eram atât de plictisit, avem o cioată (etnobotanice) rămasă
de pe afară, am mers la baie, am fumat la geam. După patru fumuri, m-am dus la chivetă, m-
am spălat pe față și mi-am dat cu apă pe cap, iar atunci am căzut în fund și nu mă mai
puteam ridica. M-am panicat, amețeam, mi s-a făcut rău, și-mi era rău, și rău, și rău, mă
rugam la Dumnezeu să-mi treacă pentru că am zis că mor.”

27
Din răspunsurile obținute, observăm că deși pe moment, ne simțim foarte bine și suntem
fericiți, când consumăm ne facem rău singuri.
6) Identificarea efectelor pe care le au drogurile în combinație cu alcoolul asupra
consumatorului.
În marea majoritate a cazurilor, tinerii combină drogurile cu alcoolul. Prin această temă
urmăresc să aflu efectele pe care le are această combinație asupra consumatorului.
La întrebarea, ce se întâmplă atunci când combini drogurile cu alcoolul, specialistul a
răspuns:
„ Orice consumator de droguri ajunge în punctul în care combină substanțele. Combinația
dintre alcool și orice alt tip de drog este foarte periculoasă. În acest proces se suprapun
efectele toxice ale ambelor substanțe, astfel încât se ajunge la politoxicomanie.”
La întrebarea, ce simți când combini alcoolul cu anumite substanțe, consumatorii au
răspuns:
„Cam de fiecare dată le-am combinat. În cazul cocainei și a speed-ului, acestea anulează
efectele alcoolului atunci când sunt consumate. Poți să bei cât vrei că nu simți efectele
alcoolului până nu se duc efectele drogurilor.”
„Păi, depinde. Atunci când fumez iarbă și beau, mă simt relaxat, euforic, în sensul bun. Mă
menține lucid. Când combin ketamina cu alcolul, mă moleșesc de zici că am băut 6 beri
odată. Când combin cocaina, mă pot concentra mai ușor, pot gândi la rece toate problemele,
pe mine această combinație ma ajutat și să învăț mai ușor. Speed-ul mă ține treaz și boaba
îmi dă foarte multă energie.”
„În aceea noapte am fost la o petrecere organizată de un prieten acasă unde băusem toată
noaptea și consumasem și cocaină. Spre dimineață o prietenă a insistat să o duc acasă. În
mașină eram eu, în dreapta lângă mine fata și încă 3 prieteni în spate. Din cauza adrenalinei
conduceam cu 200 km/h și am pierdut controlul mașinii și am avariat 3 mașini și astfel și
prietenii mei au fost răniți”

„Nu, în general este mult mai periculos din câte știu să combini alcoolul cu alte substanțe,
singura excepție pe care am făcut-o este alcoolul cu marijuana. Este un efect mai accentuat
al drogului, de exemplu, în cazul meu, m-am îmbătat mai repede când eram fumat sau
uneori îmi accentua starea de moleșeală/somnolență. Deși, nu pot spune că m-am simțit atât
de bine întotdeauna când le-am combinat, mi s-a făcut destul de rău, dar mi-am revenit după
vreo 2 ore. În acele două ore mi s-a zis că priveam în gol și îmi aduc aminte că mi-a fost atât
de rău încât am vomitat și nu aveam energie nici măcar să dorm.”

7) Identificarea cauzelor dependenței de droguri

28
La întrebarea ce este dependența de droguri și care sunt cauzele acesteia, specialistul a
răspuns: „Este un ansamblu de factură fiziologică, comportamentală sau cognitivă, în care
utilizarea de substanțe psihoactive devine principala prioritate. Dependența se manifestă
prin dorința abuzivă de a consuma substanțe. Cauzele dependenței sunt și cauzele
consumului. Pentru că nu poți deveni dependent dacă nu consumi. Cele mai frecvente cauze
sunt curiozitatea, mediul familial, anturajul, traumele din trecut cum am menționat anterior”
8) Identificarea simptomelor și a efectelor dependenței de droguri
La întrebarea, care sunt simptomele și efectele dependenței, specialistul a răspuns:„
Simptomele dependenței diferă în funcție de substanța consumată. În cazul sedativelor, cele
mai întâlnite simptome sunt, lipsa puterii de concentrare, modul de gândire este distorsionat,
agresivitate, somnolență, frisoane, comă sau uneori chiar moarte. În cazul stimulentelor,
simptomele cele mai frecvente sunt: Încrederea exagerată în sine, intensificarea
sentimentelor, creșterea energiei, insomnie, amețeli, transpirație, psihoză. La halucinogene
întâlnim, crizele de anxietate, creșterea sensibilității, halucinații,insomnie, creșterea ritmului
cardiac și al tensiunii, dezorientare. Iar în cazul dependenței de narcotice, confuzie, euforie
temporară, diminuarea durerii, lipsa coordonări, diminuarea reacțiilor și a funcțiilor
motorice.”
Am mai adresat consumatorilor următoarea întrebare: În timpul consulului v-ați confruntat
cu legea? În urma acestei întrebări am primit doar un răspuns afirmativ, restul au fost toate de
natură negativă.

„Păi, în seara accidentului aveam volumul alcoolemiei în sânge de 1,74. Pentru

comportamentul recalcitrant am fost arestat preventiv pentru 24 h. După o săptămână, la
proces, instanța a hotărât să fiu arestat la IPJ Iași . Am stat 55 de zile în arrest, 24 de zile la
IPJ, Iași și 31 de zile la Penitenciar. Pe parcursul proceselor mi s-au disjuns dosarele, astfel
încât am unul pentru conducere sub influența băuturilor alcoolice și unul pentru vătămare
corporală din culpă.”

În continuare l-am întrebat fiind în libertate, care sunt restricțiile primite pe perioada
proceselor, iar răspunsul acestuia a fost „mă aflu sub control judiciar, sunt controlat în fiecare
marți la ora 09.00 dimineața, de asemenea nu am voie să părăsesc județul Iași și nu am voie să
fiu prezent unde sunt petreceri sau se consumă băuturi alcoolice, nici la terasă, cluburi sau
restaurante. Și am proces o dată la 2 luni verificarea de măsură.”

După această discuție am ținut să-l întreb pe tânăr dacă după această experiență va renunța la
alcool și la droguri, răspunsul acestuia fiind ” la alcool nu am renunțat nici în această
perioadă, pe când la droguri, da, cel puțin până se vor termina toate procesele. Cu siguranță nu
voi mai conduce sub influența băuturilor alcoolice sau a substanțelor psihoactive, dar de
consumat o voi face în continuare. Mai am încă multe de încercat.”

29
Din discuțiile și frânturile de interviuri atât cu specialistul cât și cu consumatori putem să
afirmăm confirmarea celor trei ipoteze, acestea fiind:

1. Dacă tineri devin mai maturi și au alte responsabilității, atunci cresc șansele să renunțe la
consumul de substanțe legale cât și ilegale.

2. Dacă adolescentul se află printre consumatorii de substanțe legale și ilegale și există o mai
mare disponibilitate a substanțelor legale/ ilegale, atunci crește șansa ca acesta să devină
consumator.

3. Factorii de risc vor fi diminuați prin conștientizarea consecințelor sau a factorilor de

protecție.

Prin urmare, dacă tinerii se rup de anturajul problematic, dacă aceștia conștientizează
consecințele consumurilor de substanțe atât legale cât ilegale atunci factori de risc vor fi
diminuații și consumul de substanțe legale cât și ilegale se va diminua și el.

V.5. Concluzii

Am luat in considerare o gama variata de abordari a problemelor legate de droguri legale

sau ilegale, si am observat ca in societate apar mereu noi tensiuni ce sunt legate mai mult de
faptul ca societate nu face fata valurilor mari de consumatori de droguri, si nici problemelor
pe care acestea le creeaza. Pentru a rezolva aceasta problema nu este de ajuns sa spunem pur
si simplu " stop" sau sa limitam accesul la acestea, ci este un proces mult mai complex ce
implica sistemele de valori ale fiecarei persoana, despre calitatea vietii si despre ceea ce ne
poate oferi aceasta dincolo de consumul de droguri. Adevarata natura a problemei
consumului de droguri este cea a unei combinatii diferite de dileme, in care se stie ca
pericolele aduse de droguri devin cunoscute abia dupa aparitia si consumul lor.
Este de mentionat faptul ca, in ciuda eforturilor depuse de catre specialistii din acest
domeniu, aceasta va ramane o problema sociala deosebit de importanta deoarece isi va pune
mereu amprenta asupra populatiei vulnerabile, iar un prim factor important este preventia in
ceea ce priveste consumul de droguri, iar in ceea ce priveste acest aspect, este foarte greu sa
integrezi intr-un program social de asistenta un consumator de droguri, situatie ce pune in
dificultate specialistii.
Rezultatele din punct de vedere calitativ al studiului realizat reamintește faptul că procesul
de reintegrare a consumatorilor de droguri în general este unul foarte amplu și greoi, cu
riscuri ridicate de reîntoarcere la vechile obiceiuri, programul de reinserție socială și
profesională a persoanei care a consumat droguri trebuie să țină cont de mai multe

30
caracteristici ale individului, de gradul stimei de sine pe care acesta îl posedă, acestea fiind
imperios necesare privind șansa acestora de readaptare la mediul social, precum și
prevenirea recidivei. Mediul social și familial în care individul se află sub supraveghere, își
va pune bine amprenta pe personalitatea acestuia într-un mod remarcabil.
Cauzele identificate ce duc la motivația consumului de droguri sunt strict individuale, și
reprezintă nucleul deciziilor și faptelor, constituind un mecanism al forului intrinsec ce se
formează din nevoi, obiective, decizii și din corectarea activitatii de consum.
Prin cercetarea de față am vrut să evidențiez faptul că prevenirea și combaterea consumului
de droguri a preocupat de multi ani societatea și încă este preocupată de acest aspect, orice
societate este capabilă să aprecieze comportamentul membrilor partizani ai acesteia din
punct de vedere al conformării acestora la norme morale cât și juridice.
Am identificat faptul că, desi consumul de drouri este un fenomen social des întâlnit, trebuie
apreciat și analizat ca fiind act individual comis de către o persoană aptă din punct de
vedere moral într-o anumită situație concretă. Din cele analizate, am relatat faptul că
motivația care stă la baza consumului de droguri poate avea originea în familie, în grupul de
prieteni, la muncă sau chiar în mediul în care persoanele își petrec timpul liber, iar această
motivație poate fi sau nu conștientizată de către consumator. Dacă prezența motivelor
comportamentului de consumator sunt în acord cu limitele de acceptare socială, avem
garanția că subiectul se poate recupera din punct de vedere social.

V.6. Limite, puncte forte și direcții viitoare

Cercetarea de față a pornit din dorința/ curiozitatea de a afla mai multe informații despre
percepția tinerilor asupra consumului de substanțe lrgale cât și ilegale, printre care droguri și
alcool. „Factorii sociali, respectiv atitudinea socială, convingerile sociale, disponibilitatea
drogului, relația cu familia, presiunea socială, urbanizarea și șomajul influențează decizia de
consum a unor substanțe psihoactive: alcool, tutun, apoi mai târziu cocaină, herionă. Acești
factori sunt cei care vor determina continuarea consumului de substanțe psihoactive, pe lângă
cei biologici și cei psihologici” (Rășcanu, 2008, p.42).

Astfel, prin această cercetare ne-am propus să identificăm modul în care este perceput
consumul de substanțe legale/ilegale în viziunea tânărului. Să identificăm cauzele pentru care
tineri apelează de cele mai multe ori la consumul de substanțe ilegale. Pe lângă acestea am
mai dorit să identificăm rolul familiei în în viața consumatorului. Ne-am dorit să aflăm care
este gradul de conștientizare al tinerilor în privința consecințelor consumului de substanțe

31
ilegale asupra organismului și a unei eventuale dependențe. Și bineînțeles care sunt cele mai
consumate substanțe ilegale în România.

Principalul avantaj al acestei lucrări, este acela că aduce un aport literaturii de specialitate,
contribuind la aceasta. Astfel, prin această lucrare am putut identifica modul prin care tinerii
percep consumul de substanțe atât legale cât și ilegale, cât și gradul acestora de conștientizare
A consecințelor consumului de substanțe legale cât și ilegale asupra organismului și a unei
eventuale dependențe.

Deși această arie de cercetare este destul de abordată în acest domeniu, cât și în domeniile
conexe, nu putem să nu semnalăm împortanța acesteia în continuare.

Un alt punct forte al acestei cercetări este faptul că aceasta conduce la determinarea și
invitarea viitorilor cercetători spre a investiga mai în detaliu, modul în care sunt percepute
substanțele legale cât și ilegale de către tineri din socetatea curentă.

Având în vedere că orice studiu prezintă limite, nici acesta de față nu este lipsit. Prin urmare,
o limită a acestui studiu este dată de numarul relativ mic de interviuri. Pentru o validitate mai
consistentă ar fi fost indicat să existe mai multe interviuri.

O altă limită este dată de prezența unui singur interviu cu un singur specialist, astfel, ar fi fost
mult mai indicată prezența mai multor specialiști. Pe de altă parte, faptul că participanții la
această lucrare au fost majotitatea de gen masculin, ar putea fi o limită a acestei lucrări. Prin
urmare pe viitor propunem realizarea unei astfel de lucrări, controlând respectivele limite
menționate anterior.

Studiile viitoare care ar putea aborda o asemenea temă, ar putea realiza mai multe interviuri
atât din perspectiva consumatorilor cât și a specialiștilor. În ceea ce privește prezența
specialiștilor, studiile viitoare ar putea intervieva specialiști din mai multe domenii (poliție,
psihologie, psihiatrie, asistență socială etc.).

Viitoarele studii ar putea fi interesate de diferențele de gen și consumul de substanțe legale cât
și ilegale și ar putea realiza o comparație între percepțiile tinerilor și percepțiile adulților
privind consumul de substanțe legale cât și ilegale.

Sau o viitoare direcție de cercetare ar putea să investigheze Consecințele Sociale rezultate în

urma conduceri sub influența substanțelor legale/ilegale.

32
Bibliografie

1. Abraham, P., preluat de pe site-ul http://alegeviataana.ro/sepsinfo.htm, accesat pe 26

mai 2022;
2. Abraham, P., (2005). Capcana Drogurilor. București, Ed. Detectiv;
3. Anderson, P. (2006). Alcoolul în Europa. O problemă de sănătate publică. Preluat de
pe site-ul http://www.ox.ac.uk, accesat la 16 mai 2022;
4. Baconi, D., Bălălău, D., Abraham, P. (2008). Abuzul și toxidependența. Mecanisme,
manifestări, tratament, legislație, București, Ed., Militară.
5. Bandura, A., (1977). Social learning theory. Englewood Cliffs, New Jersey,
Prentice-Hall;
6. Bercheșan, V., Pletea, C.,(1998). Drogurile și traficanții de droguri, Pitești, Ed.
Paralela 45
7. Blume, A., (2011). Consumul și dependența de droguri. Ghid practic de evaluare,
diagnostic și tratament. Iași, Ed. Polirom;
8. Centru de Studii și Cercetări pentru Problemele Tineretului din cadrul Ministerului
Tineretului și Sportului (2001). Starea tineretului din România în 2001. București;
9. Cojocaru, Ș., (2010). Evaluarea programelor de asistență socială, Iași, Ed. Polirom;
10. Cojocaru, Ș., Cojocaru, D., Rădoi, M., Bunea, O., (2009), Prevalența consumului de
droguri în rândul studenților din Iași. Biroul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog
al centrului Diecezan Caritas Iași, Iași, Ed. Expert Project Iași;
11. Consumul de droguri și performanțele sportive. (2022, mai 17), preluat de pe site-ul
http://www.sfaturi medicale.ro/consumul-de-droguri-si-performantele-sportive.html;
12. Drăgan, J. (1994). Aproape totul descpre droguri. București, Ed. Militară;
13. Drăgan, J. (2000). Dicționar de droguri. București, Ed. Național;
14. D.S.M.-IV-TR (2003), Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale (ed.
A IV-a, text revizuit de Romila Aurel). (Trans. M. Popa, Ed., M., Stancu) București, Ed.
Asociația Psihiatrilor Liberi din România;
15. E.L. (2006, aprilie 7), Mulți copii primesc de la părinți prima țigară ți primul pahar
de băutură. Gândul, 12
16. Ellison, P., Appel, A., Jansky, D., Oldak, R. (2004, Februarie), Barriers to
Enrollment in Drug Abuse Treatment and Sugestions for Reducing Them: Opinions Of
Drug Ingecting Street Outreach Clients and Other System Stakeholders. American Journal
of Drugs and Alcohol Abuse;

33
17. Gaudet, E., (2006). Drogurile și adolescența-Răspunsuri la întrebările părinților, (D.
Vasiliu, Trans.)București, Ed. Minerva;
18. Goode, E., (1999). Drugs in American Society (a V-a ed.), Boston, New York, San
Francesco, St. Louis, McGraw-Hill College, Ed. The McGraw-Hill Companies, Inc.
19. Griffith, E. (2006), Drogurile- o tentație ucigașă, (O., Ciucă, Trans.) Pitești, ed.
Paralela 45;
20. Henslin, J., (1990). In Social Problems (ed. A II-a, p.110), New Jersey, Ed. Prentice
Hall, Englewood Cliffs;
21. Hillbell, B., (1999), European Survey Project for Alcohol and Drugs (ESPAD);
22. Horvath, A., (2006), Sex, droguri, alcool, pocher și ciocolată, Filipeștii de Târg,
Prahova, Ed. Antet XX Press;
23. Jessor, R., (1998), New perspective on adolescent risk behavior. New York, Ed.
Cambridge University Press;
24. Kandel, D., Davies, M. (1992). Progression to regular marijuana involvement:
phenomenology and risk factors for near-daily use. In M. Glantz, Pickens (Ed.),
Vulnerability to abuse. Washington DC, Ed. American Psychological Association;
25. Knutgard, H., (1996), New Trends in European Youth and Drug Cultures. Youth
Studies Australia, 15 (2), 123.
26. Labouvie, E. (1996), Maturing out of substance use: Selection and self-correction,
Journal of Drug Issues (26), 457-476;
27. Lamb, L., (2002), Drugs and Society (third ed.). Lyman and Potter, Ed. Anderson
publishing;
28. Lyman, M., Potter, G., (1991). Drugs in Society: Causes, concepts and Control.
Ohio, Ed. Cincinnati Anderson;
29. M.A.I. (2000), Raport Național privind problematica drogurilor în România în anul
1999;
30. Miller, E., Rollnick, S., (2002), Motivational Interviewing: Preparing people for
change (ed. a II-a), New York, Ed. Guilford Press;
31. Nechita, V., (2007), Cum elaborăm lucrarea de licență și dizertația de master, Ghid
practic (ed. a II-a revizuită), Cluj Napoca, Ed. Librăria Universității Babes-Bolya;
32. Oetting, E., Edwards, R., Beauvais, F. (1989), Drugs and Native-American youth,
Drugs & Society, pp. 5-38;
33. OMS, (1993). Seria de rapoarte tehnice nr. 836/1993;

34
34. Organizația „Salvați Copiii”, Direcția de Sănătate Publică, (2001-2002).
Cunoștințele, atitudinile și tendințele elevilor din liceu din București în privința consumului
de droguri. In S., Rădulescu, C., Dâmboeanu, Sociologia consumului și abuzului de droguri,
București, Ed. Lumina Lex;
35. Paquin, P., (1988), Les jeunes, l’alcool et les drogues: valeurs, profil, probleme. In
Pierre (coord.). G., Morin (Ed.), L’usage des drogues et la toxicomanie (Vol. I), Ed.
Montreal;
36. Rădoi, M., (2011), Dependența de droguri și devianța școlară- Lucrare de doctorat.
Iași, Universitatea „ Alexandru Ioan Cuza”;
37. Rădulescu, S. (1996), Devianță, Criminalitate și Patologie Socială, București, Ed.
Lumina Lex:
38. Rădulescu, S., Dâmboeanu, C., (2006), Sociologia abuzului și consumului de
droguri. București, Ed. Lumina Lex;
39. Rășcanu, R., (2008). Dependență și drog – aspecte teoretice și clinic ameliorative.
București, Ed. Universității;
40. Tsuang, J., Shapino, E., Smith, T., (1994), Drug Use Among Primary Alcoholiv
Veterans. American Journal of Drug and Alcohol Abuse, IV, 483;
41. White, J., (1991). Drug Dependence. New Jersey, Englewood Cliffs, Prentice- Hall;
42. Zamfir, C., Vlăsceanu, L., (1998), Dicționar de Sociologie. București, Ed. Babel;
43. http://www.ana.gov.ro/istoric-si-organizare.php , accesat în 05 iunie 2022;
44. http://www.ana.gov.ro/campanii.php , accesat la 05 iunie 2022;

35
 Anexe

Ghid de interviu pentru specialist

I. Identificarea părerilor despre amploarea consumul de droguri
Ce sunt drogurile?
Care este părerea dumneavoastră despre consumul de droguri?
II. Identificarea cauzelor care duc la consumul de droguri.
Care sunt cauzele consumului de droguri?
III. Identificarea medie a vârstei la care încep tinerii consumul.
La ce vârstă încep copii să consume droguri?
Cât de important este rolul pe care îl are familia în viața adolescentului și dacă
aceasta ar putea să oprească consumul?
Vârsta are legătură cu efectele care apar în urma consumului?
IV. Identificarea celor mai consumate droguri.
Care sunt cele mai consumate droguri în România?
V. Identificarea efectelor pe care le au drogurile asupra psihicului și fizicului.
Care sunt efectelele drogurilor asupra organismului?
Ce simte o persoană atunci când consumă droguri?
VI. Identificarea efectelor pe care le au drogurile în combinație cu alcoolul asupra
consumatorului.
Ce se întâmplă dacă tinerii combină drogurile cu alcoolul?
VII. Identificarea cauzelor dependenței de droguri.
Ce este dependența și care sunt cauzele apariției ei?
VIII. Identificarea simptomelor și a efectelor dependenței de droguri
Care sunt simptomele și efectele dependenței?

Ghid de interviu pentru consumatori

I. Identificarea părerilor despre amploarea consumul de droguri.
Care este părerea dumneavoastră despre consumul de droguri?
II. Identificarea cauzelor care duc la consumul de droguri.
Care au fost motivele pentru care ați început să consumați droguri?
De ce ai început să consumi droguri?
III. Identificarea medie a vârstei la care încep tinerii consumul.
La ce vârstă ați început să consumați droguri?
IV. Identificarea celor mai consumate droguri.
36
 Ce droguri ați consumat de-a lungul timpului?
Cât de des consumi droguri?
Cum vă/ de unde vă procurați drogurile?
V. Identificarea efectelor pe care le au drogurile asupra psihicului și fizicului.
Ce simți când ești sub influența substanțelor?
Ați consumat vreodată atât de mult încât să vă fie rău?
VI. Identificarea efectelor pe care le au drogurile în combinație cu alcoolul asupra
consumatorului.
Ce simți când combini alcoolul cu anumite substanțe?
Ce simțiți atunci când le combinați?
Cu ce fel de consecinte te confrunti dupa consum?
VII. Identificarea simptomelor și a efectelor dependenței de droguri.
În timpul consumului de droguri v-ați confruntat cu legea?
Care sunt restricțiile primite pe perioada proceselor?
După această experiență va renunța la alcool și la droguri?
Cum v-a afectat consumul de droguri relatiile interpersonale?
Ati apelat vreodata la asistenta medicala din cauza consumului?

37