Studiu de caz

Date generale

Nume: P.S.

Data nașterii: 12.09.2010

Date familiale

Numele și prenumele mamei: G.S

Vârsta mamei: 25 de ani

Numele și prenumele tatei: M.S

Vârsta tatălui: 31 de ani

Numele și prenumele fratelui: N.S.

Vârstă: 1 an și 9 luni

Anamneză:

G și M formează o familie frumoasă și unită. Aceștia sunt dispuși să facă orice pentru binele
băiatului lor. Pe parcursul sarcinii, mai exact în luna a 7-a mamei i-a fost interzis orice efort fizic
deoarece avea colul deschis și exista riscul să piardă sarcina.Cu toate acestea nașterea a fost una
reușită și fără evenimente neplăcute.

Primele cuvinte ale lui P au fost la 3 ani și 6 luni, dar și acestea fiind înțelese doar de cei care
aveau grijă de el, deoarece acesta mai mult gângurea fiind incapabil să articuleze corect
cuvintele. De asemenea, P avea o poftă de mâncare exagerat de mare iar din această cauză
dezvoltarea fizică a acestuia era greoaie fiind mascată de greutatea mare a acestuia.â

Părinții nefiind informați au crezut pur și simplu că acesta nu înțelege și de aceea nu poate vorbi
clar. De aceea, P. a fost foarte protejat de către părinții, iar dezvoltarea lui socială a avut de
suferit. Acest lucru fiind observat de către ei în momentul în care au înscris-o la grădiniță, iar
după o scurtă perioadă de timp au fost nevoiți să o retragă deoarece aceeasta era agresivă cu
ceilalți copii.

Date medicale:

P.S. este un copil foarte bolnăvicios fiind foarte sensibil la infecții datorită deficientului de
factorii imunitari ai organismului.

Diagnostic medical: Sindrom Down

Diagnostic psihologic: capacitate de înțelegere relativ bună, în acord cu vocabularul pasiv,

imaginație săracă, neproductivă, memorie de scurtă durată mecanică, capacitate de concentrare a
atenției scăzută, instabilitate psihomotrică, agitație, instabilitate afectivă.

Diagnostic logopedic: Întârziere severă în dezvoltarea limbajului, tahilalie,disgrafie, alalie mixtă

predominant motorie.

Program de intervenție

Cea mai simplă metodă prin care copii pot învăța este jocul. În primul rând trebuie să-i învățăm
ce sunt jucăriile , care sunt rolurile acestora și cum se folosesc. De asemenea, jocurile de
imaginative, de rol îi ajută pe aceștia să învețe un limbaj nou.

Învățarea structurată vine ca și o completare a activităților zilnice, constând din experiențe

suplimentare de învățare legate de cele obișnuite, pentru a îmbunătății gama de exemple și a face
asocieri cu ușurință. Pentru a exista progrese rapide, acete ocazii trebuie planificate în fiecare zi.

Această metodă va fi aplicată și în cazul lui P.S, în cazul sesiunilor fiind implicate părinții,
învățătoarea și logopedul.

Ariile de dezvoltare ce se urmăresc a fi acoperite sunt: limbajul și comunicarea, dezvoltarea

motricității fine, coordonarea oculo-motorie, aria cognitivă și senzorială, socializarea și
organizarea cunoașterii prin jocuri, atenție, motivație.
Planul cuprinde 4 secțiuni: obiective generale, obiective specifice, activități concrete
desfășurate și mijloace și strategii folosite, fiecăruia alocându-i-se o anumită perioadă de timp.
P. va veni la centru de 3 ori pe săptămână, iar ședințele vor dura 50 de minute. Se va lucra
cu el atât individual, cât și în grupuri mici.
Obiective generale:
 Informarea și educarea familiei băiatului în vederea acordării sprijinului necesar în vederea
recuperării .
 Formarea unei respirații costo-diafragmale .
 Înlăturarea tulburărilor de motricitate a organelor de vorbire (pentru a crea posibilitatea
articulării corecte a diferitelor sunete) .
 Dezvoltarea auzului fonematic pentru o bună sesizare a diferențelor dintre sunete .
 Exerciții pentru îmbunătățirea atenției și stimularea memoriei .
Pentru formarea şi dezvoltarea limbajului se doreşte alocarea celui mai mult timp şi au fost
propuse activităţi de :
- exersarea unor mişcări pentru gimnastică fonoarticulatorie: să execute mişcări imitative de
ştergere a buzelor cu limba, scoate limba din gură, introduce limba în gură, umflă obrajii cu
limba, suflă cu putere;
- dezvoltarea aparatului fonoarticulator şi educaţie a respiraţiei: să deschidă/închidă gura, să
sufle - să facă baloane de săpun, să sufle în flacăra unei lumânări până se stinge, să sufle un
fulg până ce zboară;
- emiterea sunetelor: să emită imitativ sunete – reproducerea vocalelor, să repete diferite sunete
după adult;
- dezvoltarea abilităţilor de comunicare non-verbală, de a imita şi descifra sensul diferitelor
gesturi de pantomimă: jocuri de imitaţie, combinarea nuanţată şi treptată a mimicii cu gestica-
pantomima;
- dezvoltarea limbajului oral prin utilizarea corectă a unor cuvinte simple, cu sensul adecvat,
utilizarea unui vocabular corespunzător unor necesităţi de comunicare: reproducerea după adult a
numelui lor, al fraţilor, colegilor, educatoarelor, obiecte din mediul înconjurător, alimente,
legume, fructe, obiecte de îmbrăcăminte şi uz personal, anotimpuri, momente ale zilei.
Pentru exersarea mişcărilor de gimnastică fonoarticulatorie, dezvoltarea aparatului
fonoarticulator şi educaţia respiraţiei, activitatea se va desfăşura în cabinet, prin metoda
demonstraţiei şi imitaţiei, până când fetița va reuşit să realizeze sarcinile.
Sarcinile: mişcări de ştergere a buzelor cu limba, să scoată limba din gură/să introducă
limba în gură, să umfle obrajii cu limba şi cu aer, să deschidă/închidă gura, să sufle cu putere
până face balonaşe de săpun, să stingă flacăra unei lumânări.
Este pus să imite/repete sunete după adult (vocale, imitarea animalelor). Dacă băiatul nu
este receptiv la acest tip de activitate, se va susţine efortul prin repetarea comenzii, folosirea
unui ton ferm de comandă, utilizarea recompensei (are o mașinuță preferată cu care este
lăsat să se joace sau să-l ţină aproape).
Pentru obiectivele ce vizează dezvoltarea comunicării non-verbale, abilităţilor de a
imita şi descifrarea sensului diferitelor gesturi, se vor întreprinde jocuri ce combină treptat şi
nuanţat mimica cu gestica: „Cum salut?”, Cum mă simt dacă...?”, „Paharul cu apă”, „Mersul
unui om vesel”.
În plan cognitiv, sunt propuse următoarele activităţi:
- dezvoltarea operativităţii gândirii şi a atenţiei pe sarcina dată: să identifice obiecte, imagini
dintr-o mulţime dată, să grupeze obiectele după criterii – mărime, formă, culoare,
- iniţierea comportamentelor ludice complexe care să conducă la valorificarea structurilor
operaţionale de natură perceptiv-motrică: mişcarea mâinilor, a picioarelor, «dansează ca mine»,
«alfabetul»;
- programul de compensare de natură perceptiv-motrică: coordonarea mişcărilor fine prin
executarea decupajelor tematice şi prin executarea unor activităţi uzuale (prinde mingea, alerg cu
balonul, ocolim obstacolele).
Dezvoltarea motricităţii fine va fi realizată prin activităţi de rupere (a frunzelor, să rupă
una câte una boabele de strugure de pe un ciorchine şi să le introducă într-o cutie), prindere (cu
degetele obiecte mici), prin unirea punctelor (după model plin), să înşire mărgele, să înfigă
pioneze.
Coordonarea oculo-motorie va fi stimulată prin introducerea de forme geometrice în
forme corespunzătoare, va fi pus să urmărească un traseu dat , să coloreze în contur, să lipească,
să construiască, să scrie pregrafic (trasarea unei linii drepte orizontale, verticale sau în formă de
V imitativ), să modelze cu plastilină, să lipească biluţe din hârtie creponată pe un contur.
La începutul programului, atenţia deficitară în menţinere şi fixare ce caracterizează
băiatul, precum şi agitaţia lui, vor face aproape imposibil lucrul cu aceasta, dar cu multă răbdare
şi recompense (îi place ciocolata foarte mult), va reuși.
Va avea nevoie de suport fizic, de recompense şi încurajare pentru realizarea activităţilor
practice.
VI. Rezultate așteptate:
Se așteaptă ca băiatul să participe activ în majoritatea timpului și să fie receptiv. La final el
trebuie să fie în măsură să înțeleagă si reproduce la cerere: fața unui om trist/vesel, anumite
gesturi, să știe numele persoanelor cu care are interacțiune, să cunoască și să identifice
caracteristicile anumitor obiecte de uz personal, jucării, forme geometrice, culori, diferențe de
temperatură, diferența de greutate, să sorteze imagini după catergoria din care fac parte, să
urmărească un traseu dat, să păstreze conturul, să realizeze semne grafice de complexitate
redusă, să mențină contactul vizual și să execute la cerere diferite comenzi.
Toate aceste achiziții reprezintă un minim necesar în vederea dezvoltării competenței de
comunicare a băiatului.
n