at cteva din atributiile logopedului:

depistarea si diagnosticarea copiilor Prima vizit la logoped const n testarea copilului, ca acesta s depisteze

problema. Dup o prim constatare a tulburrilor de limbaj, copiii logopati sunt programati pentru terapia logopedic. Primul moment al terapiei tulburrilor de limbaj l constituie examinarea complex a celui depistat.

elaborarea si aplicarea programelor de recuperare si terapia logopedic n functie de diagnostic. Stabilirea diagnosticului si supervizarea activittilor de terapie cognitiv,

ludoterapii, terapia psihomotricittii si abilitatea normal. Durata procesului de recuperare depinde de mai multi factori: nivelul dezvoltrii intelectuale, vrsta, implicarea activ a printilor n procesul logopedic, gradul de implicare a copilului, realizarea terapiei, reluarea exercitiilor indicate de logoped de ctre educatoare. Exista un program anumit de recuperare pentru fiecare tulburare n parte, exemplu pentru dislalie: a. Gimnastica general: - rotirea bratelor (moara de vnt); - aplecarea capului (bing-bang,tic-tac); - aplaudatul; - imitarea splatului minilor; - nchiderea si deschiderea pumnului; - artarea fiecarui deget n parte.

Gimnastica fonoarticulatorie: - facial; - lingual; - mandibular; - velopalatin; - labial. 1. Limba cu vrful ct mai ascutit se sprijin la baza incisivilor inferiori, pe alveole. 2. Facial si lingual: deschiderea si nchiderea gurii, umflarea obrajilor, rictusul si tuguirea buzelor (sau zmbetul si pupicul mamici). Limba se ridic sus-jos n spatele incisivilor, limba ltit si ascutit, limba se proiecteaz si apoi se retrage puternic n fundul gurii. 3. Gimnastica respiratorie: - stingerea lumnrii; - umflarea balonului; - suflarea n vasul cu ap (valurile); - suflarea cu diferite instrumente muzicale; - spune cum face (sarpele: sss, gscanul, chemarea pisicii: piss-piss, fusul: sfrrr-sfarr). 4. Educarea auzului: - repet dup mine: sss, psss - ghici cine te strig: Sandu, Sanda, Stela, Simona, Simon.

5. Emiterea sunetului: - demonstratia articulatorie: n fata oglinzii (logopedice), profesorul demostreaz copilului care este pozitia corect a organelor articulatorii participante la elaborarea sunetului S - limb, buze, dinti, maxilare; se folosesc palatograme, iar arttorul minii drepte va fi ndreptat n jos, indicnd locul de articulare a semnului S - limba cu vrful ct mai ascutit se sprijin la baza incisivilor inferiori pe alveole. Dup ce copilul a urmrit atent demonstartia logopedului, el repet singur n fata oglinzii toate miscrile articulatorii, pn ajunge la fixarea lor kinestezic-tactil. n fata oglinzii, logopedul pronunt sunetul n soapt, copilul repet dupa el, iar n final copilul pronunt dup modelul oferit (soptit tare n fata oglinzii). b. Exercitiul (articulatoriu, fonatoriu, ortofonic): elaborarea sunetului se obtine prin efectuarea unui mare numr de exercitii fonoarticulatorii. Exercitii onomatopeice: sss, jsss, pis-pisssss Pentru acest exercitiu se folosesc: oglinda logopedic, profile de pronuntare, scheme, palatograma, etc. Comparatia (sonor, grafic, sonor + grafic): prin raportarea copilului, n primul rnd la el nsusi si apoi la cel din preajm - logoped, care i ofer modulele de pronuntie, adultii, colegii, etc - raportare care presupune mult tact, copilului i se potenteaz dorinta de autodepsire. Derivata sunetului sunetele afectate pot deriva din sunete ce sunt corect emise si care se aseamn cu ele prin executia lor motric -kinestezic ca si prin forma lor acustic: s poate deriva din t. 6. Consolidarea sunetului Exercitiul (sunetul emis cu ajutorul onomatopeelor se consolideaz prin asociere): - silabe directe: sa, se, si, so, su;

- silabe indirecte: as, es, os, ies, is; - silabe intermediare: asa, ese, isi, oso, usu; - logatom: sas, ses, sis, sos, sus; - grupe consonantice: stra, stre, stru, stro. Logopedul, n colaborare cu educatoarea poate desfsura activitti de prevenire menite s ajute la eradicarea dislaliilor fiziologice. Acestea sunt centrate pe jocuri de stimulare a motricittii generale si a motricittii fonoarticulatorii, pe exercitii respiratorii, exercitii de relaxare si de stimulare a auzului fonematic. Un rol important n activitatea de prevenire o au informarea corect a familiei si implicarea acesteia n terapie.

EXEMPLIFICARE. PROIECT DE ACTIVITATE LOGOPEDIC

DATA: 2 NOIEMBRIE 2008 UNITATEA COLAR: GRADINItA NR 1-CORABIA OBIECTUL: TERAPIA TULBURRILOR DE LIMBAJ SUBIECTUL: CONSOLIDAREA PRONUNtIEI CORECTE A SUNETELOR: S-J-R OBIECTIVE OPERAtIONALE:

s execute corect exercitiile de respiratie, asigurnd coordonarea dintre miscrile bratelor, respiratie si vorbire. s dovedeasc autocontrolul asupra miscrilor musculatorii faciale (obraji, buze, limb, mandibul)

s rosteasc repede si corect seriile de silabe necesare frmntrilor de limb. s rezolve itemii din fisele de dezvoltare a auzului fonematic (s localizeze corect sunetele n cadrul cuvntului, s stie s despart n silabe cuvintele) s stie s fac analiza propozitiei pn la nivelul sunetului. s dea exemple de propozitii cu un anumit cuvnt s pozitioneze corect organele vorbirii pentru a emite sunetele solicitate s exerseze pronuntia corect pe parcursul rostirii de cuvinte s cunoasc literele mari de tipar (dac se poate) s se bucure de rezultatele obtinute la activitate.

METODE I PROCEDEE: conversatia, explicatia, demonstratia n fata oglinzii logopedice, exercitiul, metoda derivrii sunetelor, jocul, metoda analizei fonematice etc. MIJLOACE AUXILIARE: oglinda, suport izolator, fise de lucru individuale cu imagini colorate, realizate in Power Point.

DESFURAREA ACTIVITtII

PREGATIREA GRUPEI PENTRU ACTIVITATE: salutul, discutie pregtitoare pentru intrarea n atmosfera cabinetului si antrenarea copiilor n conversatie.

PARTEA PREGTITOARE PENTRU TERAPIE: - exercitii de respiratie - exercitii de mobilizare a aparatului verbal - exercitii pentru frmntri de limb

- jocul fonematic Cte silabe are cuvntul? - analiza fonematic a propozitiei

TERAPIA PROPRIU-ZIS:

Exercitii specific logopedice: pronuntie corect n fata oglinzii logopedice, copilul

pronunt clar si corect sunetele s-j asa cum a fost invtat: derivam din u: hu-hu-cucu-gu-gu-su-su-ju-ju-so-jo-si-ji-se-je-sa-ja. Dac nlocuieste silabele sa-ja cu sa-za, atunci lum derivarea de la nceput, artnd copilului cum se pozitioneaz corect limba pentru s-j. Introducem n cuvinte n pozitie initial: sur-jur, soarece, sub, surubelnit, sobolan, joc, jucrii. Introducem n silabe indirecte: us-uj-os-oj, n cuvinte n pozitie final: mos, cos, cocos, bors, garaj, bagaj, curaj. Apoi n pozitie median: us, mnus, mtus, plaj, ajutor etc. n pozitie consonantic, pronuntnd cuvinte n care sj se afl inainte de o consoana: stiu, jder, scoal, snur, astept etc. Introducem apoi cuvinte n care se afl si sunetele s-z, deoarece copiii sunt n etapa diferentierii sunetelor s-j de s-z, si va trebui sa pronunte desprtind silabele: sa-se, so-sea, so-se-te. Apoi n propozitii: Am sa-se ani., Masina merge pe so-sea..

Execitii pentru pronuntia corect a sunetului r

Exercitiul 1: copilul sufl puternic pentru vibrarea faringelui, apoi transmite vibratia limbii, asociind cu o vocala: hrrr, hrrr-ra, hrrr-re, hrrr-ri. Exercitiul 2: copilul vibreaz buzele, brrr, apoi arunc limba afar pronuntnd p-ra, pre, p-ri sau pronuntnd prrrr interdental. Exercitiul 3: copilul pronunt cuvinte cu r retrgnd limba n fundul gtului si ltind-o ca pentru a-ca-ga-ra, pronuntnd cuvinte cu r n diferite pozitii, ridicnd limba si ltind-o atunci cand vine r: me-re, sa-re, doa-re, moa-r etc.

NCHEIEREA ACTIVITtII: Amintim copiilor s reia aceste exercitii zilnic, acas, n fata oglinzii pi realiznd evaluarea corespunztoare, apreciind favorabil activitatea copiilor. Cntam cntecul Alfabetul.