LOGOPEDIE.dap.

ro

ROLUL EXERCITIILOR DE RESPIRATIE IN

CORECTAREA TULBURARILOR
DE VORBIRE
EXERCITII DE RESPIRATIE VERBALE SI
NONVERBALE
Fratila Cristina, Hategen Carolina
Psihopedagogie Speciala, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei,
UBB Cluj Napoca
Exercitii de respiratie
Formarea unei articulatii clare si precise reprezinta o cerinta de baza in de baza in
dezvoltarea si perfectionarea vorbirii. Fiindca artticularea sunetelor se bazeaza in primul
rand pe utilizarea corecta a respiratiei cat si pe precizia miscarilor de pronuntare sub
controlul permanent al propiului auz prin exercitii se va urmari :
? ? educarea respiratiei;
? ? educarea miscarilor aricuilatorii;
? ? educarea pronuntiei corecte a sunetelor;
? ? educarea auzului fonematic.
EDUCAREA RESPIRATIEI
Aparatul respirator,pe langa functia de a asigura schimbarile gazoase necesare
intretinerii vietii,au un rol hotarator si in actul vorbirii.
In timpul EXPIRATIEI suflul atinge corzile vocale aflate in pozitie fonica si prin
subordonarea acesteia se produce sunetul .Deci,studiul miscarilor respiratorii si
indepartarea dereglarilor lor ocupa un rol primordial in educarea vorbirii.
Patrunderea si expulzarea aerului din plamani se face prin modificarile
DIMENSIUNILOR CUTIEI TORACICE:
- in
cursul
inspiratiei,cantitatea
toracica
este
marita
pe
plan
vertical,anteroposterior si transversal;aceasta dilatare este determinata de
coborarea muschiului diafragmei.
- in cursul expiratiei, procesul este invers,muschii abdomenului se contracta odata
cu ridicarea diafragmei.
1. RESPIRATIA DE TIP COSTOABDOMINAL - in care atat inspiratia cat si expiratia
se efectueaza prin
miscari mai accentuateale muschilor costali inferiori si
abdominali.Este un tip de respiratie caracteristic barbatilor.
2. RESPIRATIA TORACICA - caracterizata prin expansiunea cavitatii toracice
superioare.Este o respiratie specifica femeilor.

LOGOPEDIE.dap.ro
LA COPII - la nastere se poate identifica o respiratie diafragmatica ,care spre varsta
prescolarase transforma in respiratie toraco-abdominala iar inspre pubertate se
diferentiaza in functie de sex.
- respiratia este ritmica, insa ritmul respirator nu este uniform .Cu cat varsta este mai
mica,cu atat labilitatea ritmul respirator este mai accentuata.
Astfel, in respiratia neverbala inspiratia si respiratia au o durata aproximativ
egala.in vorbire acest raport se schimba. Expiratia devine mai prelungita deoarece
emisiile verbale se fac numai in aceasta faza.
Inspiratia devine mai adanca si mai rapida, efectuandu-se in pauzele dintre
sintagme si propozitii.
Stabilirea acestui raport intre fazele de respiratie in decursul vorbirii este absolut
necesara pentru a evita fragmentarea verbala si a asigura in felul acesta perceperea
integritatii ideilor.
Alte deosebiri intre cele doua tipuri de respiratie sunt determinate de faptul ca
adseori sincronismul existent intre miscarile toracice si cele abdominale in stare de repaos
dispare in decursul pronuntarii, pentru ca cutia toracica poate efectua anumite miscari
independente de miscarile diafragmei:
- in stare de repaos se respira prin fosele nazale;
- in timpul vorbirii respiratia se efectueaza pe gura.
Este firesc ca in timpul copilariei sa apara neregularitati in procesul de coordonare
a resoiratiei cu actul fonatiei datorita unei continue dezvoltari a organismului
Printre neregularitile de exprimarepot fi mentionate:
a) tipul de respiratie superioara cu ridicarea umerilor-in timpul inspiratiei cutia
toracica isi mareste diametrul prin ridicarea exagerata a umerilor, ceea ce
formeaza contractiile musculare ale gatului si impiedica emisiunea vocala
(balbaiti) .
b) respiratia fortata cu miscari bruste si exagerate. In acest caz se utilizeaza o
cantitate prea mare debit expirator, astfel incit ultimele cuvinte dintr-o propozitie
se realizeaza prin consumul aerului de rezerva din plamani; determina instalarea
unei stari de oboseala ceea ce influenteaza cursivitatea exprimarii;
c) miscari respiratorii superficiale si foarte frecvente, asftel incat se produce o
inspiratie dupa fiecare cuvant sau chiar in mijlocul acestora.
d) incercari de vorbire in timpul inspiratiei si nu al expiratiei cum ar fi normal.
Aceste cazuri apar la copiii ce se grabesc in exprimare si nu repeta pauzele
necesare in vorbire: ex. pisicuta pis pis pis.
Frecventele neregularitati respiratorii pot duce in cele din urma la tulburar
ideosebit de grave. Inlaturarea acestora se face prin exercitii sistematice care asigura
cerintele respiratiei atat in stare de repaos cat si in vorbire.
EXERCITII DE RESPIRATIE NEVERBALA
Constituie o etapa premergatoare pentru respiratia verbala. Realizarea acestor
exercitii impune respectarea unor norme igienice:
- efectuarea lor se realizeaza in camere aerisite sau chiar in curte;
- eficientta lor este mai ridicata daca se realizeaza la inceputul primei ore sau chiar
pe parcursul activitatilor in momentul instalarii oboselii copiilor;

LOGOPEDIE.dap.ro
-

selectia judicioasa a exercitiilor astfel incat efectuarea lor sa fortifice musculatura

abdominala,a toracelui si a gatului.
EXERCITII :
1. Inspiratii adanci urmate de expiratii puternice si prelungite, fiind insotite de miscari de
extensie a coloanei vertebrale prin aplecare in spate a trunchiului si ridicarea bratelor si
miscari care micsoreaza cavitatea toracica sustinuta de aplecarea in fata a corpului si a
mainilor;
2. Exercitii de suflat;
3. Jocuri de emitere a unor sunete onomatopeice insotite de miscari ca imitarea fasaitului
frunzelor (sss)sau a vantului (sss).
EXERCITII NON-VERBALE
In faza initiala exercitiile se realizeaza in pozitie orizontala, copilul stand intins,
apoi pe verticala, in picioare si pe scaun.
1. unul dintre primele exercitii pot fi executate astfel:
- in faza de inspiratie copilul trage adanc aer in piept ,cutia toracica se mareste ca
volum, iar muschii abdomenului se contracta, apasand cavitatea abdominala.
- faza de expiratie se face prin ingustarea cavitatii toracice si relaxarea (marirea)
cavitatii abdominale.
Pentru ca copilul sa constientizeze aceste miscari i se recomanda sa puna o mana
pe piept si una pe abdomen, logopedul putand sa exemplifice.
Exercitiile continua sub forma de joc, pe baza unor comenzi, la bataia din palme:
- pentru inspiratie numaram pana la 5, la expiratie numaram pana la 8;
- intre expiratie si inspiratie copilul va trebui sa isi tina cateva momente aerul in
plamani
2. Din pozitia in picioare cu mainile pe solduri se vor efectua doua sarituri ca mingea in
timpul carora se vor face doua miscari de inspiratie. In continuare ,pe urmatoarele doua
sarituri se va tine respiratia, iar pe alte doua sarituri se va realiza expiratia.
3. Pentrustabilirea ritmului, pe fiecare doua batai din palme se executa o componenta a
ciclului respirator (inspiratie, retinerea aerului, expiratie).
4. Variatia ritmului respirator, care se vor alterna pe cicluri cu durata diferita; importanta
in reglarea respiratiei conform cerintelor diverselor situatii.
Jocul se numeste "Pleaca trenul de la ...la ..." . Acesta incepe cu o miscare de
brate, cu coatele indoite pe langa corp, in timp ce pe fiecare miscare de brat se executa o
miscare de respiratie (o inspiratie sau expiratie). In a doua faza a jocului se accelereaza
miscarile mainilor pe langa corp, accelerarea insotita si de miscarile de respiratie al caror
ritm va creste. (faza numita mersul trenului). In a treia faza, trenul se apropie de gara, ce
simbolic e reprezentata prin incetinirea treptata a miscarilor mainilor si ritmului
respirator.
5. Exercitii de inspir pe nas si expir pe gura ,insotite de miscari ale bratelor, ridicarea lor
in unghi de 90 grade fata de corp, pauza respiratorie, coborarea bratelor pe langa corp
(expiratie).

LOGOPEDIE.dap.ro
ERCITII DE RESPIRATIE CU COPIII DE VARSTA PRESCOLARA
Toate exercitiile se realizeaza sub forma de joc.
1. Suflarea asupra unei lumanari aprinse pentru a o stinge (variatii ale distantei, de la mic
la mare).
2. Prin suflare se mentine flacara lumanarii intr-o pozitie inclinata, fara ca sa se stinga, pe
o durata cat mai mare.
3. Prin suflare se umfla balonase sau camere pentru mingi.
4. Prin suflare se mentine balonul plutind in aer.
5. Prin suflare se imprastie bucatele de hartie.
6. Prin suflare se pun in miscare, plutind pe suprafata apei diferite jucarii (vapoare,
lebada de plastic).
7. Prin suflare se fac balonase de sapun.
8. Prin suflare se eplaseaza bile intr-un jgheab de lemn.
9. Se sufla intr-un vas cu apa ca sa faca valuri.
10. Se sufla alternativ pe gura si pe nas asupra unui geam sau oglinzi pentru a le aburi.
11. Se imita respiratia cainelui: respiratie scurta, grabita, efectuata cu gura larg deschisa
si cu limba care atarna: delaxata, in afara. Exerrcitii indicate pentru copiii rinolalici.
12. Acumularea expulzarea aerului pe gura: umflarea obrazului drept, lovirea obrazului
cu palma producand explozie, umflarea obrazului stang, lovirea lui cu palma, producand
explozie.
In mod exemplar se executa si umflarea ambilor obraji, care prin lovirea cu
pumnii provoaca expulzarea aerului cu explozie.
Acest exercitiu este util si pentru dezvoltarea mobilitatii buzelor, in special la cei
cu despicaturi labiale operate.
13. Se respira profund cu nasul blocat, apoi pe nas cu gura inchisa.
14. Alternarea respiratiei bucale si nazale: inspir pe nas, expir pe gura, inspir pe gura,
expir pe nas.
15. Imitarea omului ce sufla in palme ca sa si le incalzeasca .
16. Suflatul in diferite instrumente muzicale (muzicuta, fluiere).
17. Sa intoneze sau sa fluiere o melodie.
EXERCITII DE RESPIRATIE LA SCOLARI
1. Inspir scurt si adanc, expir lung si uniform pe gura si apoi pe nas.
2. Inspir scurt si adanc, expir lung si uniform pe gura, intrerupt de o pauza. In timpul
pauzei nu se inspira aer. Exercitiul se desfasoara in urmatoarea succesiune: inspir, expir,
pauza expiratorie, expir.
3. Idem cu respiratia pe nas,
4. Inspir scurt si expir lung intrerupt de doua pauze: inspir, expir, pauza expir, pauza,
expir.
5. Idem pe nas.
6. Inspir scurt, expir lung intrerupt de trei pauze.
7. Idem pe nas.
8. Se repeta toate exercitiile anterioare 2, 3, 4, 5, 6, 7, cu pauze expiratorii inegale, care se
reproduc, pentru o mai buna intuire, grafic, prin linii cu intrerupere

LOGOPEDIE.dap.ro
EXERCITII DE GIMNASTICA RESPIRATORIE:
1. Din pozitia de drepti, se inspira cand se duc ambele maini inainte si indarat, descriind
un cerc in jurul capului si se expira odata cu revenirea capului la pozitia initiala.
2. Din pozitia de drepti, cu mainile lipite de corp, se inspira odata cu indoirea coatelor si
apropierea lor la spate si se expira odata cu revenirea la pozitia initiala.
3. O mana se lipeste de spate sub omoplat, iar cealalta se duce dupa cap si se inspira. Se
executa odata cu revenirea la pozitia initiala.
4. Cu mainile intinse se prind capetele unui bat si se ridica deasupra capului, inspirand. In
expir se revine la pozitia initiala.
5. Batul se prinde la spate cu coatele. La expir batul se strange cu coatele si preseaza
spatele, stimuland participarea abdomenului.
Treptat, exercitiile de respiratie se asociaza cu pronuntia sunetelor. Expirul aerului
se produce prin pronuntia vocalelor si a consoanelor siflante. Sub aceasta forma se
sesizeaza mai usor daca dislalicul expira uniform sau iroseste unda expiratorie
neeconomic. In primul rand, cand intensitatea vocii este uniforma pe tot parcursul
fonatiei, pe cand in cel de-al doilea caz se produce o slabire a ei. Dupa exersarea
sunetelor se trece la pronuntia de propozitiuni pe un singur expir. Exercitiile se aplica
prin repetare, de cinci pana la zece ori. Durata lor variaza la inceputul sedintelor
logopedice de la doua minute la cinci minute.
TERAPIA TULBURARILOR DE LIMBAJ
(cu caracter general)
1.Educarea miscarilor articulatorii
1.1.Exercitii generale
- imitarea mersului
- imitarea spalatului pe maini
- imitarea rotirii bratelor
- exercitii pentru intarirea musculaturii toracice si abdominale.
1.2.Mobilitatea aparatului fono-articulator:
- exercitii pentru mobilitatea maxilarelor
- exercitii pentru mobilitatea limbii
- exercitii pentru buze si obraji
- exercitii pentru valul palatin.
2.Educarea respiratiei
Terapia respiratiei are doua coordonate:
- dezvoltarea respiratiei non-verbale
- dezvoltarea respiratiei verbale.

LOGOPEDIE.dap.ro

ETAPA
Dezvoltarea
respiratiei
non-verbale

OB.URMARITE
Educarea echilibrului
intre
inspiratie
si
expiratie;
Marirea
capacitatii
respiratorii;
Formarea
unei
respiratii
diafragmale;
Obtinerea
unei
respiratii lungi, fara
efort, usor;
Obtinerea unui ritm
respirator, uniform.

TIPURI DE EXERCITII
a) Exercitii de respiratie:
- sufla nasul in batista
- sufla aerul pe dosul mainii
- tine un fulg in aer
- stinge lumanarea
- umfla balonul
- sufla in apa cu paiul
- sufla in spirometru (pentru copiii scolari)
b) Exercitii pentru inspiratie
- miroase florile
- jocul "cainele la vanatoare"
- miroase parfumul
c) inspiratia diferentiata
- trei timpi inspiri si cinci timpi expiri cu fata la
oglinda
- inspiratie alternativa pe o nara si pe cealalta
- inspiratie pe gura
- inspiratie pe gura si expiratie pe nas
- inspiratie pe nas si expiratie pe gura
- inspiratie lunga
- expiratie prelungita (30 secunde)

Inspiratia trebuie sa fie insotita de extensie a coloanei vertebrale prin aplecarea

trunchiului pe spate si a membrelor superioare (sau chiar ridicarea acestora).
Expiratia trebuie sa fie insotita de miscari care micsoreaza cutia toracica sustinuta
de aplecarea in fata a corpului si a mainilor. Asfel, in decursul unei inspiratii se urmareste
extinderea abdomenului si a coastelor inferioare si revenirea lor in expiratie. Folosirea
gimnasticii pe un fond muzical e un bun procedeu.

LOGOPEDIE.dap.ro
Dezvoltarea
respiratiei
verbale

Obtinerea
expiratiei
mai
lungi
decat
inspiratia
la
pronuntie;
Vorbirea in expiratie,
fara efort, ritmat

a) Exercitii de pronuntie a vocalelor, prelung, rar,

fara efort in timpul unei expiratii;
b) Exercitii de pronuntie intr-o expiratie a unei
consoane;
c) Exercitii de pronuntie a unor grupuri de vocale
pe durata unei expiratii (ex: ai, ei , oi, ua, ue, etc);
d) Exercitii de pronuntie a unor consoane insotite
de vocale, pe durata unei expiratii (ba, be, bi, bo ...
ale, ile ole, ule);
e) Exercitii de pronuntie a unor silabe in care se
gasesc grupuri de vocale sau de consoane pe o
expiratie (ex: aie, oie, uie, sta, ste, stri, cra, cre,
cri, tra, tre, tri, etc.)
f) Exercitii ritmice de respiratie insotite de miscare
si cantec (ex: mersul numarat, cu cantec, cu
poezie, ghicitori, proverbe);
g) Exercitii de respiratie (culcat pe canapea, cu un
caiet pe abdomen, caietul miscandu-se in ritmul
diafragmei:
- la inceput non-verbal
- cu pronuntie pe vocale, silabe, cuvinte
- cu recitare de poezii
- citire in aceasta pozitie cu voce tare.

Indicatii: Se intinde elevul pe canapea cu mana stanga pe abdomen, iar cu dreapta

pe piept, cerandui-se sa-si suga abdomenul si apoi sa expire pe gura, umfland abdomenul.
Cand respiratia diafragmala in aceasta pozitie (orizontala) se realizeaza usor si
fara efort se poate folosi pentru control asezat pe abdomen.
Miscarile abdomenului imprima caietului miscarea sus-jos. Dar cum pozitia
normala pentru vorbitnu este cea orizontala, trebuie sa se obtina aceasta respiratie
diafragmala si in pozitie verticala. Pentru aceasta elevul sta in fata oglinzii cu o mana pe
abdomen si cu una pe piept si i se cere sa inspire profund pe nas, sugand abdomenul, iar
dupa o pauza scurta (2-3 secunde) sa expire pe gura.
Exercitiile de respiratie cer un spatiu aerisit si geamul deschis. Ele se efectueaza
la inceput in fata oglinzii, impreuna cu logopedul si apoi tot mai mult independent.
Eficienta acestor exercitii este mai mare la inceputul orelor de terapie si in primele
sedinte, dar si in cursul activitatii, chiar daca, uneori se instaleaza in stare de oboseala.

LOGOPEDIE.dap.ro
OBIECTIVE IN TERAPIA DISLALIILOR
ETAPA
DEMERSUL TERAPEUTIC SI TEHNICI
DE
TERAPIE
TERAPEUTICA
OB.URMARITE
RECUPERATORIE
A.
Etapa 1.Cunoasterea
copilului, - Diagnosticare complexa
pregatitoare
anamneza,
diagnosticul - Completarea fisei logopedice
complex
- Convorbiri terapeutice de grup si
individual.
2.Inlaturarea
negativismului Jocuri cu caracter adaptativ la
fata de vorbire.
mediul de corectare (se pot folosi
3.Crearea increderii in fortele intr-o ambianta placuta, igienica si
proprii.
functionala a cabinetului, jocuri cu
4.Familiarizarea
cu
mediul planse pentru testarea vorbirii,
cabinetului.
alfabetare, ilustrate, jucarii).
5.Crearea
increderii - gimnastica bratelor
inposibilitatea de corectare.
- gimnastica mainilor
B. Etapa terapiei 1.Dezvoltarea
mobilitatii gimnastica
gatului
si
a
recuperatorii
corporale legate de limbajul capului(aplecare
si
rotire
a
verbal-gimnastica generala.
capului)
- gimnastica toracelui
- gimnastica abdomenului
- aplaudatul
2.Educarea
respiratiei
non- - mersul ritmat.
verbale.
1.
Exercitii
pentru
expiratie
- obtinerea unei respiratii lungi (exercitii de suflat).
fara efort.
2. Exercitii pentru inspiratie
- educarea echilibrului intre (mirosirea florilor).
expiratie si inspiratie.
3. Exercitii pentru invatarea
formarea unei respiratii respiratiei diferentiate (alternarea
diafragmale.
inspiratiei pe cele doua nari).
-o btinerea unui ritm respirator 4. Exercitii de respiratie folosind
uniform.
suport
concret(instrumente
- oxigenarea inainte de efort.
muzicale).
- marirea capacitatii respiratorii.
5. Exercitii de respiratie in fata
3.Dezvoltarea
mobilitatilor oglinzii,
prelungind
treptat
fono-articulatorii.
respiratia.
4.Antrenarea auzului fonematic.
6. Exercitii libere in stare de
B.1.TERAPIA
1.Obtinerea
si
exersarea repaos si in mers.
RECUPERATORIE sunetului deficitar.
SPECIFICA
2.Consolidarea sunetului.
3.Diferentierea sunetelor.
4.Automatizarea sunetului.

LOGOPEDIE.dap.ro
PRINCIPIILE SI METODOLOGIA GENERALA
1. Respectarea particularitatilor de
- varsta
- deficienta
- scolaritate.
2. Intoducerea jocului in terapie.
3. Introducerea achizitiilor in comunicare.
4. Continuarea activitatii terapeutice in familie si la scoala.
5. Colaborarea cu medicul generalist, ORL, psihologul, psihodiagnosticianul.

BIBLIOGRAFIE

BOSCAIU E. (1973) -Prevenirea si corectarea tulburarilor de vorbire in

gradinitele de
copii,E.D.P.,Bucuresti
GUTU.M (1978)
-Logopedia,U.B.B. , Cluj-Napoca
PAUNESCU C.(1966)-Tulburarile de vorbire la copil,Ed.Medicala,Bucuresti
VERZA E (1987)
-Metodologii contemporane in domeniul defectologiei si
logopediei,Tipografia Universitatii,Bucuresti
VRASMAS E., STANICA C.(1997)-Terapia tulburarilor de limbaj-interventii
logopedice,E.D.P.,Bucuresti.