BALBISM

Profesor logoped David Mădălina-Alexandra

Profesor logoped Cristina Anamaria
Profesor logoped Șandru Cătălina
BÂLBÂIALA: O PATOLOGIE A COMUNICĂRII

 Cum se manifestă?
 ezitări

 repetarea sunetelor sau a silabelor

 blocaje

 spasme respiratorii

 mișcări automate/involuntare ale feței/gâtului

Bâlbâiala este un comportament învățat, aceasta constă în

funcționarea defectuoasă a reglajului verbal.
COPILUL MEU ARE 3 ANI ȘI SE BÂLBÂIE

 La această vârstă balbismul este normal, vorbim despre o

bâlbâială fiziologică, care va trece de la sine

 Fondul lingvistic al copilului nu acoperă toate posibilitățile de

exprimare a trăirilor acestuia

 Ei au nevoie de atenție și ocrotire

 Acest tip de balbism poate regresa spontan odată cu maturizarea

sistemului nervos central și a aparatului fono-articulator, prin
dezvoltarea auzului fonematic și a conștiinței fonologice.
IMPLICAȚII PSIHOLOGICE
 Părinții trebuie să-și accepte copiii, iar această acceptare
trebuie demonstrată

 De multe ori, părinții sunt deranjați atunci când copilul nu se

exprimă corect și coerent: ”vorbește mai rar, ca să te înțeleagă
lumea” sau fac comparații ”uite ce frumos vorbește X și are tot
trei ani”

 Aceste remarci nu fac decât să crească frustrarea copilului, iar

încrederea în sine scade treptat

 A porecli ”bâlbâitule”, a ridiculiza ”c-cum ai ss-pus?”, a

eticheta ”neatentule” sunt cuvinte care dor și care conduc la
izolare și la întărirea bâlbâielii
BÂLBÂIALA: TIPURI ȘI SIMPTOME
 Tipuri:

 1. bâlbâiala clonică: repetarea explozivă a sunetelor, silabelor

 2. bâlbâiala tonică: blocarea fluenței vorbirii prin încordarea
subită a corzilor vocale
 3. bâlbâiala clono-tonică sau tono-clonică: cu accent pe una
dintre forme

 Simptome:

 A. Modificări de vorbire
 B. Mișcări și acțiuni asociate

 C. Modificări psihice
A. MODIFICĂRI DE VORBIRE
 Spasme
 Aritmii
 Monotonia vorbirii
 Embolofrazie (ocolirea modalităților de exprimare)
 Dificultăți în topica propoziției
 Vorbire concisă sau incompletă
 Refuzul de a vorbi

B. MIȘCĂRI ȘI ACȚIUNI ASOCIATE

 Sincinezii (mișcări automate, involuntare)

 Ticuri

 Ritualuri de deblocare (un gest)

C. MODIFICĂRI PSIHICE
 Stare de neliniște permanentă
 Nevoia de ocrotire
 Izolare socială
 Emotivitate crescută
 Tulburări de concentrare a atenției
 Oboseală crescută
 Dezadaptare
 Influențe negative în privința cititului și scrisului (pot apărea în
scris repetări de silabe)

Dacă alte tulburări de limbaj scad în intensitate o dată cu vârsta,

balbismul se accentuează.
INFLUENȚE LA ADULT

 Profesional: contabili, programatori (domenii în care se

acționează mai mult individual, în plus, acestea nu
solicită nevoia de a vorbi)

 Fiziologic: băuturi alcoolice, droguri, antidepresive

 Social: izolare, refuzul de a participa la diferite întruniri,

chiar și refuzul de a vorbi
ETIOLOGIA BALBISMULUI

 A. Factori favorizanți
 B. Factori agravanți

 C. Factori declanșatori

 A. Factori favorizanți

 Debilitatea neuro-psihică a părinților

 Îmbolnăviri neuro-psihice, endocrine
 Accidente în faza intrauterină
 Mediu familial traumatizant (sufocare afectivă sau abandon)
 Stari conflictuale în familie
 Suprasolicitarea și perfecționismul părinților/bunicilor
 Bilingvismul
 Imitația
ETIOLOGIA BALBISMULUI
 B. Factori agravanți

 Ridicolul, atitudinea colectivului sau chiar a cadrelor didactice

 Atitudinea familiei (nerăbdarea ”Hai, spune odată!”, corectarea ”Nu se spune
așa, ci..”, compătimirea)
 Regimul de viață dezorganizat (odihnă insuficientă) sau stimulente excitante
(ciocolată, cola)

o C. Factori declanșatori

 Frică față de un eveniment/persoană

 Schimbarea domiciliului
 Separarea părinților
 Venirea pe lume a unui frate/soră
CE PUTEM FACE? EXERCIȚII DE RESPIRATIE
 Respirația corectă: induce o stare de calm, oxigenează sângele,
reduce oboseala și mărește capacitatea mnezică și atențională
 Corectarea motricității respiratorii: adaptată la particularitățile
individuale (în cameră aerisită și în ținută lejeră)
 Tipuri de respirație: costo-diafragmatică, diafragmatică și
costală

 Exerciții respiratorii pentru copii:

 A. ”Facem liniște”: inspir nazal profund, blocarea aerului,
punem arătătorul în fața gurii și spunem prelung sssst
 B. ”Balonașe de săpun”: încercăm prin suflu să menținem
balonașele cât mai mult timp în aer
BALBISMUL ȘI STRESUL
 Stresul acționează asupra integrității psihofizice (izolare,
anxietate, culpabilitate, depresie), cognitive (uitare, lipsă de
concentrare, hiperexcitabilitate) și fiziologice (hipertensiune
arterială, tulburări respiratorii, modificări hormonale).

 Stresul apare ca urmare a disproporției dintre cerințele

mediului și posibilitățile de răspuns ale persoanei.

 Strategii pentru gestionarea stresului: luați pauze (exerciții

fizice/relaxare), realizați doar o activitate, consultați-vă cu
prietenii, luați notițe, organizați-vă activitățile.
TIPURI DE TERAPII: BALBISM
 Terapia simptomatică: gimnastică fono-articulatorie, formarea
respirației costo-diafragmale și a echilibrului inspir-expir

 Psihoterapia: înlăturarea fricii de a vorbi și a autoobservării

exagerate

 Terapia complexă: logopedul și logopatul rostesc în același

timp liste de cuvinte

 Terapia valsalva: de încordare și relaxare

 Terapia air-flow: de control al ritmului respirator

 BALBISM

Cauze
Terapie
Exerciții practice
CAUZE:

 Există două teorii

 Moștenire genetică

 Traumă (sperietură, abandon, certuri,instabilitate...)

 Nu există o dovada clară cum că balbismul este moștenit

transgenerațional
TERAPIE:

 Formarea unei echipe de ajutare a elevului balbic

 Ideal:
 Părinte

 Logoped

 Psihoterapeut/consilier

 Învațător

 Echipa are rolul de a stabili și înțelege cauzele balbismului și de a concepe

un plan terapeutic care să fie respectat în toate mediile
ROLUL PĂRINTELUI ÎN TERAPIE:
 Părintele trebuie să înțeleagă care sunt factorii care
încurajează bâlbâiala și să învețe cum să îi evite

 Să încurajeze realizarea exercițiilor logopedice și în mediul

familial

 Să colaboreze cu specialiștii
ROLUL PSIHOTERAPEUTULUI

 De a ajuta la tratarea problemelor emoționale care stau la

baza balbismului

 De a ajuta la formarea stimei de sine ridicată și formarea unei

imagini pozitive

 De a ajuta/învăța persoana bâlbâită să se relaxeze și să

gestioneze stresul
ROLUL CADRULUI DIDACTIC

 Asigurarea unui mediu securizant pentru copilul balbic în

mediul școlar

 De a evita ridiculizarea balbicului de către elevi și profesori

 De a ajuta la întărirea încrederii în propria persoană prin

valorificarea și încurajarea reușitelor școlare
ROLUL LOGOPEDULUI

 De a pune în practică planul terapeutic

TERAPIA LOGOPEDICĂ

o Educarea respirației
o Exerciții de relaxare
o Educarea atenției și concentrării
o Reglarea ritmului vorbirii
o Reglarea ritmului citirii
o Jocul terapeutic
o Joc de rol
o Terapie de grup
o Scriere caligrafică în ritmul vorbirii
o Cântul
EXERCIȚII SPECIFICE PENTRU
RESTABILIREA FLUENȚEI VORBIRII:
 Prelungirea intenționată a unei vocale
Ex: aaaaproape, poooorumb
 Silabisirea vorbirii

Ex: Fun-da es-te ro-și-e.

 Citirea cu voce tare a unui text cunoscut cu pauze
stabilite de dinainte pentru respirație
 Articulare și scriere

-elevul scrie în ritmul în care vorbește

 Citirea concomitentă cu terapeutul

 Recitarea
ÎNTREBĂRI:
MULȚUMIRI!

Provocare:

,,Ceea ce cerea celebrul Cicero gemând geniilor degenerate, n-au

aceptat-o Cezar și ceata ingenioșilor cetățeni.”


BIBLIOGRAFIE
Betiana Cioacă, Să înțelegem bâlbâiala. Explicații pentru
logopezi și bâlbâiți. Editura Virtuală, 2015