Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cu diverse ocazii am constatat ca, din spirit de imitatie, copiii isi pot transmite unul altuia
greselile de vorbire. Contaminarea devine, fireste, nociva, ea influentand asupra procesului de
dezvoltare normala a vorbirii la un grup mai numeros de copii. Data fiind varsta, indreptarea
greselilor nu poate fi conceputa rigid, ca o reproducere repetata a unor cuvinte, silabe, sunete,
pana la corecta lor executare. Una din modalitatile cele mai recomandate este aceea a includerii
exercitiului, oricare ar fi el, intr-un joc antrenant cu un continut inteligibil, corect.
1) Gimnastica faciala:
d) imitarea sarutului;
2) Gimnastica linguala:
e) miscari de formare a santului lingual, prin ridicarea marginilor laterale ale limbii;
Aceste jocuri sunt introduse incepand cu grupa mica, ele putandu-se realiza si cu grupele
mai mari respectandu-se particularitatile de varsta, respectiv complicandu-se sarcina didactica.
Scop:
Sarcina didactica:
Reguli de joc:-la primirea jucariei sau a imaginii, copilul trebuie sa imite glasul
animalului respective, iar ceilalti copii sa-l recunoasca si sa-l denumeasca.
Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus intr-un cosulet pentru a crea
surpriza la prezentare si a da posibilitatea sa se perceapa pe rand fiecare animal al carui glas va
trebui imitat.Copiii vor fi asezati pe scaunele in jurul mesei cu materialul de joc.
Varianta I
Se prezinta jucariile sau imaginile iar copiii trebuie sa imite glasul animalului respectiv,
individual sau in colectiv.Se va asigura o anumita succesiune in prezentarea imaginilor, incepand
cu cele care sunt mai usor de pronuntat(pisica) si terminand cu cele care prezinta dificultati in
reproducere (albina, cocosul).
Varianta II
Varianta III
Copiii stau cu capul pe masute, fara a avea voie sa priveasca, iar educatoarea aseaza un
animal de jucarie in dreptul unuia dintre ei.La semnalul ei:Spune cum face, copiii se uita in
fata lor.Cel care a primit jucaria reproduce onomatopeea corespunzatoare denumind totodata si
animalul.De exemplu:Pisica face miau.Ceilalti copii imita actiunile caracteristice animalului si
repeta sunetele corespunzatoare.
Varianta IV
Educatoarea arunca mingea, iar copilul care o prinde vine in fata si alege de pe masa un
jeton reprezentand tot animale.Acesta raspunde la intrebarea:Cine este si cum face?De
exemplu:Acesta este un urs. El face mor, mor, mor.
Varianta V
Gaina canta(cot-co-dac)
Cioara face(cra,cra,cra)
Scop:
Sarcina didactica:
Obiectele aranjate in mai multe parti ale salii de grupa vor fi descope- rite pe rand
de cate un copil numit de educatoare.Acesta va denumi obiectul sau jucaria gasita.Un alt copil va
fi antrenat sa pronunte sunetul cu care incepe cuvantul, iar acela, la randul lui, va alege un coleg
pentru a gasi un alt cuvant care incepe cu acelasi sunet.Acesta va alege un alt coleg care sa
formeze o propozitie cu cuvantul respectiv.
Varianta I
Educatoarea pronunta un sunet, consoana sau vocala, iar copilul numit trece la tabla sau
la flanelograf si alege o imagine sau mai multe, a caror denumire incepe cu sunetul dat. Dupa
acest moment, copiii sunt solicitati sa formuleze propozitii despre obiectul sau obiectele acaror
imagine a fost prezentata.
Copiii pot fi antrenati sa gaseasca si alte cuvinte care incep cu acelasi sunet, fara sa aiba
suport intuitiv.
Varianta II
Imaginile sunt puse intr-o cutie astfel incat sa nu poata fi vazute.Cutia este data unui copil
care va scoate o imagine si dupa ce o denumeste precizeaza sunetul cu care incepe cuvantul.O
ofera unui alt copil care trebuie sa gaseasca un alt cuvant care incepe cu acelasi sunet.
Varianta III
Dand jocului un caracter dinamic, de intrecere, sarcina fiecarei variante a fost usor
realizata de copii cu mult interes, dezvoltandu-le acestora spiritul de competitie, autocontrolul
asupra reactiilor verbale si motrice si deprinderea de a analiza fonetic cuvintele.
ocul didacticDin jumatate intreg, familiarizeaza copii cu componenta silabica a unor cuvinte
din doua silabe- cu sarcina de a reconstitui imaginile din doua jumatati.
Scop:
Sarcina didactica:
Reguli de joc:copilul indicat prin intermediul unei baghete va pro-nunta silaba enuntata
de educatoare si o va completa construind un cuvant. Copiii vor cauta alte cuvinte care sa aiba in
cuprinsul lor aceeasi silaba si se vor anunta sa le spuna.
Varianta I
Educatoarea pronunta o silaba din cele frecvent intalnite in structura cuvintelor: ma, na,
la, pa, da, ca, etc. si lasa timp de gandire copiilor.Ea se deplaseaza prin spatele copiilor.Cel atins
cu bagheta trebuie sa spuna un cuvant care incepe cu silaba spusa.
Varianta II
Un copil numit de educatoare spune o silaba, grupa gaseste cat mai multe cuvinte cu
silaba spusa si formeaza propozitii cu ele.Raspunsurile bune vor fi aplaudate, iar copiii care
raspund corect primesc buline.
Varianta III
Educatoarea spune un cuvant, iar copilul cu care a dat mana il desparte in silabe. Grupa
de copii scoate din cosulet atatea betisoare cate silabe are cuvantul.
Varianta IV
Varianta V
Copiii primesc cate o fisa pe care se gasesc imagini.Trebuie sa scrie in dreptul fiecarei
imagini atatea liniute cate silabe are fiecare cuvant.
Copiii pot primi buline si sa aseze atatea buline, in spatiul din dreptul fiecarei imagini,
cate silabe are cuvantul.
Prin introducerea fisei de evaluare am depistat copiii care nu stiau sa desparta corect
cuvintele in silabe, avand astfel posibilitatea sa recuperez aceste cunostinte in activitati cu
grupuri mici sau individual pentru a-i aduce pe toti copiii la nivelul cerut de programa.
Jocurile didactice amintite si altele asemanatoare lor vin sa pregateasca trecerea copiilor
intr-un mediu avansat al analizei si sintezei fonetice, activitate specifica perioadei preabecedare
din scoala.
n cadrul orelor de Limba si literatura romana, cat si in cadrul celorlalte ore din
programa scolara, s-au urmarit cu atentie defectele de exprimare ale elevilor si apoi s-a trecut la
corectarea lor. Exercitiile desfasurate in prescolaritate se regasesc si la scolarii mici, ele
desfasurandu-se in aceeasi forma sau putin mai complicate.
De un real folos sunt framantarile de limba,utilizate tot ca si activitati in completare.
Pentru exprimarea corecta a sunetelor ( b, m, j, t, gi ) s-au folosit in cadrul jocurilor didactice
cateva versuri pe care elevii le repetau de mai multe ori, reusind sa rosteasca corect sunetele
respective.
Exemple:
Mesteca si infuleca.
J. Eu ma joc
n cojoc,
Se vede mijlocul !
Un tantar inteapa,
Pentru copilasi
Gelu si cu Gina
Sunt si ei gimnasti.
nsusirea citit- scrisului nu se va parcurge in acelasi ritm de catre toti copiii, acestia
neavand functiile psihice la fel de evaluate.Defectele de vorbire , pe care le intalnim chiar si la
varsta scolara, sunt unele dintre cauzele nedezvoltarii ritmice a tuturor elevilor.nca din primele
zile de scoala se incearca depistarea tuturor copiilor care au deficiente de vorbire, prin
organizarea exercitiilor amintite mai sus si a diferitelor jocuri didactice.
Logica vorbirii copiilor, vocabularul lor, l-am putut observa prin descrierea ilustratiilor,
povestiri, convorbiri.Am gasit copii cu spirit de observatie bine dezvoltat, vocabular
corespunzator si exprimare corecta. Altii prezinta defecte de vorbire, vocabular sarac si nu au
logica in vorbire. n urma discutiilor cu parintii, dar si cu copiii, a reiesit ca acestia din urma nu
au frecventat gradinita decat sporadic sau unii chiar deloc.Acesti copii au nevoie de o atentie
speciala, deoarece ei nu pornesc de la acelasi nivel cu ceilalti. Lipsurile trebuie recuperate pe
parcurs, aceasta necesitand nu numai activitati cu intregul colectiv de elevi ci si activitati
individuale sau pe grupe.
Pentru dezvoltarea vocabularului copiilor am folosit mai multe jocuri didactice: Spune
mai departe, Unde se gaseste sunetul?, Eu spun una, tu spui multe(vezi anexa nr.3) ,
Ieri, astazi, maine, Cauta perechea, Gaseste repede propozitia, Roata vremii, Ce stii
despre mine?, etc.
NOTE BIBLIOGRAFICE
1) Jurcau, Emilia; Jurcau, Nicolae nvatam sa vorbim corect, Editura Printek, Cluj-
Napoca, 1999, pag.6-18
2) Boscaiu, Emilia- Corectarea tulburarilor de vorbire ,in suplimentul pentru prescolari al
Revistei de pedagogie, Bucuresti, 1970,p.13