JOCUL – MIJLOC DE EVALUARE A LIMBAJULUI

Activitatile de dezvoltare a limbajului atesta posibilitatea si utilitatea cultivarii

limbajului oral , efectuandu-se exercitii de pronuntie , de exprimare , de
conversatie . In aceasta privinta , accentul este pus pe activitatile de comunicare ,
pe dialogul liber , pe formarea deprinderii de exprimare ordonata a gandirii si pe
insusirea structurii gramaticale

Powered By

Jocurile didactice sunt integrate demersului educational explicit si reprezinta forma

ideala prin care jocul , ca activitate fundamentala a varstei prescolare poate sprijini
invatarea dirijata , pregatind integrarea ulterioara a copilului in scoala . Originea
jocului didactic este fixata de catre U. Schiopu in jocurile exercitiu ale varstei
anteprescolare .
Jocul didactic constituie un mijloc si un procedeu deosebit de valoros de acumulare de noi
cunostinte si astfel de pregatirea copilului pentru scoala.

In acest scop este necesar sa se realizeze in gradinita concordanta intre procesul de invatare si
activitatea de joc , fapt de care se tine seama ,

mai ales atunci cand se constata ca prescolarii nu participa in suficienta masura la

activitatile grupei . Astfel la varsta de 3 – 4 ani si chiar de 4 – 5 ani , copiii ce fac
parte din grupa mica si mijlocie , participa cu mare placere la jocurile desfasurate ,
dar sunt atrasi de aspectul distractiv si nu prezinta interes pentru aspectul instructiv
, le realizeaza , dar mai putin participa la asimilarea cunostintelor , deci fac efort sa
retina un volum de cunostinte .
La varsta de 4 – 5 ani ( grupa mare ) , ca si la 5 – 6 ani ( grupa pregatitoare ) , copiii respecta
regulile si sarcinile didactice , acorda atentie mare rolului pe care il au de interpretat , mai ales celui
de adult ( fiind conducator de joc ) incercand sa-l realizeze dupa posibilitatile lor .

Copiii constientizeaza sarcina , dar nu neglijeaza nici aspectul distractiv .

Avand in vedere atributiile jocului didactic , sunt antrenati in jocuri acei copii care dovedesc unele
lacune in asimilarea si folosirea cunostintelor pregatindu-i pe toti pentru insusirea citirii . Activitatea
aceasta necesita dezvoltarea limbajului sub aspectele : fonetic , lexical si gramatical , dand o mare
atentie fluiditatii si expresivitatii.

Un accent deosebit se pune pe dezvoltarea auzului si pe perceptia fonetica , pe formarea abilitatii de

a distinge cuvintele din propozitii si de a pronunta corect cuvintele , formuland propozitii simple in
care sa foloseasca corect regulile gramaticale.

Cu ajutorul jocurilor didactice , copiii pot fi initiati mai usor in tehnica analizei si a sintezei . Astfel ,
efectuarea analizei si sintezei fonetice , presupune gasirea unor metode si procedee adecvate varstei
prin care prin care copilul este determinat sa opereze constient cu materialul verbal achizitionat .
Desigur , metoda de baza ramane tot exercitiul , dar nu un exercitiu plictisitor , ci un exercitiu joc
plin de surprize , care sa le ofere copiilor satisfactia participarii active si afirmarii priceperii lor . De
exemplu, jocurile didactice ca : “ Alege corect “ , “ Cine spune mai departe “ , “ Soseste vaporul “ , “
Radio – vacanta “ , formeaza copiilor deprinderea de a efectua analize .

Realizand jocul didactic “ Fii atent “ copiii sunt deprinsi cu analiza fonetica , sunt antrenati sa
desprinda din cuvant primul sunet cu care incepe . Desfasurand jocul in repetate randuri se pune
accent pe pronuntarea corecta a sunetelor separat si in cuvinte , continuand astfel procesul analizei
pana la nivelul sunetelor .

Jocurile destinate dezvoltarii limbajului contribuie in mare masura la dezvoltarea acuitatii auditive , a
auzului fonematic . Ele solicita perceperea corecta a sunetelor , descifrarea compozitiei sonore , sau
semnalarea prezentei sau absentei unui anumit sunet dintr-un cuvant . Astfel sunt jocurile
didactice Deschide urechea bine Cine face asa “ Cine vine la noi ? “ , „ Repeta ce spun eu “ ,
“ Al cui glas      este
Dezvoltarea auzului fonematic este strans legata de sarcina deosebit de importanta privind
corectarea defectelor de vorbire , intrucat cauza principala a acestor defecte o constituie tocmai
slaba dezvoltare a auzului fonematic . In acest sens, jocurile didactice pot aduce o contributie de
seama nu numai la perceperea clara si corecta a sunetelor corespunzatoare , ci si la corectarea
pronuntiei defectuoase a acestora , solicitand copilului audierea lor cu atentie si reproducerea lor
corecta . Exemple de jocuri : “ Cine face asa Cum face

Perceperea diferentiata a silabelor se realizeaza tot prin jocuri didactice , avand in

vedere gradarea dificultatilor in analiza fonetica a cuvintelor . La inceput se
folosesc cuvinte din una si doua silabe , apoi cuvinte din trei si patru silabe si chiar
mai multe silabe .
Familiarizarea copiilor cu componenta silabica a unor cuvinte din doua silabe se realizeaza prin
jocul : “ Din jumatate intreg “ si avand ca sarcina de a reconstitui imaginile din doua jumatati , copiii
verbalizeaza fiecare silaba determinand numarul si ordinea lor in cuvant .

Alaturi de jocurile didactice ce vizeaza analiza fonetica si sinteza fonetica , o importanta deosebita o
au jocurile didactice ce vizeaza lexicul si structura gramaticala . Dezvoltarea limbajului la prescolari
nu se reduce numai la aspectul fonetic si la cresterea cantitativa a vocabularului , ci , odata cu
asimilarea fondului lexical , copilul isi insuseste si semnificatia cuvintelor si structura gramaticala in
mod practic , in procesul comunicarii , astfel :

Prin jocul „ Gaseste cuvantul potrivit “ se urmareste activizarea

vocabularului , spontaneitatea gandirii , realizarea unor exercitii
verbale . Pentru gasirea cat mai multor variante de raspuns se folosesc
imagini care ilustreaza o actiune , de exemplu : un copil mergand la
scoala , copiii jucandu-se cu cuburi , o fetita ingrijind papusa , bunica
facand mancare etc ;

Prin jocurile „ Libraria “ , “ Expozitia “ se urmareste formarea deprinderii

copiilor de a pronunta corect cuvinte . Pe baza imaginilor distribuite
individual , copiii verbalizeaza cea ce vad . In cazul in care vreunul
 din copii intampina greutati , se pun intrebari ajutatoare incat fiecare
copil sa interpreteze imaginea cat mai complet ;

Prin jocurile “ Mai spune ceva “ , “ Spune cum e bine “ , “ Completeaza

ce lipseste “ , “ Cu ce sunet incepe cuvantul ? «   “ Unde se afla
sunetul ? ( la inceput , la mijloc sau la sfarsit se urmareste
consolidarea deprinderii de a alcatui propozitii si de a le imparti in
cuvinte si familiarizarea copiilor cu notiunea de sunet

Prin jocurile „ Papusa se spala “ , “ Ghici ce am ascuns “ , “ Postasul “ ,

se urmareste diferentierea si pronuntarea corecta a substantivelor , la
singular si plural , urmarind concomitent activizarea vocabularului ;

Prin jocul „ Spune cum este “ , se urmareste realizarea acordului adjectiv

– substantiv in gen si numar , joc cu ajutorul caruia copiii reusesc sa
formuleze propozitii corecte ( Clasa este curata . Copiii sunt harnici .
Papusa este frumoasa).

Prin jocurile „ Al cui este caietul “ A cui haina este “ Cui trimitem scrisoarea ?
“ se urmareste folosirea corecta a substantivelor in cazurile genitiv si
dativ . Forma de vorbire dialogata contribuie din plin la formarea unei
exprimari coerente din punct de vedere gramatical

Prin jocurile Cine ti-a dat jucaria “ Cui trimitem scrisoarea “ , “ Cine ne-a

trimis scrisoarea “ se urmareste formarea deprinderii de a folosi corect
diferite pronume personale , in functie de relatiile care se stabilesc
intre membrii jocului . Pentru exersarea formelor pronumelui personal
date de numar , persoana , gen se organizeaza jocuri in care copilul
solicita o anumita jucarie sau obiect din clasa , dar primeste alta si
raspunsul este : Eu am cerut papusa , tu mi-ai dat mingea etc .

Prin diferite jocuri realizate in diferite momente ale zilei se urmareste

folosirea corecta a timpurilor verbale ( trecut , prezent , viitor )
potrivit momentelor cand se petrece actiunea , modificarea corecta a
formelor respective , dezvoltarea atentiei voluntare pentru a observa
aceste modificari ;

Prin jocul didactic “ Roata vremii “ se pune accent pe folosirea corecta a
verbului “ a fi “ la modul indicativ , timpul prezent , trecut , viitor .
Pentru obtinerea raspunsurilor corecte si complete se folosesc
versurile

“ Roata vremii se-nvarteste       

Fiecare se gandeste

Si va spune cu glas tare

Ce va fi cand va fi mare .

( Eu voi fi doctor )

„ Si va spune cu glas tare

Acum ce este el oare

( Eu sunt prescolar

“ Mai micut cand era el

Pe acasa ce facea ?

( Eu ma jucam

Prin jocurile “ Oglinda fermecata Eroul indragit se urmareste

exprimarea corecta a copiilor , ei fiind pusi in situatia de a exprima
vorbirea directa dintre personajele basmelor si povestilor
cunoscute folosind si expresii din diferite basme si povesti , acesta
fiind in acelasi timp un exercitiu fonetic si lexical .

Avand in vedere ca jocurile didactice necesita din partea copilului un efort

de gandire , ca preocuparea primordiala este aceea a formei pe care o va imbraca ,
pentru ca activitatea sa fie cat mai placuta , interesanta , sa cuprinda multe
elemente surpriza , se vor desfasura jocuri ca : “ Zana toamnei “ , “ Zana
iernii Zana primaverii
In mai toate jocurile , copilul care da raspunsul corect devine conducatorul jocului , rolul cel mai
indragit , fapt ce-i face sa fie atenti , depunand un veritabil efort de gandire .

Jocurile didactice de labiolectura favorizeaza insusirea corecta a vorbirii de catre copii , iar
organizarea lor este eficienta doar in conditiile precizarii scopului didactic .

Experienta acumulata de copii pe parcursul jocurilor didactice contribuie la dezvoltarea cantitativa si

calitativa a vocabularului activ al copiilor . Modalitatile folosite in desfasurarea jocurilor didactice au
ca scop pregatirea copilului pentru scoala .

Jucandu-se , copilul invata si foloseste in vorbire unele reguli gramaticale , desi nu cunoaste definitia
lor , deprinzandu-l totodata cu o munca intelectuala de care au nevoie pe tot parcursul scolarizarii .

Prin joc copiii sunt ajutati sa-si formeze si dezvolte unele capacitati si abilitati , sa-si imbogateasca
vocabularul , pregatindu-l astfel pentru scoala . Stiind ca varsta prescolara este cea mai buna
perioada de insusire a vorbirii copiii sunt stimulati sa comunice intre ei si cu adultii .