Sunteți pe pagina 1din 37

Rolul jocului la prescolari

Jocul este una dintre cele mai importante si recomandate metode de educare a
copiilor. Atunci cand este bebelus jocul reprezinta o forma de comunicare si de
stimulare a imaginatiei si creativitatii sau un mod de dezvoltare a limbajului.
La varsta prescolara, cand micutii au deja dezvoltata o parte importanta a
limbajului si alte aptitudini, rolul jocului se schimba si face trecerea catre
perioada scolara, stabilind fundamentul invatarii.
Jocul reprezinta un mod esential in dezvoltarea mai multor abilitati ale copilului.
Exista o multime de beneficii ale jocului la varsta prescolara:

stimuleaza in continuare creativitatea si imaginatia;

invata sa gandeasca si sa rezolve anumite probleme;

dezvolta personalitatea;

ajuta la dezvoltarea sociala a copilului;

este instrument important de educatie etc.


Jocul si dezvoltarea fizica a prescolarilor
Jocul are si calitatea de a ajuta la dezvoltarea fizica a copilului, la procesul de
crestere. Specialistii sustin ca la varsta prescolara este esential sa promovezi jocul
in aer liber si jocurile de miscare la copii. Acestea le permite libertate de miscare si
ajuta la fortifierea musculaturii, la intarirea oaselor si la consumarea energiei in
plus. Dezvoltarea abilitatilor motorii fine se face cu ajutorul jocurilor de
indemanare si a celor care necesita controlul mainilor. Acestea au rolul de a-l ajuta
pe copil sa scrie mai usor atunci cand va invata acest lucru.
Jocul si dezvoltarea limbajului a prescolarilor
Pana la varsta de 3-4 ani copiii au dezvoltata o mare parte a vocabularului,
cunoscand in jur de 1000 de cuvinte. Insa acum este perioada in care acesta se
fixeaza si invata noi elemente de vocabular, precum si cum sa il utilizeze. Pana la
sfarsitul perioadei precolare, vocabularul micutului va acumula in jur de 4000 de
cuvinte. Sunt importante in aceste perioada interactiunile cu adultii, comunicare si
incurajarea povestirilor pentru a ajuta la dezvoltarea acestuia. Deja micutul trebuie

sa vorbeasca corect si clar si sa poata sa isi exprime trairile prin intermediul


cuvintelor. Jocurile cele mai indicate la aceasta varsta sunt cele in care il stimulezi
pe copil sa vorbeasca si sa folseasca cat mai mult limbajul.
Jocul si dezvoltarea cognitiva a prescolarilor
Varsta prescolara este esentiala pentru formarea bazei invatarii pentru perioada
scolii. Se concentreaza pe invatarea unor abilitati noi. Ei invata cum sa foloseasca
limbajul, cum sa-l asocieze cu activitati si isi dezvolta memoria, gandirea etc. Cu
alegerea unor jocuri potrivite, dezvoltarea cognitiva poate fi promovata intens si
copiii pot dezvolta abilitatea de a rezolva probleme, care sunt fundamentul pentru o
viata fericita si plina de succes la maturitate. Jocul de rol, puzzle-urile, rimele,
jocul cu papusi sunt utile in acest sens.
Jocul si dezvoltarea sociala a prescolarilor
Aceasta se realizeaza in special prin intermediul jocurilor care presupun reguli. La
varsta prescolara copilul este apt sa respecte reguli si sa se implice in jocuri care se
bazeaza pe ele. De asemenea, jocurile de grup il ajuta pe copil sa devina o persoana
sociabila. El deprinde astfel importanta spiritului de echipa, parteneriat, cooperare,
respect etc.

JOCURI DIDACTICE PENTRU IMBOGIREA VOCABULARULUI


COPIILOR PRECOLARI
Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de baz ale activitii
din grdini, invtmantul precolar avand ca obiective principale imbogirea
vocabularului acestora, precum i insuirea corect a structurii fonetice i
gramaticale a limbii romane.Experiena acumulat in munca cu copiii, mi-a dat
posibilitatea s vd in jocul didactic unul dintre cele mai eficiente mijloace de
dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigur o participare activ,
atractiv i deconectant din partea lor .Munca cu vocabularul are o importan
covaritoare, cuvintele alctuind materialul de construcie al limbii. Inflorirea
vorbirii, cultivarea i imbogirea ei, constituie o preocupare major a fiecarei
educatoare.
Pornind de la faptul c Programa activitilor instructiv educative din grdini
prevede pentru fiecare grup o multitudine de jocuri didactice atat de cunoaterea
mediului cat i de limbaj, care faciliteaza imbogirea i activizarea vocabularului
copiilor, mi-am propus s realizez urmtoarele obiective cu copiii grupei mari:
1 - dezvoltarea posibilitilor copiilor de a percepe cuvintele ca uniti lexicale i
de a-i nsui corect semnificaia lor;
2 - folosirea de ctre copii a cuvintelor cu semnificaia corespunzoare in situaii
adecvate;
3 - clarificarea i precizarea unor noiuni prin exersarea in forme noi a jocurilor
didactice cunoscute.
Toate aceste obiective mi-am propus s le realizez printr-o desfurare in variante
noi, cu elemente ludice cat mai pronunate i prin suplimentarea zestrei jocurilor
didactice cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, s
folosesc procedee didactice care s vizeze cu precdere influenarea inelegerii
sensului cuvintelor nou insuite i activizarea vorbirii copiilor,prin exersarea i
folosirea acestora in situaii de joc anume create de mine, in diferite momente ale
zilei.
Pe baza analizei rezultatelor obinute in urma evalurilor iniiale, am reuit s
desprind uneleconcluzii i anume c, in aceasta faz, sfaritul grupei mijlocii i
inceputul grupei mari, noiunile copiilor sunt inc neclare, reduse, reprezentrile
lor sunt inc slabe, superficiale, iar uurina in exprimare las de dorit.
Alegerea celor mai bune metode i procedee pentru explicarea cuvintelor noi,
repetarea lor planificat in contexte diferite i folosirea lor in practic printr-un
sistem de exerciii bine organizat, poate duce la insuirea temeinic i folosirea lor
in vorbirea curent.
Dup ce am desfurat cu copiii activitile din program care se refer la meserii observri,

lecturi dup imagini, jocuri didactice - am conceput o variant nou de joc didactic,
Ca s vezi i s nu crezi, prin care am urmrit clarificarea noiunilor copiilor
referitoare la meserii i rezultatele muncii meseriailor. Aceast variant am
exersat-o in cadrul etapelor trei i patru ale zilei. Jocul a constat in prezentarea
unor texte greite, cu coninut hazliu, copiii avand sarcina de a preciza unde
este greeala.
-1Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit.
Mare paine face un croitor cu patru ace .
1
Tractoristul, il vezi bine, face paine pentru tine .
Buctarul cel vestit un cui mare a prjit .
Avionul de conduci , un bun doctor o s ajungi .
Un pescar cu plasa deas inal i el o cas .
Desfurarea jocului sub aceast form hazlie a contribuit din plin la crearea unei
atmosphere plcute, relaxate, in care copiii erau dornici s descopere greelile i s
dea rspunsurile corecte, iar eu am putut urmri in ce msur
i-au insuit noiunile despre meserii i meseriai .Pe tot parcursul activitii cu
copiii, am urmrit s denumesc clar i corect cuvintele implicate,
s dau explicaii acolo unde simeam c este nevoie, deoarece este necesar s nu
lsm copilul singur in faa observaiei fr a interveni, spre a introduce in
memoria lui noiunile exacte, ce se vor fixa i pstra in acest fel, contribuind astfel
la formarea i dezvoltarea vocabularului. In randul jocurilor prin care am urmrit
imbogirea vocabularului copiilor cu unele noiuni referitoare la aspecte
caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate.
La acest joc, copiii aveau in faa lor cateva case din carton cu ferestre mobile. In
spateleferestrelor erau fixate imagini reprezentand diferite aspecte din anotimpuri.
Pe msur ce copiii deschideau ferestrele, ei spuneau ce vd de la fereastra casei
lor. Elementul de joc folosit, deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu
deosebit de atractiv, copiii participand cu mare interes la joc, iar imaginile privite
de la geam le-au rmas intiprite in memorie mult timp.
Tot pentru activizarea vocabularului copiilor cu noiuni specifice anotimpurilor, am
organizat jocul didactic La pia, in cadrul tematicii Toamna, prin care am urmrit
fixarea denumirii prilor componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul
vanztorului trebuia s precizeze care este partea necomestibil a fiecrei legume
vandute.
Exemple : Roia se consum fr codi .
Ardeiul se consum fr semine i cotor .
Vinetele se consum fr coaj .
Morcovul se mnanc fr frunze .
Un alt joc pe care il organizez adeseori cu copiii este jocul i jucriilor le place s
fie alintate,tot pentru diversificarea modului de exprimare al copiilor. Fiecare copil
primete cate o jucrie pe care o denumete i apoi o alint (urs ursule, ppu

ppuic etc). In continuare, copiii pot fi incurajai s alctuiasc propoziii scurte,


corecte din punct de vedere grammatical, cu sens i originale, folosind
diminutivele formate de ei .
Jocul Eu sunt este un joc care dezvolt autocunoaterea i intercunoaterea
copiilor intr-un cadru de joc bazat pe incredere i colaborare, fixand, in acelai
timp, noiunile care se refer la trsturi de caracter. Pe mas sunt aezate jetoane
cu imagini ce reflect in aciuni astfel de trsturi, de exemplu : un copil care ud
florile cu stropitoarea (hrnicie), doi copii care dau mana (prietenie), un copil care
ajut o batranic s treac strada (politee) etc. Dup ce copiii s-au familiarizat cu
imaginile i cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat in acel
joc,iar restul se aaz in cerc, in jurul celui ales i iau, pe rand, cate un jeton care
consider c reprezint o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este
harnic .
-2Dac el consider c acea trstur i se potriveste, va spune : Eu, Andrei, sunt
harnic, iar dac nu crede c il caracterizeaz, va pune jetonul deoparte. La sfarit el
va spune toate trsturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite i cu care a
fost de acord: Eu sunt harnic , vesel,politicos , atent etc.
Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor i fixarea unor noiuni
despre cele invate, precum i pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea
alegorica a acesteia, a fost
2
jocul Ce a fi , dac a fi ? Astfel, fiecare copil a trebuit s spun i s motiveze
de ce i-ar place s fie un anumit animal, pasre, legum, fruct, pom etc. in funcie
de tema la care eram in acea sptman. Exemple :
Dac ai fi un animal, ce animal crezi c ai fi ?
A fi un leu pentru c este puternic .
Dac ai fi culoare, ce culoare crezi c ai fi ?
A fi culoarea portocaliu pentru c este vesel .
In cadrul aceleai tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultai ce se spune la
radio, cu scopul de a recunoate numele i prenumele colegilor de grup, unele
insuiri fizice i caliti sufleteti ale acestora, de a-i identifica adresa i, nu in
ultimul rand, de a se exprima corect in propoziii, fcand dovada c stpanesc toate
informaiile pe care le folosesc.
Sarcina didactic a jocului a fost aceea de a-i recunoate i denumi corect colegii
dup descrierea fizionomiei i a unor caliti individuale ale acestora. Regulile
jocului cereau copiilor s asculte ce spune crainicul la radio i apoi s ghiceasc
despre ce coleg este vorba. La inceput, rolul crainicului este interpretat de ctre
educatoare, mai apoi acesta putand fi preluat i de ctre copii.
Motivaia jocului era rtcirea unui copil de prini i prezentarea anunului la
radio.
Am acordat atenie selecionarii caracteristicilor care s fie reprezentative pentru
fiecare

copil, cu accent pe manifestri pozitive sau fapte deosebite din viaa lor, chiar
amnunte cu privire la imbrcminte, mai ales cand copiii nu reueau s-l
recunoasc pe cel descris.
Problema eficientizrii procesului instructiv-educativ presupune, pe de o parte,
perfecionarea metodelor tradiionale i, pe de alt parte, introducerea unor metode,
procedee i tehnici educative noi care s rspund mai bine nevoilor actuale de
formare a indivizilor. Toate aceste mutaii aprute in metodologia aciunii
instructiv-educative determin schimbri de prim ordin in ceea ce privete rolul i
funciile educatorului.
In principal, are loc o modificare a poziiei educatorului in raport cu obiectul i
subiectul educaiei, in sensul structurrii unei noi funcii, aceea de indrumtor, de
animator, de descoperitor i de stimulator al efortului propriu al copiilor.
Invarea activ dezvolt gandirea critic, creativ i responsabilitatea. Cadrul
necesar invrii active trebuie s fie stimulativ, bazat pe incredere i respect intre
educator i educat.Trebuie acceptat diversitatea de idei, promovat gandirea i
stimulat implicarea activ a tuturor copiilor.
In procesul predrii interactive, rolul educatorului se schimb. Acesta formuleaz
probleme, ascult prerile copiilor, sugereaz rezolvri, lucreaz impreun cu
copiii, corecteaz greelile acestora, dar niciodat nu impune un punct de vedere.
Cu alte cuvinte, este organizatorul i conductorul aciunii, devine consilier, dar i
coechipier.
-3Tinand seama de aceste considerente, am incercat s folosesc pe tot parcursul
anului astfel de metode in jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii i am
observat imediat rezultatele.
Astfel, o metod intens i cu succes utilizat a fost aceea a ping-pongului verbal
care s-a dovedit a fi foarte indrgit de ctre copii. Aceast metod se aplica astfel:
copiii sunt aezai in semicerc, in faa lor aflandu-se o msu cu dou scunele; se
aleg doi juctori, restul grupului formand mulimea arbitrilor; din couleul cu
bileele de pe mas, se alege unul care va arta tema meciului. Temele pot
varia in funcie de tema sptmanii: animale, psri, fructe, legume, flori etc.
Cei doi copii, aezai fa in fa la msu, numesc, pe rand, obiecte care fac parte
din clasa enunat prin tem. Copiii - arbitri sunt ateni dac afirmaiile juctorilor
sunt corecte. Meciul este catigat de copilul care a formulat mai multe rspunsuri,
in funcie de tema dat.
3
O alt metod activ folosit de mine in cadrul jocurilor didactice desfurate cu
copiii, a fost metoda Rspunde -Arunc - Interogheaz. Aceasta este o metoda de
fixare i sistematizare a cunotinelor copiilor, dar i de verificare a acestora, avand
la baz stimularea i dezvoltarea capacitii acestora de a comunica prin intrebri i
rspunsuri ceea ce au invat.
Participanii activi se selecteaz ad-hoc, printr-un joc de aruncare- prindere a unei
mingi uoare.
Copilul care arunc mingea trebuie s adreseze o intrebare legat de tema propus
celui cruia i-o arunc. Acesta rspunde la intrebare dup ce prinde mingea, apoi o

arunc altui coleg, adresandu-I acestuia o noua intrebare. Copilul care prinde
mingea, dar nu tie rspunsul, iese din joc.
Argumentul supraancrcrii copiilor prin folosirea in mod sistematic a unor astfel
de jocuri, este discutabil pentru c cei mai muli dintre ei depesc pe cont propriu
aceast limit, o influen mare avand emisiunile transmise prin mass-media. De
asemenea, sunt muli copii care vin din familie cu un bagaj mare de cunotine,
care pot fi foarte bine sistematizate i consolidate in grdini prin astfel
de procedee.
Am considerat, aadar, c este mai benefic s imi propun obiective specifice
subsumate celor generale, axandu-m pe concretizarea comportamentelor pe care
doream s le dezvolt in fiecare activitate. In acest sens, ariile de stimulare mi-au
oferit un prilej foarte bun pentru a-mi realize scopul propus, prin organizarea unor
jocuri - exerciiu deosebit de agreate de ctre copii.
Exemple la sectorul Biblioteca :
a ) - pentru cultivarea fluenei ideaionale - s observe nedirijat elemente
componente ale unei imagini precizand aciunile ilustrate - joc Spune ce vezi !
Exemplu : Eu vd copaci , frunze inglbenite , psri cloare, copii care culeg
mere etc.
b ) - pentru cultivarea fluiditii expresionale - s completeze sau s lungeasc
propoziia prin adugarea unor cuvinte - joc Gsee cuvintele potrivite ! sau Din
scurt , s facem lung!
Exemplu : Baiatul construiee
Baiatul construiete castele .
Baiatul construiete castele din nisip.
-4c ) - pentru cultivarea fluiditaii, flexibilitii i a capacitii de generalizare - s
enumere cat mai multe cuvinte din noiunea gen de care aparine exemplul - joc
Gsete-i pe fraii mei!
Exemple : Caine - pisic , cal , oaie , porc etc.
Papu - minge , ursule, camion etc.
d ) - pentru cultivarea gandirii analogice s atribuie cat mai multe insuiri unor
obiecte sau fiine joc S inconjurm
Exemple : Iepuraul - iute , fricos , alb , pufos etc .
Mrul rotund , rou , dulce , zemos etc .
e ) - pentru dezvoltarea imaginaiei, a originalitii - s gseasc soluii pentru o
situaie problem - joc De ce am nevoie ca s(aduc de la pia trei pepeni) ?
Exemplu : Un crucior,o main, mai multe sacoe etc.
f ) - pentru cultivarea capacitii de asociere s enumere aciuni - joc Ce poi face
cu mainile ? (Ce fac psrile ? ) etc.
Exemple : Culeg flori ,sterg praful ,scriu ,m spl etc.
Psrile zboar , cant , mnanc etc.
4
Cea mai mare bucurie a prinilor este aceea de a-i vedea copiii sntoi, bine
dezvoltai, cu vorbirea frumos curgtoare i limpede ca cristalul , cum ar fi zis
marele nostru povestitor Ion Creang. Bucuria fireasc a prinilor este imprtit

i de prinii spirituali - educatorii. Toi, prini i educatori, ii fac un el nobil din


a dezvolta o personalitate armonioas copiilor pe care ii au in grij.
Cum vorbesc copiii notri ? -este o problem permanent pentru cei mari. Unii
vorbesc fr dificulti, cursiv, expresiv i frumos, dar alii se poticnesc, vorbirea
lor este neclar, nesigur i uneori peltic. Cu timpul, ca urmare a reaciei
celorlali, la aceti copii se dezvolt un penibil sentiment de jen, un apstor
complex de inferioritate.
Fcand din invarea prin jocurile didactice un stil obinuit de lucru cu copiii, am
putut constata nu numai progrese din partea celor mai puin vorbrei i cu un ritm
mai lent de lucru, ci i o participare voluntar tot mai deschis a tuturor copiilor
din grup, un interes sporit pentru activiti.
Imperativ al invtmantului modern tratarea difereniat reprezint o necesitate a
invamantului precolar, un principiu de organizare, constand in egalizarea
anselor de instruire a precolarilor in vederea integrrii in clasa I.
Educatoarea are datoria de a fructifica in permanen noile modaliti de realizare a
activitilor cu copiii, gsind forme i mijloace cat mai originale pe care s le
adapteze nevoilor acestora, sporindu-le in acest fel capacitatea de a aplica cele
invate in situaii noi .
Consider c rezultatele obinute la sfaritul grupei mari, m indreptesc s cred c
desfurarea acestor jocuri le-a creat copiilor o experien colectiv plcut, nu i-a
obosit, ci le-a oferit oportunitatea de a folosi cele invate in situaii de via
variate, optimizandu-le, in acelai timp, capacitatea de relaionare atat cu adulii cat
i cu ali copii, de integrare eficient in mediul natural, social i cultural.
Concluzia general desprins dup o perioada de un an de munc dup modelul
prezentat, este aceea c jocurile didactice ii indeplinesc cu succes sarcina de a
imbogi, clarifica i preciza noiunile nou introduse in vocabularul copiilor,
contribuind in acelai timp din plin, la activizarea lui.
-5JOCUL UMBRELOR
Intregul efectiv se imparte in dou echipe. Juctorii se dispun in perechi, alcatuite
din cate un copil din echipele A i B. La semnal, copiii din prima pereche incep
ssar intr-un picior.
Cel care reuete s calce umbra adversarului su catig un punct pentru propria
echip. Pierde juctorul care coboar pe sol cellalt picior. In timpul jocului este
interzis schim-barea piciorului.
Urmeaz a doua pereche, a treia pereche .a.m.d.
Catig echipa care obine un numr mai mare de puncte.
MINGEA IN CERC
Tem: Aruncarea cu schimbare de direcie la comanda dat.
Copiii formeaz un cerc, cu un interval intre ei cat intinderea lateral a mainii
drepte. In centrul cercului st conductorul jocului. Acesta arunc unui copil
mingea, insoind-o de indicaia: Mingea la dreapta !. Co-pilul care a primit
mingea o trimite la dreapta. Mingea trece mai departe, pan cand conductorul de
joc d semnalul de schimbare a direciei. Co-pilul care greete este scos din joc
pan ce alt juctor greete.

5
Jocuri de exterior pentru
colari i precolari
Atenie la fluier
Loc in aer liber.
Participani Dou sau mai multe echipe. Materiale Fluier.
Scop Dezvoltarea ateniei, vitezei i promptitudinii.
Componenii echipelor stau in coloan cite unul. Conductorul jocului stabilete
c,
la un semnal cu fluierul, copiii s execute dou genoflexiuni, la dou semnale, toi
trebuie s menin poziia de drepi, iar la trei semnale, s execute 4 sri turi pe loc.
Cei care greesc sint eliminai din joc, joc care trebuie s se desfoare rapid, iar
ordinea semnalelor s surprind pe copil
Bate din palme
Loc in aer liber.
Participani 2030 de copii.
Materiale O minge uoar.
Scop invarea prinderii i pasrii mingii.
Participanii formeaz un cerc, in centrul cruia se afl con ductorul jocului.
Acesta paseaz mingea la intamplare, iar cel care o primete este obligat s bat
din palme, inainte de a prinde mingea. Dac nu bate din palme sau scap mingea
este eliminat.Catig cel care rmine ...ultimul in joc.
Culesul mingilor
Loc in aer liber.
Participani Dou, trei echipe a cite 820 copii.
Materiale 3 4 mingi de oin sau tenis i un coule pentru fiecare echip.
Scop Dezvoltarea vitezei de execuie i a indeminrii.
Copiii stau in coloan cite unul, in spatele unei linii, primii din fiecare echip avind
un coule cu 34 mingii. In faa fie crei echipe, pe o distan de 58 m, se
gsesc nite spaii dinainte marcate cu cret, cu hartie sau cu sfoar. La semnalul
conductorului de joc, primii din fiecare echip alearg pin la primul spaiu unde
las o
minge, apoi alearg la al doilea spaiu unde las o minge, ajunge la al treilea
.a,m.d., apoi mai strbate inc 23 m pin la un reper, se intorc i strang pe rand
fiecare minge, predind tafeta urmtorului, Citig jocul echipa care termin prima
de parcurs traseul. Distana dintre spaiile de plantare a mingilor este de circa 2 m.
Jocul poate fi repetat de dou, trei ori.
Cursa cu cercul
Loc in aer liber.
Participani 1030 de copii.
Materiale 2-4 cercuri
Scop Dezvoltarea indeminrii i vitezei
Organizai in dou sau mai multe echipe, la semnal, primii din fiecare echip vor
porni s parcurg traseul stabilit, condu-cind cate un cerc.

Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beior pe o distan de 1015


metri. Predarea cercului i a beiorului urmtorului din echip se face pe linia de
plecare.Va catiga echipa care termin prima.
Pe traseul de deplasare a copiilor, la repetarea jocului se pot amplasa eventual un
numr de obstacole care vor trebui ocolite fr a fi atinse sau doborate.
Jocuri de interior pentru precolari

Cpitan de nav
Loc - in sal.
Participani - 6 15 copii.
Materiale - Sfoar, scaune i vaporae confecionate de copii.
Scop - Dezvolt indeminarea.
Participanii la acest joc stau fiecare pe cate un scaun, scaune care sant aezate
unul ling altul ; ei primesc cite o panglic (sforicic) lung de 46 m.
La un capt al panglicii fiecare leag cite un vapora confecionat in prealabil, fie
din lemn, fie din hartie. Cellalt capt va fi inut in min.
La un semn al conductorului jocului, toi copiii incep s infoare panglica in
jurul degetului arttor de la mana stang, trgand in felul acesta vaporaele spre
ei, fr ca ele s se rstoarne. Dac unul dintre vaporae se rstoarn, cel cruia ii
aparine, trebuie s-1 repun in poziia iniial i apoi va relua jocul.
Cine reuete s treac primul vaporaul su peste linia de sosire, trasat inaintea
scaunelor, este desigur cel mai bun... cpitan de nav !
Cruii de porumb
Loc - in sal.
Participani -Individual sau pe echipe de cite 4 6 copii.
Materiale - Boabe de porumb sau ghind i cite dou
beioare pentru fiecare echipa sau participant.
Scop - Dezvoltarea indeminrii.
Pe o mas se gsete o grmad de boabe de porumb. Echi pele sau
juctorii se afl in faa unei linii, la o distan de 4 6 m, iar in dreptul
echipei este cate o cutiu. La semnalul con ductorului de joc, primii din fiecare
echip, avind cate dou beioare in min, alearg spre mas, apuc cu
beioarele un singur bob de porumb i revin la echipa lor unde intro duc
bobul in cutiu, dand beioarele urmtorului din echip, el trecand la
coada irului .a.m.d. Catig echipa care a terminat prima transportul boabelor.
Dac se pierde bobul pe traseu, cel care 1-a pierdut, trebuie s se duc s
ia altul i numai dup ce a pus bobul in cutie, poate preda beioarele,
urmtoru
Ce s-a schimbat?
Loc - in sal.
Participani -10-30 copii
Materiale Scop - Dezvoltarea spiritului de observaie. Trei, patru copii se aeaz
unul ling altul. Conductorul jocului invit ali doi participani s se uite la cei 3
4 copii, s observe i s memoreze poziia i inuta lor vestimentar. Dup 60

secunde de,,examinare" vizual, cei doi prsesc camera, iar cei 34 copii,
stabilii iniial, fac un numr de schimbri in ceea ce privete poziia, locul i
imbrcmintea lor. (De exemplu :unul dintre ei ii poate pune sau scoate o insign ;
altul ii poate sufleca manecile sau descheia haina ; alii ii pot schimba hainele sau
locurile intre ei .a.m.d.).
Apoi cei doi copii, care au ieit din incpere, sunt chemai in camer i trebuie s
remarce i s numeasc schimbrile survenite in legtur cu copiii observai.
Va fi catigtor cine are spirit de observaie mai dezvoltat i va remarca mai
repede i mai multe schimbri.
Figuri geometrice
Loc In sal.
Participani 2030 copii.
Materiale O tabl, cret, creion i hirtie pentru fiecare copil.
Scop Dezvoltarea memoriei.
Conductorul de joc deseneaz pe tabl 5 figuri geometrice, una lang alta. Copiii
trebuie s fie ateni, pentru c dup 30 60 secunde educatoarea va terge tabla i
va indica copiilor s deseneze i ei pe hartie cele 5 figuri care au fost pe tabl.
Catig cei care au efectuat desenul corect in timpul cel mai scurt.
Celul i pisica
Loc In sal.
Participani 1020 copii
Materiale Dou mingi mari i dou mingi mici
Scop Dezvoltarea vitezei de execuie .
Copiii stau in poziia ezand cu picioarele sub ei (turcete), pe circumferina unui
cerc. Doi copii care stau pe linia cercului fa in fa, au unul o minge mare
celul i cellalt o minge mic pisica.
La semnalul conductorului de joc, mingiile incep s fie deplasate in cerc prin
faa copiilor, in acelai sens i cat mai repede. Scopul jocului este ca mingea mare
(celul) s ajung mingea mic (pisica). Juctorul in dreptul cruia cele dou
mingi se intilnesc este eliminat, din joc. Jocul poate fi ingreunat, in sensul c se
mai pot introduce inc o pisic i un cel.
Aer, ap, sol
Loc in aer liber sau in sal.
Participani 2020 copii.
Materiale O minge de cauciuc sau de handbal.
Scop Dezvolt promptitudinea, gindirea rapid.
Participanii la joc sunt aezai in cerc. Conductorul jocului se afl in centrul
cercului avind in maini o minge. El incepe jocul arunand mingea unuia dintre
copiii aflai in cerc, spunand, in acelai timp, cu voce tare : aer, sau ap, sau
sol. Cel care primete mingea trebuie dand mingea din nou conductorului
s numeasc o fiin care triete in mediul numit de conductor. Dac el nu
rspunde repede, rspunde greit sau repet o denumire dat anterior de un alt
copil, este eliminat din joc.Jocul continu pin cand in cerc mai rmin 12
juctori, care vor fi considerai catigtori

Aa-n ac
in aer liber sau in sal.
840 copii.
24 ace i a de cusut.
Dezvoltarea indeminrii.
Din copiii care iau parte la joc, se formeaz dou sau mai multe echipe. Primul
juctor, din fiecare echip, primete cite un ac de cusut i o a. La un semnal, ei
introduc aa in ac, predind apoi acul cu a urmtorului copil din echip. Acesta va
scoate aa din ac i o introduce din nou .a.m.d.
Invingtoare este echipa care a terminat prima de trecut aa prin ac.
JOCURI DIDACTICE FOLOSITE IN CADRUL ACTIVITILOR DE
JOC DIDACTIC:
SCULEUL CU SURPIZE!
SCOP:
Recunoaterea i denumirea unor obiecte de uz personal;
Demonstrarea i denumirea aciunii pe care o intreprindem cu ajutorul
acestora;
Consolidarea unor deprinderi de igien personal.
SARCINA DIDACTIC:
REGULI DE JOC:
Elevul chemat alege un obiect din scule, il pipie i fr s se uite il numete,
apoi il arat copiilor i spune dup ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. Ceilali
vor executa aciunea care poate fi indeplinit cu obiectul respectiv( acolo unde este
cazul).
ELEMENTEDE JOC: deschiderea i inchiderea sacului, ghicirea, imitarea
aciunilor, aplauze.
MATERIAL DIDACTIC: un scule in care se gsesc diferite obiecte de uz
personal: pahar,periu de dini, pieptene, oglind, prosop, spun, savonier,
batist, erveel, perie de haine, perie deghete.
DESFURAREA JOCULUI:
Invtoarea va aduce in clas un scule cu surprize. Elevii chemai vor veni in
faa clasei, i fr s se uite introduc mana in scule i spun: ,,Eu am gsit o
periu de dini. O va scoate din scule, o va arta i va explica necesitatea i
importana folosirii acesteia (cum trebuie utilizat, cand i de ce este bine s-l
folosim intr-un anumit fel) dup care va trebui s imite folosirea ei. Dac rspunsul
este bun va fi aplaudat, iar dac nu este corect, va fi chemat alt elev pentru a da
rspunsul bun.
JOC DIDACTIC:
S PROTEJM NATURA (Micii ecologiti)
SCOP:
Verificarea cunotinelor elevilor in legtur cu normele de comportare
specifice asigurrii i protejrii naturii.
Formarea deprinderii de a culege date necesare in scopul informrii pe o

tem dat.
Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime.
Consolidarea deprinderii de a interpreta cat mai expresiv un cantec
cunoscut.
OBIECTIVE OPERAIONALE:
1. s identifice imaginile in care omul acioneaz in favoarea mediului;
2. s identifice aciunile omului prin care se deterioreaz natura (care produc
distrugeri);
3. s aeze in albumul potrivit imaginea decupat anterior, motivand alegerea;
4. s gseasc antonimele unor cuvinte date;
5. s interpreteze corect melodia i textul unui cantec.
SARCINA DIDACTIC:
Identificarea i gruparea imaginilor in funcie de urmrile acestora asupra
mediului (protejarea sau distrugerea lui).
Alegerea unor cuvinte cu sens opus i utilizarea lor corect in propoziii.
Interpretarea adecvat a unui cantec cunoscut.
REGULI DE JOC:
Rspunsurile bune sunt aplaudate, cele greite sunt corectate de colegi.
Catig echipa care aeaz prima jetoanele corect.
ELEMENTE DE JOC:
Micarea, manuirea materialelor, aplauzelor, surpriza.
DESFURAREA JOCULUI:
Grupa va fi imprit in dou subgrupe, fiecare s le aeze pe care trebuie
s le aeze pe panou dup urmtoarele criterii:
- pe panoul alb se aeaz imaginile care reprezint aciuni de ingrijire a
mediului(sdirea pomilor, adunarea i aruncarea gunoaielor in locuri special
amenajate, etc.)
- pe panoul gri se aeaz imaginile care reprezint aciuni de deteriorare a
mediului:(tiere pomilor, foc in pdure, aruncarea gunoaielor pe jos).
Dup ce fiecare echip aeaz imaginile se verific cu intreaga grup
dac au fost corect aezate. Catig echipa care nu a fcut nici o greeal .
VARIANT:
Elevii au dou albume:
1. S ocrotim natura.
2. Nu distrugei natura.
Anterior planificrii i desfurrii jocului, elevii au drept sarcin de a decupa
acas din reviste sau din cri imagini cu aciuni ale omului asupra mediului.
Fiecare copil va lipi imaginea sa in albumul la care crede c se potrivete,
motivand alegerea.
In partea a doua a jocului se va desfura un exerciiu de limbaj: li se vor
spune elevilor cuvinte, iar ei vor gsi opusul lui (antonimul) i va formula
propoziii cu cele dou antonime.
Cuvintele alese trebuie s corespund temei jocului i s pun elevii in
situaia de a contientiza cele dou modaliti de aciune asupra mediului: una
benefic i alta duntoare.

Exemplu: curat murdar, poluat nepoluat, bun ru etc.


In ultima parte a jocului vor interpreta un cantec cunoscut in care este
evideniat dragostea i grija fa de natur: ,,Frumoas-i strada noastr .
JOC DIDACTIC
UNDE TRIETE FIECARE VIEUITOARE
SCOPUL:
Verificarea i consolidarea cunotinelor despre natur;
Consolidarea deprinderilor de orientare.
SARCINA DIDACTIC:
Recunoaterea locului sau mediului in care triesc diferite vieuitoare i
formularea acestor relaii in propoziii dezvoltate.
MATERIAL DIDACTIC:
coal mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin indoirea in sus a
hartiei
cartonae cu imagini reprezentand diferite vieuitoare(animale, psri etc.)
DESFURAREA JOCULUI:
Jocul se desfoar individual. Se amestec imaginile i se aeaz pe catedr. Un
elev vine la
catedr, ia un cartona, il privete i denumete vieuitoarea reprezentat de
imagine, apoi se aeaz in
dreptul imaginii de pe plan care arat mediul de via al animalului respectiv. Se
intoarce ctre clas
i formuleaz propoziia. Se face aprecierea i se acord cate dou puncte(cate unul
din cele dou)
pentru ambele rspunsuri corecte(unul pentru asociere i unul pentru formularea
propoziiilor).
Elevii care nu reuesc s fac o asociere intre vieuitoare i locul ei de trai au
dreptul s mai
trag un cartona i dac rspund bine, li se mai acord doar un punct.
Dup rezolvarea sarcinii de ctre elev se comunic aprecierea de ctre invtor.
JOC DIDACTIC:
POI S RASPUNZI CORECT?
SCOP:
Consolidarea cunotinelor legate de cele trei medii de via( ap, aer,
pmant).
Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului inconjurtor.
Verificarea capacitii elevilor de a formula propoziii.
Verificarea unor deprinderi de munc i practic gospodreti.
OBIECTIVE OPERAIONALE:
1. s grupeze animalele in funcie de mediul lor de via (ap, aer, pmant);
2. s inlture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura);
3. s formuleze propoziii pe baza imaginilor prezentate;
4. s aplice la colul naturii deprinderile practic gospodreti formate.
5.
SARCINA DIDACTIC:

Gruparea animalelor pe cele trei medii de via:ap, aer, pmant.


Inlturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de via
respectiv.
Ingrijirea plantelor i petiorilor de la colul naturii.

MATERIAL DIDACTIC:
Trei tablouri reprezentand cele 3 medii de via: ap, aer, pmant;siluete de
animale, imagini reprezentand aciuni realizate de elevi, cate o bil alb i una
neagr pentru fiecare copil.
DESFURAREA JOCULUI:
In prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afiate. Vin apoi pe un rand i aleg
de pe mas cate un jeton cu un animal, il denumesc i il aeaz pe panoul ce
reprezint mediul su de via.
Invtoarea alege i ea un jeton pe care il aeaz greit iar elevii trebuie s-o
corecteze.
Dup gruparea animalelor, elevii privesc tablourile incercand s gseasc acele
elemente care pot duna naturii (polueaz mediul). Ex: In ap sunt aruncate sticle,
cutii. In aer este mult fum.
In partea a doua invtoarea arat pe rand cate o imagine ce reprezint o aciune
intreprins de ctre om. Elevii precizeaz dac imaginea duneaz sau nu naturii.
Dac aciunea este in favoarea naturii ridic bila alb, dac aciunea duneaz
naturii ridic bila neagr. In locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite
aciuni, fie de ctre invtoare, fie de ctre elevi. In final se desfoar activiti
gospodreti la colul naturii, iar apoi elevii vor sdi in curtea colii flori, adun
hartii.
CERCUL NATURII
SCOPUL: Inelegerea conexiunilor, a legturilor care se fac intre plante i animale.
SARCINA DIDACTIC: denumirea elementelor din mediul inconjurtor, a
locului pe care il ocup;
ELEMENTE DE JOC: surpriza, aranjarea copiilor care au jetoane corespunztoare,
intrecere,aplauze, reguli.
REGULI: elevii se vor uni in perechi in funcie de legturile dintre plante i
animale pe care le reprezint.
MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentand plante, animale.
DESFURAREA JOCULUI:
Se impart elevilor etichete cu numele unor plante i animale cum ar
fi: lup, grau,vierme, pasre, oarece, iepure, iarb, arbore, cerb, bufni, insect,
oameni. Aceste etichete se prind de piept. Elevii se vor uni in perechi in funcie de
legturile dintre plante i animale pe care le reprezint. Elevul care are ecusonul
,,iarba se va uni cu elevul care are ecusonul ,,cerb, care se
va prinde apoi de man cu elevul care are ecusonul ,,oameni, etc. In final toi
elevii se vor prinde de maini formand cercul naturii.
USCAT, AER, AP
SCOP:
Consolidarea i verificarea cunotinelor despre animale i mediul lor de

via.
ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului, intrecere, aplauze.
MATERIAL DIDACTIC:o minge mic
PARTICIPANI: poate fi jucat de orice numr de juctori intr-o incpere.
DESFURAREA JOCULUI:
Juctorii se aeaz in cerc, in poziia ezand, iar conductorul jocului in mijlocul
cercului; de unde arunc mingea unui juctor rostind totodat i unul din cuvintele:
uscat, aer, ap.
Juctorul care a primit mingea este obligat s denumeasc o fiin care triete in
mediul respectiv. De exemplu: dac se strig ap se va rspunde delfinul.
Juctorii care nu rspund repede sau numesc fiine care nu triesc in mediul
respectiv primesc cate un punct penalizare.
CINE TIE CATIG
SCOPUL: Sistematizarea cunotinelor despre:
Elementele necesare vieii plantelor, animalelor i omului (ap, aer, soare);
Importana plantelor (mai ales a pdurilor) pentru viaa animalelor i a omului;
Cauzele producerii dezechilibrelor in natur (inclzirea planetei, secet,
furtuni, dispariia unor animale etc.).
OBIECTIVE OPERAIONALE:
S enumere elementele necesare vieii pe Pmant;
S ineleag ce se intampl cand lipsete unul dintre elemente;
S explice de ce pdurea este ,,plmanul verde al planetei;
S enumere cauzele care determin dezechilibrele in natur;
S gseasc soluii pentru salvarea planetei i implicit a animalelor i
plantelor;
S enumere cateva reguli de comportare in excursie;

ELEMENTE DE JOC: intrecerea i manuirea materialelor.


SARCINA DIDACTIC:
Sortarea imaginilor corespunztoare cerinelor conductorului de joc;
Copiii lucreaz pe dou echipe.
REGULI DE JOC:
Elevii se consult (pe grupe) ii aleg un reprezentant care formuleaz rspunsul.
METODE I PROCEDEE: conversaia, explicaia, exerciiul, problematizarea.
MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene, CD, casete video, diapozitive) cu:
Plante(animale)crora le lipsesc unul dou elemente necesare vieii (cate unul
pentru fiecare echip);
Pduri incendiate, defriri;
Ape poluate i peti mori sau alte animale(psri, mamnifere etc.);
Aspecte din orae cu fabrici care polueaz aerul, maini care elimin gaze de
eapament;
Aspecte din natur in timpul secetei;
Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie in poieni i in pdure dup plecarea
excursionitilor);
Strangerea materialelor refolosibile (hartie, plastic).

DESFURAREA JOCULUI:
In funcie de imaginaia fiecrui invtor se pot folosi diferite materiale care s
contribuie la realizarea scopului propus. Jocul se desfoar pe dou echipe, sub
forma de intrecere. Invtorul ii fixeaz intrebrile corespunztor obiectivelor
operaionale urmrite i materialul folosit, aceleai pentru ambele echipe. Dup
rezolvarea fiecrei sarcini, echipa primete (pe un panou) stimulente diverse,
imaginate de invtoare. La sfarit este catigtoare echipa care a insumat mai
multe stimulente. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:,,Delfinii i
,,Balenele etc.)i vor premii care const in cri cu coninut ecologic(,,Doxi,
,,Planeta Albastr, insigne etc.
AA DA! AA NU!
SARCINA DIDACTIC: gruparea propoziiilor dup criteriul AA DA! AA NU!
Prin ridicarea mainii pentru AA DA! i verbalizarea pentru AA NU!
DESFURAREA JOCULUI
Pe jetoane vor fi scrise propoziiile:
Ingrijesc animalele i plantele.
Chinuiesc animalele.
M joc frumos cu animalele.
Respect animalele i plantele.
Distrug plantele.
Ocrotesc plantele i animalele.
Rup florile indrgite din parc.
Hrnesc psrile i le fac adposturi.
POLUAREA RAULUI
DESFASURAREA JOCULUI:
5- 6 elevi prini de maini vor executa micrile apei unui rau. Apoi, 5 sau 6 elevi
vor reprezenta petii, imitand micrile petilor prin ap. In ap vor aprea 5 6
elevi care au in piept etichete pe care sunt scrise numele unor deeuri sau
poluani:,,gunoaie, ,,chimicale, ,,detergeni, ,,sticle, ,,ambalaje,
etc. IN momentul cand poluanii intr in ap, petii se imbolnvesc i copiii incep
s tueasc, ghemuindu-se la pmant. Apar 3 copii care cur apele de gunoaie, iar
,,petii ii revin i incep s inoate iar prin ap.
CAMPANIE ECOLOGIC
DESFURAREA JOCULUI:
Echipelor li se acord un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord
care este campania ecologic pe care o consider prioritar (reciclarea deeurilor,
curenia unei zone, protecia animalelor, protecia unui copac etc.) i modul in
care tinerii se pot implica (participare direct in campanie, colectare de fonduri,
realizarea unor afie sau a unui reportaj la radio/tv. , etc.)
Toate echipele urmeaz s mimeze aciunea respectiv. Echipa care ghicete
subiectul mimat capt un punct.
COLECIONARII NATURALITI
PARTICIPANI:se joac in jurul mesei, pe grupe formate din 5-7 juctori.
MATERIALE FOLOSITE: se confecioneaz 32 de cartonae de 7/10 cm.

Pe una din feele acestor cartonae se lipesc poze reprezentand plante i animale
din diferite
specii. O specie aleas va figura pe cate 4 cartoane, pe fiecare carton fiind ins o
alt plant sau animal din specia respectiv.
Juctorii se numeroteaz, i apoi cartoanele se amestec i se impart cate 4 la
fiecare, cele care rman se pun la pachet la mijlocul mesei.
inand cartoanele in man, in form de evantai, juctorii vor observa subiectele de
pe cartoane, hotrand s colecioneze o specie sau alta i pstrand acest lucru
secret. Cartoanele care fac obiectul coleciei vor fi puse jos, pe mas in faa
juctorului, acesta rmanand in man cu subiectele care nu-l intereseaz.
Jocul incepe cu juctorul numrul 1 care ridic un carton din pachet (cartonul de
deasupra),dac acesta completeaz colecia sa il va opri depunand un alt carton in
dreapta sa.
Dac dimpotriv acest carton nu il intereseaz, il poate pune pe el in dreapta jos.
Jocul continu cu juctorul numrul 2, adic cel din dreapta numrului 1, care
trebuie s ridice o carte. De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet, fie
cartea dat jos de juctorul numrul
1.
TAFETA GUNOIULUI
DESFURAREA JOCULUI:
Elevii sunt imprii in dou iruri. In faa fiecrui ir la o distan de 5 m se aeaz
cate un co de gunoi. Fiecare elev va aduna din curtea colii cate un ambalaj
aruncat sau o cutie goal de lapte, pe care s o arunce in coul de gunoi. La
comanda start, elevii alearg spre courile de gunoi, arunc deeurile in co, apoi
se intorc in fug, dand tafeta urmtorului elev. Catig echipa care termin mai
repede, aruncand toate gunoaiele in co.
DE-A DIVERSITATEA
DESFURAREA JOCULUI
Se poate face un exerciiu de imaginaie: fiecare elev s incerce s compun
propoziii despre diversitate care s inceap cu o liter din acest cuvant. De
exemplu:
DIVERSITATE
Dansul florilor,
In lumina amiezii,
Valtoarea apelor,
Energia vantului,
Rsritul soarelui,
Susurul paraielor,
Inocena ciocarliei,
Tunetul ploii,
Aceasta este lumea noastr,
Tot ce ne inconjoar,
Este Terra, casa noastr!
,,INFIAZ UN COPAC
SCOPUL:

Educarea atitudinii ecologice fa de mediul inconjurtor;


Intrirea comportamentelor pozitive de ingrijire a copacilor;
SARCINA DIDACTIC: participarea la aciuni de ingrijire i protejare a
mediului; REGULI DE JOC: elevii vor ,,infia un copac i vor trebui s il
ingrijeasc;
ELEMENTE DE JOC: manuirea materialelor, micarea.
MATERIALE NECESARE: un copac, creion de desen, hartie, carneel, aparat foto.
DESFURAREA JOCULUI:
Cand ieii la plimbare, invitai copiii s ,,infieze un copac (din parc sau de pe
strad). Prin acest gest se dezvolt legtura dintre copii i mediul inconjurtor.
Explicai-i c de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui intr-un domeniu public,
dar c omul se poate ,,imprieteni cu un copac i poate s-l ingrijeasc.
Ce rspunderi ar putea avea cineva care ,,deine un pom? In primul rand trebuie
s cunoasc foarte bine copacul. De aceea cu ajutorul creionului i al hartiei
desenai copacul iarna; sau toamna, adunai frunzele czute pe jos i presai-le,
studiai florile i fructele, primvara i vara.
Cand ieii la plimbare, fiecare copil trebuie s aduc ap intr-o sticl, cu care va
uda copacul.
Copiii mai mari pot s fac un calendar al copacului, in care pot nota inlimea,
perioada cand inflorete,mirosul pe care il rspandesc florile, forma fructelor etc.
In final, o dat sau de dou ori pe an facei fotografii copilului impreun cu
copacul ,,infiat.
Cu timpul, copacul va deveni un reper important pentru cunotinele de botanic
ale copilului.
JOC DE ROL
,,IN EXCURSIE LA PADURE
SCOP:
Evaluarea cunotinelor despre ocrotirea mediului inconjurtor;
Evaluarea unor deprinderi practic-gospodreti;
Activarea interesului i a plcerii pentru invarea prin joc, dezvoltarea spiritului
de echip i de competiie;
Formarea i dezvoltarea unor comportamente civilizate;
SARCINA DIDACTIC:
REGULI DE JOC: In drumul prin pdure elevii vor descoperii ,,capcane surprize i vor trebui s fac ce li se cere. Dac sarcinile au fost indeplinite, se
vor deplasa mai departe in adancul pdurii, pan la un alt indiciu. Echipa ai cror
membri greesc rspunsurile, este penalizat sau va primi un supliment de
,,munc,iar cea ai cror membri greesc tiu s rspund corect va inainta mai
repede pe traseu, ajungand prima la ,,Cabana Pdurarului.
ELEMENTE DE JOC: competiia, situaiile surpriz, ghicirea, micarea, aplauze,
stimulente.
MATERIAL DIDACTIC: cri, buline, o tristu, hartie, ambalaje ou Kinder,
cuib de psri natural, co de nuiele in care se afl alimentele, o carte de imagini
despre ocrotirea naturii, pturi,casetofon, pubel pentru resturi alimentare,
tacamuri i vesel unic folosin, recompense.

DESFURAREA JOCULUI:
Prima echip va purta in piept buline de culoare roie, iar a doua echip buline de
culoare verde.Se d startul i, cutand, copiii pornesc spre pdure, pe crarea
erpuit dintre copaci. Ei sunt invitai s observe vegetaia unor copaci,
adposturile unor animale, un muuroi de furnici, s culeag floricele,
s asculte susurul unui paraia ce strbate pdurea, s salveze de la inec o gaz
mic ce a czut in ap,s-o aeze uor pe iarba verde i moale. Copiii sar apoi peste
un paraia, observ cum ,,doctorul pduriiii face datoria i, deodat, observ
cum pe crengua unui stejar st atarnat o tristu. In ea se descoper nite plicuri
in care se gsesc bileele cu anumite sarcini (intrebri la care trebuie s rspund ):
Echipa 1 : - Cum este solul?
- Cum este iarba?
- Cum este aerul?
Echipa 2 : - Cum sunt copacii?
- Cum sunt psrile?
- Cum este apa din parau?
Dup ce echipele rspund la intrebri (vom lua tristua cu noi ), se consemneaz
rspunsurile,vom vorbi de animale i psrile din pdure, cu ce se hrnesc, ce
foloase aduc, cateva curioziti, apoi vom continua traseul pan la marginea pdurii
pe malul Dunrii. Aici intr-un cuib de psrele care a czut, probabil dintr-un
copac inalt descoperim printr-o mulime de psri o mulime de ou Kinder
(ambalaje). Deschizand fiecare ou, pe rand, aflm intrebrile:
Echipa 1 : - De ce mor plantele?
- Ce s-ar intampla dac n-ar fi pdurea?
- De ce nu este voie s se defrieze pdurea?
- De ce trebuie s pstrm acest loc curat?
Echipa 2 : - Cum este apa Dunrii fa de a paraului?
- Care sunt cauzele? Ce credei c se intampl cu petii?
- Cum este malul Dunrii?
- Care sunt cauzele? Ce se intampl cu plantele i vieuitoarele?
Inainteaz echipa care ,,s-a descurcat cel mai bine. Pentru c timpul trece, se
propune alerge uor unii dup alii pentru a ajunge in poienia unde ii ateapt nite
surprize plcute. Nu departe se vede ,,casa pdurarului, o csu din lemn cu flori
la ferestre. Odat ajuni la acest popas, copiii descoper in mijlocul poieniei
insorite un co mare de nuiele. Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriz, din
co se vor scoate bunti cu care copiii se vor ospta. In continuare au loc discuii
pe marginea temei ,,S ocrotim natura!. In acest sens, ei ii vor aduna masa de la
picnic i ii vor depune resturile alimentare (pungi, flacoane de plastic, erveele i
vesela de unic folosin ) intr-o pubel aflat in apropiere, pe care scrie ,,Pstrai
curenia!.Li se prezint aici o carte cu imagini pregtit anterior, care reprezint
diferite modele decomportamente. Rsfoind fil cu fil, vor rspunde prin ,,aa da
i prin ,,aa nu la intrebarea: ,, - Cum credei c este corect? i cum nu ?
Echipa 1 : - imaginea reprezint o feti care ud florile cu stropitoarea;
- oameni care taie i defrieaz copacii;
- un grup de oameni care monteaz o cantin pentru psrele intr-un copac;

- un grup de copii care arunc pe ap flacoane de plastic.


Echipa 2 : - un medic veterinar care panseaz lbua unui cel;
- un grup de oameni care planteaz pomi i rsdesc flori;
- un cetean care arunc hartia jos;
- o feti care omoar gazele i calc in picioare florile.
Se vor consemna rspunsurile dup care se totalizeaz punctele. Echipa
catigtoare va primii
cri drept premiu.
CEVA.
DESFURAREA JOCULUI
In timpul unei plimbri, conductorul jocului distribuie fiecrei echipe o foaie de
hartie pe care sunt notate urmtoarele intrebri:
Poi s-mi ari:
- Ceva inalt i drept?
- Ceva incovoiat?
- Ceva strlucitor?
- Ceva rotund?
- Ceva ascuit?
- Ceva verde cu galben?
- Ceva fcut de mana omului?
- Ceva ce nu-i gsete locul innatur?
- Ceva important pentru echilibrulnaturii?
Grupul se oprete pentru 5 minute intr-o anumit zon i noteaz rspunsurile, care
se citesc apoi cu voce tare.
JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI I
COMUNICRII
1. COCOUL I GASCA
Sarcina didactic: recunoaterea psrii, denumirea acesteia, imitarea sunetelor
emise,construirea unei propoziii simple care s se refere la aciunea perceput.
Regulile jocului: copiii imit sunetele emise de psrile care apar pe rand la teatrul
de ppui.Copilul numit enun aciunea i o execut impreun cu intreaga grup.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Aezarea copiilor se poate face in semicerc sau ca la vizionrile de spectacole pe 45 randuri a cate 4-5 scaune, astfel incat toi s aib scena in faa ochilor.
Jocul se desfoar prin prezentarea pe rand a celor dou psri in cadrul teatrului
de ppui.Educatoarea poate motiva sosirea lor. Cu aceast ocazie se precizeaz i
denumirea lor, mai ales pentru gasc, pasre mai puin cunoscut de ctre copiii de
3-4 ani. Dup denumirea celor dou psri se pot face cateva exerciii de
pronunare corect a sunetelor prevzute c i g. Educatoarea prezint modul
de articulare: se va urmri ca limba s fie retras spre fundul cavitii bucale.
In cursul jocului vor fi executate cu cele dou psri diferite aciuni menionate
mai sus.Copilul solicitat va rspunde indicand ce face pasrea, dup care grupa va
imita micarea i va pronuna

onomatopeea corespunztoare.
NOT Copiii care au dificulti in pronunarea consoanelor c-g, vor fi solicitai s
incerce articularea, prin poziia gurii larg deschise, limba ghemuit in fundul
cavitii bucale, in timp ce, cu degetul mare i cel arttor ii palpeaz, apsand
uor regiunea superioar a gatului.
2. FOCUL I VANTUL
Sarcina didactic: redarea corect a unor sunete izolate i a sunetelor din
componena unor cuvinte.
Regulile jocului: copiii reproduc prin micri i onomatopee fenomenele despre
care se relateaz in povestirea educatoarei, respectand sensul acesteia.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Copiii vor sta fie pe scunele, fie pe covor in semicerc.
In introducerea activitii se vor reactualiza reprezentrile despre foc i vant,
cerandu-se copiilor s reproduc onomatopeele fa-fa, vajj-vajj. In acest scop se
vor prezenta pe rand cele dou ilustraii i se vor denumi fenomenele : foc i vant.
In continuare, educatoarea introduce exerciiile de pronunare in contextul unei
poveti simple.Regula jocului cere copiilor ca atunci cand povestea se intrerupe, ei
s reproduc sunetele corespunztoare fenomenului enunat in contextul povetii.
De exemplu: In cas s-a fcut frig. Mama a pus lemne in sob i a aprins focul.
Focul fcea.... Copiii vor imita zgomotul focului. S-au ars lemnele i
focul s-a stins, apoi tata a ieit in curte s aduc altele. Afar era frig i btea
vantul.... Copiii vor reproduce micarea vantului, zgomotul produs de acesta (vajvaj).
Povestea poate continua sau poate fi reluat intr-o alt form asigurandu-se
repetarea pronunrii de ctre copii a sunetelor corespunztoare.
In partea a doua a jocului educatoarea imit unul din fenomenele discutate mai sus,
iar copiii formuleaz propoziii simple in legtur cu aciunea perceput: focul
arde sau focul face fa-fa(educatoarea i copiii mimeaz aciunea de
aprindere a focului) sau vantul bate (educatoarea i copiii
leagn puternic braele deasupra capului).In pronunarea onomatopeelor care
incep cu consoanele f-v, se recomand articularea exgerat
conturat prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori.
3. ARPELE I ALBINUA
Sarcina didactic: pronunarea corect a consoanelor s i z.
Regulile jocului: la semnalul educatoarei, grupul de copii care alctuiete arpele,
execut deplasarea pe un traseu dat imitnd sunetele emise de arpe. La alt semnal
albinele pornesc spre arpe ca s-l alunge reproducand zumzitul acestora.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Educatoarea va amenaja inainte de inceperea jocului un cadru care s sugereze o
poian cu flori.Grupa de copii va fi imprit in dou, o parte dintre ei vor fi albine,
iar restul vor alctui arpele.
Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit, eventual marcat. Educatoarea
conduce jocul indicand deplasarea arpelui, apoi cea a albinelor. Grupul de copii
reprezentand arpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte in linie erpuit
reproducand uieratul arpelui: sss.., in timp ce albinele stau intr-o

parte a slii de grup. La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul i


zumzetul acestora inaintand spre arpe. arpele se retrage la locul su ferindu-se s
nu fie inepat. Jocul se continu schimbandu-se rolurile.
In cursul jocului se vor asigura momente de odihn, avand in vedere c alergarea
poate s influeneze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificrile in respiraie.
In acelai scop se va doza atent timpul afectat alergrii, evitandu-se prelungirea
acestuia.
In pronunarea unor onomatopee care incep cu consoanele s-z, se recomand
atragerea ateniei asupra locului de articulare, in cazul in care copiii articuleaz
incorect, cu limba ieit printre dini consoanele s-z. Se recomand articularea
exagerat conturat prin strangerea dinilor, ca spaiul deschis s nu fie mai mare de
1-2 mm, limba va fi plasat jos, in spatele incisivilor inferiori, iar colurile
gurii puternic trase in pri.
4.TRENUL I VANTUL
Sarina didactic: pronunarea corect a consoanelor i j.
Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare, un grup de copii execut
deplasarea pe un traseu, imitand trenul. La alt semnal, un alt grup ajunge trenul,
reproducand vantul.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Educatoarea va avea inainte de inceperea jocului un cadru care s sugereze linia
ferat. Grupa de copii va fi impri in dou. Educatoarea conduce jocul indicnd
deplasarea trenului , , , (aciune insoit de micarea braelor). A doua grup de
copii ateapt semnalul pentru a depi trenul, alergand cu o vitez mai mare, in
timp ce pronun j, j, j (braele lateral). Jocul continu schimband-se rolurile.
In partea a doua a jocului, aciunea se amplific prin prezena a patru grupe:
albinuele (z, z, z),arpele (s,s), trenul (, , ), vantul (j, j, j).
Nu se va scpa din vedere faptul c, dac consoanele s-z necesit articularea prin
plasarea limbii in spatele incisivilor inferiori i colurile gurii bine trase in pri; in
articularea consoanelor -j
dimpotriv, varful limbii este inspre palat i gura rotunjit.
5. SPUNE CUM SE FACE
Sarcina didactic: recunoaterea animalelor i reproducerea onomatopeelor
corespunztoare glasului acestora.
Regulile jocului: la privirea jucriei sau a imaginii, copilul trebuie s imite glasul
animalului respectiv, iar ceilali copii trebuie s-l recunoasc i s-l denumeasc.
La semnalul dat, toi copiii imit glasul animalului i execut micri
corespunztoare acestuia.
Material didactic: animale-jucrii sau imagini reprezentand cainele, pisica, oaia,
calul, gina,cocoul, raa, gasca, vrabia, albina etc.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus intr-un scule (coule)
pentru a crea surpriza la prezentare i a da posibilitatea s se perceap pe rand
fiecare animal al crui glas va trebui imitat. Copiii vor fi aezai pe scunele in
jurul mesei cu materialul de joc.

In desfurarea jocului, se va asigura o anumit succesiune in prezentarea


imaginilor sau a jucriilor, incepand cu cele al cror glas este mai uor de
pronunat (pisica) i terminand cu cele al cror glas (onomatopee) prezint oarecare
dificultate in reproducere. Se va urmri sistematic ca reproducerea s se fac la
inceput individual, apoi se va trece la pronunarea in mod individual cu copiii
care intampin dificulti in pronunarea unor sunete.
In complicarea jocului se modific ordinea aciunilor. Copiii ascult onomatopeea
(reprodus de educatoare, inregistrat pe band de magnetofon) apoi aleg animalul
al crui glas l-au auzit i-l reproduc individual sau in colectiv, dup cum li se cere.
6. SPUNE CE FACE
Sarcina didactic: indicarea aciunii executate.
Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execut micarea indicat. La
intrebarea Spune ce face? copilul atins pe umr exprim verbal aciunea.
Material didactic: creion, pensul, mturic, prosop, pieptne, perie, pahar, lingur,
cuburi,ppu, minge etc.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Organizarea grupei de copii se realizeaz in semicerc pe scunele. inand seama
de cunotinele copiilor intuirea se face integral, selectiv sau nu se face deloc.
Pentru executarea aciunilor necesare desfurrii poate s fie invitat un copil mai
mare (la inceput) sau se face apel la toi copiii din grup.
Aciunea jocului cuprinde cateva momente pe care copiii la vor desprinde din
desfurare:chemarea unui copil lang educatoare;
- indicarea unei aciuni astfel incat s nu fie auzit de ceilali copii;
- alegerea de ctre copil a obiectului necesar aciunii;
- executarea aciunii de ctre copil;
- exprimarea in propoziii scurte a aciunii percepute de ctre copilul atins pe umr
sau numit de educatoare.
7. AL CUI GLAS ESTE ?
Sarcina didactic: recunoaterea copiilor din grup dup glas. Formularea corect
a genitivului.
Regulile jocului: copilul indicat de ctre educatoare printr-un gest, va da semnalul
de sculare al copilului care simuleaz c doarme. Cel strigat va trebui s numeasc
copilul care l-a trezit.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Copii stau pe scunele in semicerc. In faa semicercului se va aeza la o mic
distan o mas cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la
culcare). El se va aeza cu spatele la grup, cu braele pe mas, cu capul pe brae i
va simula c doarme. In acest timp se va face linite desvarit pentru a se crea
condiii de somn. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la
spatele lor) i va atinge pe unul din ei. Acesta va spune: Trezete-te..., Mihai....
Copilul in cauz se va intoarce cu faa spre grup i va rspunde la intrebarea
adresat in cor: Al cui glas este?. In rspunsul su copilul va formula o
propoziie ca: Este glasul lui Vasilic Popescu, Este glasul Ioanei
Manolescu etc.

Se va acorda atenie in mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor


proprii feminine, inand seama de tendinele precolarilor de a extinde forma
masculin.
8. NE JUCM CU BALOANE
Sarcina didactic: recunoaterea i denumirea culorilor, formularea corect a
propoziiei respectand acordul dintre substantiv i adjectiv.
Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunztoare balonului
prezentat de educatoare, le vor ridica i vor preciza culoarea baloanelor cu care se
joac.
Copiii vor cuta alte obiecte de aceeai culoare cu a balonului educatoarei i vor
denumi culoarea acestora.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Copiii vor fi aezai la msuele dispuse in careu deschis.
In prima parte a jocului se va urmri ridicarea corect de ctre copii a jetonului cu
imaginea balonului de aceeai culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare.
Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. In acest sens educatoarea pune
intrebarea Cu ce baloane ne jucm?, iar copiii rspund: Ne jucm cu baloanele
roii etc. Se vor utiliza i intrebri adresate in mod individual: Cu ce
balon te joci? pentru a determina i folosirea singularului.
In partea a doua a jocului, educatoarea ridic un anumit balon, iat copiii indicai
caut pe o mas special pregtit obiectele sau imaginile acestora de aceeai
culoare, formuland corect o propoziie care s cuprind atat substantivul cat i
adjectivul corespunztor. Se va insista asupra acordului correct intre substantiv li
adjectivul care il insoete: balon rou minge roie; balon albastru rochi
albastr etc.
9. CINE ESTE I CE FACE ?
Sarcina didactic: denumirea corect a fiinelor i a aciunilor specifice acestora.
Regulile jocului: copiii deschid i inchid ochii la semnalul educatoarei. La
intrebarea Cine este i ce face? copiii rspund pe rand denumind animalul i
precizand de fiecare dat alt aciune posibil.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Mobilierul va fi aezat in form de careu deschis.
In timp ce copiii stau cu capul aplecat pe mas, educatoarea afieaz silueta unui
animal. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tabl. Rspunsul
copilului intrebat va cuprinde atat denumirea animalului cat i a unei aciuni pe
care acesta o poate efectua, de exemplu:
Cainele: 1. latr pisica: 1. mianun
2. muc 2. prinde oareci
3. roade oase 3. zgarie
4. fuge vrbiua: 1. ciripete
5. pzete casa 2. zboar
Pentru stimularea copiilor s gseasc un numr cat mai variat de aciuni (s
utilizeze cat mai multe verbe), educatoarea le poate sugera aciunea prin micri
imitative sau crearea de situaiiproblem.
10. CAND FACEM AA ?

Sarcina didactic: determinarea momentului din zi in care se efectueaz o


anumit aciune.
Regulile jocului: copiii trebuie s recunoasc aciunea din imaginea la care s-a
oprit acul cadranului i momentul in care se petrece ea. La intrebarea educatoarei,
copilul indicat relateaz cele observate iar ceilali copii imit aciunile
caracteristice in succesiunea lor.
Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) imprit in
dou una din pri fiind colorat deschis (eventual un soare deasupra acesteia),
iar cealalt parte fiind de culoare inchis. Pe fiecare parte se vor fixa cate trei-patru
imagini reprezentand aciuni efectuate de copii:
pentru diminea: un copil se d jos din pat; se spal la chiuvet; servete micul
dejun, pleac spre grdini, se joac etc.; pentru sear: copilul se dezbrac, copilul
face du, se urc in pat, doarme. La mijlocul cadranului este un ac indicator ce
poate fi indreptat spre oricare din imagini.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Pentru a asigura reuita jocului, se va preciza in introducere semnificaia cuvintelor
utilizate mai frecvent respectiv: dimineaa i seara. La grupe avansate se pot
folosi i alte adverbe de timp, de exemplu: la pranz. In desfurarea jocului, prin
micarea acului se vor alterna aciunile de diminea cu cele de sear.
11. UNDE S-A OPRIT ROATA ?
Sarcina didactic: diferenierea i enunarea corect a substantivelor la singular i
la plural constituind corect propoziia.
Regulile jocului: copiii trebuie s recunoasc imaginea la care s-a oprit roata i s
indice correct dac este a unui obiect sau a mai multor obiecte.
Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte intr-un
grup sau intrun singur exemplar. Pe acest disc este fixat de un ax, un alt disc cu un
segment lips. Prin invartirea acestuia, se descoper pe rand o singur imagine.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Copiii vor fi aezai pe scunele dispuse in semicerc.
In timpul jocului se va acorda atenia formulrii corecte de ctre copii a
propoziiilor: Roata s.a oprit la mr. In funcie de nivelul de dezvoltare a grupei
se poate cere copiilor s insoeasc substantivele de adjectivul care arat culoarea
obiectului din imagine, de exemplu Roata s-a oprit la creionul albastru.
Copiii numii vor alege de pe mas un jeton reprezentand un obiect sau mai multe
obiecte dup cum indic imaginea de pe disc.
GRUPA MIJLOCIE
12. SCULEUL FERMECAT
Sarcina didactic: denumirea corect a obiectului scos din scule raportarea lui la
alte obiecte, de aceeai categorie.
Regulile jocului: copiii la care se oprete sculeul la semnalul educatoarei, scot
obiectul(imaginea lui), il denumesc i il aeaz la locul potrivit pa mas sau panou.
Materialul didactic: un scule de panz de dimensiune mic in care se introduc
jucrii sau alte obiecte de uz personal ca de exemplu: creion, cret, crati, batist,
chibrit, erveel, prosop, solni etc.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului

Inainte de inceperea jocului educatoarea aeaz pe panou sau pe mai multe mese
cate un obiect care s indice criteriul de clasificare a obiectelor gsite de copii in
scule. De exemplu: mas pentru mobilier, o pisic pentru animale, pieptne
pentru obiecte de uz personal. Rochi pentru obiecte de imbrcminte. Se discut
cu copiii ce alte obiecte pot fi aezate alturi de cele aflate pe mese in funcie de
criteriul utilitii.In scule vor fi introduse obiecte din categorii diferite. Ele vor fi
date copiilor aezai in semicerc pentru a le trece din man in man. La semnalul
educatoarei sculeul se oprete. Copilul la care s-a oprit sculeul trebuie s scoat
un singur obiect; il denumete i-l ofer vecinului cu rugmintea de a-l aeza la
locul potrivit. Acesta va cuta grupul de obiecte corespunztor i va motiva
aezarea efectuat.
13. A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ?
Sarcina didactic: compararea pronunrii corecte cu cea incorect, gsirea
formei corecte de pronunare a cuvintelor auzite.
Regulile jocului: ppua (ndric, Achiu) va prezenta pe rand cate un obiect
i-l va denumi pronunand unele cuvinte corect, iar altele eronat.
Grupa repet cuvantul in cor atunci cand este corect spus, iar atunci cand este
greit intrerupe ppua printr-un semnal convenit. Unul din copii va pronuna
forma corect iar un altul va construi o propoziie cu acel cuvant.
Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Introducerea in joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de
ppui in jurul cruia se poate purta o scurt discuie. Educatoarea va supune pe
Achiu unui examen de vorbire corect pentru a stabili dac mai trebuie s invee
in grdini sau nu. Va descoperi obiectele de pe mas i va cere ppuii s aleag
una dintre ele s spun copiilor cum se numete. Apoi educatoarea va interveni cu
intrebarea leit-motiv a jocului A spus bine sau n-a spus bine?. Pe baza
comparaiei cu forma corect copiii vor reaciona repetand forma corect sau
corectand ppua, dup caz.
14. CINE (CE) FACE AA ?
Sarcina didactic: reprezentarea corect a onomatopeii la aciunea ilustrat,
pronunarea onomatopeii in contextul unei propoziii.
Regulile jocului: copii trebuie s aleag imaginea corespunztoare onomatopeii
pronunat de educatoarei s rspund complet. Grupa repet onomatopeea i red
prin micare aciunea.
Material didactic: ilustraii reprezentand: un copil rupe o creang uscat (prrr), un
ceas detepttor (sun rrr), bunica toarce (fusul sfaraie sfarr) etc.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Educatoarea pronun sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate
i pune intrebarea: Ce (cine) face aa?. Unul din copii se deplaseaz i arat
imaginea corespunztoare onomatopeii, dup care rspunde la intrebarea pus. La
semnalul educatoarei toi copiii imit onomatopeea. Deoarece consoana r este
extrem de dificil de pronunat, se va avea in vedere ca sunetul respectiv s fie
articulat prin vibraii ale varfului limbii, ridicat in spatele incisivilor superiori,
cu musculatura facial incordat.

15. REPET CE SPUN EU


Sarcina didactic: gsirea unor silabe paronimice.
Regulile jocului: educatoarea va pronuna o anumit silab (sau un cuvant), iar
copilul cu care aceasta d mana, trebuie s repete i s gseasc o alt silab
asemnntoare (sau un alt cuvant),diferind doar printr-un singur sunet. Dac cel
solicitat nu rspunde promt, educatoarea trece la un alt copil.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Se vor pronuna silabe perechi dup cum urmeaz:
pa-ta ca-ga la-ra
fa-va sa-ca
ma-la a-ga etc.
Apoi se vor cuta combinaii de silabe care s aibe un sens:
casa-masa cal-car corn-horn
mere-pere cea-ghea varz-barz
a-ra cine-ine musc-muc
lac-rac vine-ine patru-patu etc.
Atmosfera de joc va fi imprimat prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita
copiilor rspunsurile provocand o intrecere pentru gsirea silabei sau cuvantului
corespunztor.
16. EU SPUN UNA, TU SPUI MULTE
Sarcina didactic: alegerea corect a jetonului cu una sau mai multe imagini i
exprimarea corect a singularului i pluralului.
Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei, alege un cartona
i spune dac pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. Copilul
care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de acelai fel (sau o imagine a
obiectului), ridic acel cartona sus, repede i formuleaz propoziia.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Pentru fiecare substantiv propus in joc vor exista dou cartonae, unul cu un singur
element, iar altul cu dou sau mai multe elemente.
Pe rand cate un copil vine la masa educatoarei i alege un cartona. De exemplu,
ridicand un cartona cu mai multe elemente copilul spune: Eu am pe cartona
multe flori. Copilul la care se afl cartonaul cu o singur floare se ridic i spune:
Eu am cartonaul cu o singur floare. Apoi copilul formuleaz propoziia despre
floare. Copilul care se afl la masa educatoarei trece la plural propoziia
respectiv.In partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvant la
singular (sau plural), iar copiii trebuie s spun acelai cuvant la plural respectiv
la singular.
17. POTAUL
Sarcina didactic: recunaterea i denumirea lucrtorului care folosete anumite
unelte sau face anumite produse.
Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la pota, trebuie s spun de
cine a fost trimis, orientandu-se dup imaginile uneltelor sau a produsului din
ilustrat. Grupa de copii mimeaz a aciune specific lucrtorului de la care a
primit scrisoarea.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului

In organizarea jocului se va urmricrearea atmosferei prin anunarea i sosirea


potaului.La inceput educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul cruia va
explica i demonstra. Astfel,la intrebarea: De la cine ai primit scrisoarea?,
copilul poate rspunde: Eu am primit scrisoarea de la croitor, deoarece pe ea este
desenat acul cu care el coase, sau: Eu am primit scrisoarea de la buctar,
deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregtete buctarul.
Pan cand copiii pot formula fraze atat de lungi se pot folosi dou sau chiar trei
intrebri consecutive. De exemplu: De la cine ai primit scrisoarea? copilul
rspunde: De la croitor. Urmeaz cea de-a doua intrebare: De unde ti?.
Copilul rspunde: Fiindc pe ea este desenat un mosor cu a.
A treia intrebare va fi: Ce face croitorul cu aa?. Copilul precizeaz: Croitorul
coase cu aa.La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea
uneltei sau a pronumelui de ctre un alt copil. Dup lectura scrisorii, grupa va
mima dac se poate, o aciune specific profesiunii respective. Propunerea aciunii
o face la inceputul jocului educatoarea, apoi o pot sugera copiii. In cursul jocului,
se va avea grij ca rolul potaului s fie interpretat, pe rand de mai muli copii.
18. CARE ESTE CULOAREA TA ?
Sarcina didactic: recunoaterea i denumirea culorilor, formularea corect a
propoziiilor.
Regulile jocului: copilul intrebat de educatoare va trebui s rspund repede i
corectcare este culoarea obiectului primit. La semnalul educatoarei: Care este
culoarea ta? copiii care au obiecte de aceeai culoare trebuie s le aduc la masa
educatoarei i s le grupeze in funcie de culoare.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Copiii vor fi aezai la msue dispuse in careu deschis.
In prima parte a jocului, copiii denumesc obiectele primite i precizeaz culoarea
acestora(Couleul meu este rou, Panglica mea are culoarea albastr).
Educatoarea va avea grij s ofere alternativ un obiect, dou i chiar mai multe
obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul masculin i feminin ci i la
singular i plural. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor s
construiasc propoziii despre acelai material cum ar fi: Steguleele roii
impodobesc casele noastre. In partea a doua a jocului, accentul va cdea pe
gruparea obiectelor in funcie de culoare.
19. UNDE AM AEZAT JUCRIA ?
Sarcina didactic: folosirea corect a cuvintelor care indic poziia in spaiu,
compararea poziiei obiectelor unele fa de altele.
Regulile jocului: copiii inchid i deschid ochii la semnal. Ei trebuie s observe ce
schimbri de poziie a jucriilor a efectuat conductorul jocului (educatoarea), iar
unul dintre ei s rspund la intrebarea acestuia. Un alt copil va modifica poziia
unei jucrii din sala de grup, reproducand aceeai relaie spaial.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Copiii sunt aezai la msue aranjate n careu deschis.
In desfurarea jocului, educatoarea va respecta o anumit gradare in succesiunea
modificrilor. La inceput va aciona cu un singur obiect realizand aezarea unei
jucrii sau a alteia pe

ceva sau sub ceva. Ulterior vor putea fi utilizate dou jucrii deodat.
In complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machet cu
personaje din poveti cunoscute i va efectua unele schimbri, solicitand copiilor
s le transpun in aciunea cu obiectele. De exemplu: s aeze ppua in aceeai
poziie cu piticul de pe machet. Astfel, dac piticul st pe scaun, copilul va aeza
ppua tot pe scaun sau dac piticul se afl in spatele scaunului, ppua va
fi aezat in aceeai poziie.
20.DE-A MAGAZINUL CU JUCRII
Sarcina didactic: folosirea corect a formulelor de adesare; descrierea jucriei
preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia.
Regulile jocului: solicitarea jucriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere
i menionarea jocului in care va fi folosit.
Vanztorul elibereaz jucria numai dac a fost bine descris. El are voie s pun
intrebri referitoare la structura i caracteristicile jucriei.
Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemntor unui
magazin de jucrii; diverse jucrii cunoscute de copii.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Scunelele pe care se vor aeza copiii sunt grupate in funcie de numrul de echipe
ce se vor forma. Fiecare echip ocup un grup de scunele. Scunelele din fiecare
grup vor fi aezate in semicerc.
In introducere copiii vor vizita magazinul de jucrii pentru a vedea ce se afl in
el de vanzare, pentru a-i alege jucrille pe care doresc s le cumpere. In funcie de
numrul copiilor educatoarea ii imparte apoi im 3-4 echipe i oragnizeaz
trimiterea pe rand a reprezentanilor la magazin. Ininial educatoarea va interpreta
rolul de vanztor pentru a putea orienta mai bine modul in care copiii descriu
jucria. In acest scop va putea pune intrebri de genul: Ce pri are jucria?,
Din ce material este fcut?, In ce jocuri vrei s-o foloseti?.
In a doua parte a jocului se va renuna la intrebri pentru a obine o descriere
independent a jucriei.
Inainte de solicitarea jucriei copiii din fiecare echip se vor sftui asupra jucriei
ce urmeaz a fi cumprat i eventual asupra modului de descriere. Acolo unde
nivelul grupei permite, se poate recomanda ca s se fixeze tema unui joc i in
funcie de aceasta s se cumpere jucriile
corespunztoare din magazin. In acest caz, jocul incepe dup ce echipele i-au
stabilit fiecare tema.In cazul in care descrierea jucriei este necorespunztoare,
cumprtorul n-o va primi, echipa respectiv fiind in situaia de a avea mai puine
jucrii la sfaritul jocului. In incheiere, fiecare echip ii va desfura jocurile
preferate.
GRUPA MARE
21.CE E BINE, CE E RU ?
Sarcina didactic: gsirea greelilor in pronunarea unor cuvinte i enenarea lor
in forma corect.
Regulile jocului: copiii aplaud atunci cand Achiu (sau alt personaj) pronun
corect cuvintele i il corecteaz atunci cand acesta greete.

Se pronun un cuvant greit, iar cel care a primit mingea, rspunde pronunand
cuvantul corect.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Copiii stau pe scunele in semicerc. Jocul poate incepe cu prezentarea lui Achiu
sau a unui alt personaj de la teatrul de ppui. Aciunea de corectare a greelilor va
fi motivat prin necesitatea de a-l inva pe Achiu s pronune cuvintele corect.
In desfurarea jocului educatoarea va acorda atenie la inceput alegerii unor
cuvinte mai cunoscute de copii, apoi altele cu un grad de dificultate mai mare in
pronunare. Se vor face greeli
de omisiune a unor sunete:
pane-paine cheion-creion
ahr-zahr gaben-galben
macaoane-macaroane abastru-albastru
de inlocuiri de sunete:
mal-mam
pal-par
cat-cas
coln-corn
cascaval-cacaval
la-ra
In cursul jocului se poate complica pe trei ci:
1)prin gsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare in pronunare:
portocal,portocaliu, zarzavat, ptrunjel, castravete etc.
2) prin prezentarea unor propoziii cu dezacorduri sau cu alte greeli de ordin
gramatical.
3) prin prezentarea unor propoziii simple formate din mai multe cuvinte
pronunate greit.
Se va exersa distingerea dup auz a articulaiilor greite i corecte i cu alte ocazii.
Avand in vedere c stigmatismul interdentar reprezint cea mai frecvent articulare
uncorect a consoanelor (sz,-j, ce, ci, je, ji, ) educatoarea va pronuna cuvinte
care incep cu unul din sunetele amintite in mod corect sau incorect.
22.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ?
Sarcina didactic: alegerea imaginilor corespunztoare unor cuvinte care incep cu
sunetul dat i pronunarea corect a cuvintelor.
Regulile jocului: la semnalul dat, echipele selecteaz din imaginile obiectelor
primite pe acelea a cror denumire incepe cu sunetul dat. Catig echipa care in
timupl acordat selecteaz corect cele mai multe imagini.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Fiecare echip format din 5-6 copii primete un coule cu 20-25 jetoane
reprezentand diferite obiecte cunoscute. Educatoarea va pronuna un sunet de
preferin din sunetele mai dificil de pronunat: c, g, r, s, , , j, v, i va cere copiilor
s aleag acele imagini care corespund cuvintelor ce incep cu sunetul respectiv, de
pild s: sanie, sac, sap, saco, solni, scafandru, scaun, scar etc. sau pentr g:
gasc, guler, gutuie, grebl, grdin, grau; pentru : arpe, ooni, osete, or,
apc, oarece,

oparl etc.Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. Pe rand fiecare


copil din echip va fi solicitat s denumeasc o imagine din cele alese de echipa
din care face parte. Se noteaz pe echipe numrul rspunsurilor corecte sau al
jetoanelor corect alese. In incheierea jocului se stabilete echipa
catigtoare totalizand punctele obinute de fiecare echip.
23 .JOCUL SILABELOR
Sarcina didactic: s completeze silaba dat cu alte silabe pentru a obine un
cuvant. S alctuiasc propoziii cu cuvantul dat i s despart apoi toate cuvintele
in silabe, menionand numrul silabelor din fiecare cuvant spus.
Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronuna silaba
enunat de educatoare i o va completa construind un cuvant. Copiii vor cuta alte
cuvinte care s aib in cuprinsul lor aceeai silab i se vor anuna s le spun.
Material didactic: ilustraii care s sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele
mai frecvent intalnite in vorbire, de exemplu:
a) cas, cad, can mas, mazre, macara
tav, taburet, taxi
mgar, mlai, mnu, mtur
lad, lam, lact
b) cuvinte care conin dou-trei consoane consecutive:
capr, castan, castel, carte, castravete creion, cret, crap, parc, porc, patru ,
scrisoare, stropitoare.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Copiii vor sta pe scunele in cerc, lsand doar un loc pentru educatoare.
Educatoarea organizeazin introducere citeva exerciii de analiz a structurii unor
cuvinte cunoscute, pentru a familiariza copii cu noiunea de silab. Dup ce
educatoarea va da exemple, copiii pot asocial pronunarea silabelor cu bti ritmice
din palme, cu palmele bine intinse oblic, in fa, pentru ca pauzele necesare s fie
cat mai bine maracte, va incepe jocul. Ea pronun o silab din cele mai frecvent
intalnite in structura cuvintelor: ma, na, la, pa, da, ca etc. i las timp copiilor. Ea
se deplaseaz prin spatele copiilor i atinge pe rand copiii cu bagheta punandu-i in
situaia de a completa silaba spus pentru a forma un cuvant. Nu va limita copiii in
ceea ce privete numrul sau structura silabelor. Va putea accepta i cuvinta care au
silaba in interiorul cuvantului.In amplificarea jocului, se poate introduce cerina de
a se formula propoziii cu cuvinte gsite.
Pentru inviorarea jocului se poate utiliza intrecerea intre copii.
24.RSPUNDE REPEDE I BINE
Sarcina didactic: gsirea antonimelor unor cuvinte, formularea unor propoziii
cu acestea.
Regulile jocului: fiecare echip are dreptul s spun, pe rand, 2-3 cuvinte la care
cealalt echip trebuie s-i gseasc antonimul. Echipele n-au voie s repete un
cuvant care s-a mai spus. Fiecare echip trebuie s respecte timpul dat pentru
consultare: la sunetul clopoelului s pun intrebarea sau
s dea rspunsul. Echipa care nu se incadreaz in timp sau nu rspunde corect
pierde un punct sau un stegule din cele ce i-au fost repartizate la inceput.
Catig echipa care cele mai multe din steguleele primite.

Material didactic: un clopoel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal


auditiv, stegulee (cate 20 de fiecare echip) aezate intr-un vas sau pe un suport.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
La inceputul jocului copiii vor fi imprii in dou echipe, cu un numr egal de
membri. Alegerea unui conductor nu este o cerin obligatorie ci rmane la
latitudinea educatoarei, in funcie de nivelul dezvoltrii copiilor.
Se va insista pe baza unui exemplu sau dou asupra insuirii tehnicii de a adresa o
intrebare de ctre un grup prin reprezentantul su i a tehnicii de a se consulta in
formularea intrebrii i in alegerea reprezentantului. Se va urmri respectarea
regulii de a nu enuna de mai multe ori acelai cuvant i nici ca aceeai copii s fie
mereu reprezentanii echipei (la intrebri i rspunsuri). Se va stimula spiritul de
creativitate a copiilor in gsirea unor antonime cat mai variate pornind de la
aspecte concrete: dimensiuni, asperitate, intensitate, rapiditate, duritate,
temperatur, grutate, culori, ajungand pan la insuiri morale: harnic-lene, bunru, corect-incorect, asculttor-neasculttor, veseltrist, curajos-fricos.
Unul din copii sau educatoarea va avea grij ca la fiecare greeal s indeprteze
un steguledin colecia echipei respective. Educatoarea va participa alternativ la o
echip sau la alta in prima parte a jocului pentru a-i organiza in consultarea
reciproc i la alegerea reprezentantului. In partea a doua a jocului va acorda
independen cat mai mare copiilor in rezolvarea sarcinilor jocului.
In incheiere, se va stabili echipa catigtoare, care va avea latitudinea s ofere
echipei necatigtoare un dar de consolare.
25..GSETE CUVINTELE POTRIVITE
Sarcina didactic: completarea propoziiei enunate de conductorul jocului cu
cuvantul corespunztor, formularea unor propoziii in care s se includ in mod
logic un cuvant dat.
Regulile jocului: copilul atins pe umr cu bagheta, completeaz cuvantul care
lipsete din propoziie, reluand apoi intreaga propoziie cu un cuvant dat. Grupa de
copii aprob prin aplauze rspunsurile corecte.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Copiii vor fi aezai pe scunele dispuse in semicerc.
In funcie de nivelul grupei, educatoarea va formula propoziii eliptice incepand cu
cele crora copilul trebuie s le adauge fie complementul, fie predicatul, fie
atributul, fie subiectul.
Astfel se pot utiliza propoziii de tipul:
- Merele se culeg din....
- Toamna, copiii merg la ....
- Cireele....
- Primvara, pomii....
In genere, copiii pot fi solicitai s gseasc mai multe cuvinte potrivite pentru
aceeai propoziie.
In partea a doua a jocului pot s fie antrenai copiii in calitatea de conductori ai
jocului. De asemenea, se modific sarcina didactic. Conductorul jocului spune
un cuvant, iar copiii trebuie s construiasc o propoziie cu sens in care s fie
inclus cuvantul respectiv.

26.CUM ESTE ?
Sarcina didactic: gsirea rspunsului corect.
Regulile jocului: alegerea i descrierea imaginii de pe cartona de ctre copil se va
face la indicaia conductorului jocului. Cel care are cartonaul ce exprim inversul
se va anuna foarte repede i va rspunde.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Copiii vor primi atatea cartonae cate rspunsuri li se vor cere.
In cursul jocului de conductor va fi interpretat la inceput de educatoare , iar dup
insuirea lor de ctre copii. Conductorul face un semn ca la jocul tcerii prin
micarea degetului arttor.
Copilul indicat vine la masa educatoarei i alege un cartona, denumete succint
elementul cu caracteristica lui un co gol. Copilul care are imaginea coului
plin o aduce la mas i spune o propoziie in care cuprinde elementul redat cu
caracteristica lui: Coul plin este greu sau Mama aduce acas un co plin cu
fructe.
In partea a doua a jocului, educatoarea imparte copiilor jucrii avand caracteristici
diferite: o ppu mare, o ppu mic, un tren lung, un tren scurt, o mas rotund,
o mas ptra
27.CUM CIRCULM?
Sarcina didactic: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaie
dirijat; exprimarea corect a motivului: gsirea indicatoarelor cerute i aezarea
lor acolo unde se potrivesc.
Regulile jocului: traversarea strzilor numai la semnalul dat de educatoare i
numai acolo unde intalnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre i semafor). Pe
strzile fr indicatoare, copiii trebuie s treverseze asigurandu-se intai din stanga
pan la jumtatea oselei dac nu vin maini, apoi din dreapta.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Jocul se va desfura in curtea grdiniei sub form de intrecere intre dou echipe.
Un copil din fiecare echip va fi insoitorul grupului. Educatoarea va avea rolul
poliistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face ateni pe
copii la trecere. In partea a doua a activitii copiii vor veni i vor alege
indicatoarele dup cum le spune educatoarea, le aeaz pe osele - s circule numai
la culoarea verde a semaforului.In mediul rural, copiii vor fi deprini s circule
numai pe partea stang pentru observarea vehiculelor care vin din fa.
28.GHICETE LA CE M-AM GANDIT ?
Sarcina didactic: alctuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date
de un grup de copii.
Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte.
Ghicitoarea trebuie s se refere la prile componente, forma i materialul din care
sunt fcute obiectele sau uneltele.
Copilul sau copiii care trebuie s ghiceasc vor sta in afara clasei in timpul cat se
alctuiete ghicitoarea i vor reveni numai la chemarea educatoarei. Ghicirea se va
face numai pe baza descrierii.
Dac cei intrebai nu reuesc s ghiceasc au voie s pun grupei intrebarea: La ce
folosete.

Material didactic: imagini reprezentand obiectele despre care ar urma s se


alctuiasc ghicitoarea ca: grebl, cazma, stropitoare, centimetru, foarfece, main
de cusut, degetar, ac cu a, calapod, ciocan, ferstru, rindea etc. Ele se vor folosi
numai in cazul unei grupe de copii cu greuti in elaborarea ghicitorul fr ajutorul
unui suport intuitiv.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Copiii vor fi aezai pe scunele in semicerc.
In prima parte a jocului educatoarea va participa impreun cu copiii la compunerea
ghicitorilor.Ii va stimula s-i spun fiecare prerile cu privire la unealta pus in
discuie. Apoi va sugera copiilor s valorifice cele discutate elaborand ghicitoarea.
Totodat, se va stabili in comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel
care a fost izolat temporar. Dup ce se insuete tehnica alcuirii in comun a
ghicitoarei, copiii sunt imprii in 2-3 echipe i alctuiesc in mod independent
ghicitori despre obiecte i unelte care n-au mai fost discutate in cursul jocului. In
aceast situaie vor fi trimii in afara clasei tot ataia copii cate echipe au fost
stabilite (dac sunt trei echipe cate un copil din fiecare echip).
Educatoarea va urmri toate echipele, va acorda ins ajutor numai atunci cand
copiii nu reuesc s se descurce in grup. Va aprecia in final echipa care a creat cele
mai frumoase ghicitori i care a colaborat in cele mai bune condiii. Pentru o mai
bun coordonare, fiecare echip poate s-i aleag un conductor.
1.Eu spun una, tu spui multe !
Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului, alcatuirea de
propozitii corecte din punct de vedere gramatical, respectand acordul dintre subiect
si predicat.
Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor
enuntate)
- sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte ;
- sa respecte regulile jocului ;
Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si
alcatuirea de propozitii cu acestea
Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata
in fata. La semnal un copil va ridica un jeton cu un obiect, cel din fata lui va ridica
jetonul opus cu mai multe obiecte. Raspunsul corect va fi apreciat cu acordarea
unei buline.In partea a 2 a a jocului, copiii se vor desprinde de material fiecare
spunand un cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte ; echipa adversa
enunta cuvantul la numarul opus.dupa ce copiii se obisnuiesc vor insoti
substantivele si de un adjectiv : creion albastru-creioane albastre, floare rosie- flori
rosii.
Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect, un
copil din grupa adversa va ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte).Un alt copil
va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la plural.Raspunsul bun va fi
motivat si apreciat cu acordarea unei buline.
Material didactic :jetoane teprezentand substantive la singular si la plural, buline,
flanelograf,fise de evaluare ;

Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in


propozitie avand grija ca sa se faca direct acordul intre subiect si predicat.Fiecare
propozitie este trecuta la plural.Intrecerea intre echipe va continua primind cate o
bulina pentru fiecare raspuns bun.
2.Unde s-a ascuns furnicuta?
Scopul didactic:
Verificarea cunostinelor copiilor despre atributele pieselor geometrice;
Dezvoltarea operatiilor gandirii
Obiective operationale:
- s denumeasc figurile geometrice,
- s identifice poziii spaiale;
- s rezolve corect itemii fiei;
- s participe cu plcere i interes la activitate;
Sarcina didactica:
-Recunoasterea formelor geometrice i precizarea aributelor acestora;
-Recunoaterea i denumirea poziiilor spaiale;
Continutul jocului: Se prezint invitatul zilei Furnicutal care le cere ajutorul
copiilor pentru a-o inva formele geometrice.Pe un panou sunt aezate toate
piesele geometrice invate. Copii inchid ochii, iar educatoarea
aeaz furnicuta lang o pies geometric. Apoi deschid ochii iar educatoarea
intreab: Unde s-a ascuns furnicuta?. Copiii rspund precizand piesa geometric i
atributele ei.
Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii inchid ochii, iar cand ii deschid
trebuie s spun unde sa ascuns furnicuta, ce figur geometric se afl in acel loc i
care sunt atributele acesteia. Dac raspunsul este corect, copilul va primi drept
recompens un stimulent in form de furnicuta;
Material didactic:furnicuta.piese geometrice, stimulente
Variante ale jocului: Educatoarea aeaz piese geometrice in diferite locuri din
grup. La intrebarea educatoarei : Unde sunt aezate cercurile?, copiii enumer
locurile unde sunt aezate acele piese: Cercurile sunt pe mas / sub scaun / lang
furnicuta.
3. A cata albinuta a zburat?
Scopul didactic:
-folosirea corect a numeralelor cardinale i ordinale;
-cunoaterea locului fiecrui numr in irul numeric;
-verificarea cunotinelor despre zilele sptmanii.
Obiective operationale:
- s identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un ir format, s-l denumeasc
utilizand numeralul ordinal corespunztor respectand acordul verbal intre numeral
i substantivul care-l insoete;
- s stabileasc vecinii numerelor naturale in irul numeric 1-10.
Sarcina didactica:
-identificarea locului rmas liber i denumirea lui prin intermediul numeralului
ordinal.
Continutul jocului:

Copii sunt aezai la msuele aranjate in form de careu, iar in faa lor este aezat
suportul cu 10 albine.
Educatoarea le cere copiilor s inchid ochii atunci cand aud bazaitul albinei. La
semnal, deschid ochii i spun a cata albin a zburat i ce albin urmeaz dup ea.
Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunztoare locului elementului
luat. Dac rspunsul copilului este corect, toi copiii iau albinua respectiv de pe
suport pentru a imita zborul ei.Ex.A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea
albinuta, iar dupa ea urmeaza a opta albinuta.
Reguli instituite:
Copii inchid i deschid ochii cand aud bazaitul unei albinue. Toi copii trebuie s
ia aceiai albinu din irul lor ca cea luat de educatoare i s spun a cata albinu
a zburat. Dac rspunsul este corect toi copii se joac cu albinuele imitand zborul
lor.Elemente de joc: inchiderea i deschiderea ochilor, imitarea zborului
albinuelor.
Material didactic: o imagine pe care sunt poziionate cele 10 albine pentru fiecare
copil i pentru educatoare, stimulente albinue.
Variante ale jocului:
Educatoarea enumer zilele sptmanii i de fiecare dat lipsete din enumerare o
zi. Copii descoper ziua care lipsete i precizeaz locul ei in cadrul zilelor
sptmanii. In ultima parte a jocului, vor fi adui cinci copii in faa grupei care se
vor prezenta, apoi unul se va ascunde. Copiii trebuie s ghiceasc cine lipsete, al
catelea era in ir i intre care copii era aezat.