STUDIU DE CAZ - JOCUL DIDACTIC IN ACTIVITATEA

PRESCOLARILOR
TABLOUL FAMILIEI:

Copilul provine dintr-o familie biparentala, cu sase copii cu posibilitati foarte reduse de crestere si educare ceea ce a determinat
familia sa nu-l inscrie la gradinita.

TABLOUL COPILULUI:

Copilul nascut in anul 2003, a venit la gradinita la varsta de 3 ani si 7 luni, cu un nivel de dezvoltare sub normal, diagnosticat cu
imaturitate comportamentala, deficit ponderal si de statura, dislalie polimorfa.

La intrare in gradinita, nivelul de inteligenta era sub normal, avand un Q.I.de 65.

Capacitatea de memorare era redusa, neputand memora nici poezii foarte scurte.

Atentia era instabila, dar prezenta sensibilitate pentru activitati cognitive elementare.

In gandire prezenta dificultati de a opera, analiza si sintetiza, facand cu greu fata unor operatiuni elementare de clasificare si
comparare, reusind sa sorteze obiecte doar dupa unul sau doua criterii.

Adaptarea la mediul gradinitei si la grupul de copii s-a facut cu greutate din cauza dificultatilor in comunicare.

EXAMENUL SOMATIC:

La nivelul organelor de simt nu erau probleme deosebite. Din punct de vedere al motricitatii avea un echilibru ortostatic de baza,
mergea echilibrat, statea intr-un picior cateva secunde, sarea peste obstacol mic, arcunca, apuca.

Motricitatea fina era slab dezvoltata. Avea deprinderi sumare de autoservire.

EXAMENUL PSIHOPEDAGOCIC:

Avea capacitate slaba la efort in special la concentrare. Obosea repede si refuza participare la jocuri si activitati, necooperand cu
educatoarea.

Nu raspundea logic la intrebari simple din cauza emotivitatii exagerate si a neancrederii in fortele proprii. Afisa o mimica crispata,
dar manifesta multumire cand era laudat si apreciat.

Copilul prezenta o intarziere de aproximativ doi ani fata de varsta cronologica, necesitand incadrarea lui intr-un program special
de formare si recuperare.

PLAN DE INTERVENTIE PERSONALIZAT:

Acest program porneste de la premisa ca nevoile copiilor cu dizabilitati sunt identice cu ale celorlalti copii: de exemplu, de a avea
prieteni, de a fi inclusi in grup, de a fi iubiti.

Programul are la baza metode si strategii centrate pe copil, in functie de particularitatile sale individuale, pentru a crea un mediu
favorabil invatarii si integrarii in societate.

Am avut ca scop valorificarea potentialului fizic si psihic al copilului in vederea integrarii lui in activitatea de tip prescolar cat si in
grupul de copii.Ca urmare, am folosit metode de cunoastere, individuale si de grup: observatia, analiza activitatilor la care a
participat, convorbirea si testele.
 Obiectivele pe termen lung au fost: dezvoltarea exprimarii orale; intelegerea corecta a semnificatiei structurilor verbale;
dezvoltarea expresivitatii si creativitatii; educarea trasaturilor de vointa si caracter; formarea atitudinii pozitive fata de sine si
ceilalti.

Obiectivele pe termen scurt au fost: sa participe activ la discutii si activitati in grupuri mici; sa comunice cu colegii si
educatoarea; sa intrebe si sa rsspunda la intrebari; sa-si dezvolte abilitati practice prin rezolvarea sarcinilor propuse.

Astfel, in activitatile concrete de invatare am inceput prin utilizarea unor procedee de lucru mai simple (de exemplu, sa deseneze
un fruct prin unirea punctelor), am acordat atentie proiectarii pasilor de efectuat atat sub aspectul transmiterii de cunostinte, cat si
sub aspectul formarii operatiilor mintale urmarind accelerarea treptata a progresului invatarii, asgurand trecerea gradata de la
secvente cu sarcini usoare la secvente cu sarcini mai dificile:

a) mai intai i-am propus desenarea fructului unind punctele pe fisa apoi dupa model si, in final, desenarea fructului din
imaginatie;

b) la activitatile de joc didactic l-am antrenat la inceput in manipularea jucariilor si mai putin in respectarea regulilor de joc,
ajungand cu timpul sa cunoasca si regulile si sa le respecte si pe acestea.

Venind in sprijinul nevoii de comunicare am inceput un program de corectare a vorbirii, utilizand in toate momentele zilei, la
inceputul jocurilor alese, la intalnirea de dimineata, in activitatile de educare a limbajului, in conversatia libera si chiar la plimbare.

Planul de interventie a cuprins un complex de procedee de valorificare maxima a jocurilor, a ariilor de stimulare, a tuturor
spatiilor din gradinita prin care a fost influentata in mod pozitiv dezvoltarea fizica, intelectuala, afectiva, senzoriala si sociala a
copilului.

Programul de interventie pentru corectarea si dezvoltarea vorbirii si comunicarii a cuprins:

c) dezvoltarea aparatului fono-articulator si de corectare a pronuntiei prin:

jocuri de rostire de onomatopee: sarpele (consoanele s-s), liniste (s-t), albinuta (z-z insotite de miscari de brate),
vantul/furtuna (j-j-j insotite de miscari de brate si de trunchi), e frig (brr), catelusul maraie (mrrr), suna ceasul
(trr);

jocuri de rostire ritmica a unor recitative scurte: Rica nu stia sa zica/Rau, ratusca, ramurica;

jocuri cu rostire de cuvinte paronime: cos-cos; bara-para; loc-soc; sare-zare;

framantari de limba: Sase sasi in sase saci; Mos, mos cocolos/Vino iute toarna-n cos

d) exercitii pentru corectarea si dezvoltarea auzului fonematic:

,,Telefonul fara fir, Deschide urechea bine, ,,Ce ai auzit? (rostite in soapta);

jocuri didactice pentru recunoasterea cuvintelor: ,,Traseaza tot atatea liniute orizontale cate cuvinte are propozitia
sugerata de desen.

e) exercitii pentru formarea capacitatii de comunicare:

jocuri didactice pentru formare de propozitii dupa jetoane, imagini:

 ,,Spune ceva (pentru propozitia simpla);, Mai spune ceva (pentru propozitia dezvoltata);

jocuri de citire de imagini:,, Spune ce vezi;

activitati de lectura dupa imagini si tablouri:,,Ce ne aduce Mos Craciun?; ,,Familia mea; ,,La munte; ,,La mare
s.a.;

activitati de convorbire libera:,,Ce stii despre?;

povestiri create de copii, repovestiri dupa povestile audiate.

f) exercitii pentru formarea capacitatii de analiza;

g) jocuri pentru despartirea in silabe:,,Jocul silabelor, Deseneaza atatea liniute cate silabe are cuvantul rostit;

h) dezvoltarea memoriei;

i) activitati de memorizare pe diverse teme (anotimpuri, evenimente etc.).

Am avut in vedere si faptul ca modelul oferit copilului are mai mare importanta de aceea l-am pus in situatia sa ma
urmareasca cand ii vorbesc, asezandu-ma in apropierea sa, privindu-l, adresandu-ma grupului in care el se gaseste.

ROLUL PARINTILOR IN CONSILIERE:

Am antrenat parintii, in crearea de oportunitati pentru valorificarea experientelor dobandite de acestia in educarea copiilor.

I-am cooptat in programul de educatie a parintilor, Educati asa! desfasurata la nivelul comunei noastre, unde, prin
participare la cele sapte intalniri in care au fost vizate teme majore de educatie, i-am determinat sa acorde copilului o atentie
sporita, sa-i inteleaga nevoile si trebuintele, sa-i influenteze cu tact si rabdare comportamentul. Apreciindu-l, laudandu-l pentru
faptele bune, parintii au invatat ca, stimuland copilul pentru a obtine o imagine pozitiva fata de sine, ii pot modela caracterul, si
prin efortul comun familie-gradinita il vor putea ajuta sa scape de inhibitii, ii vor usura integrarea cu succes in viata sociala.

Studiind indeaproape acest caz am alcatuit un tabel comparativ al dezvoltarii limbajului copilului in decursul celor trei ani de
cand frecventeaza gradinita.

COPIL CU DEFICIENTE

- La 3ani=500 cuvinte

- La 4 ani=100 cuvinte

- La 5 ani=1750 cuvinte

- La 6 ani=2250 cuvinte

COPIL NORMAL DEZVOLTAT

- La 3 ani=1000 cuvinte
 - La 4 ani=1750 cuvinte

- La 5 ani=2750 cuvinte

- La 6 ani=3500 cuvinte

Un copil normal dezvoltat foloseste, potrivit masuratorilor standard, la varsta de 3 ani 800/1000 de cuvinte;
la 4 ani foloseste 1800/2000 cuvinte; la 5 ani 2300/3000 cuvinte; iar la 6 ani 3500 cuvinte.

Copilul studiat provenit din familia saraca si cu dizabilitati, folosea la 4 ani 800/1000 cuvinte; la 5 ani
1800/2000 cuvinte, la sase ani intre 2000/2500 cuvinte-unele fara a le cunoaste sensul exact. Acestea arata
dezvoltatea ascendenta a capacitatii de utilizare a limbii pe masura ce copilul a fost supus sistematic
influentelor programului de recuperare promovat pe niveluri de varsta, incepand de la grupa mica si pana in
prezent.

Se remarca o crestere masiva a vocabularului activ intre 4 si 5 sni cand fecventa la grupa a fost foarte buna a
asimilat un volum mare de cuvinte 800/1000 intr-un an scolar, ceea ce il apropie de nivelul standard.

Intre 5si 6 ani ritmul de asimilare a fost mai lent deoarece copilul a traversat o perioada cu probleme de
sanatate, lipsind o perioda mai mare de la gradinita

CONCLUZII:

Acordand o atentie aparte acestui copil cu nevoi speciale am reusit sa facilitez integrarea lui in grupa de copii,
adaptarea la mediul gradinitei si, implicit, participarea lui activa la activitatile instructiv-educative si la jocurile
desfasurate in grupa de prescolari.

STUDIU DE CAZ

Plan de interventie personalizat

Numele si prenumele copilului: X.X.

Data nasterii:

Domiciliul: Com. Glina

Nivelul grupei: Invatamant prescolar

Data aplicarii: octombrie 2009

Psihodiagnostic: - usor retard psihic

- exprimare orala greoaie si defectuoasa

- tulburari de comportament

- dificultati in perceperea componentelor spatiale si temporale.

Starea de sanatate: relativ buna,

Domeniul de intrventie: educational

Informatii educationale

Comportament cognitiv:

- Copilul are minime reprezentari despre mediul inconjurator corespunzator varstei si nu are capacitatea de a observa sistematic;

- Volumul limbajului este sarac, se exprima greoi, are tulburari de pronuntie;

- Gandirea se manifesta doar in cazuri concrete, intuitive;

- Atentia este slab dezvoltata.

Comportament psihomotric:

- Dezvoltare fizica corespunzatoare varstei;

- Cunoaste schema corporala;

- Intampina dificultati in orientarea spatiala;

- Are deprinderi de igiena personala si colectiva bine formate.

Relatii sociale:

- Este politicos cu personalul gradinitei;

- Este un copil sociabil, dornic sa se joce cu cei din jur dar are nevoie de multa afectivitate;

- Are uneori crize de nesiguranta;

- Este sociabil, colaboreaza cu colegii de grupa.

Obiective pe termen lung:

- Ameliorarea pronuntiei si dezvoltarea exprimarii orale;

- Dezvoltarea operatiilor gandirii si a calitatii acesteia;

- Recuperarea lacunelor datorate handicapului usor de care sufera;

- Exersarea capacitatii de orientare spatiala si temporala;

- Educarea comportamentului civilizat.

Domenii de interventie recomandate:

Limbaj si comunicare

Cogntiv

Psihomotor
Structura programului de interventie personalizat

Limba si comunicare

Obiective Metode si mijloace de realizare Perioada deCriterii de evalua

timp
Sa recunoasca toti copii din grupa; Jocul Deschide urechea bine; 1-15 oct Identifica si num
copiii
Sa cunoasca numele tuturor copiilor, aExercitii de pronuntie si dezvoltare aPeriodic
doamnei educatoare auzului fonematic
Sa recunoasca vecinatatile salii deVizita in gradinita si la grup vecina. 2-3 zile Identifica si
clasa locurile cerute
Dialogul Oct
Sa numeasca grupele vecine (mare,
pregatitoare).
Sa recunoasca anotimpul,Exercitii de exprimare corecta a26 oct-21 nov Exprima
caracteristicile specifice. obiectelor si lucrurilor din imaginea denumirea obiec
data si identificare a culorilor si(4 sapt) lucrurilor cerute
Sa denumeasca culorile caracteristice. obiectelor sau cu ajutor
Sa recunoasca parti componente aleExercitiile de identificare a partilor28 sept-23 nov Exprima singur
corpului omenesc; corpului omenesc si de exprimare ajutor
corecta. (4 sapt)
Sa denumeasca partile componente ale Arata
corpului omenesc, simturile
Singur sau cu aju
Sa numeasca membrii familiei sale. Joc de rol De-a mama si de-a tata, 28 sept- Identifica
De-a fratii, De-a bunicii etc familiei, ii
Sa cunoasca putine informatii despre 9 nov singur din fotogra
fiecare membru Exercitii de dezvotare a vocabularului
Periodic
Sa recunoasca ocupatiile oamenilor Jocul Sa-mi povestesti despreMai Numeste si imit
meserii, Sa faci si tu ca el. sau cu ajutor. Me
Sa denumeasca meseriile oamenilor
Exercitii de exprimare corecta
Sa recunoasca animale pasari, sa leJocul Ograda cu pasari, Ferma deIanuarie, Recunoaste si de
denumeasca. animale, Animalele padurii. februarie singur sau cu ajut
Exercitii de exprimare corecta. Periodic

Domeniul cognitiv
Sa numere corect crescator 1-3. Jocul Cosul cu jucarii Nov, Numara cu ajutorAp
jucariile din cos ac
Exercitii de numarare Dec sti

Sa observe plantele din imagini. Jocul Gradina cu flori, Gradina cuNov Observa, recunoaste siIn
zarzavaturi. numeste cu ajutorpr
Sa recunoasca plantele cerute Aprilie cateva din plante pi
Exercitii de identificare si
recunoastere

Sa aranjeze figurile geometrice. Jocul Foc si apa Dec Gaseste si numesteAp

figura ceruta singur
Sa recunoasca forma geometricaGaseste triunghiul colorat Ian sau cu ajutor
ceruta sau culoarea.
Exercitii de corectie a pronuntiei. Periodic

Sa invete o poezie de Mos Craciun. Il asteptam pe Mos Craciun 1-15 dec Repeta dupaPa
educatoare, dupase
Exercitii de memorare parinte, spune singur
sau cu ajutor

Sa asculte, sa cante colinde romanestiActivitate practica: Ascultam siDec Invata sac anteIn
traditionale cantam colinde impreuna cu ceilalti
copii

Sa observe si sa cunoasca mijloacele Cu ce calatorim Mai Observa, atinge siIn

de transport denumeste jucariile
Dialogul singur sau cu ajutor

Explicatia
Sa participe la o activitate in clasa, in Si eu vreau sa fiu laudat -joc Ap
mod direct

Domeniul psihomotric
- Sa recunoasca componenteleExercitii si locuri de miscare ce4 sapt Corectitudinea siO
spatiale sis a se orientezevizeaza: rapiditatea reactiilor laco
adecvat. comenzi;
a) directia: inainte/inapoi C
- Identificarea sico
Sus/jos; stanga/dreapta precizarea corecta asp
pozitiilor spatiale ale
b) distanta: aproape/departe obiectelor folosite inA
joc;
c) pozitiile fata de obiecte: langa, pe In
sub. - Recunoasterea si
denumirea unor pozitiiA
Jocuri de cautare a unor obiecte spatiale ale obiectelor(m
asezate in diferite pozitii spatiale; din imagini.

Rezolvarea unor fise cu sarcini de

orientare spatiala.
Sa perceapa componentele- Exercitii effectuate pe loc si in 4 sapt Raspunde corect motricA
temporale care vizeaza ritmuldeplasare cu respectarea duratei, la urmatoarelere
miscarilor. tempoului, intensitatii. comenzi: Mergi catin
dureaza melodia,ex
- Exercitii si jocuri de miscare cu Alearga mai repede,
utilizarea onomatopeelor si a Paseste mai rar,-
versurilor ritmate: Cioc-boc, treci la Mergi usor pe
loc, Unu-doi, unu-doi/Faceti toti la varfuri, Bate pasul -
fel ca noi!
- Executa miscari la-
ritmul indicat.
Date semnificative despre componenta familiei:

Nu are surori sau frati. Conditiile de locuit sunt bune, desi locuieste la sat are o camera separata, acces la televizor. Provine
dintr-o familie organizata, copilul locuind impreuna cu parintii si bunicii. Mama si tata petrec foarte putin timp cu copilul avand un
program foarte incarcat la serviciu.

Prezentarea problemei: Copilul nu poate pronunta corect unele sunete: r, s, l, z, j, b, c; nu poate sa povesteasca, sa-si exprime
ideile pentru a fi inteles. De multe ori vrea sa-mi spuna ceva si nu-l inteleg dar insista, se chinuie pentru a se exprima si pronunta
corect. Din cauza greselilor de pronuntie o parte din copii rad de el, moment in care se retrage, refuzand sa mai comunice.

Date medicale: Copilul este bine dezvoltat din punct de vedere fizic, fara probleme grave de sanatate.

Date psihologice: Perceptia este complexa; memoria este buna; imaginatia reproductiv creativa; limbajul-vocabular redus,
exprimare foarte greoaie.

Copilul este puternic exteriorizat, energic, vioi, vorbaret, impulsiv, nestatornic.

Date pedagogice: La activitati este atent, participa activ, cu interes mai ales daca este apreciat, laudat. Se integreaza usor in
grupurile de copii, este sociabil, stabileste usor relatii, pana in momentul in care cineva (un coleg de grupa) il tachineaza, ii scoate
in evidenta defectele de pronuntie, de exprimare.

Modul de manifestare a subiectului in activitatea didactica:

Prezinta interes pentru majoritatea activitatilor dar se plictiseste repede si cere sa faca altceva sau pleaca pur si simplu sa se
joace. Ii plac foarte mult jocurile de miscare si cele distractive cat si sa picteze. Este foarte atent atunci cand primeste informatii noi
insotite de planse si imagini mai ales despre animale.

Aspecte particulare ale cazului:

Ii place foarte mult la gradinita, nu a avut probleme de adaptare (se supara atunci cand se termina programul).

In cadrul jocurilor este un foarte bun executant, bineinteles prefera rolul de lider. Are o atitudine foarte deschisa fata de mine ca
educatoare si multa incredere. Este gelos atunci cand iau in brate alti copii. Daca-l abordez atunci, imi spune sa-l las in pace. In
relatiile cu copii este deschis dar, copiii uneori il necajesc razand de el din cauza pronuntiei (il ingana) si atunci se retrage din grup.
Nu are atitudini agresive de respingere fata de colegi.

Nevoi ale subiectului:

Nevoia de pronuntare corecta a sunetelor.

Nevoia de exprimare corecta pentru a putea sa-si exprime ideile, si nevoia pentru a se intelege si comunica usor cu cei din jurul
sau.

Nevoia de afectiune- copilul are nevoie sa fie iubit si sa creada ca doamna educatoare pe el il iubeste cel mai mult.

Nevoia de o imagine mai buna, pentru a-si invinge retinerea de la orice activitate, pentru a-si invinge timididatea si pentru a capata
incredere in fortele proprii.

Modalitati de a raspunde acestor nevoi:

Pentru nevoia de a pronunta corect sunetele se fac exercitii pentru gimnastica buzelor, obrajilor, limbii, maxilarelor. Se fac si
jocuri exercitiu: copilul tremura, catelul latra, creanga se rupe, canta ca mine, oprim calul, pasarea zboara, fa ca mine, sforaitul
calului. Exercitii de pronuntare a sunetelor, framantari de limba, exercitii pentru corectarea auzului fonematic (chemam pisica, ce ai
auzit), jocuri, exercitii de emitere (suiera ca mine), imitarea onomatopeelor.
 Pentru nevoia de comunicare si exprimare corecta se fac jocuri didactice de pronuntare a cuvintelor, formulare de propozitii,
despartire in silabe, citire de imagini, activitati de lectura dupa imagini, de memorizare. Corectarea pronuntiei se face intr-un mod
obisnuit, in orice moment al zilei dar avand grija sa nu-l stresez in legatura cu tulburarea sa. Se fac activitati in care il incurajeze sa
povesteasca, sa comunice cu cei din jur.

Pentru nevoia de afectiune trebuie sa-i arat ca este iubit si apreciat in fiecare moment petrecut in gradinita. Pe aceasta port
discutii cu bunicii si cu parintii.

Pentru nevoia de o imagine mai buna, pentru a-si invinge timiditatea si pentru a capata incredere in fortele proprii discut cu
copilul pentru a-l convinge sa se exprime liber, sa se manifeste firesc si sa persevereze in a pronunta sunetele si cuvintele. Trebuie
convins sa nu-i fie frica sa vorbeasca si sa comunice ce doreste, sa intrebe atunci cand cauta un raspuns. Deasemenea am discutat
si cu ceilalti copii pentru a avea un comportament adecvat fata de el, sa-l corecteze fara a-i crea discomfort afectiv. Port discutii cu
bunicii si cu parintii pentru a repeta cu el orice cuvant, vorbind clar tot timpul, cerandu-i sa se priveasca fata in fata si la acelasi
nivel cu el. Deasemenea le-am cerut sa nu-l mai lase la televizor copilul fiind dependent de mic de acest lucru. In cadrul gradinitei
copilul primeste o atentie deosebita din partea mea atribuindu-i rolul principal, sa conduca un joc, sa coordoneze activitatea de la
centru, dar am avut grija sa nu cada in extrema dezmierdului.

Strategii utilizate in dezvoltarea motivatiei pentru invatare:

Una din strategiile utilizate este promovarea in gradinita a spiritului de echipa. Copilul trebuie incurajat in tot ceea ce face,
trebuie recompensat pentru fiecare succes si in cazul unui esec, copilul trebuie sa-i simta pe colegi si educatoare alaturi de el.

Trebuie sa i se arate progresele facute, sa i se trezeasca curiozitatea pentru ceea ce trebuie sa invete. Exigenta ridicata,
recompensele si activitatiile extrascolare sporesc motivatia. Pedepsele trebuie sa se evite.

Se insista ca exercitiile de logopedie sa fie facute de un logoped.

Copilul trebuie corectat in permanenta (pronuntia, exprimarea); cand cineva i se adreseaza trebuie sa vorbeasca rar si clar.

Nu trebuie sa se piarda nici un moment in care putem sa-i spunem ca-l iubim si-l apreciem in tot ceea ce face.

Evolutia subiectului:

In urma strategiilor aplicate a reusit sa pronunte corect unele sunete, mai putin pe r. Dar a intervenit pe parcurs obisnuinta
de a nu pronunta corect, sau comoditatea si cand se grabea sa-mi spuna ceva spunea incorect. Imi vine acum in minte; era de
Craciun si repetam poeziile pentru serbare. El imi spune poezia Multi topii la care eu m-am uitat la el si l-am intrebat daca imi da
voie sa recit si eu odata poezia lui. Bineinteles ca m-a lasat. De aceasta data, fiind bine dispusa am inceput sa repet poezia, dar sa
o pronunt ca el. Multi topii, la care s-a uitat la mine si mi-a zambit. Am continuat poezia fara a pronunta corect sunetele. La un
moment dat s-a oprit si mi-a spus Nu spui bine!

- De ce? Si tu tot asa reciti, inseamna ca o fii bine, cum spui tu. Atunci a mai recitat poezia inca o data, dar de aceasta data a fost
corect. Intr-adevar inainte sa pronunte cuvantul copilul a facut o pauza, s-a gandit, dar a pronuntat corect. Cred ca de aici avem
multe de inteles: a invatat sa-si sustina punctul de vedere, sa se faca inteles si mi-a demonstrat ca poate pronunta corect unele
sunetele daca vrea si are rabdare.

In ceea ce priveste lipsa parintilor din viata lui, un exemplu elocvent imi vine in minte din timpul pregatirilor pentru ziua de 8
Martie. La gandul ca mama este fiinta cea mai draga ne-am jucat un joc in care am cerut fiecarui copil sa-mi spuna de ce o iubeste
pe, am numit eu persoanele care am crezut ca sunt importante in viata copilului. Pe el l-am intrebat de bunica, bunicu, mama. El
mi-a raspuns:

-O iubesc pe bunica pentru ca ma imbraca ca sa vin la gradinita, imi face cacaoa, imi face baie si ma si cearta cand fac rele.

-Eu il iubesc pe bunicu pentru ca ma plimba cu bicicleta

-Mama ma duce in parc si la mec

In legatura cu nevoia de afectiune poate, mai mult ca sigur am reusit sa-l fac sa creada ca-l iubesc mai mult decat pe ceilalti copii,
dar eu cred ca lipsa parintilor nu poate fi suplinita in totalitate de grija sau interesul educatoarei.

Concluzii:

Programul de interventie personalizat presupune colaborarea in echipa, formata din educatoare, psiholog, logoped, familie, toti
cei implicati in activitatile desfasurate de copil pe parcursul unei zile, pentru a sustine si integra colpilu in comunitate.

In urma interventiilor educative, am reusit sa realizez un progress favorabil prin ameliorarea tulburarilor de limbaj. Aceasta a
fost un factor de favorizare a dobandirii achizitiilor specifice varstei copilului.

CONCLUZII

Am dorit ca prin aceasta lucrare sa scot in evidenta idea de schimbare a educatiei pe directia unei educatii pentru toti, a unei
educatii de calitate, pentru toti copiii. Aceste idei se pot cel mai bine realiza pornind de la gradinita, materializarea lor observandu-
se tot mai mult in practicile zilnice ale multor educatoare care isi exercita profesia cu dariure. Imi este din ce in ce mai clar ca
intelegerea educatiei pentru toti nu poate fi realizata fara o schimbare a perceptiilor, imaginilor si ideilor traditionale despre
educatie si ca valoarea unui om este data de unicitatea sa, de ceea ce reprezinta el prin particularitatile, caracteristicile si
competentele pe care le are, dar si de modul in care este integrat social, apreciat de comunitatea si societatea din care face parte.

Este de la sine inteles ca, fiecare om are dreptul de a beneficia de sprijin pentru formarea si integrarea lui sociala si individuala,
cu atat mai mult cand este vorba de copii care au dreptul de a se dezvolta si forma cat mai adecvat pentru a-si construi unicitatea
si a participa la identitatea sociala si culturala din care face parte.As putea spune ca educatia pentru toti se defineste ca:

educatie de calitate

eficienta

responsabilitate

pluridisciplinaritate

process complex

strategie de respectare a drepturilor

evidentierea a valorii individuale umane

Atunci cand vorbim de educatia pentru toti copiii ne referim la programe de educatie cat mai incluzive, adica programe care sa
asigure accesul si participarea tuturor, valorizand diversitatea si acordand importanta fiecarui copil in parte. O idee de baza in
asigurarea educatiei incluzive este prevederea conform careia toti copiii trebuie sa invete impreuna iar educatia incluziva
inseamna sprijin si educatie pentru toti, grija si atentie pentru fiecare. Imi place sa cred ca orice gradinita si orice educatoare se
poate adapta usor nevoilor si particularitatilor copiilor iar centrul preocuparilor sa fie acela de a oferi ocazii de invatare si dezvoltare
fiecaruia in parte, pentru ca fiecare copil este important. Atunci cand vorbim despre educatie incluziva in gradinita ne gandim in
primul rand la copiii cuCES dar nu este suficient sa ne referim la aceasta categorie de copii cu atat mai mult cu cat educatia
incluziva evita orice forma de ierarhizare si de etichetare a copiilor.

Unii copii au nevoie sa fie sprijiniti pentru ca au caracteristici, particularitati,

Stiluri de invatare si ritmuri de dezvoltare diferite de ale celorlalti.

Pentru a putea desfasura o educatie pentru toti trebuie sa tinem seama de urmatoarele principii:
 Viitorul societatii depinde de modul in care crestem si educam azi toti copiii.

Pentru dezvoltarea viitoare a societatii este nevoie sa valorizam si sa sprijinim fiecare copil.

Fiecare copil este unic.

Diversitatea copiilor, determinata de particularitatile fiecaruia de dezvoltare si de apartenenta la medii socioculturale

variate, nu este o piedica in educatie, ci o resursa de invatare si dezvoltare pentru toti.

Fiecare copil este important pentru familia lui, dar si pentru intreaga societate.

Fiecare copil poate invata.

Fiecare copil are dreptul la educatie si la sprijin adecvat pentru a participa la procesul educativ.

Pentru procesul educational este esentiala folosirea adecvata a resurselor. In educatie indentificam resurse materiale,
umane, metodologice si spirituale.

Educatia pentru toti este o nevoie a epocii noastre. Depinde de fiecare educatoare in parte, de responsabilatatea si implicarea
tuturor ca ea sa devina o realitate din care fiecare sa invete si sa se dezvolte.

Nu intamplator printre valorile morale ale poporului nostru se numara omenia, nu intamplator inteligenta populara a nascocit
formule ca om de omenie, un om si jumatate, ci pentru ca exista in preocuparea familiei si a scolii romanesti ideea ca omul este
om prin sine, alaturi si pentru ceilalti.

Scopul nostru - al gradinitei, al familiei si al societatii este acelasi: sa educam copiii in sensul omeniei, generozitatii,
receptivitatii pentru durerile si bucuriile celor din jur. Am incercat sa cultiv parintilor copiilor ideea ca prin respectul infuzat copilului
fata de fiinta omeneasca, de lumea inconjuratoare, de natura, din constiinta apartenentei lor la colectivul si societatea careia ii
apartinem, se formeaza o societate care poate fi mai buna, daca noi, fiecare in parte vom fi mai buni, asa cum atrage atentia prof.
Zoe Dumitrescu Busulenga: Sa-i invatam meseria de om.

Deasemenea am incercat sa le spun ca singura investitie de valoare, niciodata falimentara, pe care o familie o poate face
pentru copil, este investitia pentru mintea si sufletul copilului.

Peste ani, ii vom intalni pe actualii prescolari, adulti angrenati in structuri sociale, economice, politice, culturale si abia atunci
vom vedea roadele muncii noastre. Daca ei vor fi la inaltimea aspiratiilor noastre asta va fi rasplata noastra. Daca nu va fi asa,
suferinta va fi tot a noastra, care vom fi datori fata de constiinta profesionala si cea de parinte sa stabilim unde, ce, cat am gresit.

Imi doresc ca educatoare sa formez generatii cu suflet frumos incat peste ani sa pot spune:

Am albit. Copiii mei au crescut.

Dau timpul inapoi, la pasii de-nceput.

Au fost doar muguri, le-am dat soare,

Si si-au deschis in suflet floare!

Le-am dat lumina de la stele

Au invatat sa lumineze ca si ele!

Le-am aratat izvorul clar, curat,

Si-au invatat sa aiba suflet ne-ntinat

I-am dus in munti sa vada inaltimea,

Si cerul de aproape, sa-i simta limpezimea

De gand curat, de suflet bun si cald,

Sa isi doreasca zborul lin si inalt!

Le-am aratat si macii din campie

Ca sa iubeasca-aprins sa invete si sa stie,

Le-am aratat si spinii, ce durerosi pot fi!

In viata n-avem parte numai de bucurii

Le-am aratat si lanul de aur ce da paine

Sa-nvete sa o imparta cu cel sarac de bine

Le-am aratat bogatul cu multe avutii

Dar fara de prieteni e trist singur sa fii!

I-am invatat sa fie cu roade darnic pom,

I-am invatat sa-nvete sa fie mereu OM!

BIBLIOGRAFIE
A.Mateias; ,,Pedagogie pentru invatamantul preprimar, E.D.P., Bucuresti,2003

Cerghit Ioan; ,,Didactica , Editura P.R.A. , Bucuresti , 1994

C. Cucos (coord.); ,, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice, Editura Polirom, Iasi,1998

Cojocaru Ioana; ,,Influentele jocului didactic in procesul instructiv-educativ

Ciolan Lucian; ,,Pasi catre scoala interculturala, Colectia Sanse Egale,

Editura Corint,2000

Ecaterina Vrasmas; ,,Educatia copiilor cu cerinte educative speciale, Editura CREDIS 2002

Emil Paun, Romita Iucu; ,,Educatia prescolara in Romania, Editura Polirom, 2002

Elkanin, Danut Barisovici; ,,Psihologia jocului, Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1980
Florina E.A.; ,,Jocul si jucaria, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1976

Golu M. ; ,,Indrumator metodic pentru dezvoltarea vorbirii ,

cunoasterii mediului inconjurator , jocuri si activitati libere , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1970

Iucu Romita, Manolescu Marin ; ,,Pedagogie , Bucuresti , 2000

Kieran Egan, Stefan Popoenici; ,,Educatia elevilor hiperactivi si cu deficit de atentie, Editura Didactica Press, 2007

Popescu E.; ,,Pedagogie prescolara, Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1995

Popovici C. ; ,,Culegere de jocuri didactice , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1971

Popovici, Doru Vlad; ,,Elemente de psihologia integrarii, Editura Pro Humanitate, Bucuresti, 1999.

Schiopu V. , ,,Psihologia copilului, Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1965

Tinca Cretu; ,,Psihologia varstelor, Editura CREDIS 2001

Verzea Emil; ,,Omul, jocul si distractia , Editura Stiintifica si Enciclopedica , Bucuresti , 1978

Voiculescu E. ; ,,Pedagogie prescolara ,Editura Aramis ,Bucuresti, 2001

Verza F. ; ,,Introducerea in psihopedagogia speciala si asistenta sociala, Ed Fundatiei Humanitas, 2002

***M.E.C.; ,,Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii , Editura V&I Integral,Bucuresti,2002

***M.E.C.T. Curriculum pentru invatamantul prescolar - (3-6/7 ani), 2008;

***Revista invatamantului prescolar, nr.1-2/2004

***Revista invatamantului prescolar, nr. 3-4/2005

***Revista invatamantului prescolar, nr. 1-2/2006

***Revista Invatamantului prescolar, nr. 3-4/2006

***Revista Invatamantului prescolar, nr. 3-4/2007