PLAN DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT

I. INFORMAŢII DE BAZĂ:
1. Numele și prenumele preșcolarului:
2. CNP:
3. Data naşterii: 15.07.2010
4. Unitatea de învățământ:
5. Grupa: mIJLOCIE
6. Domiciliul:
7. Psihodiagnostic: dislalie poliformă
8. Domeniul de intervenție: educațional – limbă și comunicare
9. Informaţii despre starea de sănătate a preșcolarului: stare bună de sănătate.
10. Informaţii despre mediul social: Locuieşte împreună cu familia, având în
componenţa sa mama și tata. Prezintă condiţii bune de locuit, părinții
acordându-i multă atenţie privind activitatea şcolară.

II. CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ

1. Caracteristicile vieții de familie:
a. Tipul familiei: normală
b. Climatul familial: înțelegere deplină
2. Caracteristici ale dezvoltării fizice
a. Este bine dezvoltată din punct de vedere fizic.
b. Îmbolnăviri: nu a fost bolnavă niciodată
3. Deficiențe, nevoi speciale (senzoriale, motorii):dislalie poliformă
4. Caracteristici ale proceselor senzorial-perceptive: predomină modalitatea vizuală
de recepție a informației
5. Memoria: bună
6. Imaginația: săracă, pentru activități practice
7. Limbajul: vocabular redus, exprimare greoaie
8. Nivel de inteligență: nivel mediu
9. Conduita în timpul desfășurării activității: atenția și interesul inegale, fluctuante
10. Purtarea în general: cu abateri comportamentale, relativ frecvente, dar nu grave
11. Participarea la viața de grup: conștientizează problema cu care se confruntă, iar
din această cauză este mai mult retrasă, puțin comunicativă, dar dornică să fie în
centrul atenției și să vorbească cu cei din jurul său, este rușinoasă din cauza
problemei sale, dar așteaptă să fie solicitată la jocuri și alte activități.
12. Temperamentul: tip combinat – caracteristici: nesigură, retrasă, iritabilă,
energică și reținută. Depinde foarte mult de felul cum i se vorbește și cum se
comportă cei din jur cu ea; dacă se simte jignită devin iritabilă, greu accesibilă și
plânge cu ușurință, însă dacă i se vorbește pe placul ei, iar activitățile decurg
după gustul ei este exteriorizată, energică.
13. Aptitudini generale: pentru activități practice și aptitudini speciale: îi place să
picteze.
14. Trăsături de caracter în devenire:
a. Atitudini față de sine: dezamăgită din cauza deficienței
b. Atitudini față de ceilalți: este o fire prietenoasă
c. Atitudini față de muncă: lucrează relativ ordonat.
15. Interese:
a. Activități preferate în cadrul grădiniței: educație artistico-plastică,
activități practice
b. Preocupări de timp liber: exerciții de corectare a vorbirii cu mama sa sau
logopedul
16. Alte însușiri semnificative: nu are atitudini de respingere a celorlalți copii

III. ECHIPA DE INTERVENŢIE:

Numele cadrului didactic:
Logoped:
Data elaborării P.I.P.: 20 noiembrie 2018
Data revizuirii P.I.P.: 15 februarie 2019

IV. INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN EVALUARE:

 chestionare orale;
 observaţii curente;
 aplicaţii practice;
 fişe de lucru utilizate la diferite activităţi;
 proba de evaluare;
 convorbire individuală şi în grup;
 jocuri, exerciții;
 observaţia spontană şi dirijată.

V. IDENTIFICAREA NEVOILOR SPECIALE ALE PREȘCOLARULUI:

 Nevoia de pronunţare corectă a sunetelor pentru a fi la fel ca şi ceilalţi copii;
 Nevoia de exprimare corectă (în propoziţii) pentru a putea să-şi exprime ideile,
să povestească, pentru a putea să se înţeleagă cu cei din jurul său;
 Nevoia de socializare, de integrare într-un grup pentru a stabili relaţii de
prietenie cu ceilalţi copii (pentru că nu are prieteni foarte mulţi), poate a nu se
considera „altfel”;
 Nevoia de comunicare – legată de celelalte nevoi, pentru că trebuie să-şi învingă
timiditatea şi să comunice prin cuvânt, pentru a fi înţeles mai bine;
 Nevoia de a învăţa – o bună exprimare şi comunicare este legată de capacităţile
intelectuale ale copilului, care şi le poate dovedi în mare parte şi printr-un limbaj
corespunzător;
 Nevoia de afecţiune - copilul are nevoie să fie iubit, în ciuda tulburării pe care o
are;
 Nevoia de o imagine de sine mai bună pentru a-şi învinge reţinerea timiditatea,
de a căpăta încredere în forţele proprii şi a participa, astfel, activ la orice
activitate realizată în grădiniţă, dar şi în familie.

VI. MOTIVAȚIA:
 Diminuarea dizabilităților printr-un antrenament continuu și gradat pentru
aducerea preșcolarului la un nivel mai bun de funcționalitate psihică.
 VII. SCOPUL:
 Efectuarea unei game variate de exerciții prin intermediul unor acțiuni simple,
accesibile și în ritm propriu în cadrul grupei și individual pentru îmbogățirea
vocabularului, dezvoltarea înțelegerii și atitudinilor pozitive de relaționare în
grup.

VIII. OBIECTIVELE ȘI ACTIVITĂȚI:

O1: SĂ PRONUNȚE CORECT SUNETELE:
1. Exerciţii pentru gimnastica buzelor:
 ridicarea buzei superioare, buza de jos rămânând pe loc;
 lăsarea pronunţată în jos a buzei inferioare;
 sugerea buzelor pe rând, apoi una sub alta;
 se fac buzele trompă, se mişcă la dreapta, la stânga şi se rotesc; etc.
2. Exerciţii pentru gimnastica obrajilor:
 suptul obrajilor printre măsele;
 rânjetul: buzele se întind puternic în părţi, în sus, odată cu comprimarea obrajilor
şi dezvelirea dinţilor;
 umflarea obrajilor, pe rând;
 în timpul acestor exerciţii se pot pronunţa sunetele: s, z, b, ,m, , etc.
3. Gimnastica limbii:
 scoaterea limbii din gură, în formă de lopată în poziţie orizontală şi strângerea ei
între dinţi;
 scoaterea mult din gură a limbii şi apoi introducerea ei în fundul gurii cât mai
mult şi cu vârful ridicat şi făcut ghem;
 cu limba scoasă şi gura puţin deschisă copilul va duce vârful limbii în sus, spre
nas, în jos spre barbă, la dreapta, la stânga;
 lipirea limbii de cerul gurii şi desprinderea ei cu zgomot.
4. Gimnastica maxilarelor:
 închiderea şi deschiderea gurii cu putere, ajutându-se de mâini;
 după ce se va deschide suficient, se va pronunţa sunetul „c” ;
 cu limba bine sprijinită în spatele dinţilor incisivi inferiori, se va apăsa puternic
maxilarul, apoi se va împinge înainte în sus, se va trage înapoi.
5. Jocuri exercițiu:
 „Merge calul” – lipirea limbii de cerul gurii ;i desprinderea ei cu zgomot;
 „Clopoțelul sună” – mișcări laterale ale limbii cu limba ascuțită pentu atingerea
colțului gurii;
 „Motocicleta” – vibrarea limbii între buze;
 „ Se rup crengile” – vibrarea limbii în spatele incisivilor superiori „pr, pr,pr”;
 „Ciobanul mână oile” – vibrarea limbii în spatele incisivilor superiori : „br, br, br”;
 „Bate gongul” – se așează limba cu sprijin în cerul gurii și lovește cu ea dinții de
sus pronunțând un sunet de gong dogit; când limba se repede spre înainte, se
proiectează jetul de aer spre vârful ei”;
 „Fă ca mine” – emiterea sunetului R : gura nu trebuie să fie prea deschisă, limba
se sprijină pe partea dorsală a gingiei dinților superiori, jetul de aer trebuie
proiectat în vârful limbii; se realizează vibrarea și se aude sunetul R;
 6. Gimnastica mușchilor mimico - articulatori:
 Joc : „Clown cu fața tristă” - clipirea din ochi alternativ, cu tragerea cât mai mult
înapoi a colțurilor gurii și emiterea ,,mmmmmm” sau „îîîîîîî”;
 Joc: „Clown cu fața veselă” – clipirea din ochi, odată cu ridicarea colțurilor gurii
din partea respectivă și mișcarea nasului;
 Joc : „Facem o fotografie” – ridicarea alternativă a obrajilor și a colțurilor gurii și
emiterea sunetului „ țâc”;
7. Exerciții pentru corectarea auzului fonematic:
 Joc: „ Șarpele și sirena” – copilul este solicitat sub forma situației de joc pentru a
emite sunetele prelungite și accentuate „ssss” , „zzzzz”;
 Joc: „ Păpușa doarme” – copilul este solicitat sub forma situației de joc pentru a
emite sunetul scurt „ssss”;
 Joc: „Să nu speriem păsărelele” – copilul este solicitat sub forma situației de joc
pentru a emite sunetul scurt „sssss”;
 Joc : „Chemăm pisica” – copilul este solicitat sub forma situației de joc pentru a
emite grupul sonor „pis, pis, pis” cu prelungirea și accentuarea sunetul „ssssss”;
 Joc: „Față-n față” – copilul emite sunetul pe baza imitației în fața oglinzii pentru
așezarea corectă a limbii.

O2: SĂ SE EXPRIME CORECT ÎN PROPOZIȚII;

O3: SĂ POVESTEASCĂ ÎN PROPOZIȚII SCURTE EVENIMENTE IMPORTANTE DIN

VIAȚA SA SAU DIN POVEȘTILE STUDIATE ÎN CADRUL ACTIVITĂȚILOR REALIZATE ÎN
GRUPĂ;
1. Jocuri didactice: - despărțirea în silabe a unor cuvinte sau propoziții
 „Jocul silabelor”, „Câte silabe are?”
2. Jocuri – citire de imagini:
 „Hai să spunem o poveste”; „Ce vezi în imagine?”
 „Să citim imaginile din această carte!”
3. Lectură după imagini cu teme diferite:
 Familia mea
 În grădină
 La pădure
 În excursie
4. Convorbire cu diferite teme:
 „Cine e prietenul tău?”
 „Cu cine ți-ai petrecut vacanța de Paște?”
 „Ce știi despre ...?”(sărbătorile pascale, primăvară, mașini, grădinărit)
 „Ce îți place să faci? Cu ce te ocupi în timpul liber, adică când nu ești la grădiniță?

O4: SĂ RELAȚIONEZE CU CEILALȚI COPII INTEGRÂNDU-SE MAI BINE ÎN GRUPĂ;

ACTIVITĂȚI:
1. Jocuri de rol – „De-a familia”, „De-a grădinița”, „De-a doctorul” etc.
2. Participarea la activitatea „Suntem mici, dar muncim!” – lucru în echipă;
3. Ajutor pentru educatoare la toate activitățile grupei, chiar și la transmiterea
sarcinilor celorlalți copii;
4. Jocuri de construcții realizate la Centrul CONSTRUCȚII;
5. Activități pe grupe
6. Discuții cu ceilalți copii din grupă pentru a-i face s-o înțeleagă pe Bianca și
să n-o evite în cadrul jocurilor;
 O5: SĂ COMUNICE CU CEI DIN JURUL SĂU;
1. Discuții libere cu orice subiect care o interesează pe Bianca; să propună ea
subiecte de discuții întregii grupe „invitație la discuție”
2. Jocuri exerciții desfășurate în cadrul ,,Întâlnirii de dimineață”: ,,Dacă aș fi...
(o floare, o carte, un copac, un soare, un cățel, un pantof, mama mea...) mi-ar plăcea...”

O6: SĂ MANIFESTE ÎNCREDERE ÎN FORȚELE PROPRII, ÎN CEI DIN JUR (FAMILIA,

CADRE DIDACTICE, COLEGI), REALIZÂND CĂ ESTE IUBITĂ ȘI CĂ NU ESTE VINA EI
PENTRU ACEASTĂ TULBURARE DE VORBIRE;
1. Discuții cu Bianca pentru a o convinge să se exprime liber, să se manifeste
firesc și să persevereze în a exersa pronunția sunetelor și a cuvintelor;
2. Discuții cu Bianca pentru a o convinge să nu-i fie frică să vorbească și să
comunice ce dorește, să întrebe dacă vrea să știe ceva;
3. Discuții cu ceilalți copii din grupă pentru a avea un comportament apropiat
față de Bianca, să interacționeze cu ea, să o ajute și să o corecteze atunci când este nevoie
fără a-i creea vreun disconfort afectiv;
4. Activități în care Bianca să aibă rolul principal: să conducă un joc, să
coordoneze activitatea de la un centru, să fie ajutor de educator, să ajute la servirea
micului dejun copiilor (îi face plăcere mai ales dacă sunt prezente și alte persoane în
grupă cum sunt d-șoarele eleve aflate în practică pedagogică, îi place să fie în centrul
atenție).

IX. ACTIVITATEA CADRULUI DIDACTIC:

 Stimulează copilul în vederea reducerii dificultăților de învățare prin exersarea și
dezvotarea proceselor psihice (memorie, atenție, motivație), a unor trăsături
pozitive de personalitate din domeniul afectiv și motivațional, a deprinderilor de
muncă individuală;
 Implică mama pentru a o ajuta să lucreze cu copilul în asimilarea unor cunoștințe
esențiale: dezvoltarea limbajului și a vocabularului, abilități de relaționare socială;
 Antrenează copilul în activităţile specifice pe arii de stimulare sau recuperatorii şi
recreative, cu respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale;
 În cadrul activităților se lucrează diferenţiat, cu respectarea planificării (cu revizuiri
şi adaptări);
MIJLOACE: probe de evaluare, fişe de lucru, planşe, jetoane, jocuri didactice, obiecte de
uz general.

X. ACTIVITATEA LOGOPEDULUI:
 Antrenează copilul în activităţile specifice recuperatorii şi recreative, cu respectarea
particularităţilor de vârstă şi individuale, în cadrul cabinetului logopedic, în fiecare
marți, ora 11.00.
 În cadrul activităților se lucrează diferenţiat, cu respectarea planificării (cu revizuiri
şi adaptări).

XI. CONCLUZII FINALE:

A. Obiective realizate:
1. Îmbogățirea și activizarea vocabularului, stabilirea locului sunetului în cuvânt
și a cuvântului în propoziție s-a îmbunătățit satisfăcător, dar încurajator;
2. Dezvoltarea capacității de a povesti ceea ce a auzit, trăit sau văzut în succesiune
logică a întâmplărilor;
3. O integrare cu succes în cadrul grupei, sprijin din partea colegilor și multă voință
 din partea Biancăi, participând cu însufleţire la jocurile de rol.
B. Metode cu impact ridicat:
- pozitiv:
 stimulente,
 aplauze;
 jocurile de rol.
- negativ:
 conversaţia
 explicaţia
C. Prin acest program am urmărit:
 recuperarea laturilor disfuncţionale;
 structurarea unor comportamente dezirabile (elaborarea unor modele de
comportament cu un grad mare de adaptare şcolară şi socială);
 antrenarea copilului în activităţi plăcute pentru a-l stimula;
 dezvoltarea motricităţii generale şi a finei motricităţi;
 dezvoltarea abilităţilor de comunicare;
 îmbogăţirea, precizarea şi activizarea vocabularului;
 dezvoltarea autonomiei personale şi sociale;
 dezvoltarea atitudinilor pozitive de relaţionare în grup.

Educatoare,