STUDIU DE

CA Z
TULBURĂRI DE LIMBAJ

Inst. Dorina Dunăreanu

G.P.P. nr.9 „Prichindelul” Suceava

ETAPA I a studiului de caz

FIŞĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ

I. Date personale
1. Numele şi prenumele I.S.
2. Locul şi data naşterii S. 14.04.2000
3. Domiciliu

II. Date privind mediul familial

Familia Numele şi Anul Pregătirea Profesiunea Locul de

prenumele naşterii şcolară Funcţia muncă
Tata L. 1972 Academia de poliţist
Poliţie
Mama A. 1974 Facultatea de doctor
Medicină
Fraţi
Surori A. 2001

2. Caracteristicile vieţii de familie

a. Tipul familiei
❖ normală
- un părinte decedat
- părinţi despărţiţi
- părinţi vitregi
b. Climatul familial
❖ înţelegere deplină
- conflicte mici şi trecătoare
- dezacord marcant între părinţi
- familie dezorganizată
c. Persoane influente din afara familiei
- bunicii (şi din partea mamei şi din partea tatălui)
- babysitter care are grijă de sora sa

III. Date privind starea de sănătate:

1. Caracteristici ale dezvoltării fizice
- este bine dezvoltat din punct de vedere fizic
2. Îmbolnăviri:
a. anterioare intrării în grădiniţă
-
b. pe parcursul şcolarizării
- pneumonii repetate
3. deficienţe, nevoi speciale (senzoriale, motorii)
 - dislalie complexă(poliformă),diagnosticată de logoped.

IV. Date privind dezvoltarea proceselor cognitive:

1. Caracteristici ale proceselor senzorial-perceptive:
- predomină modalitatea vizuală de recepţie a informaţiei
- predomină modalitatea auditivă de recepţie a informaţiei
- percepţie difuză, superficială a materialului de învăţare
❖ percepţie complexă (spirit de observaţie)
2. Memoria
- foarte bună
❖ bună
- medie
- slabă
- foarte slabă
3. Imaginaţia
- săracă
- bogată
❖ Reproductivă
- reproductivă – creativă
❖ pentru activităţi practice
- pentru activităţi literar artistice
4. Limbajul
- Vocabular bogat; exprimare frumoasă şi corectă;
- Exprimare uşoară şi corectă
❖ Vocabular redus; exprimare greoaie
- Vocabular foarte sărac; exprimare incorectă
5. Nivel de inteligenţă
- inteligenţă superioară
❖ Inteligenţă deasupra nivelului mediu
- inteligenţă de nivel mediu
- inteligenţă sub limită
6.Voinţa-este perseverent,hotărât în corectarea vorbirii.
-este prompt în luarea de decizii
7.Afectivitatea-emoţiile sale sunt profunde ,dar de scurtă durată.
-manifestă sentimente faţă de cei apropiaţi şi de
prietenie faţă de colegi.

V. 1.Conduita preşcolarului în timpul activităţii

❖ Atent, participă activ, cu interes
- atenţia şi interesul inegale, fluctuante
- de obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat
- prezent numai fizic, cu frecvente distrageri
2. Purtarea în general:
- exemplară, corectă
❖ cu abateri comportamentale, relativ frecvente, dar nu grave
- cu abateri comportamentale grave, devianţă
- alte menţiuni …
VI. Conduita în grup, integrarea socială a elevului
Participarea la viaţa de grup:
- ai mult retras, rezervat, izolat, puţin comunicativ
❖ Participă numai dacă este solicitat
- este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile
executive
- sociabil, comunicativ, stabileşte uşor relaţii
- activ, sociabil, cu iniţiativă
- alte menţiuni -…datorită tulburărilor de vorbire este nesigur,
stabileşte mai greu relaţii cu ceilalţi copii

VII. Caracteristici ale personalităţii

1. Temperamentul
- puternic exteriorizat, impulsiv, iritabil, uneori agresiv, activ, cu
tendinţe de dominare a altora
❖ exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, uşor adaptabil,
vorbăreţ, nestatornic (vorbeşte cu copiii în timpul jocului, iar ei
îl înţeleg şi încercă să-l integreze)
- calm, controlat, reţinut, lent, uneori nepăsător, mai greu
adaptabil, rezistent la solicitări repetitive
- interiorizat, hipersensibil, retras, nesigur, anxios
- tip combinat – caracteristici:
2. Aptitudinile
a. aptitudini generale
pentru activităţi practice
b. aptitudini speciale
- îi place să citească imagini din cărţi
- îi place să deseneze
3. Trăsături de caracter în devenire
a. atitudini a de sine
atitudine pozitivă a de sine
b. atitudini a de ceilalţi
- deschisă, prietenoasă a de colegii săi.
c. atitudini faţă de muncă
- harnic, ordonat, organizat, execută cu plăcere sarcinile date.
4. Interese
a. activităţi preferate în cadrul grădiniţei/şcolii
- educaţie fizică
- joc de construcţii
- citire de imagini
- activităţi practice
b. preocupări de timp liber
- jocuri cu sora lui
- exerciţii de corectare a vorbirii cu un logoped (până la 5 ore
săptămânal)
5. Alte însuşiri semnificative
- are deprinderi igienice formate;
 - îi place să vină la grădiniţă (nu a avut nici o problemă legată
de adaptarea la programul de grădiniţă);
- în cadrul jocurilor este un foarte bun executant şi om de
echipă;
- are o atitudine deschisă a de educatoare, nu se fereşte de ele,
ci doreşte să vorbească cu ele, are încredere în ele;
- în relaţiile cu copiii este deschis, dar copiii nu îl preferă (deşi
acum în ultimele săptămâni am văzut că sunt câţiva copii care se joacă
zilnic cu el);
- nu are atitudini agresive de respingere a de ceilalţi copii.
Definirea problemei - pronunţă foarte greu sunetele(în majoritate)
ceea ce îi dă o stare de timiditate şi de agresivitate ,uneori,datorită
incapacităţii de a se exprima.
Metode de cunoaştere
- observaţia permanentă
- convorbirea
- metoda biografică
- testul

ETAPA a II-a

STABILIREA NEVOILOR SPECIFICE

❖ Nevoia de pronunţare corectă a sunetelor pentru a fi la fel ca şi ceilalţi

copii;
❖ Nevoia de exprimare corectă (în propoziţii) pentru a putea să-şi exprime
ideile, să povestească, pentru a putea să se înţeleagă cu cei din jurul său;
❖ Nevoia de socializare, de integrare într-un grup pentru a stabili relaţii de
prietenie cu ceilalţi copii (pentru că nu are prieteni foarte mulţi), poate
a nu se considera „altfel”;
❖ Nevoia de comunicare – legată de celelalte nevoi, pentru că trebuie să-
şi învingă timiditatea şi să comunice prin cuvânt, pentru a fi înţeles mai
bine;
❖ Nevoia de a învăţa – o bună exprimare şi comunicare este legată de
capacităţile intelectuale ale copilului, care şi le poate dovedi în mare
parte şi printr-un limbaj corespunzător;
❖ Nevoia de afecţiune - copilul are nevoie să fie iubit, în ciuda tulburării
pe care o are;
❖ Nevoia de o imagine de sine mai bună pentru a-şi învinge reţinerea a de
orice activitate, timiditatea, de a căpăta încredere în forţele proprii şi a
participa, astfel, activ la orice activitate realizată în grădiniţă, dar şi în
familie
ETAPA a III-a

PLAN DE INTERVENŢII
(obiective de realizat de către copil şi acţiuni ce
trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor)

În realizarea acestui plan educatoarea trebuie să pună accent pe

continuitatea activităţilor de la grădiniţa în familie şi pe o implicare mai mare a
familiei în realizarea obiectivelor.

Obiectiv I – să pronunţe corect sunetele;

Activităţi specifice

❖ Exerciţii pentru gimnastica buzelor

- ridicarea buzei superioare, buza de jos rămânând pe loc;
- lăsarea pronunţată în jos a buzei inferioare;
- sugerea buzelor pe rând, apoi una sub alta;
- se fac buzele trompă, se mişcă la dreapta, la stânga şi se rotesc; etc.
❖ Exerciţii pentru gimnastica obrajilor
- suptul obrajilor printre măsele;
- rânjetul: buzele se întind puternic în părţi, în sus, odată cu comprimarea
obrajilor şi dezvelirea dinţilor;
- umflarea obrajilor, pe rând;
- în timpul acestor exerciţii se pot pronunţa sunetele: s, z, b, ,m, , etc.
❖ Gimnastica limbii:
- scoaterea limbii din gură, în foră de lopată în poziţie orizontală şi
strângerea ei între dinţi;
- scoaterea mult din gură a limbii şi apoi introducerea ei în fundul gurii
cât ai mult şi cu vârful ridicat şi făcut ghem;
- cu limba scoasă şi gura puţin deschisă copilul va duce vârful limbii în
sus, spre nas, în jos spre barbă, la dreapta, la stânga;
- lipirea limbii de cerul gurii şi desprinderea ei cu zgomot.
❖ Gimnastica maxilarelor:
- închiderea şi deschiderea gurii cu putere, ajutându-se de mâini;
- după ce se va deschide suficient, se va pronunţa sunetul „c”
- cu limba bine sprijinită în spatele dinţilor incisivi inferiori, se va apăsa
puternic maxilarul, apoi se va împinge înainte în sus, se va trage înapoi.
❖ Jocuri exerciţiu:
„Sforăitul calului ”, „Oprim calul”
„Bate gongul” „Căţelul mârâie”
„Fă ca mine” „Copilul tremură”
„Păsărica zboară” „Creanga se rupe”
„Cântă ca mine”.
❖ Exerciţii de pronunţare a sunetelor „r”, „l”, „s”, „z”, „ş”,„j”, „c”, „b”,
„m” .
❖ Exerciţii – frământări de limbă
Ex. „Rică nu ştia să zică rămurică”, „Un pitic”
❖ Exerciţii pentru corectarea auzului fonematic
„Chemăm pisica”, „Zi ca mine”, „Să nu speriem păsările”, „Ce ai
auzit?”
❖ Imitarea onomatopeelor
❖ Jocuri, exerciţii de emitere
„Şuieră ca mine”,
„Cine şuieră mai tare”, etc.
❖ Exerciţii cu logopedul săptămânal
❖ Aceste exerciţii se pot face în orice moment liber al educatoarei (în
special dimineaţa) şi la începutul activităţilor de dezvoltare şi educare a
limbajului.

Obiectiv II – să se exprime corect în propoziţii;

Obiectiv III – să povestească în propoziţii scurte;

Activităţi specifice acestor obiective

❖ Jocuri didactice (denumire de obiecte, pronunţarea cuvintelor)

„Ce este”, „Cine trimite cadoul”
„Cine a venit” „Cine face aşa”
„Ce ne-a adus Moş Crăciun?”, etc.
❖ Jocuri didactice (formulare de propoziţii)
„Spune ce face?” „Repetă după mine”
„Completează ce lipseşte”
❖ Jocuri didactice (despărţire în silabe)
„Jocul silabelor”
„Câte silabe are?”, etc.
❖ Jocuri – exerciţiu – citire de imagini
„Hai să spunem o poveste”
„Ce vezi în imagine?”
„Ce obiect este acesta?”
„Să citim imaginile din această carte”
❖ Activităţi de lectura după imagini cu teme diferite
Ex. „Familia mea”, „La magazin”, „O plimbare cu trenul”, etc.
❖ Activităţi de convorbire cu teme diferite
Ex. „Cine e prietenul tău”, „Cu ţi-ai petrecut vacanţa”, „Ce ştii despre
…”
❖ Activităţi de memorizare cu teme diferite
„Florile îi sunt surori” „Prietenii curăţeniei”, etc.
❖ Corectarea pronunţiei într-un mod obişnuit, în orice moment al zilei,
pentru a nu-l stresa în legătură cu tulburarea sa.
 Obiectiv IV – să relaţioneze cu ceilalţi copii; integrându-se mai bine în
grupă
Activităţi specifice

❖ Participarea la jocuri de rol („De-a familia”, „De-a grădiniţa”, „De-a

doctorul”, „De-a trenul”, etc.) în care să aibă un rol principal
❖ Participarea la activitatea „Şi noi muncim”
- lucru în echipă (de serviciu pe săptămână)
❖ Participarea ca ajutor al educatoarei la toate activităţile grupei,
transmiterea de sarcini copiilor;
❖ Participarea la Jocuri de construcţii;
❖ Realizarea de activităţi pe subgrupe, punându-se accent pe munca în
echipă şi responsabilizarea membrilor;
❖ Discuţii ale educatoarei cu ceilalţi copii din grupă pentru a-i face să-l
înţeleagă pe Bogdan şi să nu-l evite în cadrul jocurilor;
❖ Activităţi cu toată grupa pentru a responsabiliza copiii în respectarea
regulilor;
❖ Folosirea salutului şi a formulelor de politeţe cu orice prilej.

Obiectiv V – să comunice cu toţi cei din jurul său;

Activităţi specifice

❖ Discuţii libere cu orice subiect care îl interesează;

❖ Jocuri exerciţiu
„Jocul întrebărilor” „Dacă aş fi”, etc.
– desfăşurate în cadrul „Întâlniri de dimineaţă”
❖ Activităţi alese care să-i pună pe copii în situaţia de a-şi exprima în
public o părere, de a cânta în public;
❖ Discuţii cu Bogdan şi cu familia sa, povestind ceea ce a făcut la cămin;
❖ Activităţi în care educatoarea să-l încurajeze să povestească, să
comunice cu cei din jur.

Obiectiv VI – să precizeze sensul cuvintelor;

Obiectiv VII – să caracterizeze fenomene, obiecte, fiinţe, plante,
animale, folosind cuvintele corespunzătoare;
❖ Activităţile din grădiniţa, care cer copilului o bună cunoaştere a limbii
române, o folosire corespunzătoare a cuvintelor; (observări, ştiinţă,
alfabetizare, artă);
❖ Folosirea corespunzătoare a cuvintelor care definesc noţiuni, categorii
de obiecte
Ex. – jocuri didactice
„Spune cum este?”, „Ce face copilul”,
„Roata legumelor, a fructelor”, etc. – acest lucru făcându-se în orice
moment al zilei şi nu neapărat planificat
❖ Verbalizarea oricărei acţiuni făcute.
 Obiectiv VIII – să manifeste încredere în forţele proprii, în cei din jur
(familie, cadre didactice), realizând că este iubit şi nu este vina lui pentru această
tulburare de vorbire;
❖ Discuţii ale educatoarei cu copilul pentru a-l convinge, să se exprime
liber, să se manifeste firesc şi să persevereze în a exersa pronunţia
sunetelor şi a cuvintelor;
❖ Convorbiri cu Bogdan pentru a-l convinge să nu-i fie frică să vorbească
şi să comunice ce doreşte, să întrebe dacă vrea să ştie ceva;
❖ Discuţii cu copiii din grupă pentru a avea un comportament apropiat
faţă de Bogdan, să vorbească cu el, să-l corecteze fără a-i crea
disconfort afectiv;
❖ Discuţii cu familia pentru a continua activităţile din cămin, repetând cu
el orice cuvânt, vorbind clar tot timpul;
❖ Activităţi în care Bogdan să aibă rolul principal, să conducă un joc, să
coordoneze activitatea de la un centru.

Reguli ale comportamentului educatoarei pentru reuşita planului de

intervenţie

❖ Să promoveze permanent spiritul de echipă;

❖ Să-l încurajeze pe Bogdan în tot ceea ce face;
❖ Să ofere o definire realistă a succesului şi eşecului;
❖ Să-l recompenseze pe Bogdan pentru fiecare succes şi să fie alături de
el la un eşec;
❖ Să insiste că exerciţiile de logopedie să fie făcute în continuare şi de
specialist;
❖ Să evite pedepsele;
❖ Să-l corecteze permanent, fără a insista foarte mult, ajutându-l pe
Bogdan să treacă mai repede peste această corectare;
❖ Să vorbească clar şi rar tot timpul;
❖ Să-i arate şi să-i dovedească lui Bogdan că este iubit şi apreciat în
fiecare moment petrecut la cămin;
❖ Să ţină cont de abilităţile copilului : cognitive, afective, interactive.

Institutor
Dunăreanu Dorina

G.P.P. nr.9 Prichindelul Suceava

 PROIECT DE CONSILIERE DE GRUP
(DE AMELIORARE)

I. Definirea problemei - divergenţe dintre părinţi şi copii, cunoaşterea şi

acceptarea propriului copil.

II. Obiectul general - optimizarea relaţiei dintre părinţi şi copii, prin

relaţionare şi comunicare.

III. Obiective specifice - educarea capacităţii de cunoaştere a personalităţii

copilului;
- conştientizarea resurselor personale;
- formarea unei atitudini pozitive în rezolvarea
conflictelor;
- crearea unui echilibru dintre factorii familiali de
educaţie ai copilului.

GRUP ŢINTĂ: 10 părinţi

Perioada: 2 luni (ianuarie, februarie)

1 şedinţă pe săptămână de 2 ore.

Şedinţa nr. 1

Tema: „Autocunoaştere, intercunoaştere”

Obiective: -să-şi cunoască punctele tari şi slabe;
-să înţeleagă comportamentul copilului;
- să trateze pozitiv personalitatea copilului

Metode şi tehnici - metoda biografică

folosite - chestionarul
- convorbirea
- studiul de caz

Temă acasă: „Cum ai vrea să fie copilul tău ?”

Şedinţa nr. 2

Tema: „Acordaţi atenţie copilului dumneavoastră!”

Obiective: - să realizeze o relaţie bazată pe încredere, dragoste
(părinte – copil)
- să educe copilului încredere în capacităţile sale;
 -să acorde necondiţionat afecţiune, indiferent de ce
face copilul.

Metode şi tehnici - joc de rol

de lucru: - învăţarea prin cooperare
- vizualizarea creativă
- reflecţia

Temă acasă: „Încercaţi să descoperiţi două lucruri pe care le

face copilul dumneavoastră pentru a vă atrage
atenţia.
Notaţi ce a făcut el şi cum aţi reacţionat
dumneavoastră.

Şedinţa nr. 3

Tema: „Cum acordaţi recompense copilului

dumneavoastră?”

Obiective: - să acorde recompense în mod obiectiv;

- să educe capacitatea de autoevaluare în
recompensarea copilului.

Metode şi tehnici - convorbirea

de lucru - joc de rol
- brainstorming
- dezbaterea în grupuri şi perechi
- evaluarea unor situaţii problematice.

Temă acasă: Recompensaţi copilul săptămâna aceasta în fiecare

zi cel puţin o dată pentru comportarea frumoasă.
Notaţi ce aţi simţit dumneavoastră dar şi copilul
când aţi acordat recompensa.

Şedinţa nr. 4

Tema: „A spune nu şi a interzice”.

Obiective: - să fixeze limitele comportamentului;

- să reacţioneze corespunzător când copilul nu
ascultă;
- să fie clari şi precişi în relaţia pe care o au cu
copiii;
- să înţeleagă diferenţa dintre „respingerea unui
copil” şi „respingerea unui comportament
inadmisibil al unui copil”.

Metode şi tehnici - brainstorming

 de lucru: - convorbirea
- chestionarul
- dezbaterea în grupuri şi perechi
- autoevaluarea
- reflecţia

Temă acasă: Daţi un exemplu despre ceva ce copilul nu trebuie

să facă şi totuşi face.
Cum îi arătaţi copilului că sunteţi nemulţumit de ceea ce
face. Ce faceţi exact ?
Precizaţi ce îi spuneţi copilului.

Şedinţa nr. 5

Tema: „A ignora copilul”

Obiectivul: - să înveţe să ignore după ce au spus copilului ce
are voie şi ce nu;
- să-şi menţină poziţia în mod clar şi sigur;
- să reacţioneze întotdeauna la comportamentele
copiilor în cunoştinţă de cauză.

Metode şi tehnici - chestionarul

de lucru: - convorbirea
- studiul de caz
- dezbaterea în grupuri şi perechi
- jocul de rol
- învăţarea prin cooperare

Temă acasă: Încearcă săptămâna aceasta să ignori copilul, dacă

are un comportament mai urât, cu care încearcă să-
ţi atragă atenţia.
Notează ce ai simţit tu ca părinte şi ce a simţit
copilul.

Şedinţa nr. 6

Tema: „Motivele de agresivitate ale copiilor - Cum

reacţionează copilul tău dacă …”

Obiective: - să înţeleagă reacţiile agresive ale copiilor şi felul

lor şi cum fac faţă acestuia;
- să descifreze diversele cauze ale comportării
agresive;
- să găsească soluţii viabile de rezolvare paşnică a
comportamentelor agresive ale copiilor;

Metode şi tehnici - chestionarul

de lucru - evaluarea unor situaţii problematice
 - jocul de rol
- brainstorming
- reflecţia
- vizionări de film şi comentarea lui.

Temă acasă: Răspundeţi la două întrebări:

„Cum reacţionez eu dacă copilul meu este şicanat
sau nu îi reuşeşte ceva?”
„Ştiu totdeauna care este motivul
comportamentului agresiv al copilului meu?

Şedinţa nr. 7

Tema: „ Cum îmi pedepsesc copilul ?”

Obiective: - să pedepsească copiii în mod corect fără

exagerare şi direct;
- să explice copilului motivele pentru care este
pedepsit; înspăimânte copii.
- să nu gândească pedepse nepotrivite care să
înspăimânte copilul.
Tehnici şi metode - convorbirea
de lucru - jocul de rol
- brainstorming
- interviul
- studiul de caz
- evaluarea unor situaţii problematice

Temă acasă: Când aţi pedepsit ultima dată copilul? De ce ?

Care a fost pedeapsa ? A dat rezultate ?

Şedinţa nr. 8

Tema: Ce am învăţat despre copilul meu şi cum voi aplica

cele învăţate în comportamentul meu faţă de el ?

Obiective: - să aplice cele învăţate în relaţia copil – părinte;

- să înţeleagă personalitatea copilului ca unică şi să
o trateze ca atare;
- să acorde timp şi resurse umane şi materiale în
educaţia copilului.

Tehnici şi metode - reflecţia

de lucru - autodefinirea
- călătoria
- elaborarea de proiecte
- imageria mentală
 Temă acasă: Faceţi un plan de acţiune care să cuprindă
rezolvarea tuturor aspectelor discutate în
acest curs.

Abilităţi ale părinţilor la finalul cursului

• să îi convingă pe părinţi că laudele îi pot stimula pe copii să se

comporte mai des într-un fel dorit;
• să formuleze o apreciere pozitivă;
• să îi facă pe părinţi să înţeleagă că dacă acordă atenţie,
influenţează comportamentul copilului;
• să stimuleze comportamentul pozitiv al copilului;
• să nu se gândească la pedepse nepotrivite;
• să asculte ceea ce îi spune copilul „Laudă-mă” – „Acceptă-mă” –
„Înţelege-mă „ – „Ajută-mă” – „ Tu mă iubeşti cel mai mult”;
• apropiere sufletească;
• satisfacţie şi mândrie;
• încredere în calitatea de părinte;
• comunicare bună cu copilul;
• un bun ascultător;
• flexibil
• realist
• capabil să colaboreze
• capabil să zâmbească
 PROIECT DIDACTIC

Data :
Grupa mijlocie
Educatoare: Dunăreanu Dorina
Activitatea: Cultural recreativă
Tema: „Să cunoaştem frumuseţile judeţului
nostru”
Mijloc de realizare: excursie

Scop: educarea admiraţiei faţă de frumuseţile judeţului

nostru; educarea capacităţii de comunicare şi
relaţionare a copiilor;

Obiective: O1 Să precizeze etapele itinerariului excursiei;

O2 Să respecte regulile de circulaţie şi pe cele de
protecţie a naturii şi a animalelor;
O3 Să fie veseli, comunicativi, distractivi;
O4 Să păstreze coeziunea în cadrul grupului;
O5 Să aibă un comportament civilizat pe tot
parcursul excursiei;

Metode şi procedee didactice: conversaţia, explicaţia,

povestirea.

Elemente de joc: surpriza, mişcarea, aplauzele.

 SCENARIUL ACTIVITĂŢII

În organizarea excursiei am stabilit traseul Suceava –

Rădăuţi- grădina zoologică - atelierul de olărit de la Marginea –
Mănăstirea Putna - Suceava.
Le-am spus copiilor să fie îmbrăcaţi corespunzător, să aibă
mâncare în rucsac şi să vină împreună cu părinţii. În timpul mersului am
realizat jocuri distractive, am cântat, am recitat poezii şi am urmărit cu
interes şi admiraţie frumuseţile locurilor pe unde am trecut.
La fiecare din locurile vizitate am urmărit respectarea
regulilor privind disciplina grupului şi am explicat copiilor tot ceea ce
doreau să ştie.
În apropierea Mănăstirii Putna am găsit un loc, unde am făcut
un popas pentru a mânca, a admira natura şi a ne juca. Am urmărit să
păstrăm locul de popas curat, fără să distrugem copacii.

Finalităţi

- comportament civilizat ecologist respectat;

- cunoaşterea formelor de relief şi aprecierea frumuseţii lor;
- comunicare atât pe verticală, cât şi pe orizontală (copil –
copil; copil – educatoare; educatoare - părinte; părinte – copil)
- unitate de grup, coeziunea
- respectarea regulilor
- cunoaşterea unor obiective turistice;
- respectarea tradiţiilor şi a obiceiurilor populare.