Sunteți pe pagina 1din 5

Balbismul Terapia comportamentala si cognitiva

Posted 12 februarie 2012 by Valeria Balaban in Articole. Un comentariu

Terapia comportamental are la baz curentul comportamental din psihologie. Conform acestuia, att comportamentul normal ct i cel anormal au la baz aceleai mecanisme de nvare. n psihoterapia comportamental, pentru a denumi comportamentele normale i pe cele anormale, fr a realiza o etichetare implicit a clientului, se folosesc termenii de comportament adaptativ, respectiv dezadaptativ . biectivele terapiei comportamentale constau n eliminarea comportamentelor dezadaptative i nlocuirea acestora cu, comportamente adaptative.Tehnicile constau fie n realizarea unei decondiionri constituit prin condiionare clasic, fie n mnuirea recompenselor i!sau a pedepselor pentru a reduce comportamentul dezadaptativ i a promova comportamentele adaptative. Terapia cognitiv comportamental i propune s acioneze asupra a dou lucruri foarte importante" ideile i comportamentele individului. Terapia cognitiv#comportamental pornete de la ideea c modul n care gndim determin modul n care simim i n care ne comportam. Convingerile, credinele, gndurile, motivele, scopurile sau dorinele, percepiile, imaginile , reprezentrile, evalurile noastre ne determin reaciile emoionale, comportamentele, gndurile i reaciile fiziologice. Conform terapiei cognitiv#comportamentale, bolile psihice sunt rezultatul ideilor i convingerilor noastre disfuncionale i!sau iraionale. $moiile negative, comportamentele dezadaptative sau strile de spirit depresive sunt rezultatul unor moduri de gndire greite sau iraionale sau disfuncionale. %n loc s reacionam la situatia real, noi reacionam la propriul punct de vedere, care e distorsionat. &adar, o component important a terapiei este s#i fac pe clieni contieni de gndurile lor dezadaptative i s le schimbe. 'e multe ori, oamenii sunt att de obinuii s aib gnduri negative i aceste gnduri se declaneaz att de repede ncat nici mcar nu sunt contieni c le au. 'intre intele importante ale terapiei cognitiv#comportamentale sunt credinele i ateptrile vizavi de propria persoan i de viitor, vizavi de altii i de lume.Terapia comportamental#cognitiv este o abordare nou n domeniul logopediei, bazat pe principii tiinifice bine documentate. (lbaiala este o tulburare a comunicarii care se manifest printr#o dificultate a emiterii limba)ului vorbit" pierderea fluiditaii unui cuvnt, ezitarea, tulburarea ritmului, repetarea sunetelor i a silabelor prelungirea sunetelor, ntreruperea unor cuvinte, bloca)e, tensiune fizic e*cesiv etc. %n esen , balbismul este o tulburare functional, motorie care are la baz dissinergia musculaturii care particip la actul vorbirii i al respiraiei. Terapia cognitiv comportamentala cuprinde patru faze: # &naliza comportamental care precizeaz cnd, cum i n ce circumstane apare comportamentul # ncheierea unui contract ntre pacient i psihoterapeut, contract ce va stabili obiectivele pe termen scurt i lung # &plicarea unor tehnici conform unui program # $valuarea progreselor Cauzele blbielii # tulburri n dezvoltarea afectiv-emoional +oc de natur emotiv, emotivitate ridicat, vulnerabilitate afectiv, nevoie intens de afectivitate,# tulburri n dezvoltarea senzorio-motorie +coordonarea greit a organelor fono#articulatorii implicate n pronunie,# factori psiho-sociali inadecvai creterii i educrii copilului +climat familial cu tensiuni i conflicte, situaii cu efecte traumatizante pentru copil, producerea unei schimbri n mediul copilului, greeli educative ale prinilor i!sau educatorilor,# cauze ereditare +studiile arat ca apro*imativ ./0 dintre copiii blbii prezint cazuri similare n familie,Simptomele blbielii # comunicare variat +copilul folosete mai multe feluri de comunicare, astfel nct atunci cnd vorbete d impresia c este confuz,# tremurturi ale corpului +micri ce duc la blocarea ntregului mecanism al vorbirii,# tremurturi ale muchilor organelor vorbirii +copilul depune un efort prea mare de a se elibera din bloca)ul vorbirii,# poticniri i contracii involuntare ale muchilor organelor vorbirii +buzele nu se pot desprinde, iar limba rmne ncletat,# micri brute de ieire din blocaj +micri ale capului, trunchiului, braelor, picioarelor,# repetiiile +repetarea aceluiai sunet, silab sau cuvnt,# gesturi de disimulare +copilul i pune mna n faa gurii, i ntoarce capul, rde fr motiv,# comportamente de evitare +evit cuvintele pe care le consider greu de pronunat sau utilizeaz

sinonime i substituiri ale acestora,# amnarea nceperii vorbirii +copilul ateapt nainte s nceap s vorbeasc, fiind convins c aceast ateptare duce la deblocare,# frica +teama c ceva grav se poate ntmpla,# jena +copilul se blocheaz, evit comunicarea, repet, iar apoi se simte vinovat de situaia n care se afl ,Studiu de caz 1 2aul are 33 ani, este elev n clasa a 4% a i prezint o blbiala ce a aparut n perioada cnd nvata s vorbeasc. Tatl i bunicul din partea tatlui au prezentat forme de balbism care s#au estompat cu timpul. &mndoi prinii sunt cadre didactice . 2aul a beneficiat de psihoterapie la vrsta de ase ani pentru enurezis nocturn. (lbiala lui 2aul a evoluat fluctuant cu perioade de remisii i de agravare. 5#a accentuat la intrarea n gimnaziu. %n timpul evalurii, 2aul a vorbit mult, tindu#le intentionat vorba parinilor si, dar interveniile lui nu au fost ntotdeauna la obiect. $ste greu s#i urmareti discursul deoarece vorbirea lui este caracterizat de" # 'ublarea i prelungirea sunetelor # 6umeroase inter)ecii sau sunete parazitare , adaugarea unor foneme ntre dou cuvinte # (locarea vorbirii # %nspiraii sacadate ,toracice # 'ebitul este rapid, sacadat, uneori necontrolat # 7espiraia este nalt, toracic cu participarea umerilor # Ticuri faciale # %nchiderea prelungit i involuntar a pleoapelor # 'eviatie lateral i inainte a ma*ilarului. 2aul marturisete c nu este contient de blbial, dar simte adeseori tensiune la nivelul gtului. &titudinea sa general este agitat, 8lupt adesea pn la lacrimi8 6ivelul e*primrii este corespunzator vrstei sale cronologice , sinta*a este bun, le*icul bogat i precis. $vit utilizarea telefonului. Interventia terapeutica# initial s#au desfaurat zece edinte individuale o dat sau de dou ori pe sptmn i s#a urmrit " 7ela*area, pentru a gestiona emoiile i a diminua starea de an*ietate s#a folosind metoda lui 5chultz, metoda nu a depait 9: de minute i a fost adaptat nivelului intelectual a lui 2aul . % se sugereaz s#i imagineze un peisa) placut, un decor plcut , s i destind toate prile corpului, s se concentreze asupra respiraiei care va deveni calm, lent i abdominal, s numere apoi pan la 3: pentru a iei din starea de rela*are. 2aul este nvat s e*perimenteze respiraia abdominal cu vorbirea blnd. 6umr, spune zilele sptmnii, lunile anului, repet o poezie, citete cu voce tare o poezie, apoi un te*t. 'up cele 3: edinte individuale, 2aul a fost introdus n grup pentru ai dezvolta competenele verbale i nonverbale, pentru a#i ntri stima de sine i abilitile sociale. %n grup s#a utilizat " )ocul de rol, ateliere ludice, povestirea unor amintiri frumoase, prezentarile i )ocuri de mim . Temele pentru acasa au constat n" # $*erciii de rela*are # 5 citeasc cu voce tare n prezena cuiva de acas # 5#i cumpere singur bilet la cinematograf # 5 ia cuvntul la ora de limba romn # 5 vorbeasc cu profesorul de matematic %n urma aplicarii terapiei individuale, starea lui 2aul s#a imbunatatit . &stfel s#a observat diminuarea numrului inter)eciilor i a sunetelor parazite folosite pentru a lega cuvintele ntre ele, frazele au devenit mai ritmate, au disprut aproape complet contraciile faciale i s#a observat o atitudine general mai rela*ant. 5e simte mult mai n largul su atunci cand vorbeste cu ceilali colegi, n grup restrans sau n grup mare. Comunicarea de acas s#a mbuntit, parinii s#au implicat n actul terapeutic, adoptand o atitudine corect fa de fiul lor i de dificultile cu care se confrunt acesta. %n momentul integrarii n grup ,2aul avea nc dificultai cu privire la fluena vorbirii sau la eliminarea stresului cnd citea cu voce tare sau cnd lua cuvntul n clas. %n mi)locul grupului, 2aul a gsit spaiul de comunicare unde s#a putut e*prima, s#a simit ascultat, dar a nvat s#i asculte i pe altii, deci s#i respecte mai mult pe cei din )ur. 2n la urm, 2aul s#a dovedit a fi foarte activ, creativ i plin de umor n toate e*erciiile sau )ocurile care antrenau emoii i sentimente. ;iind mai sigur de impactul cuvntului asupra celorlali, a putut s#i permit diminuarea ritmului vorbirii. 7eaciile celorlali copii l#au ncura)at enorm i a dobndit siguran n cadrul grupului. %n paralel cu sedinele de grup, telefonul a fost abordat sub forma )ocului de rol, n sedine individuale. Treptat a nceput s#l utilizeze. Toate aceste ntriri pozitive au consolidat stima de sine i au dezvoltat abilitile sociale i verbale. 'urata terapiei cognitiv 1comportamentale variaz n funcie de mai multi factori" vrsta copilului, gravitatea blbielii, ruinea provocat de acceast tulburare i modul cum afecteaz ea viaa cotidian, social i familial, abilitaile sale sociale i verbale i desigur implicarea copilului i

prinilor. &tunci cnd starea vorbiri se mbuntete, copilul dorete s reduc progresiv numrul edintelor individuale, cu acordul terapeutului se a*eaz mai mult pe cele de grup, pentru a#i mentine achizitiile. Bibliografie Terapia comportamental i cognitiv a tulburrilor de ritm i fluen- (De Juliette de Cha e! i S!lvie Brignone editura "olirom #$$%&

Balbaiala este un termen generic ce defineste vorbirea ce nu urmeaza ritmul si fluenta normala, conventionala. Insa trebuie sa facem diferenta intre balbiala ocazionala si cea patologica. Pe de o parte, incidenta balbaielii este mare atunci cand vorbim repede sau cu incarcatura emotionala mare, dar imediat ce acesti factori sunt indepartati vorbirea revine la normal. Pe de alta parte, afectiunea denumita stiintific balbism saulogonevroza este o tulburare de vorbire ce nu apare daca persoana in cauza este nervoasa, suparata, surprinsa, sau nu stie ce sa spuna, si nu dispare odata cu acesti factori. Balbaiala este caracterizata de repetitia si prelungirea involuntara a unor cuvinte, silabe sau sunete, precum si ezitari, pauze si blocaje involuntare in mijlocul pronuntiei. Formele acestei tulburari pot fi de la usoare, abia perceptibile sau usor de mascat in timpul conversatiei, pana la probleme grave, ce pot impiedica aproape in totalitate comunicarea verbala. In general, balbaiala nu este o problema biologica de pronuntare a cuvintelor sau de a transforma gandurile in comunicare verbala, iar persoanele care sufera de balbaire sunt normale din punct de vedere clinic. Pentru pacient, aceasta tulburare de vorbire inseamna mai mult decat alterarea ritmului si fluentei comunicarii orale; balbaiala afecteaza totodata psihicul (sentimente de rusine, culpabilizare, frustrare, stima de sine scazuta) si comportamentul (modalitati prin care se incearca mascarea balbaitului). In plus, efectele balbaielii pot fi influentate de reactia interlocutorilor. Toate aceste fenomene au ca efect intensificarea simptomelor, motiv pentru care tratarea balbaielii doar prin te nici concentrate pe mecanismul de pronuntie nu are rezultate pozitive.

Cauzele balbaieliiBalbismul este o tulburare cu etiologie incerta, insa cercetarile din ultimii ani
pun balbaiala pe seama unui comple! de factori ce tin de fizic, predispozitie psihica si de mediul de dezvoltare. "#a constatat ca factorii psi ologici in sine nu declanseaza balbaiala, ci doar o pot agrava$ stres, an!ietate, rusine, stima de sine scazuta, etc.

%ste posibil ca la copiii mici balbaiala sa apara ca rezultat al neconcordantei intre aptitudinile de comunicare modeste si comple!itatea lucrurilor pe care cel mic vrea sa le spuna. In aceste situatii vorbirea se normalizeaza pe masura ce copilul creste si isi dezvolta aptitudinile de comunicare verbala. "unt mai predispusi sa se balbaie copiii introvertiti, vulnerabili din punct de vedere afectiv, care necesita multa afectiune. Tulburarea de vorbire poate fi provocata sau agravata de familia copilului, prin$ pedepsirea severa a balbaielii; ironia, luarea in ras si imitarea copilului balbait, in scopul de a#l &dezvata&; obligarea copilului sa vorbeasca in fata unor straini de care se jeneaza; critici continue din partea mamei; iperprotejarea copilului; intretinerea unor stari conflictuale intre parinti sau parinti si copii. Balbaiala poate avea si cauze neurologice$ intreruperea semnalelor nervoase intre partea vorbirii din creier si aparatul fonoarticulator. 'cest lucru se poate intamplala copii, dar mai ales la persoanele care au suferit leziuni cerebrale. "#au identificat anumiti factori de risc in aparitia balbaielii$ prezenta tulburarii la membrii familiei, varsta # copiii care incep sa se balbaie inainte de varsta de (,) ani au sanse mai mari de vindecare, durata prezentei tulburarii # cu cat pacientul continua sa se balbaie dupa perioada de * # + ani, cu atat sunt sanse ca tulburarea sa se cronicizeze, se!ul # baietii balbaiti sunt de trei ori mai multi decat fetele.

Simptomele balbaieliiBalbaiala apare in jurul varstei de ( ani, cand copilul incepe sa vorbeasca
in fraze si totodata are primele contacte cu mediul e!terior familiei. In functie de dezvoltarea limbajului, balbaiala poate fi temporara (intre + luni si ) ani) si apoi sa dispara, asa cum se

intampla in majoritatea cazurilor, sau poate continua si la maturitate (mai putin de *, din cazuri). Balbaiala se manifesta prin repetarea unor sunete, silabe sau cuvinte; pauze sau ezitari inaintea sau in mijlocul frazei sau cuvintelor; lungirea sunetelor; blocarea unor sunete si a trecerii aerului, adesea asociata cu blocarea limbii si buzelor; intercalarea cuvintelor si a interjectiilor; comunicarea orala produce frustrare; tensiune in voce. -a balbaiti comunicarea poate fi insotita si de indicii fizice$ clipit rapid; smucirea capului; tremurarea buzelor sau a ma!ilarului. Balbaiala nu este permanenta. .e cele mai multe ori un balbait vorbeste normal atunci cand se afla intr#un mediu familial rela!ant si se simte in siguranta, atunci cand canta, cand vorbeste cu animalele, sopteste, vorbeste singur, sau cand vorbeste la unison cu un grup de persoane.

Tipuri de balbaiala/ Balbaiala clonica sau primara. "imptomele apar in mod inconstient si nu

impun un efort deosebit # contractiile musculare sunt de scurta durata. "e caracterizeaza prin repetarea sau prelungirea e!ploziva, involuntara, a unor sunete sau silabe, de obicei la inceputul cuvantului sau frazei. / Balbaiala tonica sau secundara. "imptomele sunt produse de spasme sau incordari bruste la nivelul aparatului fonoarticulator. Pacientul devine constient de tulburarea de care sufera si incearca sa se controleze, insa aceste incordari musculare nu fac decat sa produca un blocaj. .upa incetarea spasmului sunetele blocate erup cu e!plozie. / Balbaiala mi!ta. 'cest tip imbina caracteristicile primelor doua tipuri si, in functie de predominanta unei forme, poate fi clono#tonica sau tono#clonica. In general, la inceput apare tipul clonic, iar in momentul in care balbaiala este constientizata, tulburarea devine tonica. / Balbismul neurogen. 'cest tip de tulburare apare datorita unei deficiente in zona vorbirii din creier # disfunctia semnalelor nervoase spre nervi si musculatura utilizata in vorbire. 'ceste situatii apar in urma unui accident vascular sau a unui traumatism cerebral. "imptomele balbaielii neurogene sunt repetarea unor sunete sau a unor parti de cuvinte.

Tratamentul balbaieliiTratamentul de corectare a balbaielii trebuie sa aiba loc dupa


maturizarea sistemului nervos central, aparatului fonoarticulator, auzului si constiintei fonematice, precum siin urmatoarele conditii$ daca balbaiala este frecventa, este insotita de tensiune faciala si afecteaza interactiunea sociala, creeaza probleme emotionale, continua dupa varsta de ) ani, sau devine evidenta la scoala, cand copilul incepe sa citeasca in clasa, cu voce tare. 0edicamentele nu sunt utilizate pentru tratarea balbaielii. / Terapie logopeda. "e folosesc mai multe te nici # controlarea respiratiei, vorbire mai rara, progres gradual de la cuvinte unisilabice la cele plurisilabice si fraze # care ii invata pe pacienti sa minimalizeze balbaiala in timpul vorbirii. 1u toate acestea, nu s#a ajuns la un consens in privinta rezultatelor terapiei # daca unii afirma ca balbaiala nu poate fi tratata, sunt altii care declara ca obiectivul tratamentului trebuie sa fie ameliorarea simptomelor, satisfactia si increderea in sine a pacientului. Te nicile prin care sunt tratate simptomele balbaielii sunt adesea insotite de terapii care ii ajuta pe pacienti sa reduca starea de an!ietate ce insoteste vorbirea. .aca balbaiala este izolata, se incearca pentru inceput educarea parintilor in privinta atitudinii si monitorizarea evolutiei copilului, in + # 2 sedinte la logoped. .aca rezultatele nu sunt pozitive, sau daca balbaiala este asociata cu alte probleme lingvistice sau tulburari psi osociale, se intensifica tratamentul si se prelungeste durata acestuia, in functie de severitatea balbaielii. In cazul copiilor mici terapia logopeda capata un caracter ludic accentuat # e!ercitiile sunt inlocuite de jocuri, pentru a crea un mediu lipsit de stres. / Dispozitive electronice. 'ceste dispozitive pot fi utilizate pentru a controla fluenta discursului verbal, prin feedbac3. 'paratul este introdus in urec ea balbaitului si, in functie de tipul acestuia, are mai multe efecte$ reda vocea purtatorului ca un ecou, pentru ca acesta sa aiba impresia ca vorbeste la unison cu alte persoane; distorsioneaza discursul atunci cand purtatorul vorbeste prea repede, obligandu#l astfel sa nu se grabeasca; bloc eaza sunetul vocii, astfel incat vorbitorul nu se poata auzi. 4nii balbaiti raspund bine la acest tratament, insa dispozitivele electronice nu inlocuiesc abordarile multiple din cadrul terapiei logopede. Sfaturi pentru parintii cu copii balbaiti

/ 'tunci cand discutati cu copilul vorbiti rar si calm, cu pauze dese (oferiti#i un e!emplu de comunicare verbala) si lasati#l pe cel mic sa termine ce are de spus, fara a#l intrerupe si fara a#i completa fraza. 1oncentrati#va asupra a ceea ce spune si nu asupra modului in care vorbeste. / 0entineti un contact vizual normal cu copilul in timp ce acesta vorbeste si ascultati#l cu atentie. 4tilizati e!presiile fetei si limbajul non#verbal pentru a#l face sa inteleaga ca ascultati si va intereseaza ceea ce spune si nu modul in care o spune. / 'cordati copilului tot sprijinul necesar, incurajati#l si felicitati#l atunci cand sunteti multumit de el. / 5u#l intrebati prea multe; copilul vorbeste mai degajat atunci cand isi e!prima propriile idei. In loc de intrebari puteti comenta ceea ce va povesteste. / 'cordati cateva momente copilului in e!clusivitate, pentur a discuta despre balbaiala ca despre un lucru obisnuit, banal, de care nu trebuie sa#i fie rusine sau frica. / 1reati o atmosfera rela!anta si calma acasa; evitati influentele emotionale negative. / Invatati#i pe ceilalti membri ai familiei cum sa vorbeasca cu copilul (calm, cu pauze si fara intreruperi) si nu#i lasati pe frati sa#l tac ineze sau sa#l forteze sa vorbeasca corect. / %vitati activitatile care obosesc sau e!cita copilul in mod e!agerat, c iar daca este vorba de activitati care ii fac placere. / "cadeti nivelul e!igentelor pentru copilul balbait, c iar daca acesta devine capricios sau fratii sunt gelosi pe el. / 5u e!puneti copilul unor situatii jenante pentru el, cum ar fi sa vorbeasca in fata unor persoane straine. 5u#l corectati si nu#i spuneti sa se gandeasca inainte de a vorbi. Autoterapie impotriva balbaielii 4nii specialisti americani au formulat cateva sfaturi pentru persoanele adulte care doresc sa amelioreze simptomele agravate ale acestei tulburari verbale, c iar daca este o solutie temporara. / 6bisnuiti#va sa vorbiti intotdeauna rar, c iar si atunci cand nu va balbaiti. / Incepeti sa vorbiti incet, fara a forta sau prelungi primele sunete de care va temeti. / .aca va balbaiti, nu incercati sa mascati acest lucru. / Identificati si eliminati orice gest neobisnuit, corporal sau facial, care poate insoti balbaiala sau incercarea de a ascunde ca va balbaiti. / Incercati sa opriti cu totul orice comportament de evitare, amanare sau obiceiuri de substitutie. / 0entineti contactul vizual cu persoana cu care conversati. / 'nalizati si identificati care sunt musc ii ce nu functioneaza corect in momentul in care va balbaiti. / Incercati sa vorbiti pronuntand fiecare sunet pe rand, fara a repeta. / Incercati sa vorbiti cu infle!iuni si ritm, cu o voce ferma. / 'cordati atentie fluentei discursului verbal.

Tratamentul vizeaza corectarea modelului de viata, evitarea stresului, oboselii- corectarea mediului incon)urator +nu se apreciaza copilul balbic prin ascultare in fata clasei, ci numai in scris,- psihoterapie de rela*are- decontracturante +<=docalm,, an*iolitice si sedative, antidepresive.