Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea de Vest Facultatea de Sociologie si Psihologie Sectia Psihologie

Lucrare aplicativa : Evaluarea personalita ii

Prof. Coordonator: Maricuoiu Laureniu Testare psihologica

Autor: Pavel Bogdan Anul II, Grupa 5

Timisoara -2007-

ANAMNEZA
DATE GENERALE DESPRE SUBIECT 1. Nume : Jianu Marius 2. Data nasterii : 27 ianuarie 1985 3. Varsta : 22 ani 4. Locul nasterii: Bumbesti-Jiu, jud Gorj 5. Domiciliul actual : Timisoara 6. Sexul : Masculin 7. Studii : Facultatea de Informatica (in curs) 8. Situatia la invatatura : buna. 9. Starea civila : necasatorit 10.Alte activitati ritmice : Agent de vanzari CLIMATUL SI SITUATIA FAMILIEI 1. 2. 3. 4. 5. Relatia dintre parinti : divortati Frati/surori : un frate Relatia cu parintii : se afla in relatii bune cu ambii parinti Descrierea spatiului locativ : Garsoniera, inchiriata Conditii de locuit : Subiectul locuieste independent de parinti, frati sau alte rude, amenajandu-si dupa propriile nevoi si interese spatiul locativ.

Subiectul este student in anul 4 la Facultatea de Matematica si Informatica, specializarea Informatica, avand o situatie buna la invatatura. In paralel lucreaza intr-o firma ca agent de vanzari, petrecandu-si majoritatea timpului liber rezolvand problemele de servici. Locuieste impreuna cu prietena intr-o garsoniera inchiriata, intr-un climat familiar independent de parinti. Isi gestioneaza singur veniturile, sursa si modul de cheltuire a acestora in functie de castiguri si de nevoi.

DESCRIEREA METODELOR DE CERCETARE Testul NEO-PIR contine 300 de itemi, are 5 factori mari de personalitate: extraversiune, agreabilitate, constiinciozitate, neuroticism, deschidere catre experienta. Fiecarui superfactor i se subordoneaza alti 6 subfactori, in total rezultand 30 de subfactori. Descrierea celor 5 superfactori si fatetelor acestora: - Nevrotismul indica tendinta generala spre stabilitate versus instabilitate emotionala. Fatetele nevrotismului sunt: N1- anxietate; N2- ostilitate; N3depresie; N4- constiinta de sine; N5- impulsivitate; N6- vulnerabilitate. - Agreabilitatea indica aspecte precum altruism, cooperare versus egocentrism, scepticism, competitivitate. Fatetele agreabilitatii sunt: A1ncredere n celalalt; A2- sinceritate; A3- altruism; A4- bunavointa; A5modestie; A6- blndete, preocupare fata de ceilalti. - Constiinciozitatea se refera la autocontrol si ndeplinirea sarcinilor prin planificarii versus superficialitate in ndeplinirea sarcinilor. Fatetele constiinciozitatii sunt: C1- competenta; C2- ordine; C3- simt al datoriei; C4- dorinta de realizare; C5- auto-disciplina; C6- deliberare. - Extraversia indica orientarea preponderent extraverta versus orientarea introverta. Fatetele extraversiei sunt: E1- caldura/ entuziasm; E2- spirit gregar; E3- afirmare; E4- activism; E5- cautarea unui mod de viata excitant, stimulant; E6- calitatea pozitiva a starilor emotionale. - Deschiderea defineste aspecte ca imaginatie activa, curiozitate versus un comportament conservator, cu preferinta pentru familiar. Fatetele deschiderii sunt: O1- deschidere spre fantezie; O2- deschidere pe plan estetic; O3- deschidere spre modurile proprii de a simti; O4- deschidere n planul actiunilor; O5- deschidere n plan ideatic; O6- deschidere n planul valorilor. Sarcina subiectului este de a raspunde la cei 300 de itemi prin una din cele 5 variante de raspuns: dezacord total, dezacord moderat, neutru, acord moderat sau acord total, in functie de preferinte. Cotarea se face pentru fiecare subfactor, acordandu-se intre 1 si 5 puncte pentru fiecare item, in functie de raspuns. Rezultatul final pentru fiecare subfactor este raportat la un etalon, stabilindu-se in care din cele 5 nivele se incadreaza.

Testul SMP evalueaza aspectul motivational al personalitatii, masurand motivatia, trebuintele si nevoile. Trebuintele sunt impartite pe 2 nivele: trebuinte de ordinul I si trebuinte de ordinal II. In total sunt 11 nevoi de ordinul 1: nevoia de performanta, afiliere, agresiune, aparare(autoaparare), constiinta, dominare, exchibitie, autonomie, ingrijire a altora, ordine, ajutor din partea altora, si 5 nevoi de ordinal 2: nevoia de autojustificare, dominare rationala, nonconformismul agresiv, dependenta pasiva, sociabilitate. Chestionarul este alcatuit din 165 de intrebari la care se raspunde cu Da sau Nu, folosindu-se urmatoarele coduri; Da = + , Nu = - . Cotarea corespunzatoare nevoilor de gradul I se face folosind foaia de calcul, comparandu-se fiecare semn corespunzator raspunsului cu semnul de pe foaia de calcul. Daca sund de acelas fel se acorda un punct, iar daca sunt diferite se acorda 0 puncte. La final se insumeaza punctele pentru fiecare nevoie si se raporteaza la valorile acestora.

Testul Raven cuprinde 60 de itemi sau probe elementare. Fiecare item const dintr-un desen abstract, adesea dintr-un grupaj de figuri (matrice), din care lipsete o parte (un element). n urma examinrii matricei, subiectul trebuie s decid care este figura unic (din cele 6 sau 8 oferite pe aceeai plan sub matrice) potrivit pentru ncheierea corect a matricei. Probele simple sunt grupate n serii de cte 12 matrici, seriile fiind notate de la A la E. Fiecare serie dezvolt o tem diferit (A stabilitatea de relaii n structura matricei continue; B - analogii ntre perechile de figuri ale matricei, C - schimbri progresive n figurile matricei; D - permutri, adic grupri de figuri n interiorul matricei; E - descompuneri n elemente ale figurilor matricei). Cotarea raspunsurilor se face acordand 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Punctajul optinut prin numararea raspunsurilor corecte se calculeaza atat pentru fiecare serie cat si pentru testul intreg. Cota totala este raportata la un etalon si in functie de varsta se calculeaza coeficientul de inteligenta si se stabileste nivelul de inteligenta.

Interpretarea calitativa a testului NEO-PIR

In urma raspunsurilor date de catre subiect la chestionarul NEO-PIR s-au evidentiat anumite trasaturi de personalitate caracteristice ascestuia. Trasaturile vor fi descrise prin atitudinile si prin comportamentul subiectului pentru fiecare factor dominant in parte. In ceea ce priveste extraversia, subiectului ii sunt caracteristice trasaturi predominante precum sociabilitatea crescuta, spiritul gregar exprimat prin nevoia de companie din partea altor persoane si usurinta in afirmare. Fiind o fire dominata de afectivitate stabileste cu usurinta prietenii noi si stabile cu persoane de care se atasaza repede si carora le castiga cu usurinta increderea. Desi este mai tot timpul vorbaret si entuziasmat el da dovada de incredere prin calmitatea sa, prin sentimentele pe care le exprima cu expresivitate, demonstrand atasamentul fata de prieteni. Datorita acestor caracteristici, sau mai degraba caliati de a se apropia usr de ceilalti ii sunt potrivite meserii precum cea de comerciant sau intreprinzator, iar stie acest lucru, dovada fiind chiar meseria de acest gen pe care o practica, cea de agent de vanzari. Preferinta pentru compania altora, sau spiritul gregar il face sa simta nevoia in permanenta de a-I fi cineva alaturi. De aceea ii place sa isi faca multi prieteni cu care sa isi petreaca adesea timpul liber. El traieste sentimente de singuratate atunci cand nu-I este nimeni in preajma. Pe langa amici isi va cauta si alt tip de companie, o prietenie plina de afectiune, petrecand mult timp alaturi de perechea potrivita. Se afirma cu usurinta, are un comportament dominant, se implica activ in activitati complexe fara sa ezite si vrea sa devina lider. Pentru ca vorbeste cu usurinta si e stapan pe situatie el reuseste sa se impuna si sa-si impuna punctele de vedere, fapt ce il face sa devina o persoana dominanta si sa reuseasca sa ajunga intr-o functie de lider.

Raportat la factorul agreabilitate, subiectul se evidentiaza prin trasaturi precum sinceritatea in opinii si conduita si prin altruism. Sinceritatea la el este un aspect de apreciat. In relatiile cu prietenii acest lucru este foarte important mai ales pentru ca are puterea de a spune in fata si nu pe ocolite ceea ce gandeste. Uneori poate devini un dezavantaj pentru el faptul ca spune adevarul in fata in situatiile in care adevarul doare. Dar mai important ramane faptul ca nu ascunde adevarul si nu ii place sa-i manipuleze pe ceilalti prin flatari. Este cinstit, neprefacut, spune ceea ce crede si ceea ce simte, dar intr-un mod placut, demonstrandu-si ingeniozitatea. Altruismul reiese din interesul sau activ atat pentru binele sau cat si al celorlalti, preocupandu-se atat de problemele sale cat si de probleme generale care ii vizeaza si pe ceilalti. Atunci cand se bucura de succese nu tine doar pentru el castigul, il imparte cu altii si chiar le impartaseste secretul succesului. Astfel este o persoana generoasa, care intotdeauna este gata sa-l ajute pe cel ce are cu adevarat nevoie de ajutor, dar nu si pe cei prefacuti care vor sa profite de bunatatea lui. Factoril constiinciozitate il diferentiaza de majoritatea populatiei prin nivelul de competenta si prin simtul datoriei. Sentimentul de competenta este unul pozitiv pentru el, si pe buna dreptae in mare parte. Faptul ca reuseste sa treaca peste unele insuccese si sa aiba ambitie pentru a merge mai departe ii va aduce mai tarziu numeroase succese. Invatand din greseli va actiona mult mai prudent si mai eficient demonstrand ca este o persoana capabila. Astfel de sentimente de capabilitate ii confera o mai mare incredere in fortele proprii, propunandu-si obiective inalte pentru care va lupta sa le atinga. Manifestarea constiintei in ceea ce priveste simtul datoriei il face sa fie responsabil sa sa isi anume ceea ce spune si ceea ce face. Acest lucru atrage de la sine increderea din partea celorlalti, incredintandui-se sarcini importante pe care le va rezolva recurgand la metode etice, fara a trisa si fara a apela la minciuni si prefacatorii. El isi asuma in datoriri morale atat fata de sine cat si fata de ceilalti. Cand are de realizat ceva nu se multumeste doar cu faptul ca acel ceva a fost realizat, trebuie sa fie realizat corect si sa satisfaca cerintele sale calitative si morale.

Aspecte ale factorului Deschidere precum deschiderea spre fantezie, deschiderea in planul actiunilor si cea in planul valorilor reies ca fiind dominante ale personalitatii subiectului. Astfel, deschiderea spre fantezie ii este caracteristica prin faptulca ii place sa viseze, sa ramana uneori pe ganduri pentru a medita, pentru a reflecta asupra unui lucru, persoana sau fapta. Asta il face sa actioneze cu chibzuinta, a aiba o imaginatie bogata, dar nu si ireala. El nu viseaza pentru a evada din realitatea prezenta, ci isi imagineaza realitatea asa cum ar vrea sau crede ca ar trebuii sa fie ea in viitor. Deschiderea spre nou, spre actiuni noi, indica o viata diversificata a subiectului. El se acomodeaza usor la schimbari si chiar ii fac placere, de aceea experimenteaza activitati noi, lucruri noi si chiar neobisnuite. Are multe hobiuri sau a incercat numeroase de-a lungul vietii si va mai incerca, ii place sa manance mancaruri noi, sa viziteze locuri noi, ii place tot ceea ce este nou si placut. In planul valorilor nu este foarte deschis, in sensul ca respecta traditia si autoritatea persoanelor de genul celor cu o varsta inaintata care au o experienta mai bogata, dar nu si autoritatea acelor persoane de acelas rang cu el. Nu probeaza toate valorile pentru a fi sigur ca sunt valide ci le ia ca atare. Cu toate acestea nu e o persoana lipsita de discernamant in ceea ce priveste respectarea valorilor, el isi formeaza propriile valori, dar nu le neaga pe cele existente.

Interpretarea calitativa a testului SMP

Valorile mari optinute la nevoia de performanta indica faptul ca subiectul este o persoana competitiva ce isi stabileste obiective inalte si lupta pentru a le atinge. Se inscrie adesea in competitii si nu de dragul de a o face pur si simplu ci pentru a castiga. O fire ambitioasa, careia ii place sa realizeze ceva in viata, va avea mereu succese in ceea ce face, daruindu-se cu desavarsire activitatilor pe care le deprinde. Intra in competitii atat pentru a castiga, cat si pentru a-si dovedi capacitatile, iar cel mai important lucru pentru el este productivitatea in tot ceea ce face. Nevoia de dominare este o alta latura importanta ce-l caracterizeaza. Pentru ca ii place sa se impuna si sa aiba un cuvant in l;uarea deciziilor aspira spre posturi inalte de conducere. Desi accepta uneori, si face ceea ce i se spune simte nevoia de a dirija, de a avea persoane in subordine si de a-si exercita puterea asupra lor. Avand aceste aspiratii el nu intra totusi in categoria extrema a dominarii, reusind sa faca si unele compromisuri, multumindu-se si cu o functie de conducere mai putin inalta daca acesta ii este obiectivul, dar doar pentru o vreme. Nevoia de autonomie, pe langa cea de performanta si dominare intareste aspiratiile inalte pe care le are subiectul, acelea de a deveni independent, de a-si creea un stil de viata propriu. Se bazeaza adesea pe propriile puteri avand initiative personale, ceea ce il face sa aiba unele dificultati in munca cu grupul. In majoritatea actiunilor pe care le intreprinde face ceea ce ii place, daranjandu-l sa i se impuna sa faca ceea ce nu vrea sau ce nu-i face placere. O fire incapatanata, renunta cu greu la ideile sale pe care le sustine pana in momentul in care i se aduc argumente contrarii.

In corelatie cu nevoia de dominare, datorita acestei autonomi apar dificultati in relationare datorita severitatii lui, fiind o persoana greu de induplecat. Cu un nivel putin peste valorile medii ale nevoii de compasiune, subiectul manifesta dorinta de a primi ajutor din partea altor persoane, dar nu orice fel de ajutor, ci o sustinere morala si emotionala. ii place sa i se acorde atentie si sa fie alintat, dar numai de persoanele foarte apropiate, ca de exemplu prietena. Destul de rar si in situatii extrem de dificile se plange de necazul sau altor persoane decat celor familiale. Pe el esecul nu in descurajaza, aspect evidentiat si prin nevoia de performanta, el luptand pentru atingerea scopului cu sau fara ajutorul celorlalti.

Interpretarea calitativa a testului RAVEN Datele rezultate in urma aplicarii testului Raven indica o dezvoltare mentala a subiectului peste media generala a populatiei. Performantele sale il situeaza la nivelul superior al coeficientului de inteligenta, evidentiind potentialitatea intelectuala de care dispune. Este o persoana la care rezultatele sunt calculate inainte de a se apuca de o actiune, gandind la posibilitati diverse de a rezolva problemele sau de a le ocolii. Gandeste logic, coerent, analizand diferitele situatii in care se afla, el va optine rezultate pe masura asteptarilor. Chiar daca potentialul sau intelectual este la un nivel atat de ridicat, nu este de ajuns pentru a putea face o interpretare exacta a acestor rezultate, o importanta majora avand-o intreaga personalitate a subiectului examinat.

Concluzie

In evaluarea personalitatii trebuie sa tinem seama de numeroase aspecte ale vietii si comportamentului subiectului, de aceea este foarte necesara corelarea si interpretarea rezultatelor mai multor teste, ca in cazul de fata a testelor de personalitate NEO-PIR si SMP si a testului de inteligenta RAVEN. De aceea nu trebuie neglijate legile interactiunii intre inteligenta si celelalte aspecte ale personalitatii. Referindu-ne la subiect, in urma corelarii acestor teste reies ca predominante ale personalitatii sale: sociabilitatea, competenta si aspiratiile inalte, inteligenta si sinceritatea. Luate insa separat nu exprima in totalitate ce fel de personalitate are subiectul, astfel luate ca parti ale unui intreg, corelandu-le rezulta ca subiectul este o persoana care dispune de un potential intelectual ridicat datorita ambitiei pe care o are in realizarea scopurilor si obiectivelor, datorita nivelului inalt de aspiratie pe cere si-l propune si nu in ultimul rand datorita imaginatiei sale bogate. Acest nivel superior al inteligentei se dezvolta datorita nevoii continue de noutate, de explorare, de cunoastere. Subiectul, prin nevoia de a schimba ceva, de a explora noul intra in contact cu diferite locuri, placandu-i sa calatoreasca, diferite obiecte, placandu-i sa caute si sa gaseasca sau chiar diferite gusturi, placandu-i sa manance si sa gateasca. El isi va extinde universul cunoasterii si isi va dezvolta memoria. Pe langa memorie, el are o gandire dominata de logica, planurile sale fiind clare si realizabile, lucru ce il face pregatit pentru viata. Pe plen afectiv este o fire profunda, care nu gandeste doar cu mintea ci si cu sufletul. Este prietenos, se atasaza repede de alte persoane, poate si datorita nevoii de a-i fi cinev in permanenta alaturi. Stabileste relatii de prietenie cu usurinta si de durata, fiind sociabil, deschis si sincer. Ii place sa i se ofere afectiune si sa se afle in compania celorlalti dar tinde uneori spre autonomie, spre a nu depinde de acestia dar mai mult la un nivel material, nu si la cel emotional.

Face ceea ce ii place si ce isi doreste dar nu exagereaza in privinta satisfactiei doar a sinelui. Generos si interesat si de binele celorlalti el nu va ezita sa dea o mana de ajutor aceluia ce are nevoie. Pe plan profesional in ceea ce proveste aspiratiile, competenta si increderea in sine nu e nicio indoiala ca e pregatit pentru a infrunta numeroasele obstacole ce-i vor sta in cale in ascensiunea sa profesionala. Daca am vazut ca in privinta intelectului are potential, nici in ceea ce priveste vointa nu sta mai rau. Fiind ambitios si dominat de sentimentul de a fi competent are toate sansele de a reusi sa se impuna, mai ales datorita comportamentului sau dominant si a usurintei cu care vorbeste fara ezitare. Imbinarea inteligentei cu imaginatia si cu nevoia de noutate fac din el o persoana creativa care va gesi intotdeauna daca nu cea mai buna metoda, o cale de a rezolva problemela sau de a le ocoli, dar fara sa incalce principiile etice. Aceasta moralitate si constiinta de care dispune fac din el o persoana responsabila, potrivita pentru o pozitie de conducere. Asta e si ceea ce isi doreste, si e posibil sa si reuseasca, vointa are, potential are, mai trebuie doar rabdare.