Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Găsiți mai jos câteva linkuri care vă pot ajuta să lucrați cu instrumentele de lucru propuse:
http://ismb3.ro/google/ABC_ghid_rapid_Classroom.pdf . CLASSROOM
https://www.facebook.com/asociatiatinedenoi/videos/824352988413558/?sfnsn=mo CUM SĂ
CONSTRUIEȘTI LECȚII FASCINANTE
Autonomia în învățare
Podcast EduConect – Autonomia în învățare (Oana Moșoiu)
https://soundcloud.com/educonect-asociatie/episod-9-autonomia-in-invatare-cu-oana-mosoiu
http://colibaverde.ro/blog/summerhill-scoala-democratica-unde-copilul-nu-este-obligat-sa-participe-
la-ore/. FILM DE WEEKEND
https://youtu.be/nwAYpLVyeFU
https://drive.google.com/file/d/1M-uMxvXDeiT--qYXFVvM8HKcejJkXQlP/view?
usp=drive_web&authuser=0
https://characterfirst.ro/49-trasaturi-de-caracter/
Deși probabil că nu auzi foarte des în jurul tău acest termen, virtutea reprezintă un set de
valori și principii morale. Prin definiție, un om care are principii morale puternice, care este
conștient de anumite repere etice este un om virtuos. Altfel spus, este un om cu caracter. Iar
această însușire reprezintă cheia unei vieți împlinite.
Ce înseamnă să ai caracter?
Caracterul poate fi definit ca totalitatea trăsăturilor și însușirilor morale ale unei persoane.
Acesta se oglindește în comportament, în ideile sale și în acțiunile sale. Cel mai important
aspect al acestei definiții este cel referitor la acțiuni. Și pentru că viața în societate înseamnă
interacțiuni cu ceilalți, acțiunile unei persoane în raport cu altele îi definesc personalitatea și
caracterul.
De regulă, când te referi la un individ spunând că are caracter, conotația este un pozitivă.
Integritatea morală, respectul față de ceilalți și capacitatea de a fi capabil de compromisuri,
pentru a-i ajuta pe ceilalți, înseamnă, de fapt, tărie de caracter.
Secretul unei vieți reușite
Secretul unei vieți reușite este…..faptul că nu există o rețetă universală. Ești încă în anii de
formare, iar ceea ce ți se pare acum ca fiind succes și toate scopurile pe care ți le propui nu
vor mai corespunde în viitor cu persoana care vei deveni. Ești suma experiențelor tale, iar ele
te formează și îți dau de înțeles care sunt lucrurile importante în viață. Partea bună este că
viața este formată din momente. Iar tu ai puterea să trăiești o sumă de momente fericite.
Fericirea totală nu este posibilă. Este o utopie. În viață, este important să ai mai multe
momente bune decât rele.
Dacă te întrebi ce înseamnă să ai caracter, acest lucru te plasează cu un pas în fața celorlalți.
Înseamnă că îți pui întrebări, că ești curios în privința vieții și a ta. Însă una este să știi ce
înseamnă să ai caracter și cu totul altceva să trăiești în funcție de anumite percepte morale.
Mulți oameni au descoperit bucurie și chiar fericire în a-i ajuta pe ceilalți. Alții sunt fericiți
atunci când își trăiesc viața după anumite reguli morale. Iar toți acești oameni au înțeles un
lucru foarte important: fericirea este în interior, nu în exterior. Poți fi fericit fără să ai un țel
extern.
Cunoașterea de sine
Un om care știe ce înseamnă să ai caracter este un om care se cunoaște foarte bine. Un om
stăpân pe sine și pe emoțiile sale va fi stăpân pe viața sa și va putea să o modeleze după placul
lui. Însă, cunoașterea de sine este un proces îndelungat, care nu se încheie niciodată.
Dezvoltarea personală este un proces dinamic, însă trebuie să începi de undeva.
Poți încerca singur sau poți să apelezi la ajutor. Cursurile de dezvoltare personala pot fi un
început util. Sau poți încerca să citești cărți de dezvoltare personală. Cu orice ai începe, este
important să te uiți cu atenție la tine și să te înțelegi.
Cunoașterea de sine reprezintă doar un ingredient pentru ceea ce înseamnă să ai caracter. Un
alt element important este de a putea înțelege, a face diferența între ceea ce este rău și ceea ce
este bine. Ai putea crede că aceste lucruri sunt evidente, însă te-ai înșela. Într-o societate în
care se pune un accent puternic pe lucrurile materiale, pe câștiguri și statut social, oamenii
ajung să confunde foarte des ceea ce le este prezentat drept fericire și dorințele personale.
Câteodată, acestea pot fi chiar în opoziție.
ce inseamna sa ai caracter
Caracterul definește omul
Un om cu caracter este un om care are puterea să-și susțină principiile morale, indiferent de
consecințe. A fi conștient de faptul că viața este așa cum ți-o faci înseamnă să ai caracter. Tu
ești arhitectul fericirii tale, iar viața ți-o construiești așa cum ți-o dorești. Tu decizi ce
contează pentru tine, care sunt oamenii de care vrei să te înconjori și tot tu știi care sunt
relațiile toxice, de care este bine să te distanțezi. Un om care trăiește o viață morală este un
om care știe ce vrea de la viață și de la ceilalți.
Caracterul este singurul lucru care nu-ți poate fi luat niciodată. Ceea ce te definește, ceea ce te
face pe tine să fi TU este același lucru care aduce un plus în viața celor de lângă tine și ceea ce
îți va deschide drumuri către mulțumire.
Caracterul
tipuri:
Reflecții și meditații
În continuare îți propunem să meditezi asupra următoarele citate:
Surse bibliografice:
Luptătoare;
Muncitoare;
Acestea iau decizii rapid și tind să se împartă între mai multe sarcini simultane, ceea ce
creează stres substanțial. Inițial, cei care au dezvoltat această teorie a personalității considerau
că persoanele de tip A pot dezvolta un risc mai mare de boli cardiovasculare, însă datele
științifice adunate ulterior nu au demonstrat acest lucru.
competitivă;
foarte ambițioasă;
foarte organizată;
se simte nerăbdătoare sau iritată atunci când este în întârziere sau când are de-a face cu
situații în care termenele sunt depășite;
puternic motivată;
nerăbdătoare, impulsivă, hiper-energică, uneori se poate înfuria cu ușurință și dă
dovadă de un comportament ostil.
O personalitate de tip A tinde să fie autocritică, în situațiile în care a lăsat ceva neterminat sau
dacă simte că nu a dat tot ce avea mai bun spre îndeplinirea unui obiectiv.
tinde să petreacă mai mult tip reflectând asupra lucrurilor sau abordând o gândire
filozofică;
nu resimte un stres atât de mare dacă nu poate îndeplini tot ce și-a propus.
Deși și persoanele cu personalitate de tip B se confruntă și ele cu surse de stres, tind să
gestioneze mai bine momentele stresante – depun eforturi în mod constant și se bucură de
realizările lor, chiar și atunci când nu reușesc să își ducă la bun sfârșit proiectele sau sarcinile.
Aceste persoane tind să îmbrățișeze cariere care pun accent pe creativitate, cum ar fi cea de
scriitor, consilier, terapeut, actor, etc. În plus, persoanele B sunt mai tolerante decât cele din
categoria A.
Senzorialul și intuitivul sunt funcțiile care colectează informațiile din mediul exterior,
prin percepție. Acestea descriu modul în care informațiile noi sunt înțelese și interpretate de
către fiecare ființă în parte. Persoanele care se regăsesc în senzorial au mai multă încredere în
informații care sunt prezente, tangibile și concrete și preferă să caute dovezi și fapte. Pe de
altă parte, intuitivii tind să aibă încredere în informații mai abstracte sau teoretice, care pot fi
asociate cu alte informații (amintite sau descoperite căutând un context sau un model mai
larg).
Reflexivul și afectivul sunt funcții de luare a deciziilor, adică bazate pe judecată. Ele sunt
folosite pentru a lua decizii raționale, pe baza datelor primite de la senzorial și intuitiv.
Reflexivul se referă la luarea deciziilor pe logică, raționament, pornind de la un set de reguli.
Afectivul se referă la luarea deciziilor privind din perspectiva sentimentelor, emoțiilor.
Jung susține că aceste patru funcții sunt exprimate fie într-o formă introvertită, fie într-una
extrovertită, astfel că a definit două tipuri principale de caracter - introvert și extrovert.
Conform lui Carl Jung, orice ființă umană utilizează de-a lungul vieții toate cele patru funcții,
dar sunt utilizate de către oameni în momente diferite, în funcție de circumstanțe. Cu toate
acestea, doar una dintre aceste funcții este cea reprezentativă, fiind denumită funcția
dominantă. Funcția dominantă este susținută de două funcții auxiliare, în timp ce a patra, și
cea mai puțin conștientă funcție, este opusul funcției dominante.
Funcția dominantă este cea care caracterizează conștiința, în timp ce opusul ei este reprimat și
caracterizează comportamentul inconștient. Când funcțiile inferioare inconștiente nu se
dezvoltă, rezultă un dezechilibru.
Conform lui Carl Jung, cele patru funcții psihologice de bază și cele două tipuri de caracter –
extrovert și introvert, duc la definirea a opt tipuri psihologice:
sangvinic
coleric
melancolic
flegmatic.
Temperamentul sangvinic
deschise;
sociabile;
vesele;
optimiste;
neorganizate, neatente.
Ei sunt extrovertiți, le place să facă parte dintr-o mulțime și le este ușor să socializeze. Nu
evită să își asume riscuri.
Temperamentul coleric
puternice, dure;
agresive;
insensibile;
extrovertite;
independente;
ambițioase;
impulsive.
Colericii sunt recunoscuți pentru agresivitatea lor și pentru predispoziția de a se certa des cu
ceilalți sau de a discuta în contradictoriu. Pot deveni violenți, răzbunători. Totuși, aceste
persoane sunt ambițioase și orientate spre obiective, ceea ce le subliniază capacitatea nativa
de a fi lideri.
"Persoanele de tip coleric sunt foarte directe și dure în atitudine și exprimare verbală. Sunt
concentrate și analitice asupra sarcinii pe care o au de îndeplinit. Au o bună capacitate de a
elabora strategii. Sunt curajoase și competitive, dar au atitudini extremiste, trec ușor de la
entuziasm la furie și pesimism, de la activism exagerat la abandon. Sunt neliniștite și agitate,
acționează sub imperiul impulsului de moment. Au o capacitate mare de mobilizare proprie,
dar și a altor persoane," Adriana Buda, psihoterapeut al Clinicii Oana Nicolau
Temperamentul melancolic
Persoanele cu temperament melancolic de obicei sunt:
emotive și emoționale;
creative;
perfecționiste;
gânditoare;
sensibile.
"Persoanele de tip melancolic sunt calme, loiale, precaute și ordonate. Tind să se conformeze
normelor convenționale sociale. Obosesc ușor și fac față cu greu situațiilor de
suprasolicitare, sau celor conflictuale, intrând repede într-o stare de depresie. Se simt
confortabil când trebuie să facă un tip de muncă ce presupune rutină în condiții deja
cunoscute, obișnuite, care nu necesită decizii prompte și reacții rapide. În relațiile
interpersonale sunt timide și tind să-și subaprecieze posibilitățile de integrare într-un grup.
Au nevoie permanentă de încurajare prin supraestimare a calităților pe care le au.", Adriana
Buda, psihoterapeut al Clinicii Oana Nicolau
Temperamentul flegmatic
Persoanele cu temperament flegmatic tind să fie:
calme, nepăsătoare;
diplomate;
amabile, liniștite;
flexibile.
Flegmaticii sunt relaxați, liniștiți și ușor adaptabili. Le pasă de ceilalți, dar încearcă să-și
ascundă emoțiile. Temperamentul flegmatic este cel mai calm și împăciuitor dintre cele patru
tipuri de temperamente, iar persoanele flegmatice încearcă să nu supere sau să nu îi deranjeze
pe ceilalți.
Trăsături de personalitate
Tipurile de personalitate sunt diferite față de trăsăturile de personalitate, ultimele fiind
exponentul unor tendințe comportamentale. Trăsăturile de personalitate pot fi determinate de
acțiunile, atitudinile și comportamentele noastre.
Cea mai cunoscută teorie a tipurilor de personalitate este denumită Big Five și include:
Deschidere – cei care au un spirit aventurier, sunt deschiși către noi experiențe și sunt
curioși, apreciază arta. La polul opus, persoanele cu un grad scăzut de deschidere,
preferă rutina și evită experiențele noi;
Conştiinciozitate – cei care sunt conștiincioși sunt organizați și foarte responsabili,
sunt disciplinați și concentrați pe rezultate. Persoanele cu un grad scăzut de
conștiinciozitate sunt mai spontane și mai libere, chiar nepăsătoare;
Extraversiune – sunt persoane sociabile, energice, vorbărețe, asertive și vesele. Pe de
altă parte, persoanelor introvertite le place să petreacă timp singuri;
Caracter agreabil – măsoară gradul de căldură și bunătate al unei persoane. Cu cât o
persoană este mai agreabilă, cu atât este mai de încredere și este dispusă să sară în
ajutor, dând dovadă de compasiune. Oamenii dezagreabili sunt reci, suspicioși și nu
pot coopera; invidia poate duce la perceperea celorlalți ca nefiind agreabili;
Nevroză – persoane obsedate, anxioase, depresive. La polul opus, persoanele cu un
grad scăzut de nevroză, tind să fie stabile emoțional.
Acest model de analiză de tipurilor de personalitate au fost dezvoltate la sfârșitul anilor ’80 de
JM Digman și Lewis Goldberg, dar el își găsește originea pe la începutul anilor ’60.
onestitate;
adaptabilitate;
hotărâre;
compasiune;
răbdare;
curaj;
loialitate;
smerenie;
independență;
optimism;
generozitate;
imparțialitate.
aroganță;
lipsă de politețe;
impulsivitate;
răutate;
ipocrizie;
cinism.
Realitatea este că noi, oamenii, suntem compuși dintr-un mix de trăsături, atât pozitive, cât și
negative.
Personalitatea noastră îi influențează și pe cei din jur – de exemplu, o atitudine pozitivă versus
una negativă va produce o interacțiune diferită. O persoană pozitivă și deschisă este pe placul
celor mai multi, față de o persoană posomorâtă și prost dispusă.
Problema cu tulburările de personalitate este că, de cele mai multe ori, persoana în cauză nu
observă în propriul comportament niciun fel de disfuncție. Modul în care gândește și se
comportă i se pare natural, firesc și ajunge să sfârșește prin a da vina pe ceilalți pentru
problemele prin care ajunge să treacă și pe care, deseori, chiar el/ea le generează.
persoanele se simt în permanenta prost tratate, atacate și insultate de ceilalți, fără a avea
o bază reală pentru a crede asta;
atitudini de bază: dacă nu sunt suspicios, voi fi exploatat; dacă ceilalți par amabili, vor
doar să mă păcălească;
inhibiție emoțională;
teama că îi este invadat teritoriul;
atitudini de bază: dacă îi las pe oameni să se apropie prea tare, viața mea va deveni
insuportabilă;
conduite excentrice;
atitudini de bază: dacă spun ce gândesc, ei nu vor înțelege; oamenii vor crede că sunt un
monstru și mă vor respinge;
gândul de bază: atenție la detalii! Pot fi semne importante; ceilalți cred că sunt
superstiții, dar eu știu mai bine; evit această persoană, poartă ghinion;
atitudini de bază: dacă nu profit eu, profită ei; dacă doresc ceva, obțin;
gânduri negative automate: sunt foarte abil, ei nu vor știi niciodată; îmi bat joc de ceea
ce gândesc ei; vor vedea ei cine este cel mai puternic; dacă sunt furios, trebuie să fac
ceva!
atitudini de bază: dacă nu fac ce vor ei, mă vor abandona; nimeni nu ar dori să fie cu
mine, dacă m-ar cunoaște cu adevărat; neputința de a-mi controla emoțiile e o catastrofă;
gândul de bază: fă-ți un rău pentru a simți ceva; nu îți face prieteni, te vor lovi; ești rău,
pedepsește-te!
gânduri negative automate: voi fi mereu singur; suferința mea este intolerabilă.
egocentrism, dramatizare;
credințe fundamentale: sunt incapabil să îmi organizez existența; știu să farmec oamenii
pentru a fi ajutat și iubit;
atitudini de bază: dacă nu mă remarc, nu sunt plăcut; pentru a obține ceea ce îmi doresc,
trebuie să îi distrez;
gândul de bază: trebuie să mă fac remarcat, să cochetez puțin, să port haine care ies din
comun;
stări afective: se plictisesc repede; alternanță între deprimare și veselie;
credințe fundamentale: sunt excepțional; ceilalți sunt inferiori și îmi datorează respect;
atitudini de bază: dacă sunt superior, trebuie să fiu tratat ca atare; dacă nu sunt respectat,
ei trebuie pedepsiți; dacă nu sunt admirat, atunci nu sunt apreciat la justa mea valoare;
gândul de bază: spun totul despre realizările mele; regulile nu sunt pentru mine; ceilalți
trebuie să îmi cedeze locul, sunt important;
gânduri negative automate: ei nu știu cu cine au de-a face; nevoile mele sunt mai
importante; eu nu trebuie să stau la rând; ceilalți sunt nulități.
atitudini de bază: dacă ceilalți m-ar cunoaște la adevărata valoare, nu m-ar plăcea; dacă
fac ceva, devin ridicol;
gândul de bază: nu trebuie să îmi asumi riscuri; nu trebuie să trăiesc emoții intense, nu le
voi face față;
atitudini de bază: dacă nu voi fi iubit, voi fi nefericit; dacă nu există un om puternic să
mă ajute, voi fi pierdut;
gândul de bază: nu contrazic pe nimeni, am nevoie de oameni; fac orice îmi cer ceilalți,
chiar dacă este dificil; nu iau decizii singur;
gânduri negative automate: nu pot face nimic singur; nu pot suporta să fiu abandonat;
ceilalți s-au plictisit de mine.
credințe fundamentale: sunt responsabil pentru mine și pentru ceilalți; ceilalți nu sunt
demni de încredere;
atitudini de bază: dacă nu reușesc total, este un eșec total; dacă nu îmi îndeplinesc
datoria precis și sistematic, va fi haos; ceilalți trebuie să fie punctuali și să îți țină
promisiunile;
gândul de bază: trebuie să prevăd și cele mai mici detalii; fac totul perfect, altfel nu are
nici o valoare; permanent performanță maximă;
gânduri negative automate: nu trebuie să comit erori; dacă greșesc, este o catastrofă;
trebuie să fac treaba singur, altfel apar greșeli; mai bine fac ceva util, decât să citesc.
https://www.youtube.com/watch?v=-wI32W2w5sM