Sunteți pe pagina 1din 15

Autocunoatere, dezvoltare

personal i profesional!

Autocunoatere i dezvoltare personal


Autocunoaterea se refer la procesul de explorare i

structurare a propriilor caracteristici (abiliti, emoii,


motivaii, atitudini, credine, mecanisme de aprare i
adaptare, etc.) n urma cruia rezult imaginea de sine a
persoanei;

Fiecare persoan este valoroas n sine, are capacitatea de a se


dezvolta i de a-i alege propriul destin, de a-i valida calitile
i caracteristicile pozitive n msura n care mediul i creaz
condiiile de actualizare a sinelui;

Aspecte relevante ale autocunoaterii:


Imaginea de sine
Stima de sine
Aptitudinile i abilitile personale
Motivaia
Emoiile i mecanismele de aprare i adaptare
Autoeficacitatea perceput

IMAGINEA DE SINE
este modul n care o persoana i percepe propriile
caracteristici fizice, cognitive, emoionale, sociale i
spirituale;
este o reprezentare mental a propriei persoane, un
tablou n care sunt incluse cunotine despre sine
(abiliti, comportamente, emoii, cunotine, valori,
etc.) i care ne ajut s ne reglm comportamentul n
societate;

Consecine ale imagini de sine negative / pozitive


Imagine de sine negativa

Scderea performanelor colare sau la locul de munc,


datorit subestimrii resurselor, neasumrii
responsabilitilor.
Relaii nearmonioase n cadrul familiei (lipsa de respect fa
de sine favorizeaz lipsa respectului manifestat fa de
ceilali membri din familie; n timpul conflictelor se
nvinovesc excesiv sau i critic pe ceilali).
Relaii deficitare cu cei de aceeai vrst (elevii vor s i
menin stima de sine crescut impunndu-se, nsa fac acest
lucru nerespectnd drepturile celorlali i valoarea lor, ceea
ce afecteaz relaiile cu acetia.

Imagine de sine pozitiv


Creterea performanelor colare (persoana i estimeaz
corect resursele, i asum responsabiliti n conformitate cu
cerinele i resursele proprii).
Relaii armonioase n cadrul familiei (respectul de sine
determinat de o imagine de sine pozitiv favorizeaz
manifestarea respectului din partea celorlali;
Relaii bune cu colegii i prietenii de aceiai vrst (elevii i
pot pune n evident calitile fr a le devaloriza pe ale
celorlali) .

STIMA DE SINE
dimensiunea evaluativ a imaginii de sine i se refer la modul n care ne
considerm ca persoane n raport cu propriile ateptri i cu ceilali;
evaluarea imaginii de sine difer radical de evaluarea comportamentelor;
eecul adulilor n a diferenia ntre comportament i persoan au frecvent
drept consecin formarea unei stime de sine sczute;
perceperea unui eec ca simptom al lipsei de valoare este nu doar injust, ci
i foarte duntoare persoanei;
copii i evalueaz imaginea de sine pornind de la prerile i reaciile
adulilor. Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate i interiorizate de
ctre copil, ducnd la formarea unei stime de sine sczute sau ridicate;

Persoane cu stim de sine ridicat


interpreteaz situaiile noi ca fiind provocatoare, nu
amenintoare;
prefer independena;
i asum responsabiliti;
se implic n rezolvarea unor sarcini noi;
i exprim adecvat emoiile pozitive i pe cele negative;
i asum consecinele aciunilor lor;
sunt mndre de realizrile lor;

Persoane cu stim de sine sczuta

sunt nemulumite de persoana lor n general;

evit responsabilitile sau sarcinile noi;


se simt lipsite de valoare;

refuz s i asume consecinele faptelor lor;


manifest tolerana sczut la frustrare;

manifest rezisten sczut la presiunile negative ale grupului;


i exprim ntr-o manier neadecvat emoiile sau i le neag;

consider manifestarea emoiilor o dovad de slbiciune;

Creterea stimei de sine este favorizat de:


crearea n familie i la coal a unor oportuniti prin care elevul s obin
succes, s i identifice ariile n care este competent i prin care s i
exprime calitile fa de grupul de colegi i prieteni;
crearea unor situaii n care elevul s aib oportunitatea de a oferi ajutor
celorlalte persoane (activiti de voluntariat)
identificarea surselor de suport social (este un tip de ajutor bazat pe o
relaie sau o configuraie de relaii care ofer individului resurse pentru a
face fa responsabilitilor i a depi obstacolele cu care se confrunt);
dezvoltarea abilitilor de comunicare, negociere, rezolvare de probleme i
a celor de a face fa situaiilor de criz;
dezvoltarea sentimentului de autoeficacitate (i eu sunt bun la ceva);
stabilirea unor ateptri rezonabile, n funcie de vrsta i abiliti;
identificarea unor modaliti adecvate de exprimare a emoiilor negative;
acceptarea necondiionat a propriei persoane i a celorlali;

Dezvoltarea profesionala personala:


Conducerea propriei dezvoltari personale inseamna a fi
capabil de a:
Evalua propriile performante in comparatie cu cerintele muncii;
Identifica un stil personal de invatare pentru directionarea dezvoltarii
competentelor;
Elabora un plan de dezvoltare personala;
Utiliza diverse metode de investigare a intereselor personale in scopul
dezvoltarii sau imbunatatirii cunostintelor si competentelor;
Identifica si exploata oportunitatile de dezvoltare personala;

Dezvoltarea personala inseamna sa iti intelegi


propriile puncte forte si puncte slabe, sa iti
identifici obiectivele si cum poti sa te ajuti pe
tine insuti sa le atingi.
Pe parcursul definirii competentelor trebuie sa
identificati in fiecare etapa punctele forte si
imbunatatirile pe care le puteti aplica in afara
experientei de munca, in viitoarea voastra
cariera.

Dezvoltarea profesionala proprie a capatat o importanta


tot mai mare in ultimele decenii. In prezent este mult
mai probabil sa aveti mai multe cariere in cadrul mai
multor organizatii, iar ceea ce in trecut era cunoscuta
drept scara unei cariere, este astazi o expresie
invechita.
Acum, tendinta s-a indepartat de la ideea de urmare a
unei cai prestabilite de promovare lucrand pentru acelasi
angajator, in schimb este mult mai posibil sa castigati
experienta dintr-o varietate de functii in diferite
organizatii, transferand competentele si experiente de la
una la alta.

In urma experientelor pe care le-ati avut in cadrul scolii


sesizam ca suntem mai buni la anumite lucruri decat la
altele. Unele vi se par usoare, la altele trebuie sa
petreceti mai mult timp cercetand, invatand si exersand.
Acelasi principiu se aplica si carierei voastre.
Identificarea unei competente sau a unui domeniu de
cunostinte pe care doriti sa leimbunatatiti reprezinta un
pas, dar cu toate acestea merita sa petreceti o perioada
de timp analizand cum voi ca persoane ati putea invata
cel mai eficient. Prin aceasta puteti sa va directionati
modul de abordare catre invatare si imbunatatirea
competentelor, fie ca acest lucru inseamna cercetare sau
strangerea de informatii de pe Internet sau participare la
cursuri de instruire interactive.

Recomandari:
Preferinta pentru modul de invatare si dezvoltare de
noi competente se va schimba in timp si poate fi
influentata de mediu si rolul pe care il aveti prin
functia voastra. Periodic,trebuie sa analizati daca
preferintele voastre s-au schimbat, pentru a va ajuta
in dezvoltarea voastra viitoare.
Profitati de sansa de a experimenta noi modalitati
de dezvoltare a competentelor. Nu le excludeti doar
pentru ca nu le-ati mai incercat niciodata.
Obisnuiti-va sa va stabiliti obiective in mod regulat
si sa va analizati progresul prin implicarea altora.