Abilitatile Sociale

Abilitatile sociale sau interpersonale bine dezvoltate duc la o buna intelegere cu oamenii. Cu
toate acestea, este important sa avem in vedere ca un om care multumeste pe toata lumea si
inceraca sa traiasca dupa asteptarile celorlati risca sa isi piarda propria identitate. Din punct de
vedera psihologic este important sa te intelegi bine cu cei din jur mentinand o imagine clara
despre propria persoana si costientizand de propriile nevoi. Trebui sa ne straduim sa avem relatii
din care toata lumea are de castigat (de tip Win-Win).

„Ma astept sa trec prin lume o singura data. Orice bine pe care pot sa-l fac, sau orice bunatate
pe care o pot arata aproapelui meu, lasa-ma sa o fac ACUM. Lasa-ma sa nu o neglijez sau sa o
aman deoarece nu voi mai trece pe aceasta cale inca odata ” – Stephen Grellet

Acceptarea Celorlalti

Acceptarea celorlalti este o necesara pentru a avea bune abilitati sociale. Exista o multime de
motive pentru a nu ii acceptaa pe ceilalti, istoria fiind plina de astfel de exemple.

In general cand ceilaltii nu sunt acceptati, acesta este un indicativ al unei super–generalizari.
Caracteristicile membrilor unui grup sunt extrapolate tuturor membrilor grupului. Aceste
caracteristici pot fi pozitive sau negative - de multe ori, propriul grup are calitati pozitive, iar alte
grupuri doar calitati negative. Levi–Straus, un sociolog francez are o teorie binara despre
acumularea intelepciunii. Potrivit acestuia ne cunoastem doar propria cultura sau pe noi insine
cand intalnim o alta cultura sau o persoana diferita. Daca noi ne cunoastem comparandu-ne cu
alte persoane de ce nu ii acceptam si pe ceilalti? Motivul este acela ca facem judecati de valoare
in functie de diferentele pe care le observam. „Sunt mai puternic deci sunt mai bun”. Este
important sa intelegem ca a fii diferit nu implica in a fi mai bun sau mai rau, ci pur si simplu esti
diferit. Anumite diferente se potrivesc mai bine in anumite situatii decat in altele, dar nu te fac o
persoana mai buna sau mai proasta. Persoanele care nu se accepta asa cum sunt de multe ori fac
judecati de valoare asupra celorlalti pentru a se simti mai bine.

Persoanele care accepta punctele forte si limitarile atat ale lor cat si ale celorlalti, pot forma o
echipa care sa genereze un anumit raspuns la o situatie. Un lider consultativ de la o sectie de
pompieri poate fi considerat inadecvat, ai nevoie de cineva care sa ia comanda, sa dea ordine si
sa faca ceea ce are de facut. Acceasi persoana, folosind acest stil in negocieri foarte sensibile este
de asemenea inadecvat, nu pentru ca este o persoana „rea” ci pentru ca stilul sau este inadecvat
situatiei. Aici Inteligenta Emotionala isi arata eficienta.

Shakespeare a spus : „Fiecare este o oglinda pentru celalalt, in care se vede pe sine insusi.” Ar
trebui sa invatam sa ne vedem pe noi insine in alte persoane. Asa invatam sa-i acceptam pe
ceilalti si pe noi insine si sa ne folosim talentul si abilitatile pentru a face fata situatiei, fara a-i
judeca pe altii, sau pe noi, ci incercand sa avem atitudinea potrivita pentru a rezolva situatia.
Abilitatile Sociale si beneficiile acestora nu pot fi negate.
Unele dintre motivele pentru care suntem atat de intoleranti fata de ceilalti si data de noi se
datorita a doua credinte eronate:

Prima este aceea ca exista o cale dreapta. Cel mai adesea, calea cea dreapta este calea mea pe
care am pasit dintodeauna sau calea acceptata in general. In mod ironic, progresele pe care le
facem deriva din atitudinile anterioara. Ceea ce este acceptat azi ca fiind adevarata cale, a fost
calea cea gresita in trecut. Moda este un prim exemplu in acest sens.

A doua credinta eronata este aceea ca trebuie sa fim buni la toate lucrurile si intotdeauna sa fim
potriviti tuturor situatiilor. Fiecare are diferite talente, abilitati si indemanari si are o experienta
diferita care a modelat aceste abilitati. Cu toate ca suntem foarte mandrii de talentele noastre si
acestea fac parte din propria identitate, suntem foarte duri cu noi insine cand nu avem o anumite
abilitate care ne impiedica sa avem rezultate bune intr-un anumit domeniu. Perfectionismul este
o atitudine foarte dura. Ar trebui sa ne acceptam asa cum suntem, cu aptitudinile si limitarile
noastre si in acelasi fel ar trebui sa ne comportam si cu ceilalti. Decat sa judecam cine e bun si
cine nu , ar fi mai bine sa ne intrebam: „Cum putem sa ne unim fortele astfel incat sa raspundem
adecvat provocarilor pe care pe intalnim?”.

Ce este IE?

Ce este Inteligenta Emotionala?

Inteligenta Emotionala este formata din 4 elemente:

* Intelegerea mai buna a propriilor emotii

* Gestionarea eficienta a propriilor emotii si crestere semnificativa a calitatii vietii
* Intelegerea mai buna a celor din jur si o convietuire cu un grad de confort ridicat
* Crearea de relatii mai bune la toate nivelele cu cei din jur si cresterea productivitatii si a
imaginii personale

Conform cercetarilor statistice, competenta emotionala este de doua ori mai importanta decat
abilitatile tehnice sau intelectuale. Dezvoltarea inteligentei emotionale reprezinta intelegerea si
gestionarea emotiilor pentru a crea relatii armonioase cu cei din jur.

Componente ale Inteligentei Emotionale

Auto–Constientizarea

* Determinarea punctelor forte si a limitarilor

* Constientizarea emotiilor si a efectelor acestora asupra comportamentului, precum si de
impactul acestora asupra celorlalti.
* Analiza comportamentului dinr-o perspectiva introspectiva.
Managementul Emotiilor

* Obtinerea abilitatilor de a face fata in mod eficient stresului si frustrarii.

* Sa fii flexibil si sa doresti sa te adaptezi la schimbare.

Imaginea proprie si Auto–motivarea

* Dezvoltarea unui simt de autoevaluare si increderea in abilitatile de a face fata cererilor.

* Motivarea prin factori interni precum nevoia de realizare si nevoia de dezvoltare personala.

Abilitati sociale

* Ascultare activa
* Intrare in raport cu ceea ce simt ceilalti
* Prevenirea unei influente negative a factorilor emotionali asupra capacitatii de ascultare
* Asertivitate
* Gestionarea conflictelor

Beneficiile Inteligentei Emotionale

* Performante marite
* Motivatie imbunatatita
* Inovatie sporita
* Incredere
* Leadership si management eficient
* Munca in echipa excelenta

Originile conceptului de „Inteligenta Emotionala”

Termenul „inteligenta emotionala” a fost folosit pentru prima data intr-un articol din anul 1990
de catre psihologii, Peter Salovey si John Mayer Cu toate ca acest termen este relativ nou,
componentele conceptului, inteligenta emotionala pot fi datate pana la arhicunoscuta afirmatie a
lui lui Socrate (470 – 399 iHr)„Cunoaste-te pe tine insuti”. In Biblie, atat in Vechiul cat si in
Noul Testament „Nu fa altuia ce tie nu-ti place” si „Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti” pot fi
vazute ca elemente de Inteligenta Emotionala.

In 1983 Howard Gardner a introdus conceptul de: ”Inteligente Multiple”. El argumenta ca exista
nu doar un singur tip de inteligenta ca si cea masurata prin teste si dezvoltata in cadrul scolar, ci
multiple tipuri de inteligente. El a inventat sintagma : „ Nu intrebati, cat de destepti sunteti, ci
cum sunteti inteligenti”. Gardner a identificat 7 tipuri de inteligenta diferite de abilitatile
comunicative si matematice uzuale. Printre aceastea, el a inclus si doua abilitati personale: auto-
constientizarea starilor interioare si interactivitatea sociala eficienta.
Cele 7 tipuri de inteligente ale lui Gardner sunt:

* Inteligenta Matematica–Logica
* Inteligenta Interpersonala
* Inteligenta Spatiala
* Inteligenta Ritmic–Muzicala
* Inteligenta Intrapersonala
* Inteligenta Kinestetica
* Inteligenta Lingvistic–Verbala

De la inceput poate fi observat ca inter-personalul si intra-personalul sunt vazute ca doua

inteligente separate si corespund cu definitia de Inteligenta Emotionala.

Legatura dintre Inteligenta Emotionala si IQ?

Multi ani au existat dispute intre cei care sustin diverse teorii si factori ca fiind in legatura cu
coeficientul IQ. Principalele dileme le-au reprezentat tntrebarile: „Este cineva innascut cu un
anumit IQ si nimic nu poate modifica asta sau este IQ-ul o abilitate care poate fi invata si
antrenata?” si „De ce anumite persoane inteligente au performante scazute si de ce anumite
persoane slab pregatite au performante marite?”. Nu sunt deocamdata raspunsuri clare, dar in
general este acceptat faptul ca exista un numar mare de factori de interferenta precum stresul si
aptitudinile si imaginea de sine care pot influenta performantele si care au o influenta si mai
mare asupra succesului comparativ cu abilitatile innascute. In prezent, problema este legata nu de
cat de mult ai sau de unde provine ceea ce ai, ci ce poti face cu ce ai. Intr-un mod asemanator se
pune problema si in cazul Inteligentei Emotionale. Decat sa se masaore anumiti coeficienti, este
mai util sa se identifice factorii care impiedica folosirea optima a aptitudinilor care exista si de a
invata cum sa se foloseasca acesti factori eficient. Inteligenta Emotionala nu are limite; oricine e
pregatit si doreste poate sa-si imbunatateasca nivelul de Inteligenta Emotionala.

A deveni mai Inteligent Emotional implica urmatoarele presupozitii:

Fiecare experienta implica o reactie emotionala, iar pentru a trata mai eficient emotiile, o
persoana trebuie:

* Sa remarce emotiile
* Sa simta emotiile
* Sa sesizeze ce anumite transmite emotia
* Sa dezvolte si sa urmareasca un nou fir al actiunii

Practicand cele de mai sus cu regularitate si sarguinta se poate imbunati nivelul de Inteligenta
Emotionala. Pana recent activitatile si procesele mentale au fost apreciate mai sus de cele
emotionale. In realitate ambele au o importanta egala. Inteligenta Emotionala stabileste
importanta emotiilorin viata de zi cu zi.
Importanta IE

Inainte de a se defini termenul de Inteligenta Emotionala caracteristile sale erau definite prin
termeni precum „caracter”, „personalitate”, „abilitati fine” sau „maturitate”. In Statele Unite ale
Americii companiile de varf au introdus Inteligenta Emotionala ca o componenta vitala a
filozofiei de conducere a oricarei organizatii de succes. In gereral este acceptat ca Inteligenta
Emotionala este o conditie esentiala pentru toate training-urile manageriale. Angajatii realizeaza
rapid ca oamenii inteligenti emotional sunt o avere pentru orice companie deoarece emotiile sunt
o parte integranta a naturii umane.Emotiile ne conduc viata; uneori scapa de sub control si nu
avem dispozitia necesara sa le controlam. Multe persoane isi traiesc vieta fiind infirmi emotional;
nefiind capabili sa inteleaga complet si /sau sa exprime ceea ce simt. Zona emotionala nu este un
subiect taboo. Felul in care emotiile noastre functioneaza reprezinta o stiinta in adevaratul sens al
cuvantului. Inteligenta Emotionala implica un proces indelung de dezvoltare personala continua.

Putine persoane recunosc cat de neantrenati sunt cand vine vorba de comunicare intima si
exprimarea sentimentelor, cine suntem cu adevarat, si de ce simtim cu adevarat. Pana recent,
activitatile si procesele mentale au fost estimate ca fiind mai importante ca cele emotionale. In
realitate ambele sunt de importante egale. Inteligenta Emotionala implica readucerea emotiilor la
adevaratul lor loc in viata noastra de zi cu zi, utilizarea ei este relevanta pentru oricine si este
aplicabila in toate mediile si profesiile.

Descoperiri in urma cercetarilor

Se pune urmatoarea intrebare: Este inteligenta emotionala o predictie mai buna pentru succes
decat abilitatile tehnice si intelectuale?
Daniel Goleman a condus un studiu in 1998 in care a aplicat 15 chei de competenta managerilor.
Patru din acestea erau legate de abilitati tehnice si intelectuale, unde restul ar putea fi privite ca si
competente emotionale.

Rezultatul a indicat ca 67% din abilitatile care duceau la performante au fost competente
emotionale. Se poate trage concluzia ca aceste competente emotionale sunt de doua ori mai
importante ca abilitatile tehnice sau intelectuale. Inteligenta Intelectuala este esentiala cand vine
vorba despre conducere. Cu cat urci pe scara ierarhica a unei organizatii cu atat mai importanta
devine inteligenta emotionala. In acelasi timp importanta abilitatilor tehnice pare sa descreasca.
Totusi, doar o singura abilitate tehnica a facut diferenta intre cei cu ganduri inalte si managerii
obisnuiti: gandirea de ansamblu. Cu alte cuvinte, mult mai sus in ierarhia unei organizatii,
managerul trebuie sa aibe gandire conceptuala si indemanare de planificare strategica.

La corporatia Pepsi Cola, competentele emotionale care prevad succesul managerial au fost:
adaptabilitate, empatie, incredere de sine, si dorinta de a dezvolta si invata pe ceilaltii. Managerii
care poseda aceste calitati si-au intrecut obiectivele cu 15 pana la 20 la suta, iar managerii care
nu le poseda au o performanta cu pana la 20 la suta mai mica. Pentru a doua categorie, cele mai
importate caracteristici au fost rigiditatea si slaba relatie interpersonala. Managerii ineficienti au
dat dovada de comportamente precum:
  Slab auto-control - Au fost incapabili sa faca fata eficient presiunii si au fost predispusi
la impulsivism capricii si izbucniri emotionale agresive.

 Excesivism in ambitie - De multe ori au obtinut succesul prin sacrificiul altor persoane.

 Slabe abilitati sociale - Au aratat lipsa de sensibilitate si empatie. Fiind abraziv creeaza
frecare la un nivel social. Cum ne manevram emotiile, au consecinte pentru normalitatea
noastra psihica.

Descoperiri stiintitifice recente

Intr-un studiu efectuat pe un esantion de cateva sute de studenti la medicina la University of

North Carolina cu varsta cuprinsa in jurul celei de douazeci de ani, li s-a analizat nivelul de
ostilitate fata de societate. Dupa o perioada de 25 de ani, numarul celor cu nivelul cel mai ridicat
de agresivitate care nu au mai fost in viata a fost de sapte mare decat al celorlaltora.

Din 100 de pacienti pregatiti sa treaca peste o operatie de transplant de maduva la universitatea
din Minnesota (o procedura de risc foarte mare) 12 din 13 cei mai deprimati au fost morti in mai
putin de un an. Dar dintre cei 87 care nu au fost deprimati, 34 au fost inca in viata la sfarsitul
anului.

Noua stiinta ce se ocupa cu imunitatea neuro psihica ne arata ca exista legaturi neuro chimice
intre creier – in special centrii emotionali – si sistemul imun. Intr-un studiu efectuat la Harvard,
122 de persoane care au suferit de un prim atac de cord au fost evaluati in funcie de optimism.
Opt ani mai tarziu, dintre cei 25 de barbati cu cel mai mare grad de pesimism, 21 au murit; iar
dintre cei 25 cu gradul cel mai ridicat de optimism, doar 6 au murit. Howard Friedman de la
Universitatea din California a descoperit ca emotiile disruptive sunt un factor de risc medical la
fel de puternic ca si fumatul.

In partea pozitiva, managementul inteligent al emotiilor dificile pare sa ajute corpul in lupta
impotriva bolilor. Medicii au fost invatati ca sistemul imunitar si creierul sunt organe complet
separate si de aceea au desconiderat impactul emotiilor. Noua stiinta despre imunitate neuro-
psihica ne arata ca sunt legaturi bio-chimice intre creier - in special centrii emotionali - si
sistemul imunitar, deschizand astfel calea catre explicarea modului in care emotiile afecteaza
sanatatea. Emotiile functioneaza ca semnale, atragand atentia asupra zonelor care necesita
examinare si dezvoltare

Constientizarea IE

Mariti gradul de constientizare pentru a spori Inteligenta Emotionala

Estimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale (IE)

Estimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale reprezinta totalitatea evaluarilor,

interpretarilor, impresiilor legate de propria persoana, de cei din jur si de diverse situatii. Aceste
estimari sunt in mare masura determinate de mediul familial, experientele anterioare, sistemele
de convingeri si valori si iau forma unui dialog interior. Estimarea gradului de constientizare al
inteligentei emotionale (IE) ajuta la intelegerea modului in care dialogul interior influenteaza
sentimentele, actiunile si reactiile, acestea putand fi schimbate in functie de diverse situatii.

„Un reper pentru managementul emotional si responsabilitate este sa realizam ca trecutul nu

mai poate fi invinuit pentru actiunile noastre din prezent ” – Doc Childre

Cateva indicatii pentru constientizarea modului in care se fac estimarile:

1. Foloseste propozitii ce incep cu „Eu cred”

2. Folosind constient declaratia „Eu cred” se clarifica ceea ce crezi si recunosti ca esti o
persoana responsabila pentru propriile estimari

3. Regulat angajaza-te in dialoguri si analize interioare

4. Constientizeaza mesajul pe care ti-l transmiti inconstient. Alege un anumit moment pe zi

in care sa pornesti un dialog interior

5. Determina daca dialogul tau interior lucreaza pentru tine sau impotriva ta

6. Gandeste-te regulat la interactiile pe care le ai cu cei din jur

7. Acorda-ti cateva minute dupa ce te-ai intalnit cu seful tau, colegul tau de munca sau
prietenul in care incearca sa determini ce a influentat estimarile sau perceptiile despre
cele intamplate. Asigura-te ca esti calm cand te angajezi in acest dialog interior. Fiind
calm vei avea posibilitatea de a fi mai flexibil si rational si poti trage concluzii logice si
corecte. Cand esti nelinistit sau suparat concluziile trase au tendinta sa fie inexacte, chiar
irationale.

8. Intreaba pe alti despre opiniile lor. Orice eveniment sau situatie poate fi evaluat dintr-o
alta perspectiva. Pentru o obiectivitate maxima intreaba-i pe ceilaltii cum au perceput
sau au apreciat un anumit moment sau o anumita situatie.

Este mai important sa se tina minte evaluarile si estimarile facute, decat comportamentele
celorlalti sau evenimentele care au cauzat anumite reactii. Intelesul pe care il atribuim
persoanelor si evenimentelor pe care le intalnim sunt cele care determina sentimentele si
comportamentul nostru. Facand aceasta distinctie, se asuma toata responsabilitatea pentru
propriile succese sau insuccese. Este important sa se inteleaga ca gandurile, sentimentele si
estimarile nu sunt constante, ele oscileaza datorita noilor informatii si situatii cu care se vine in
contact.
Constientizarea informatiilor senzoriale

Prin simturi se primesc informatii despre situatiile, evenimentele si persoanele din jur. Este
important, sa se faca diferenta intre informatiile senzoriale si estimari. Destul de des perceptiile
sunt filtrate si transformate de estimarile noastre. Cu cat creste gradul de constientizare cu atat
mai mare este abilitatea de a lua in considerare procesul de filtrare si se poate face distinctia intre
senzorial si estimare. Fiind capabil sa-ti acordezi simturile, poti monitoriza, clarifica si schimba
estimarile de cate ori este necesar.

Urmatorul exercitiu ajuta la acordarea perceptiilor senzoriale:

 Zilnic

o Respira adanc si incearca sa identifici cat mai multe mirosuri

o Fii atent la cat mai multe sunete

o Constientizeaza tot ceea ce simte corpul tau

 In timpul intalnirilor

o Incearca sa determini dispozitia grupului bazandu-te doar pe perceptiile

senzoriale

o Remarca felul in care persoanele interactioneaza intre ele:

o Mentin sau evita contactul vizual?

o Un vorbitor se concentreaza asupra unui singur individ sau se uita la toata

lumea?

o Participantii zambesc sau se incrunta?

o Membrii grupului il urmaresc pe vorbitor sau se uita aiurea?

o Persoanele vorbesc tare sau atenuat?

o Isi folosesc mainile si bratele pentru a sublinia anumite idei?

Repetand aceste exercitii se poate deveni constient cum poti sa te bazezi pe simturi si astfel sa
realizezi estimari corecte.

 Constientizarea sentimentelor
Emotiile sunt raspunsuri spontane ale interpretarilor si evaluarilor facute. Ele furnizeaza
informatii importante care ne pot ajuta sa intelegem ce facem si de ce procedam astfel.
Constientizarea sentimentele unei anumite persoane nu este intotdeauna un lucru usor. Uneori
avem parte de sentimente negative precum furia, tristetea si resentimentele. Experimentarea unor
astfel de sentimente poate reprezenta o experienta neplacuta. In consecinta acestea se incearca a
fi suprimate, ignorate, negate sau rationalizate. Suprimand sau ignorand emotiile se elimina
oportunitatea de a le analiza. Recunoscandu-le si analizandu-le devenim capabili sa le facem fata
si sa mergem mai departe. Constientizarea sentimentelor necesita o permanenta analiza practica.

„In organizatii, adevarata putere si energie e generata de relatii. Tipurile de relatii si

capacitatea de a le forma sunt mult mai importante decat formarea cerintelor, functiilor,
rolurilor si pozitiilor” – Margaret Wheatley

Urmatorul scenariu poate ajuta la intrarea in contact cu propriile sentimente:

 Fii atent la simptomele fizice ce corespund sentimentelor

 Sentimentele sunt de obicei insotite de simptome fizice. Tinzand spre aceste simptome,
se poate intelege ce reflecta sentimente respective (de exemplu daca transpiri probabil
esti speriat).

 Monitorizarea comportamentului ce corespund sentimentelor

 Examinand modelele comportamentale se poate descoperi despre ce sentiment este

vorba (de exemplum inclestarea bratului unui scaun poate indica o suparare ascunsa)

 Diferite semne comportamentale se pot dovedi puncte de reper valoroase pentru a

indentifica sentimentele ce nu sunt evidente, sau care sunt mascate de alte sentimente.

Tinerea unui jurnal al sentimentelor

Se pot face notatii zilnice care sa urmareasca:

 Evenimente semnificative ce au avut loc

 Ce emotii au fost aparut?

 Ce factori le-au cauzat?

 Care au fost reactiile si comportamentul?

 Ce efect au avut asupra celorlaltialtora?

Acest jurnal te va ajuta sa vezi ce emotii ai experimentat si care sunt cele mai frecvente. Prin
aceasta metoda se constientizeaza si emotiile care nu au fost experimentate.
Prin reamintirea si analizarea unei situatii negative sau dureroase sepot gasi modalitati de reactie
in astfel de cazuri. Printr-o astfel de analiza, se determina in mod deliberat o priveire alternativa
asupra respectivului sentiment, iar el va parea mai putin amenintator. Emotiile care cauzeaza de
obicei disconfort sunt cele din care se poate trage cele mai multe concluzii.

Constientizarea intentiilor - Intentiile de obicei se refera la dorinte imediate. Cand devii cu

adevarat constient de toate intentiile, vei putea sa iei decizii mai bune si sa te influentezi cursul
unei anumite actiuni. Uneori confundam o intentie cu alta: vedem intentia evidenta, dar nu si pe
cea care este in spatele acesteia.

Constientizarea actiunilor - Actiunile sunt de multe ori indici extrem de pretiosi ai atitudinilor si
sentimentelor noastre. Modul in care vorbim, limbajul corporal si comportamentul non-verbal
sunt indicatori ai emotiilor mascate. Este important sa incepem sa analizam monitorizam
actiunile celorlalti pentru a descoperit sabloanele tipice pe care le utilizeaza in anumite situatii.
Prin constientizarea lor devii sa schimbi cursul actiunii.

Imaginea proprie

Cheia succesului sau realizarea scopurilor pe care ti le-ai propus reprezinta o imagine de sine
pozitiva. Potrivit rezultatelor studiilor de cercetare, persoanele care nu isi asuma
responsabilitatea pentru ceea ce li se intampla rareori experimenteaza succesul. Cand cineva nu
detine control, acesta devine victima. Victimizarea implica controlul unor forte exterioare.
Imaginea proprie poate contribui la starea de persecutare in viata. Daca o persoana crede despre
sine ca este nefolositoare si lenesa si ca nu are nici o contributie, va considera ca si cei din jurul
sau in percep in acest fel, si de aceea comportamentul sau va fi in aceeasi nota.

El descopera metode ingenioase pentru a sa autoproteja si pentru a evita o schimbare in viata sa.
Imaginea de sine determina limitele implinirii personale si determina ceea ce poti deveni. Daca
iti creezi o imagine de sine pozitiva iti maresti orizonturile. Imaginea de sine determina in ultima
istanta succesul sau esecul personal. Imaginea de sine determina nu numai reusita ci si gradul de
fericire.

Imaginea de sine are multe implicatii in dezvoltarea personala si in punerea in valoare a

potentialului. Imaginea de sine reprezinta o insumare a sentimentelor. Esecurile, succesele,
talentele, dorintele – trecute si viitoare - sunt raportate la propria noastra imagine. Insumarea
caracteristicilor ce descriu sine suntem sunt cele care ne determina sa reactionam cu sentimente
de fericire si multumire sau de tristete si durere.

Cand parerea despre propria persoana este in una pozitiva, ne simtim in viata si capabili de a ne
asuma riscuri, ne simtim unici si curajosi. Cand aceasta este negativa, persoana devine defensiva
si inspaimantata, se simte lipsita de siguranta si incordat, tinde sa devina pasiva, fara a avea
incredele in altii, se retrage si evita conflictele. Cand are o parere proasta despre sine evitarea
schimbarii devine unul dintre scopurile sale.

Pentru unii aceasta ia forma unei cautari de simpatie, mila de sine, comportament auto-distructiv
si speranta ca altii vor venii si il vor salva. Altii cauta raspunsul in alcool, droguri,
tranchilizatoare, obsesii sexuale sau in obsesie pentru munca. La extrem, sunt cei care aleg
depresia sau chiar sinuciderea.

Auto deceptia
AUTO DECEPTIA reprezinta o strategie de a ne proteja parerea despre prorpia persoana prin
negarea slabiciunilor si evitarea realitatii.

*Asumarea responsabilitatilor in caz de succes si negarea responsabilitatilor in caz de esec.

Exemplu:
Intr-o relatie buna urmatoarele se fac afirmatii precum:
„Sunt foarte atent”; „Incerc sa rezolv”; „Am sa lucrez la ea”

Intr-o relatie negativa:

„El niciodata nu asculta”; „Ea este atat de iritata”; „El todeauna vrea numai cum stie el”; „Ea
este atat de neprevazuta”

De multe ori ne concentram numai asupra caracteristicilor si trasaturilor bune. Avem tendinta de
a ne supraestima propriile puteri si importanta. Cand oamenii casatoriti sunt intrebati cine are cea
mai mare contributie in familie, 70% afirma, „Eu”. De multe ori adoptam atitudinea eu sunt bine,
tu nu, umflandu-ne imaginea si diminuandu-i pe ceilalti.

*Conceptia ca ceilalti ar trebui sa se schimbe, nu eu

Exemplu:
In cadrul familiei ne asteptam de multe ori ca partenerul sa se schimbe mai degraba decat noi.

*Inventarea scuze pentru esecul nostru

Exemplu:
Studentii de multe ori au ca scuza pentru slaba lor pregatire academica: petrecerile, socializarile,
bautura, drogurile, etc. Aceste suze permit studentilor sa-si mentina imaginea despre ei ca ar fi
fost capabili de rezultate bune daca ar fi fost incercat.

Cu aceste prime trei strategii demonstram ca avem dreptate sau ca suntem superiori si ceilalti au
gresit sau sunt slabi. Ultima strategie ne permite sa ne acoperim slabiciunile, asa incat sa ne
simtim superiori.

Auto motivarea

Oamenii in general au o perceptie personala despre viata care le influenteaza motivatia. Ei pot sa
aiba o referinta interna sau externa, Referinta este definita ca asteptarile generalizate ale unui
individ cu privire la fortele care determina rasplata sau pedeapsa. Indivizii care au un referinta
interna vad evenimentele ca rezultat al actiunilor proprii. Cele cu referinta externa vad
evenimentele ca desfasurandu-se sub controlul unor factori externi precum norocul.
O persoana cu o referinta exteriora atribuie esecul unei anumite actiuni unor factori pe care nu ii
poate controla. Modul in care interpreteaza astfel de evenimente are o influenta majora asupra
starii psihice. Daca persoanele simt ca nu au control asupra a ceea ce urmeaza sa se intample,
scade probabilitatea ca ei sa caute solutii pentru problemele lor. Referinta este un concept cu un
efect semnificativ in viata de zi cu zi.

O persoana cu referinta interna considera ca propriile actiuni nu influenteaza evenimentele

urmatoare. Persoanele cu referinta externa sunt predispuse sa sufere de pe urma depresiilor si a
altor indispozitii. Cele cu referinta interna sunt predispusi sa se confrunte cu diverse incercari si
sa le depaseasca cu succes. Cu toate ca actiunile pot sa nu influenteze evenimentele ce urmeaza,
convingerea ca acest lucru este adevarat ofera acestor persoane o abordare mai pozitiva si pro
activa fata de viata.

Barierele IE

Sunt anumite bariere in calea controlului eficient al emotiilor. Scopul Inteligentei Emotionale
este intelegerea emotiilor si sa invatarea modului in care sa le administram.

Sunt 3 zone care trebuie intelese si administrate: propria persoana, persoanele din jur si barierele
care ar putea sa ne impiedice sa scoatem ce avem mai bun din noi. Toate cele 3 aspecte se leaga
intre ele, dar se diferentiaza doua zone particulare: Managementul Stresului si Managementul
Furiei. Dupa cum se va vedea aceste bariere nu numai ca ne impiedica sa ne utilizam emotiile
mai bine, dar au si un efect negativ asupra functiilor intelectuale. Daca reusim sa ne controlam
stresul si mania vom reusi sa ne imbunanatim semnificativ calitatea vietii.

Controlul Emotiilor

Auto-controlul emotional nu inseamna ca toate sentimentele ar trebui negate si reprimate. Auto-

controlul emotional nu este un control totalitar. Exista costuri mentale si fizice negative pentru
un astfel de control totalitar al emotiilor care ar putea pune la risc gandirea si performantele
intelectuale si pot duce la tensiuni puternice.

Inteligenta Emotionala implica o politica in care persoanele au dreptul la alegere in functie de

cum isi exprima propriile sentimente. Doua din cele mai importante abilitati sunt:

 Cum sa faci fata presiunii si frustrarilor emotionale

 Cum sa manipulezi impulsurile agresive

Aceste doua abilitati sunt nucleul Inteligentei Emotionale.

Asertivitatea

Ca si ascultarea si empatia, asertivitatea este o aptitudine care poate fi dezvoltata. Conform unui
studiu Bloom and Associates condus de Universitatea din Missouri s-a constatat ca 85% din
participanti au experimentat schimbari favorabile in vietile lor ca rezultat al implicarii intr-un
program de dezvoltare a asertivitatii.

Respectarea spatiului privat al unei persoane inseamna nu doar perceperea si respectarea

distantei dintre tine si acea persoana, ci si o distantare emorionala adecvata. Neimplicarea in
intimitatea unei persoane presupune de exemplu evitarea intrebarilor personale sau a oferirea de
sfaturi nesolicitate. O atitudine foarte afectiva si protectoare poate indica lipsa de respect fata de
celelalta persoana.

Asertivitatea iti sustine drepturile, iti protejaza spatiul personal si iti exprima punctul de vedere,
nevoile si sentimentele intr-un mod potrivit din punct de vedere social, onest si direct. Persoanele
asertive isi indeplinesc nevoile proprii fara a afecta nevoile celorlalti. Persoanele asertive cauta
sa-si imbunatateasca relatiile cu celelalte persoane, sa mentina respectul reciproc si sa-si apere
atat interesele sale cat si cele ale celor din jur. Comportamentul asertiv duce la multumire,
control si stima de sine.

Exprimarea directa nu inseamna sa se spuna primul lucru care trece prin minte ci reprezinta o
exprimam increzatoar si controlat, la timpul potrivit si corespunzator situatiei (inteligent
emotional). Asertivitatea nu este o modalitate de manipulare sau de inducree in eroare a
celorlaltii cu scopul de a obtine ceea ce ne dorim. Ea nu suprima drepturile sau demnitatea altei
persoane. Asertivitatea presupune o anumita sensibilitate fata de persoanele din jur din
considerentul ca si ele au aceleasi drepturi.

Suportul emotional

Suportul emotional este un termen vag. El poate fi uneori mai degraba ceea ce simti decat ceea
ce descrii in cuvinte. Suportul emotional nu este acelasi pentru toata lumea, unele persoane se
simt sustinute cand ceilalti fac un anumit lucru, pentru altii acesta poate sa nu fie atat de
important precum alte lucruri.

Iata cateva aspecte ce caracterizeaza aceasta suportul emotional:

 Respectul

 Loialitatea

 Toleranta

 Incurajarea

 Atitudinea pozitiva

 Empatia

 Flexibilitatea
Intr-o anumita prelungire a suportului emotional se afla „comportamentul non-verbal” al unei
relatii. Cum mesajul nu vine doar prin cuvinte, suportul emotional este mai mult o atitudine decat
ceea ce exprima o persoana. Carl Rogers a formulat expresia care o descrie probabil cel mai
bine: ”atitudine pozitiva neconditionala ”.

Increderea

Increderea e o resursa emotionala care porneste de la un sentiment de valorizare proprie. Cand

avem incredere in noi si putem extinde aceasta incredere si la ceilalti primind incredere in
schimb, aceasta devine liantul care uneste relatiile si asigura un dialog onest. Increderea depinde
in special de contatul emotional cu cealalta persoana.

Cercetarile au aratat ca exista o relatie semnificativa intre lipsa de incredere, ostilitate si bolile de
inima. Cu cat e mai limitat cercul de incredere a unei persoane, cu atat creste posibilitatea ca
acea persoana sa fie mahnita, iritata, nervoasa si cinica.

Increderea influenteaza semnificativ moralul si spiritul de echipa. Intr-o cultura de incredere la

nivel inalt, membrii unei echipe sunt capabili sa manifeste sentimente, diferente, si sa dezbata un
conflict intr-o maniera constructiva. Dezvoltand nivele superioare de incredere se vor reduce
atitudinile defense, competitia nesanatoasa si sabotajul.

Stephen Covey argumenteaza ca ar trebui sa se mareasca increderea de sine inainte ca gradul de

incredere al celor din jur sa creasca. Increderea in sine depinde de caracter si competenta si e
caracterizata de onestitate, respect si credibilitate. O persoana competenta este cea care isi face
bine treaba pe care spune ca o poate face. Covey pune o intrebare interesanta: „Ai prefera un
neurochirurg necinstit dar competent sau un chirurg onest dar incompetent.” Defapt ne dorim si
caracter si competenta.

Ascultarea

Exista mai multe de stiluri de ascultare si deasemeni exista diverse tipuri de ascultare care se
potrivesc unor situatii diferite. Persoanele care lucreaza cu copii mici admit ca au invatat sa
asculte cu jumatate de ureche. Uneori conversatii precum cele din cafenele, de la petreceri si din
situatii similare nu necesita toata atentia celui care asculta. Ceea ce trebuie sa constientizam este
faptul ca in special persoanele carora le e greu sa inteleaga si exprima propriile sentimente se
folosesc de astfel de ocazii pentru a purta discutii serioase. Important este sa ascultam si cu o
ureche secundara, adica in timp ce ascultam continutul sa percepem si sentimentele si sa ne
punem intrebarea: „Aceasta persoana oare incerca sa-mi spuna cu totul alceva?”.

Modurile de variatie a ascultarii se pot clasifica astfel:

 ascultare in timpul liber de tipul unei conversatii la o cafea

 ascultare informationala, atentia concentrata pe fapte, figuri si specificatii

  ascultare stilistica, atentia concentrata la modul de exprimare mai degraba decat la
cuvinte

 ascultare tehnica - discutie interactiva din campul propriu de expertiza

 ascultare empatica - ascultarea si intelegerea persoanei care vorbeste ca si cum am fi in

locul ei

 ignorare sau simulare a interesului interesat

Toate aceste forme de ascultare au rolul lor, dar in general exista tendinta de a pica in anumite
tipare. Cand apare un astfel de stereotip, stilul de ascultare poate fi inadecvat anumitor situatii.
Destul de des reusim sa nu fim suficient de empatici precum cere conjunctura.

„EMPATIE” vine din cuvantul german „einfulling” care literar inseamna „simtire interioara”.
Empatia este abilitatea de a simti sentimentele cuiva, de a vedea lumea prin ochii lui si de a
comunica aceasta intelegere persoanei la acelasi nivel. Empatie inseamna a asculta atat cu inima
cat si cu capul si implica experimentarea sentimentelor celorlalti pastrandu-se distanta si
identitatea fiecaruia. O persoana empatica va raspunde corect la durerea sufleteasca a celui de
alaturi fara a fi afectata sau deranjata de aceasta. Emotiile celeilalte persoane sunt simtite si
intelese, dar nu se pierde abilitatea de a face distinctia intre sentimentele proprii si cele ale
partenerului de conversatie.

Apatia

Apatia poate fi descrisa ca lipsa de interes pentru sentimentele altei persoane. Persoana apatica
nu se implica, nici nu-si doreste sa devina implicat sau sa imparta succesele cu alte persoane. In
societatea moderna, un anumit grad de apatie este necesar pentru supravietuirea fizica si mentala.
Daca relationam cu toate persoanele empatic circuitele noastre inter-personale se vor supra-
incarca si energia acumulata va refula. Aceasta poate afecta relatiile in mod nedorit.

Neutralitatea

Neutralitatea este lipsa de interes si grija pentru o alta persoana. O atitudine de lipsa de grija
poate face pe cealalta persoana sa intre in defensiva si sa devina necomunicativa. O atitudine
neutra si o lipsa de interes din partea unui manager este transmisa de multe ori angajatilor,
datorita tendintei generale de a ne feri de emotii. Multi manageri se simt amenintati de propriile
emotii si de sentimentele altora, solutia pe care au gasit-o fiind aceea de a le ignora. Aceasta ii
determina pe angajati sa devina confuzi, incerti si tensionati. Intr-o astfel de situatie, atitudinea
neutra face dificila comunicarea.

Empatia

Empatia este un concept dificil de descris deoarece unele din aceste componente sale par sa se
contrazica intre ele. Empatia implica o identificare indeaproape cu cealalta persoana, dar care nu
duce la afectarea identitatii. Identificarea excesiva implica simpatie si nu empatie. Empatia poate
fi descrisa ca o implicare detasata un raport cu o alta persoana si sentimentele acesteia.

Empatia poate fi descrisa prin:

 Mentinerea unui grad de separare fata de cealalta persoana. Persoana empatica trebuia
sa simta sentimentele celeilalte persoane si sa dezvolte o intelegere aprofundata a
sentimentelor acesteia

 Empatia inseamna intelegerea situatiei care duce la exprimarea sentimentelor si

acceptarea sentimentelor, chiar daca s-ar raspunde diferit intr-o situatie similara

 Facilitatea verbala a comunicarii printr-un limbaj in rezonanta cu sentimentele celeilate

persoane. Persoana empatica raspunde sentimentelor celeilalte persoane cu acceasi
intensitate

Simpatia

Simpatia poate fi descrisa ca o implicare mai profunda fata de cealalta persoana. Ea este definita
ca manifestandu-se prin „sentimente pentru cealalta persoana” si nu prin „sentimente alaturi de
cealalta persoana” ca in cazul empatiei. Prin super-identificarea cu cealalta persoana, persoana isi
pierde propria identitate si nu mai poate sa acorde asistenta. O persoana caracterizata de simpatie
poate deveni complesita de compasiune, iar persoana care trebuie sustinuta poate fi cuprinsa de
un sentiment de disconfort.

Simpatia poate avea un efect contrar celui scontat, cealalta persoana fiind minimizata sau i se
plange de mila in momentele in care ar trebui sa fie incurajata si sustinuta cu putere.

Ascultarea Empatica

Empatia este o atitudine apropiata celei cu care experimentam si ii acceptam pe ceilalti. Modul in
care empatizam se realizeaza cu ajutorul limbajului non-verbal si prin modul in care noi ascultam
si raspundem. Stephen Covey spune ca o persoana empatica este „translatorul credincios”.
Translatorul nu poate sa-si puna propriile idei, nu poate spune ceea ce crede el ca ar trebui sa se
spuna, el trebuie sa spuna exact ceea ce cealalta persoana a spus in alta limba. Ascultator empatic
trebuie sa se concentreze asupra vorbitorului si sa exprime gandurile lui in cuvinte care sa
reflecte starea acestuia.