Sunteți pe pagina 1din 13

Ce este IE?

Ce este Inteligenta Emotionala?


Inteligenta Emotionala este formata din 4 elemente:
* Intelegerea mai buna a propriilor emotii
* Gestionarea eficienta a propriilor emotii si crestere semnificativa a calitatii vietii
* Intelegerea mai buna a celor din jur si o convietuire cu un grad de confort ridicat
* Crearea de relatii mai bune la toate nivelele cu cei din jur si cresterea productivitatii si a imaginii personale
Conform cercetarilor statistice, competenta emotionala este de doua ori mai importanta decat abilitatile
tehnice sau intelectuale. Dezvoltarea inteligentei emotionale reprezinta intelegerea si gestionarea emotiilor
pentru a crea relatii armonioase cu cei din jur.
Componente ale Inteligentei Emotionale
AutoConstientizarea
* Determinarea punctelor forte si a limitarilor
* Constientizarea emotiilor si a efectelor acestora asupra comportamentului, precum si de impactul acestora
asupra celorlalti.
* naliza comportamentului dinr!o perspectiva introspectiva.
Managementul Emotiilor
* "btinerea abilitatilor de a face fata in mod eficient stresului si frustrarii.
* #a fii fle$ibil si sa doresti sa te adaptezi la schimbare.
Imaginea proprie si Automotivarea
* Dezvoltarea unui simt de autoevaluare si increderea in abilitatile de a face fata cererilor.
* %otivarea prin factori interni precum nevoia de realizare si nevoia de dezvoltare personala.
Abilitati sociale
* scultare activa
* Intrare in raport cu ceea ce simt ceilalti
* &revenirea unei influente negative a factorilor emotionali asupra capacitatii de ascultare
* sertivitate
* Gestionarea conflictelor
Beneficiile Inteligentei Emotionale
* &erformante marite
* %otivatie imbunatatita
* Inovatie sporita
* Incredere
* 'eadership si management eficient
* %unca in echipa e$celenta
Originile conceptului de Inteligenta Emotionala
(ermenul )inteligenta emotionala* a fost folosit pentru prima data intr!un articol din anul +,,- de catre
psihologii, &eter #alove. si /ohn %a.er Cu toate ca acest termen este relativ nou, componentele conceptului,
inteligenta emotionala pot fi datate pana la arhicunoscuta afirmatie a lui lui #ocrate 041- 2 3,, i4r5
)Cunoaste!te pe tine insuti*. In 6iblie, atat in 7echiul cat si in 8oul (estament )8u fa altuia ce tie nu!ti
place* si )Iubeste!ti aproapele ca pe tine insuti* pot fi vazute ca elemente de Inteligenta 9motionala.
In +,:3 4o;ard Gardner a introdus conceptul de: *Inteligente %ultiple*. 9l argumenta ca e$ista nu doar un
singur tip de inteligenta ca si cea masurata prin teste si dezvoltata in cadrul scolar, ci multiple tipuri de
inteligente. 9l a inventat sintagma : ) 8u intrebati, cat de destepti sunteti, ci cum sunteti inteligenti*. Gardner
a identificat 1 tipuri de inteligenta diferite de abilitatile comunicative si matematice uzuale. &rintre aceastea,
el a inclus si doua abilitati personale: auto!constientizarea starilor interioare si interactivitatea sociala
eficienta.
Cele 1 tipuri de inteligente ale lui Gardner sunt:
* Inteligenta %atematica2'ogica
* Inteligenta Interpersonala
* Inteligenta #patiala
* Inteligenta <itmic2%uzicala
* Inteligenta Intrapersonala
* Inteligenta =inestetica
* Inteligenta 'ingvistic27erbala
De la inceput poate fi observat ca inter!personalul si intra!personalul sunt vazute ca doua inteligente separate
si corespund cu definitia de Inteligenta 9motionala.
egatura dintre Inteligenta Emotionala si I!?
%ulti ani au e$istat dispute intre cei care sustin diverse teorii si factori ca fiind in legatura cu coeficientul I>.
&rincipalele dileme le!au reprezentat tntrebarile: )9ste cineva innascut cu un anumit I> si nimic nu poate
modifica asta sau este I>!ul o abilitate care poate fi invata si antrenata?* si )De ce anumite persoane
inteligente au performante scazute si de ce anumite persoane slab pregatite au performante marite?*. 8u sunt
deocamdata raspunsuri clare, dar in general este acceptat faptul ca e$ista un numar mare de factori de
interferenta precum stresul si aptitudinile si imaginea de sine care pot influenta performantele si care au o
influenta si mai mare asupra succesului comparativ cu abilitatile innascute. In prezent, problema este legata
nu de cat de mult ai sau de unde provine ceea ce ai, ci ce poti face cu ce ai. Intr!un mod asemanator se pune
problema si in cazul Inteligentei 9motionale. Decat sa se masaore anumiti coeficienti, este mai util sa se
identifice factorii care impiedica folosirea optima a aptitudinilor care e$ista si de a invata cum sa se
foloseasca acesti factori eficient. Inteligenta 9motionala nu are limite@ oricine e pregatit si doreste poate sa!si
imbunatateasca nivelul de Inteligenta 9motionala.
deveni mai Inteligent 9motional implica urmatoarele presupozitii:
Aiecare e$perienta implica o reactie emotionala, iar pentru a trata mai eficient emotiile, o persoana trebuie:
* #a remarce emotiile
* #a simta emotiile
* #a sesizeze ce anumite transmite emotia
* #a dezvolte si sa urmareasca un nou fir al actiunii
&racticand cele de mai sus cu regularitate si sarguinta se poate imbunati nivelul de Inteligenta 9motionala.
&ana recent activitatile si procesele mentale au fost apreciate mai sus de cele emotionale. In realitate ambele
au o importanta egala. Inteligenta 9motionala stabileste importanta emotiilorin viata de zi cu zi.
Importanta IE
Inainte de a se defini termenul de Inteligenta 9motionala caracteristile sale erau definite prin termeni precum
)caracter*, )personalitate*, )abilitati fine* sau )maturitate*. In #tatele Bnite ale mericii companiile de varf
au introdus Inteligenta 9motionala ca o componenta vitala a filozofiei de conducere a oricarei organizatii de
succes. In gereral este acceptat ca Inteligenta 9motionala este o conditie esentiala pentru toate training!urile
manageriale. ngajatii realizeaza rapid ca oamenii inteligenti emotional sunt o avere pentru orice companie
deoarece emotiile sunt o parte integranta a naturii umane.9motiile ne conduc viata@ uneori scapa de sub
control si nu avem dispozitia necesara sa le controlam. %ulte persoane isi traiesc vieta fiind infirmi
emotional@ nefiind capabili sa inteleaga complet si Csau sa e$prime ceea ce simt. Dona emotionala nu este un
subiect taboo. Aelul in care emotiile noastre functioneaza reprezinta o stiinta in adevaratul sens al cuvantului.
Inteligenta 9motionala implica un proces indelung de dezvoltare personala continua.
&utine persoane recunosc cat de neantrenati sunt cand vine vorba de comunicare intima si e$primarea
sentimentelor, cine suntem cu adevarat, si de ce simtim cu adevarat. &ana recent, activitatile si procesele
mentale au fost estimate ca fiind mai importante ca cele emotionale. In realitate ambele sunt de importante
egale. Inteligenta 9motionala implica readucerea emotiilor la adevaratul lor loc in viata noastra de zi cu zi,
utilizarea ei este relevanta pentru oricine si este aplicabila in toate mediile si profesiile.
"escoperiri in urma cercetarilor
#e pune urmatoarea intrebare: 9ste inteligenta emotionala o predictie mai buna pentru succes decat abilitatile
tehnice si intelectuale?
Daniel Goleman a condus un studiu in +,,: in care a aplicat +E chei de competenta managerilor. &atru din
acestea erau legate de abilitati tehnice si intelectuale, unde restul ar putea fi privite ca si competente
emotionale.
<ezultatul a indicat ca F1G din abilitatile care duceau la performante au fost competente emotionale. #e
poate trage concluzia ca aceste competente emotionale sunt de doua ori mai importante ca abilitatile tehnice
sau intelectuale. Inteligenta Intelectuala este esentiala cand vine vorba despre conducere. Cu cat urci pe scara
ierarhica a unei organizatii cu atat mai importanta devine inteligenta emotionala. In acelasi timp importanta
abilitatilor tehnice pare sa descreasca. (otusi, doar o singura abilitate tehnica a facut diferenta intre cei cu
ganduri inalte si managerii obisnuiti: gandirea de ansamblu. Cu alte cuvinte, mult mai sus in ierarhia unei
organizatii, managerul trebuie sa aibe gandire conceptuala si indemanare de planificare strategica.
'a corporatia &epsi Cola, competentele emotionale care prevad succesul managerial au fost: adaptabilitate,
empatie, incredere de sine, si dorinta de a dezvolta si invata pe ceilaltii. %anagerii care poseda aceste calitati
si!au intrecut obiectivele cu +E pana la H- la suta, iar managerii care nu le poseda au o performanta cu pana la
H- la suta mai mica. &entru a doua categorie, cele mai importate caracteristici au fost rigiditatea si slaba
relatie interpersonala. %anagerii ineficienti au dat dovada de comportamente precum:
#lab auto$control ! u fost incapabili sa faca fata eficient presiunii si au fost predispusi la
impulsivism capricii si izbucniri emotionale agresive.
E%cesivism in ambitie ! De multe ori au obtinut succesul prin sacrificiul altor persoane.
#labe abilitati sociale ! u aratat lipsa de sensibilitate si empatie. Aiind abraziv creeaza frecare la un
nivel social. Cum ne manevram emotiile, au consecinte pentru normalitatea noastra psihica.
"escoperiri stiintitifice recente
Intr!un studiu efectuat pe un esantion de cateva sute de studenti la medicina la Bniversit. of 8orth Carolina
cu varsta cuprinsa in jurul celei de douazeci de ani, li s!a analizat nivelul de ostilitate fata de societate. Dupa
o perioada de HE de ani, numarul celor cu nivelul cel mai ridicat de agresivitate care nu au mai fost in viata a
fost de sapte mare decat al celorlaltora.
Din +-- de pacienti pregatiti sa treaca peste o operatie de transplant de maduva la universitatea din
%innesota 0o procedura de risc foarte mare5 +H din +3 cei mai deprimati au fost morti in mai putin de un an.
Dar dintre cei :1 care nu au fost deprimati, 34 au fost inca in viata la sfarsitul anului.
8oua stiinta ce se ocupa cu imunitatea neuro psihica ne arata ca e$ista legaturi neuro chimice intre creier 2 in
special centrii emotionali 2 si sistemul imun. Intr!un studiu efectuat la 4arvard, +HH de persoane care au
suferit de un prim atac de cord au fost evaluati in funcie de optimism. "pt ani mai tarziu, dintre cei HE de
barbati cu cel mai mare grad de pesimism, H+ au murit@ iar dintre cei HE cu gradul cel mai ridicat de
optimism, doar F au murit. 4o;ard Ariedman de la Bniversitatea din California a descoperit ca emotiile
disruptive sunt un factor de risc medical la fel de puternic ca si fumatul.
In partea pozitiva, managementul inteligent al emotiilor dificile pare sa ajute corpul in lupta impotriva
bolilor. %edicii au fost invatati ca sistemul imunitar si creierul sunt organe complet separate si de aceea au
desconiderat impactul emotiilor. 8oua stiinta despre imunitate neuro!psihica ne arata ca sunt legaturi bio!
chimice intre creier ! in special centrii emotionali ! si sistemul imunitar, deschizand astfel calea catre
e$plicarea modului in care emotiile afecteaza sanatatea. 9motiile functioneaza ca semnale, atragand atentia
asupra zonelor care necesita e$aminare si dezvoltare
Constientizarea IE
Mariti gradul de constientizare pentru a spori Inteligenta
Emotionala
Estimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale &IE'
9stimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale reprezinta totalitatea evaluarilor,
interpretarilor, impresiilor legate de propria persoana, de cei din jur si de diverse situatii. ceste estimari sunt
in mare masura determinate de mediul familial, e$perientele anterioare, sistemele de convingeri si valori si
iau forma unui dialog interior. 9stimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale 0I95 ajuta la
intelegerea modului in care dialogul interior influenteaza sentimentele, actiunile si reactiile, acestea putand fi
schimbate in functie de diverse situatii.
Un reper pentru managementul emotional si responsabilitate este sa realizam ca trecutul nu mai poate fi
invinuit pentru actiunile noastre din prezent Doc Childre
Cateva indicatii pentru constientizarea modului in care se fac estimarile:
+. Aoloseste propozitii ce incep cu )9u cred*
H. Aolosind constient declaratia )9u cred* se clarifica ceea ce crezi si recunosti ca esti o persoana
responsabila pentru propriile estimari
3. <egulat angajaza!te in dialoguri si analize interioare
4. Constientizeaza mesajul pe care ti!l transmiti inconstient. lege un anumit moment pe zi in care sa
pornesti un dialog interior
E. Determina daca dialogul tau interior lucreaza pentru tine sau impotriva ta
F. Gandeste!te regulat la interactiile pe care le ai cu cei din jur
1. corda!ti cateva minute dupa ce te!ai intalnit cu seful tau, colegul tau de munca sau prietenul in care
incearca sa determini ce a influentat estimarile sau perceptiile despre cele intamplate. sigura!te ca
esti calm cand te angajezi in acest dialog interior. Aiind calm vei avea posibilitatea de a fi mai fle$ibil
si rational si poti trage concluzii logice si corecte. Cand esti nelinistit sau suparat concluziile trase au
tendinta sa fie ine$acte, chiar irationale.
:. Intreaba pe alti despre opiniile lor. "rice eveniment sau situatie poate fi evaluat dintr!o alta
perspectiva. &entru o obiectivitate ma$ima intreaba!i pe ceilaltii cum au perceput sau au apreciat un
anumit moment sau o anumita situatie.
9ste mai important sa se tina minte evaluarile si estimarile facute, decat comportamentele celorlalti sau
evenimentele care au cauzat anumite reactii. Intelesul pe care il atribuim persoanelor si evenimentelor pe care
le intalnim sunt cele care determina sentimentele si comportamentul nostru. Aacand aceasta distinctie, se
asuma toata responsabilitatea pentru propriile succese sau insuccese. 9ste important sa se inteleaga ca
gandurile, sentimentele si estimarile nu sunt constante, ele oscileaza datorita noilor informatii si situatii cu
care se vine in contact.
Constientizarea informatiilor senzoriale
&rin simturi se primesc informatii despre situatiile, evenimentele si persoanele din jur. 9ste important, sa se
faca diferenta intre informatiile senzoriale si estimari. Destul de des perceptiile sunt filtrate si transformate de
estimarile noastre. Cu cat creste gradul de constientizare cu atat mai mare este abilitatea de a lua in
considerare procesul de filtrare si se poate face distinctia intre senzorial si estimare. Aiind capabil sa!ti
acordezi simturile, poti monitoriza, clarifica si schimba estimarile de cate ori este necesar.
Brmatorul e$ercitiu ajuta la acordarea perceptiilor senzoriale:
(ilnic
o <espira adanc si incearca sa identifici cat mai multe mirosuri
o Aii atent la cat mai multe sunete
o Constientizeaza tot ceea ce simte corpul tau
In timpul intalnirilor
o Incearca sa determini dispozitia grupului bazandu!te doar pe perceptiile senzoriale
o <emarca felul in care persoanele interactioneaza intre ele:
o %entin sau evita contactul vizual?
o Bn vorbitor se concentreaza asupra unui singur individ sau se uita la toata lumea?
o &articipantii zambesc sau se incrunta?
o %embrii grupului il urmaresc pe vorbitor sau se uita aiurea?
o &ersoanele vorbesc tare sau atenuat?
o Isi folosesc mainile si bratele pentru a sublinia anumite idei?
<epetand aceste e$ercitii se poate deveni constient cum poti sa te bazezi pe simturi si astfel sa realizezi
estimari corecte.
Constientizarea sentimentelor
9motiile sunt raspunsuri spontane ale interpretarilor si evaluarilor facute. 9le furnizeaza informatii
importante care ne pot ajuta sa intelegem ce facem si de ce procedam astfel. Constientizarea sentimentele
unei anumite persoane nu este intotdeauna un lucru usor. Bneori avem parte de sentimente negative precum
furia, tristetea si resentimentele. 9$perimentarea unor astfel de sentimente poate reprezenta o e$perienta
neplacuta. In consecinta acestea se incearca a fi suprimate, ignorate, negate sau rationalizate. #uprimand sau
ignorand emotiile se elimina oportunitatea de a le analiza. <ecunoscandu!le si analizandu!le devenim
capabili sa le facem fata si sa mergem mai departe. Constientizarea sentimentelor necesita o permanenta
analiza practica.
In organizatii, adevarata putere si energie e generata de relatii. Tipurile de relatii si capacitatea de a le
forma sunt mult mai importante decat formarea cerintelor, functiilor, rolurilor si pozitiilor Margaret
Wheatley
Brmatorul scenariu poate ajuta la intrarea in contact cu propriile sentimente:
Aii atent la simptomele fizice ce corespund sentimentelor
#entimentele sunt de obicei insotite de simptome fizice. (inzand spre aceste simptome, se poate
intelege ce reflecta sentimente respective 0de e$emplu daca transpiri probabil esti speriat5.
%onitorizarea comportamentului ce corespund sentimentelor
9$aminand modelele comportamentale se poate descoperi despre ce sentiment este vorba 0de
e$emplum inclestarea bratului unui scaun poate indica o suparare ascunsa5
Diferite semne comportamentale se pot dovedi puncte de reper valoroase pentru a indentifica
sentimentele ce nu sunt evidente, sau care sunt mascate de alte sentimente.
)inerea unui *urnal al sentimentelor
#e pot face notatii zilnice care sa urmareasca:
9venimente semnificative ce au avut loc
Ce emotii au fost aparut?
Ce factori le!au cauzat?
Care au fost reactiile si comportamentul?
Ce efect au avut asupra celorlaltialtora?
cest jurnal te va ajuta sa vezi ce emotii ai e$perimentat si care sunt cele mai frecvente. &rin aceasta metoda
se constientizeaza si emotiile care nu au fost e$perimentate.
&rin reamintirea si analizarea unei situatii negative sau dureroase sepot gasi modalitati de reactie in astfel de
cazuri. &rintr!o astfel de analiza, se determina in mod deliberat o priveire alternativa asupra respectivului
sentiment, iar el va parea mai putin amenintator. 9motiile care cauzeaza de obicei disconfort sunt cele din
care se poate trage cele mai multe concluzii.
Constientizarea intentiilor ! Intentiile de obicei se refera la dorinte imediate. Cand devii cu adevarat constient
de toate intentiile, vei putea sa iei decizii mai bune si sa te influentezi cursul unei anumite actiuni. Bneori
confundam o intentie cu alta: vedem intentia evidenta, dar nu si pe cea care este in spatele acesteia.
Constientizarea actiunilor ! ctiunile sunt de multe ori indici e$trem de pretiosi ai atitudinilor si
sentimentelor noastre. %odul in care vorbim, limbajul corporal si comportamentul non!verbal sunt indicatori
ai emotiilor mascate. 9ste important sa incepem sa analizam monitorizam actiunile celorlalti pentru a
descoperit sabloanele tipice pe care le utilizeaza in anumite situatii. &rin constientizarea lor devii sa schimbi
cursul actiunii.
Imaginea proprie
Cheia succesului sau realizarea scopurilor pe care ti le!ai propus reprezinta o imagine de sine pozitiva.
&otrivit rezultatelor studiilor de cercetare, persoanele care nu isi asuma responsabilitatea pentru ceea ce li se
intampla rareori e$perimenteaza succesul. Cand cineva nu detine control, acesta devine victima. 7ictimizarea
implica controlul unor forte e$terioare. Imaginea proprie poate contribui la starea de persecutare in viata.
Daca o persoana crede despre sine ca este nefolositoare si lenesa si ca nu are nici o contributie, va considera
ca si cei din jurul sau in percep in acest fel, si de aceea comportamentul sau va fi in aceeasi nota.
9l descopera metode ingenioase pentru a sa autoproteja si pentru a evita o schimbare in viata sa. Imaginea de
sine determina limitele implinirii personale si determina ceea ce poti deveni. Daca iti creezi o imagine de sine
pozitiva iti maresti orizonturile. Imaginea de sine determina in ultima istanta succesul sau esecul personal.
Imaginea de sine determina nu numai reusita ci si gradul de fericire.
Imaginea de sine are multe implicatii in dezvoltarea personala si in punerea in valoare a potentialului.
Imaginea de sine reprezinta o insumare a sentimentelor. 9securile, succesele, talentele, dorintele 2 trecute si
viitoare ! sunt raportate la propria noastra imagine. Insumarea caracteristicilor ce descriu sine suntem sunt
cele care ne determina sa reactionam cu sentimente de fericire si multumire sau de tristete si durere.
Cand parerea despre propria persoana este in una pozitiva, ne simtim in viata si capabili de a ne asuma
riscuri, ne simtim unici si curajosi. Cand aceasta este negativa, persoana devine defensiva si inspaimantata, se
simte lipsita de siguranta si incordat, tinde sa devina pasiva, fara a avea incredele in altii, se retrage si evita
conflictele. Cand are o parere proasta despre sine evitarea schimbarii devine unul dintre scopurile sale.
&entru unii aceasta ia forma unei cautari de simpatie, mila de sine, comportament auto!distructiv si speranta
ca altii vor venii si il vor salva. ltii cauta raspunsul in alcool, droguri, tranchilizatoare, obsesii se$uale sau
in obsesie pentru munca. 'a e$trem, sunt cei care aleg depresia sau chiar sinuciderea.
uto deceptia
B(" D9C9&(I reprezinta o strategie de a ne proteja parerea despre prorpia persoana prin negarea
slabiciunilor si evitarea realitatii.
*sumarea responsabilitatilor in caz de succes si negarea responsabilitatilor in caz de esec.
9$emplu:
Intr!o relatie buna urmatoarele se fac afirmatii precum:
)#unt foarte atent*@ )Incerc sa rezolv*@ )m sa lucrez la ea*
Intr!o relatie negativa:
)9l niciodata nu asculta*@ )9a este atat de iritata*@ )9l todeauna vrea numai cum stie el*@ )9a este atat de
neprevazuta*
De multe ori ne concentram numai asupra caracteristicilor si trasaturilor bune. vem tendinta de a ne
supraestima propriile puteri si importanta. Cand oamenii casatoriti sunt intrebati cine are cea mai mare
contributie in familie, 1-G afirma, )9u*. De multe ori adoptam atitudinea eu sunt bine, tu nu, umflandu!ne
imaginea si diminuandu!i pe ceilalti.
*Conceptia ca ceilalti ar trebui sa se schimbe, nu eu
9$emplu:
In cadrul familiei ne asteptam de multe ori ca partenerul sa se schimbe mai degraba decat noi.
*Inventarea scuze pentru esecul nostru
9$emplu:
#tudentii de multe ori au ca scuza pentru slaba lor pregatire academica: petrecerile, socializarile, bautura,
drogurile, etc. ceste suze permit studentilor sa!si mentina imaginea despre ei ca ar fi fost capabili de
rezultate bune daca ar fi fost incercat.
Cu aceste prime trei strategii demonstram ca avem dreptate sau ca suntem superiori si ceilalti au gresit sau
sunt slabi. Bltima strategie ne permite sa ne acoperim slabiciunile, asa incat sa ne simtim superiori.
uto motivarea
"amenii in general au o perceptie personala despre viata care le influenteaza motivatia. 9i pot sa aiba o
referinta interna sau e$terna, <eferinta este definita ca asteptarile generalizate ale unui individ cu privire la
fortele care determina rasplata sau pedeapsa. Indivizii care au un referinta interna vad evenimentele ca
rezultat al actiunilor proprii. Cele cu referinta e$terna vad evenimentele ca desfasurandu!se sub controlul
unor factori e$terni precum norocul.
" persoana cu o referinta e$teriora atribuie esecul unei anumite actiuni unor factori pe care nu ii poate
controla. %odul in care interpreteaza astfel de evenimente are o influenta majora asupra starii psihice. Daca
persoanele simt ca nu au control asupra a ceea ce urmeaza sa se intample, scade probabilitatea ca ei sa caute
solutii pentru problemele lor. <eferinta este un concept cu un efect semnificativ in viata de zi cu zi.
" persoana cu referinta interna considera ca propriile actiuni nu influenteaza evenimentele urmatoare.
&ersoanele cu referinta e$terna sunt predispuse sa sufere de pe urma depresiilor si a altor indispozitii. Cele cu
referinta interna sunt predispusi sa se confrunte cu diverse incercari si sa le depaseasca cu succes. Cu toate ca
actiunile pot sa nu influenteze evenimentele ce urmeaza, convingerea ca acest lucru este adevarat ofera
acestor persoane o abordare mai pozitiva si pro activa fata de viata.
I H-+- Inteligenta 9motionala .ro ! Bn proiect Competent Consulting
9ntries 0<##5 ! Comments 0<##5 !
Barierele IE
#unt anumite bariere in calea controlului eficient al emotiilor. #copul Inteligentei 9motionale este intelegerea
emotiilor si sa invatarea modului in care sa le administram.
#unt 3 zone care trebuie intelese si administrate: propria persoana, persoanele din jur si barierele care ar
putea sa ne impiedice sa scoatem ce avem mai bun din noi. (oate cele 3 aspecte se leaga intre ele, dar se
diferentiaza doua zone particulare: %anagementul #tresului si %anagementul Auriei. Dupa cum se va vedea
aceste bariere nu numai ca ne impiedica sa ne utilizam emotiile mai bine, dar au si un efect negativ asupra
functiilor intelectuale. Daca reusim sa ne controlam stresul si mania vom reusi sa ne imbunanatim
semnificativ calitatea vietii.
Controlul Emotiilor
uto!controlul emotional nu inseamna ca toate sentimentele ar trebui negate si reprimate. uto!controlul
emotional nu este un control totalitar. 9$ista costuri mentale si fizice negative pentru un astfel de control
totalitar al emotiilor care ar putea pune la risc gandirea si performantele intelectuale si pot duce la tensiuni
puternice.
Inteligenta 9motionala implica o politica in care persoanele au dreptul la alegere in functie de cum isi
e$prima propriile sentimente. Doua din cele mai importante abilitati sunt:
Cum sa faci fata presiunii si frustrarilor emotionale
Cum sa manipulezi impulsurile agresive
ceste doua abilitati sunt nucleul Inteligentei 9motionale.
Asertivitatea
Ca si ascultarea si empatia, asertivitatea este o aptitudine care poate fi dezvoltata. Conform unui studiu
6loom and ssociates condus de Bniversitatea din %issouri s!a constatat ca :EG din participanti au
e$perimentat schimbari favorabile in vietile lor ca rezultat al implicarii intr!un program de dezvoltare a
asertivitatii.
<espectarea spatiului privat al unei persoane inseamna nu doar perceperea si respectarea distantei dintre tine
si acea persoana, ci si o distantare emorionala adecvata. 8eimplicarea in intimitatea unei persoane presupune
de e$emplu evitarea intrebarilor personale sau a oferirea de sfaturi nesolicitate. " atitudine foarte afectiva si
protectoare poate indica lipsa de respect fata de celelalta persoana.
sertivitatea iti sustine drepturile, iti protejaza spatiul personal si iti e$prima punctul de vedere, nevoile si
sentimentele intr!un mod potrivit din punct de vedere social, onest si direct. &ersoanele asertive isi
indeplinesc nevoile proprii fara a afecta nevoile celorlalti. &ersoanele asertive cauta sa!si imbunatateasca
relatiile cu celelalte persoane, sa mentina respectul reciproc si sa!si apere atat interesele sale cat si cele ale
celor din jur. Comportamentul asertiv duce la multumire, control si stima de sine.
9$primarea directa nu inseamna sa se spuna primul lucru care trece prin minte ci reprezinta o e$primam
increzatoar si controlat, la timpul potrivit si corespunzator situatiei 0inteligent emotional5. sertivitatea nu
este o modalitate de manipulare sau de inducree in eroare a celorlaltii cu scopul de a obtine ceea ce ne dorim.
9a nu suprima drepturile sau demnitatea altei persoane. sertivitatea presupune o anumita sensibilitate fata
de persoanele din jur din considerentul ca si ele au aceleasi drepturi.
#uportul emotional
#uportul emotional este un termen vag. 9l poate fi uneori mai degraba ceea ce simti decat ceea ce descrii in
cuvinte. #uportul emotional nu este acelasi pentru toata lumea, unele persoane se simt sustinute cand ceilalti
fac un anumit lucru, pentru altii acesta poate sa nu fie atat de important precum alte lucruri.
Iata cateva aspecte ce caracterizeaza aceasta suportul emotional:
+espectul
oialitatea
)oleranta
Incura*area
Atitudinea pozitiva
Empatia
,le%ibilitatea
Intr!o anumita prelungire a suportului emotional se afla )comportamentul non!verbal* al unei relatii. Cum
mesajul nu vine doar prin cuvinte, suportul emotional este mai mult o atitudine decat ceea ce e$prima o
persoana. Carl <ogers a formulat e$presia care o descrie probabil cel mai bine: atitudine pozitiva
neconditionala .
Abilitatile #ociale
bilitatile sociale sau interpersonale bine dezvoltate duc la o buna intelegere cu oamenii. Cu toate acestea,
este important sa avem in vedere ca un om care multumeste pe toata lumea si inceraca sa traiasca dupa
asteptarile celorlati risca sa isi piarda propria identitate. Din punct de vedera psihologic este important sa te
intelegi bine cu cei din jur mentinand o imagine clara despre propria persoana si costientizand de propriile
nevoi. (rebui sa ne straduim sa avem relatii din care toata lumea are de castigat 0de tip Jin!Jin5.
Ma astept sa trec prin lume o singura data. Orice ine pe care pot sa!l fac, sau orice unatate pe care o
pot arata aproapelui meu, lasa!ma sa o fac "#$M. %asa!ma sa nu o negli&ez sau sa o aman deoarece nu voi
mai trece pe aceasta cale inca odata 'tephen (rellet
Acceptarea Celorlalti
cceptarea celorlalti este o necesara pentru a avea bune abilitati sociale. 9$ista o multime de motive pentru a
nu ii acceptaa pe ceilalti, istoria fiind plina de astfel de e$emple.
In general cand ceilaltii nu sunt acceptati, acesta este un indicativ al unei super2generalizari. Caracteristicile
membrilor unui grup sunt e$trapolate tuturor membrilor grupului. ceste caracteristici pot fi pozitive sau
negative ! de multe ori, propriul grup are calitati pozitive, iar alte grupuri doar calitati negative. 'evi2#traus,
un sociolog francez are o teorie binara despre acumularea intelepciunii. &otrivit acestuia ne cunoastem doar
propria cultura sau pe noi insine cand intalnim o alta cultura sau o persoana diferita. Daca noi ne cunoastem
comparandu!ne cu alte persoane de ce nu ii acceptam si pe ceilalti? %otivul este acela ca facem judecati de
valoare in functie de diferentele pe care le observam. )#unt mai puternic deci sunt mai bun*. 9ste important
sa intelegem ca a fii diferit nu implica in a fi mai bun sau mai rau, ci pur si simplu esti diferit. numite
diferente se potrivesc mai bine in anumite situatii decat in altele, dar nu te fac o persoana mai buna sau mai
proasta. &ersoanele care nu se accepta asa cum sunt de multe ori fac judecati de valoare asupra celorlalti
pentru a se simti mai bine.
&ersoanele care accepta punctele forte si limitarile atat ale lor cat si ale celorlalti, pot forma o echipa care sa
genereze un anumit raspuns la o situatie. Bn lider consultativ de la o sectie de pompieri poate fi considerat
inadecvat, ai nevoie de cineva care sa ia comanda, sa dea ordine si sa faca ceea ce are de facut. cceasi
persoana, folosind acest stil in negocieri foarte sensibile este de asemenea inadecvat, nu pentru ca este o
persoana )rea* ci pentru ca stilul sau este inadecvat situatiei. ici Inteligenta 9motionala isi arata eficienta.
#haKespeare a spus : )iecare este o oglinda pentru celalalt, in care se vede pe sine insusi. r trebui sa
invatam sa ne vedem pe noi insine in alte persoane. sa invatam sa!i acceptam pe ceilalti si pe noi insine si
sa ne folosim talentul si abilitatile pentru a face fata situatiei, fara a!i judeca pe altii, sau pe noi, ci incercand
sa avem atitudinea potrivita pentru a rezolva situatia. bilitatile #ociale si beneficiile acestora nu pot fi
negate.
Bnele dintre motivele pentru care suntem atat de intoleranti fata de ceilalti si data de noi se datorita a doua
credinte eronate:
&rima este aceea ca e$ista o cale dreapta. Cel mai adesea, calea cea dreapta este calea mea pe care am pasit
dintodeauna sau calea acceptata in general. In mod ironic, progresele pe care le facem deriva din atitudinile
anterioara. Ceea ce este acceptat azi ca fiind adevarata cale, a fost calea cea gresita in trecut. %oda este un
prim e$emplu in acest sens.
doua credinta eronata este aceea ca trebuie sa fim buni la toate lucrurile si intotdeauna sa fim potriviti
tuturor situatiilor. Aiecare are diferite talente, abilitati si indemanari si are o e$perienta diferita care a modelat
aceste abilitati. Cu toate ca suntem foarte mandrii de talentele noastre si acestea fac parte din propria
identitate, suntem foarte duri cu noi insine cand nu avem o anumite abilitate care ne impiedica sa avem
rezultate bune intr!un anumit domeniu. &erfectionismul este o atitudine foarte dura. r trebui sa ne acceptam
asa cum suntem, cu aptitudinile si limitarile noastre si in acelasi fel ar trebui sa ne comportam si cu ceilalti.
Decat sa judecam cine e bun si cine nu , ar fi mai bine sa ne intrebam: )Cum putem sa ne unim fortele astfel
incat sa raspundem adecvat provocarilor pe care pe intalnim?*.
Increderea
Increderea e o resursa emotionala care porneste de la un sentiment de valorizare proprie. Cand avem
incredere in noi si putem e$tinde aceasta incredere si la ceilalti primind incredere in schimb, aceasta devine
liantul care uneste relatiile si asigura un dialog onest. Increderea depinde in special de contatul emotional cu
cealalta persoana.
Cercetarile au aratat ca e$ista o relatie semnificativa intre lipsa de incredere, ostilitate si bolile de inima. Cu
cat e mai limitat cercul de incredere a unei persoane, cu atat creste posibilitatea ca acea persoana sa fie
mahnita, iritata, nervoasa si cinica.
Increderea influenteaza semnificativ moralul si spiritul de echipa. Intr!o cultura de incredere la nivel inalt,
membrii unei echipe sunt capabili sa manifeste sentimente, diferente, si sa dezbata un conflict intr!o maniera
constructiva. Dezvoltand nivele superioare de incredere se vor reduce atitudinile defense, competitia
nesanatoasa si sabotajul.
#tephen Cove. argumenteaza ca ar trebui sa se mareasca increderea de sine inainte ca gradul de incredere al
celor din jur sa creasca. Increderea in sine depinde de caracter si competenta si e caracterizata de onestitate,
respect si credibilitate. " persoana competenta este cea care isi face bine treaba pe care spune ca o poate face.
Cove. pune o intrebare interesanta: )i prefera un neurochirurg necinstit dar competent sau un chirurg onest
dar incompetent.* Defapt ne dorim si caracter si competenta.
Ascultarea
9$ista mai multe de stiluri de ascultare si deasemeni e$ista diverse tipuri de ascultare care se potrivesc unor
situatii diferite. &ersoanele care lucreaza cu copii mici admit ca au invatat sa asculte cu jumatate de ureche.
Bneori conversatii precum cele din cafenele, de la petreceri si din situatii similare nu necesita toata atentia
celui care asculta. Ceea ce trebuie sa constientizam este faptul ca in special persoanele carora le e greu sa
inteleaga si e$prima propriile sentimente se folosesc de astfel de ocazii pentru a purta discutii serioase.
Important este sa ascultam si cu o ureche secundara, adica in timp ce ascultam continutul sa percepem si
sentimentele si sa ne punem intrebarea: )ceasta persoana oare incerca sa!mi spuna cu totul alceva?*.
%odurile de variatie a ascultarii se pot clasifica astfel:
ascultare in timpul liber de tipul unei conversatii la o cafea
ascultare informationala, atentia concentrata pe fapte, figuri si specificatii
ascultare stilistica, atentia concentrata la modul de e$primare mai degraba decat la cuvinte
ascultare tehnica ! discutie interactiva din campul propriu de e$pertiza
ascultare empatica ! ascultarea si intelegerea persoanei care vorbeste ca si cum am fi in locul ei
ignorare sau simulare a interesului interesat
(oate aceste forme de ascultare au rolul lor, dar in general e$ista tendinta de a pica in anumite tipare. Cand
apare un astfel de stereotip, stilul de ascultare poate fi inadecvat anumitor situatii. Destul de des reusim sa nu
fim suficient de empatici precum cere conjunctura.
)9%&(I9* vine din cuvantul german )einfulling* care literar inseamna )simtire interioara*. 9mpatia este
abilitatea de a simti sentimentele cuiva, de a vedea lumea prin ochii lui si de a comunica aceasta intelegere
persoanei la acelasi nivel. 9mpatie inseamna a asculta atat cu inima cat si cu capul si implica e$perimentarea
sentimentelor celorlalti pastrandu!se distanta si identitatea fiecaruia. " persoana empatica va raspunde corect
la durerea sufleteasca a celui de alaturi fara a fi afectata sau deranjata de aceasta. 9motiile celeilalte persoane
sunt simtite si intelese, dar nu se pierde abilitatea de a face distinctia intre sentimentele proprii si cele ale
partenerului de conversatie.
Apatia
patia poate fi descrisa ca lipsa de interes pentru sentimentele altei persoane. &ersoana apatica nu se implica,
nici nu!si doreste sa devina implicat sau sa imparta succesele cu alte persoane. In societatea moderna, un
anumit grad de apatie este necesar pentru supravietuirea fizica si mentala. Daca relationam cu toate
persoanele empatic circuitele noastre inter!personale se vor supra!incarca si energia acumulata va refula.
ceasta poate afecta relatiile in mod nedorit.
-eutralitatea
8eutralitatea este lipsa de interes si grija pentru o alta persoana. " atitudine de lipsa de grija poate face pe
cealalta persoana sa intre in defensiva si sa devina necomunicativa. " atitudine neutra si o lipsa de interes din
partea unui manager este transmisa de multe ori angajatilor, datorita tendintei generale de a ne feri de emotii.
%ulti manageri se simt amenintati de propriile emotii si de sentimentele altora, solutia pe care au gasit!o
fiind aceea de a le ignora. ceasta ii determina pe angajati sa devina confuzi, incerti si tensionati. Intr!o astfel
de situatie, atitudinea neutra face dificila comunicarea.
Empatia
9mpatia este un concept dificil de descris deoarece unele din aceste componente sale par sa se contrazica
intre ele. 9mpatia implica o identificare indeaproape cu cealalta persoana, dar care nu duce la afectarea
identitatii. Identificarea e$cesiva implica simpatie si nu empatie. 9mpatia poate fi descrisa ca o implicare
detasata un raport cu o alta persoana si sentimentele acesteia.
9mpatia poate fi descrisa prin:
%entinerea unui grad de separare fata de cealalta persoana. &ersoana empatica trebuia sa simta
sentimentele celeilalte persoane si sa dezvolte o intelegere aprofundata a sentimentelor acesteia
9mpatia inseamna intelegerea situatiei care duce la e$primarea sentimentelor si acceptarea
sentimentelor, chiar daca s!ar raspunde diferit intr!o situatie similara
Aacilitatea verbala a comunicarii printr!un limbaj in rezonanta cu sentimentele celeilate persoane.
&ersoana empatica raspunde sentimentelor celeilalte persoane cu acceasi intensitate
#impatia
#impatia poate fi descrisa ca o implicare mai profunda fata de cealalta persoana. 9a este definita ca
manifestandu!se prin )sentimente pentru cealalta persoana* si nu prin )sentimente alaturi de cealalta
persoana* ca in cazul empatiei. &rin super!identificarea cu cealalta persoana, persoana isi pierde propria
identitate si nu mai poate sa acorde asistenta. " persoana caracterizata de simpatie poate deveni complesita
de compasiune, iar persoana care trebuie sustinuta poate fi cuprinsa de un sentiment de disconfort.
#impatia poate avea un efect contrar celui scontat, cealalta persoana fiind minimizata sau i se plange de mila
in momentele in care ar trebui sa fie incurajata si sustinuta cu putere.
Ascultarea Empatica
9mpatia este o atitudine apropiata celei cu care e$perimentam si ii acceptam pe ceilalti. %odul in care
empatizam se realizeaza cu ajutorul limbajului non!verbal si prin modul in care noi ascultam si raspundem.
#tephen Cove. spune ca o persoana empatica este )translatorul credincios*. (ranslatorul nu poate sa!si puna
propriile idei, nu poate spune ceea ce crede el ca ar trebui sa se spuna, el trebuie sa spuna e$act ceea ce
cealalta persoana a spus in alta limba. scultator empatic trebuie sa se concentreze asupra vorbitorului si sa
e$prime gandurile lui in cuvinte care sa reflecte starea acestuia.