Psihopedagogie

Inteligenta Emotionala
Profesor coordonator :
Conf. univ. dr. Daniel MARA
Cuprins :
Cap 1 .Inteligenta Emotionala...............................................................................4
1.1 Ce este Inteligenta Emotionala....................................................................................................4
1.! Componente ale Inteligentei Emotionale......................................................................................4
1.!.1 Auto"Constienti#area.........................................................................................................................................................................4
1.!.! Managementul Emotiilor....................................................................................................................................................................$
1.!.% Imaginea proprie si Auto"motivarea..................................................................................................................................................$
1.!.4A&ilitati sociale....................................................................................................................................................................................$
1.!.$ 'eneficiile Inteligentei Emotionale....................................................................................................................................................$
1.% (riginile conceptului de )Inteligenta Emotionala*.......................................................................$
1.4 +egatura dintre Inteligenta Emotionala si I,..............................................................................-
Cap !. Importanta Inteligentei emotionale.............................................................
!.1 Descoperiri in urma cercetarilor....................................................................................................
!.! Descoperiri stiintitifice recente...................................................................................................1/
%. A&ilitati de Inteligenta Emotionala.................................................................11
%.1 Constienti#area Inteligentei emotionale......................................................................................11
%.1.1Estimarea gradului de constienti#are al inteligentei emotionale 0IE1................................................................................................11
%.1.! Constienti#area informatiilor sen#oriale...........................................................................................................................................1!
%.1.% 2inerea unui 3urnal al sentimentelor.................................................................................................................................................1%
%.! Imaginea proprie......................................................................................................................... 14
%.!.1Auto deceptia.....................................................................................................................................................................................14
%.!.!Auto motivarea..................................................................................................................................................................................1$
%.%. 'arierele Inteligentei emotionale...............................................................................................1$
%.%.1 Controlul Emotiilor...........................................................................................................................................................................1-
%.4 Asertivitatea................................................................................................................................ 1-
%.$ 4uportul emotional...................................................................................................................... 1.
%.- A&ilitatile 4ociale....................................................................................................................... 1.
%.. Acceptarea Celorlalti.................................................................................................................. 1.
%.5 Increderea................................................................................................................................... 15
Proiect reali#at de : 4peciali#area:
2
4. 2est: Evaluea#a6ti capacitatile de Comunicare Inteligenta a Emotiilor..........!/
$. 'i&liografie......................................................................................................!!
3
Cap 1 .Inteligenta Emotionala
4uccesul si fericirea depind de capacitatea noastra de a sta&ili si mentine relatii cu
ceilalti. Cu toate acestea7 unii au dificultati in sta&ilirea de noi relatii7 in vreme ce ma3oritatea
ne impiedicam pe drum si lasam conflictele sau neintelegerile sa ne erode#e relatia cu ceilalti.
Seminarul Comunica cu impact prin Inteligenta Emotionala din seria Smart
Emotions7 organi#at de Competent Consulting pe 5 si 6 iulie 20087 de#volta a&ilitatile de
Inteligenta Emotionala care ne permit construirea de relatii e8celente si repararea celor
aflate in suferinta.
Relatiile interumane repre#inta spatiul in care Inteligenta Emotionala isi dovedeste
cel mai rapid si consistent valoarea. Inteligenta Emotionala repre#inta capacitatea de a
detecta7 intelege si utili#a emotiile7 atat cele proprii7 cat si ale altor persoane7 pentru luarea
celor mai &une deci#ii si punerea lor in practica. 9n nivel ridicat al Inteligentei Emotionale
este intotdeauna asociat cu e8istenta unor relatii trainice cu ceilalti7 pe care putem conta atunci
cand ne confruntam cu pro&leme care implica cooperarea acestora 0dragoste7 familie7 lucrul in
echipa etc.1.
1.1 Ce este Inteligenta Emotionala?
Inteligenta Emotionala este formata din 4 elemente:
: Intelegerea mai &una a propriilor emotii
: ;estionarea eficienta a propriilor emotii si crestere semnificativa a calitatii vietii
: Intelegerea mai &una a celor din 3ur si o convietuire cu un grad de confort ridicat
: Crearea de relatii mai &une la toate nivelele cu cei din 3ur si cresterea productivitatii si a
imaginii personale
Conform cercetarilor statistice7 competenta emotionala este de doua ori mai importanta decat
a&ilitatile tehnice sau intelectuale. De#voltarea inteligentei emotionale repre#inta intelegerea
si gestionarea emotiilor pentru a crea relatii armonioase cu cei din 3ur.
1.2 Componente ale Inteligentei Emotionale
1.2.1 AutoConstienti!area
: Determinarea punctelor forte si a limitarilor
: Constienti#area emotiilor si a efectelor acestora asupra comportamentului7 precum si de
impactul acestora asupra celorlalti.
: Anali#a comportamentului dinr6o perspectiva introspectiva.
4
1.2.2 "anagementul Emotiilor
: (&tinerea a&ilitatilor de a face fata in mod eficient stresului si frustrarii.
: 4a fii fle8i&il si sa doresti sa te adapte#i la schim&are.
1.2.# Imaginea proprie si Automoti$area
: De#voltarea unui simt de autoevaluare si increderea in a&ilitatile de a face fata cererilor.
: Motivarea prin factori interni precum nevoia de reali#are si nevoia de de#voltare personala.
1.2.%A&ilitati sociale
: Ascultare activa
: Intrare in raport cu ceea ce simt ceilalti
: Prevenirea unei influente negative a factorilor emotionali asupra capacitatii de ascultare
: Asertivitate
: ;estionarea conflictelor
1.2.5 'ene(iciile Inteligentei Emotionale
: Performante marite
: Motivatie im&unatatita
: Inovatie sporita
: Incredere
: +eadership si management eficient
: Munca in echipa e8celenta
1.# )riginile conceptului *e Inteligenta Emotionala
2ermenul )inteligenta emotionala* a fost folosit pentru prima data intr6un articol din
anul 1<</ de catre psihologii7 Peter 4alove= si >ohn Ma=er Cu toate ca acest termen este
relativ nou7 componentele conceptului7 inteligenta emotionala pot fi datate pana la
arhicunoscuta afirmatie a lui lui 4ocrate 04./ " %<< i?r1)Cunoaste6te pe tine insuti*. In
'i&lie7 atat in @echiul cat si in Aoul 2estament )Au fa altuia ce tie nu6ti place* si )Iu&este6ti
aproapele ca pe tine insuti* pot fi va#ute ca elemente de Inteligenta Emotionala.
In 1<5% ?oBard ;ardner a introdus conceptul de: *Inteligente Multiple*. El
argumenta ca e8ista nu doar un singur tip de inteligenta ca si cea masurata prin teste si
de#voltata in cadrul scolar7 ci multiple tipuri de inteligente. El a inventat sintagma : ) Au
intre&ati7 cat de destepti sunteti7 ci cum sunteti inteligenti*. ;ardner a identificat . tipuri de
inteligenta diferite de a&ilitatile comunicative si matematice u#uale. Printre aceastea7 el a
inclus si doua a&ilitati personale: auto6constienti#area starilor interioare si interactivitatea
sociala eficienta.
Cele . tipuri de inteligente ale lui ;ardner sunt:
: Inteligenta Matematica"+ogica
: Inteligenta Interpersonala
: Inteligenta 4patiala
: Inteligenta Ritmic"Mu#icala
5
: Inteligenta Intrapersonala
: Inteligenta Cinestetica
: Inteligenta +ingvistic"@er&ala
De la inceput poate fi o&servat ca inter6personalul si intra6personalul sunt va#ute ca doua
inteligente separate si corespund cu definitia de Inteligenta Emotionala.
1.% +egatura *intre Inteligenta Emotionala si I,?
Multi ani au e8istat dispute intre cei care sustin diverse teorii si factori ca fiind in
legatura cu coeficientul I,. Principalele dileme le6au repre#entat tntre&arile: )Este cineva
innascut cu un anumit I, si nimic nu poate modifica asta sau este I,6ul o a&ilitate care poate
fi invata si antrenata* si )De ce anumite persoane inteligente au performante sca#ute si de ce
anumite persoane sla& pregatite au performante marite*.
Au sunt deocamdata raspunsuri clare7 dar in general este acceptat faptul ca e8ista un
numar mare de factori de interferenta precum stresul si aptitudinile si imaginea de sine care
pot influenta performantele si care au o influenta si mai mare asupra succesului comparativ cu
a&ilitatile innascute. In pre#ent7 pro&lema este legata nu de cat de mult ai sau de unde provine
ceea ce ai7 ci ce poti face cu ce ai. Intr6un mod asemanator se pune pro&lema si in ca#ul
Inteligentei Emotionale.
Decat sa se masaore anumiti coeficienti7 este mai util sa se identifice factorii care
impiedica folosirea optima a aptitudinilor care e8ista si de a invata cum sa se foloseasca acesti
factori eficient. Inteligenta Emotionala nu are limiteD oricine e pregatit si doreste poate sa6si
im&unatateasca nivelul de Inteligenta Emotionala.
A deveni mai Inteligent Emotional implica urmatoarele presupo#itii:
Eiecare e8perienta implica o reactie emotionala7 iar pentru a trata mai eficient emotiile7 o
persoana tre&uie:
: 4a remarce emotiile
: 4a simta emotiile
: 4a sesi#e#e ce anumite transmite emotia
: 4a de#volte si sa urmareasca un nou fir al actiunii
Practicand cele de mai sus cu regularitate si sarguinta se poate im&unati nivelul de
Inteligenta Emotionala. Pana recent activitatile si procesele mentale au fost apreciate mai sus
de cele emotionale. In realitate am&ele au o importanta egala. Inteligenta Emotionala
sta&ileste importanta emotiilorin viata de #i cu #i.
6
Cap 2. Importanta Inteligentei emotionale
Inainte de a se defini termenul de Inteligenta Emotionala caracteristile sale erau
definite prin termeni precum )caracter*7 )personalitate*7 )a&ilitati fine* sau )maturitate*. In
4tatele 9nite ale Americii companiile de varf au introdus Inteligenta Emotionala ca o
componenta vitala a filo#ofiei de conducere a oricarei organi#atii de succes. In gereral este
acceptat ca Inteligenta Emotionala este o conditie esentiala pentru toate training6urile
manageriale.
Anga3atii reali#ea#a rapid ca oamenii inteligenti emotional sunt o avere pentru orice
companie deoarece emotiile sunt o parte integranta a naturii umane.Emotiile ne conduc viataD
uneori scapa de su& control si nu avem dispo#itia necesara sa le controlam. Multe persoane isi
traiesc vieta fiind infirmi emotionalD nefiind capa&ili sa inteleaga complet si Fsau sa e8prime
ceea ce simt. Gona emotionala nu este un su&iect ta&oo. Eelul in care emotiile noastre
functionea#a repre#inta o stiinta in adevaratul sens al cuvantului. Inteligenta Emotionala
implica un proces indelung de de#voltare personala continua.
Putine persoane recunosc cat de neantrenati sunt cand vine vor&a de comunicare
intima si e8primarea sentimentelor7 cine suntem cu adevarat7 si de ce simtim cu adevarat.
Pana recent7 activitatile si procesele mentale au fost estimate ca fiind mai importante ca cele
emotionale. In realitate am&ele sunt de importante egale. Inteligenta Emotionala implica
readucerea emotiilor la adevaratul lor loc in viata noastra de #i cu #i7 utili#area ei este
relevanta pentru oricine si este aplica&ila in toate mediile si profesiile.
2.1 -escoperiri in urma cercetarilor
4e pune urmatoarea intre&are: Este inteligenta emotionala o predictie mai &una
pentru succes decat a&ilitatile tehnice si intelectuale
Daniel ;oleman a condus un studiu in 1<<5 in care a aplicat 1$ chei de competenta
managerilor. Patru din acestea erau legate de a&ilitati tehnice si intelectuale7 unde restul ar
putea fi privite ca si competente emotionale.
Re#ultatul a indicat ca -.H din a&ilitatile care duceau la performante au fost
competente emotionale. 4e poate trage conclu#ia ca aceste competente emotionale sunt de
doua ori mai importante ca a&ilitatile tehnice sau intelectuale. Inteligenta Intelectuala este
esentiala cand vine vor&a despre conducere. Cu cat urci pe scara ierarhica a unei organi#atii
cu atat mai importanta devine inteligenta emotionala.
In acelasi timp importanta a&ilitatilor tehnice pare sa descreasca. 2otusi7 doar o
singura a&ilitate tehnica a facut diferenta intre cei cu ganduri inalte si managerii o&isnuiti:
gandirea de ansam&lu. Cu alte cuvinte7 mult mai sus in ierarhia unei organi#atii7 managerul
tre&uie sa ai&e gandire conceptuala si indemanare de planificare strategica.
7
+a corporatia Pepsi Cola7 competentele emotionale care prevad succesul managerial
au fost: adapta&ilitate7 empatie7 incredere de sine7 si dorinta de a de#volta si invata pe ceilaltii.
Managerii care poseda aceste calitati si6au intrecut o&iectivele cu 1$ pana la !/ la
suta7 iar managerii care nu le poseda au o performanta cu pana la !/ la suta mai mica. Pentru a
doua categorie7 cele mai importate caracteristici au fost rigiditatea si sla&a relatie
interpersonala. Managerii ineficienti au dat dovada de comportamente precum:
Sla& auto.control 6 Au fost incapa&ili sa faca fata eficient presiunii si au fost predispusi la
impulsivism capricii si i#&ucniri emotionale agresive.
E/cesi$ism in am&itie 6 De multe ori au o&tinut succesul prin sacrificiul altor persoane.
Sla&e a&ilitati sociale 6 Au aratat lipsa de sensi&ilitate si empatie. Eiind a&ra#iv creea#a
frecare la un nivel social. Cum ne manevram emotiile7 au consecinte pentru normalitatea
noastra psihica.
8
9
2.2 -escoperiri stiintiti(ice recente
Intr6un studiu efectuat pe un esantion de cateva sute de studenti la medicina la
9niversit= of Aorth Carolina cu varsta cuprinsa in 3urul celei de doua#eci de ani7 li s6a
anali#at nivelul de ostilitate fata de societate. Dupa o perioada de !$ de ani7 numarul celor cu
nivelul cel mai ridicat de agresivitate care nu au mai fost in viata a fost de sapte mare decat al
celorlaltora.
Din 1// de pacienti pregatiti sa treaca peste o operatie de transplant de maduva la
universitatea din Minnesota 0o procedura de risc foarte mare1 1! din 1% cei mai deprimati au
fost morti in mai putin de un an. Dar dintre cei 5. care nu au fost deprimati7 %4 au fost inca in
viata la sfarsitul anului.
Aoua stiinta ce se ocupa cu imunitatea neuro psihica ne arata ca e8ista legaturi neuro
chimice intre creier " in special centrii emotionali " si sistemul imun. Intr6un studiu efectuat
la ?arvard7 1!! de persoane care au suferit de un prim atac de cord au fost evaluati in funcie
de optimism.
(pt ani mai tar#iu7 dintre cei !$ de &ar&ati cu cel mai mare grad de pesimism7 !1 au
muritD iar dintre cei !$ cu gradul cel mai ridicat de optimism7 doar - au murit. ?oBard
Eriedman de la 9niversitatea din California a descoperit ca emotiile disruptive sunt un factor
de risc medical la fel de puternic ca si fumatul.
In partea po#itiva7 managementul inteligent al emotiilor dificile pare sa a3ute corpul
in lupta impotriva &olilor. Medicii au fost invatati ca sistemul imunitar si creierul sunt organe
complet separate si de aceea au desconiderat impactul emotiilor.
Aoua stiinta despre imunitate neuro6psihica ne arata ca sunt legaturi &io6chimice
intre creier 6 in special centrii emotionali 6 si sistemul imunitar7 deschi#and astfel calea catre
e8plicarea modului in care emotiile afectea#a sanatatea. Emotiile functionea#a ca semnale7
atragand atentia asupra #onelor care necesita e8aminare si de#voltare
10
#. A&ilitati *e Inteligenta Emotionala
#.1 Constienti!area Inteligentei emotionale
#.1.1Estimarea gra*ului *e constienti!are al inteligentei emotionale 0IE1
Estimarea gradului de constienti#are al inteligentei emotionale repre#inta totalitatea
evaluarilor7 interpretarilor7 impresiilor legate de propria persoana7 de cei din 3ur si de diverse
situatii. Aceste estimari sunt in mare masura determinate de mediul familial7 e8perientele
anterioare7 sistemele de convingeri si valori si iau forma unui dialog interior. Estimarea
gradului de constienti#are al inteligentei emotionale 0IE1 a3uta la intelegerea modului in care
dialogul interior influentea#a sentimentele7 actiunile si reactiile7 acestea putand fi schim&ate in
functie de diverse situatii.
Un reper pentru managementul emotional si responsabilitate este sa realizam ca trecutul
nu mai poate fi invinuit pentru actiunile noastre din prezent Doc Childre
Cateva indicatii pentru constienti#area modului in care se fac estimarile:
1. Eoloseste propo#itii ce incep cu )Eu cred*
!. Eolosind constient declaratia )Eu cred* se clarifica ceea ce cre#i si recunosti ca esti o persoana
responsa&ila pentru propriile estimari
%. Regulat anga3a#a6te in dialoguri si anali#e interioare
4. Constienti#ea#a mesa3ul pe care ti6l transmiti inconstient. Alege un anumit moment pe #i in
care sa pornesti un dialog interior
$. Determina daca dialogul tau interior lucrea#a pentru tine sau impotriva ta
-. ;andeste6te regulat la interactiile pe care le ai cu cei din 3ur
.. Acorda6ti cateva minute dupa ce te6ai intalnit cu seful tau7 colegul tau de munca sau prietenul
in care incearca sa determini ce a influentat estimarile sau perceptiile despre cele intamplate.
Asigura6te ca esti calm cand te anga3e#i in acest dialog interior. Eiind calm vei avea
posi&ilitatea de a fi mai fle8i&il si rational si poti trage conclu#ii logice si corecte. Cand esti
nelinistit sau suparat conclu#iile trase au tendinta sa fie ine8acte7 chiar irationale.
5. Intrea&a pe alti despre opiniile lor. (rice eveniment sau situatie poate fi evaluat dintr6o alta
perspectiva. Pentru o o&iectivitate ma8ima intrea&a6i pe ceilaltii cum au perceput sau au
apreciat un anumit moment sau o anumita situatie.
Este mai important sa se tina minte evaluarile si estimarile facute7 decat
comportamentele celorlalti sau evenimentele care au cau#at anumite reactii. Intelesul pe care
il atri&uim persoanelor si evenimentelor pe care le intalnim sunt cele care determina
sentimentele si comportamentul nostru. Eacand aceasta distinctie7 se asuma toata
11
responsa&ilitatea pentru propriile succese sau insuccese. Este important sa se inteleaga ca
gandurile7 sentimentele si estimarile nu sunt constante7 ele oscilea#a datorita noilor informatii
si situatii cu care se vine in contact.
#.1.2 Constienti!area in(ormatiilor sen!oriale
Prin simturi se primesc informatii despre situatiile7 evenimentele si persoanele din
3ur. Este important7 sa se faca diferenta intre informatiile sen#oriale si estimari. Destul de des
perceptiile sunt filtrate si transformate de estimarile noastre. Cu cat creste gradul de
constienti#are cu atat mai mare este a&ilitatea de a lua in considerare procesul de filtrare si se
poate face distinctia intre sen#orial si estimare. Eiind capa&il sa6ti acorde#i simturile7 poti
monitori#a7 clarifica si schim&a estimarile de cate ori este necesar.
9rmatorul e8ercitiu a3uta la acordarea perceptiilor sen#oriale:
2ilnic
o Respira adanc si incearca sa identifici cat mai multe mirosuri
o Eii atent la cat mai multe sunete
o Constienti#ea#a tot ceea ce simte corpul tau
In timpul intalnirilor
o Incearca sa determini dispo#itia grupului &a#andu6te doar pe perceptiile sen#oriale
o Remarca felul in care persoanele interactionea#a intre ele:
o Mentin sau evita contactul vi#ual
o 9n vor&itor se concentrea#a asupra unui singur individ sau se uita la toata lumea
o Participantii #am&esc sau se incrunta
o Mem&rii grupului il urmaresc pe vor&itor sau se uita aiurea
o Persoanele vor&esc tare sau atenuat
o Isi folosesc mainile si &ratele pentru a su&linia anumite idei
Repetand aceste e8ercitii se poate deveni constient cum poti sa te &a#e#i pe simturi si astfel sa
reali#e#i estimari corecte.
Constienti!area sentimentelor
Emotiile sunt raspunsuri spontane ale interpretarilor si evaluarilor facute. Ele
furni#ea#a informatii importante care ne pot a3uta sa intelegem ce facem si de ce procedam
astfel. Constienti#area sentimentele unei anumite persoane nu este intotdeauna un lucru usor.
9neori avem parte de sentimente negative precum furia7 tristetea si resentimentele.
E8perimentarea unor astfel de sentimente poate repre#enta o e8perienta neplacuta. In
consecinta acestea se incearca a fi suprimate7 ignorate7 negate sau rationali#ate. 4uprimand
sau ignorand emotiile se elimina oportunitatea de a le anali#a. Recunoscandu6le si anali#andu6
12
le devenim capa&ili sa le facem fata si sa mergem mai departe. Constienti#area sentimentelor
necesita o permanenta anali#a practica.
In organizatii, adevarata putere si energie e generata de relatii. Tipurile de relatii si
capacitatea de a le forma sunt mult mai importante decat formarea cerintelor, functiilor,
rolurilor si pozitiilor Margaret Wheatley
9rmatorul scenariu poate a3uta la intrarea in contact cu propriile sentimente:
Eii atent la simptomele fi#ice ce corespund sentimentelor
4entimentele sunt de o&icei insotite de simptome fi#ice. 2in#and spre aceste simptome7 se
poate intelege ce reflecta sentimente respective 0de e8emplu daca transpiri pro&a&il esti
speriat1.
Monitori#area comportamentului ce corespund sentimentelor
E8aminand modelele comportamentale se poate descoperi despre ce sentiment este vor&a 0de
e8emplum inclestarea &ratului unui scaun poate indica o suparare ascunsa1
Diferite semne comportamentale se pot dovedi puncte de reper valoroase pentru a indentifica
sentimentele ce nu sunt evidente7 sau care sunt mascate de alte sentimente.
#.1.# 3inerea unui 4urnal al sentimentelor
4e pot face notatii #ilnice care sa urmareasca:
Evenimente semnificative ce au avut loc
Ce emotii au fost aparut
Ce factori le6au cau#at
Care au fost reactiile si comportamentul
Ce efect au avut asupra celorlaltialtora
Acest 3urnal te va a3uta sa ve#i ce emotii ai e8perimentat si care sunt cele mai
frecvente. Prin aceasta metoda se constienti#ea#a si emotiile care nu au fost e8perimentate.
Prin reamintirea si anali#area unei situatii negative sau dureroase sepot gasi
modalitati de reactie in astfel de ca#uri. Printr6o astfel de anali#a7 se determina in mod
deli&erat o priveire alternativa asupra respectivului sentiment7 iar el va parea mai putin
amenintator. Emotiile care cau#ea#a de o&icei disconfort sunt cele din care se poate trage cele
mai multe conclu#ii.
Constienti#area intentiilor 6 Intentiile de o&icei se refera la dorinte imediate. Cand
devii cu adevarat constient de toate intentiile7 vei putea sa iei deci#ii mai &une si sa te
influente#i cursul unei anumite actiuni. 9neori confundam o intentie cu alta: vedem intentia
evidenta7 dar nu si pe cea care este in spatele acesteia.
Constienti#area actiunilor 6 Actiunile sunt de multe ori indici e8trem de pretiosi ai
atitudinilor si sentimentelor noastre. Modul in care vor&im7 lim&a3ul corporal si
comportamentul non6ver&al sunt indicatori ai emotiilor mascate. Este important sa incepem sa
13
anali#am monitori#am actiunile celorlalti pentru a descoperit sa&loanele tipice pe care le
utili#ea#a in anumite situatii. Prin constienti#area lor devii sa schim&i cursul actiunii.
#.2 Imaginea proprie
Cheia succesului sau reali#area scopurilor pe care ti le6ai propus repre#inta o
imagine de sine po#itiva. Potrivit re#ultatelor studiilor de cercetare7 persoanele care nu isi
asuma responsa&ilitatea pentru ceea ce li se intampla rareori e8perimentea#a succesul. Cand
cineva nu detine control7 acesta devine victima. @ictimi#area implica controlul unor forte
e8terioare. Imaginea proprie poate contri&ui la starea de persecutare in viata. Daca o persoana
crede despre sine ca este nefolositoare si lenesa si ca nu are nici o contri&utie7 va considera ca
si cei din 3urul sau in percep in acest fel7 si de aceea comportamentul sau va fi in aceeasi nota.
El descopera metode ingenioase pentru a sa autoprote3a si pentru a evita o schim&are
in viata sa. Imaginea de sine determina limitele implinirii personale si determina ceea ce poti
deveni. Daca iti cree#i o imagine de sine po#itiva iti maresti ori#onturile. Imaginea de sine
determina in ultima istanta succesul sau esecul personal. Imaginea de sine determina nu
numai reusita ci si gradul de fericire.
Imaginea de sine are multe implicatii in de#voltarea personala si in punerea in
valoare a potentialului. Imaginea de sine repre#inta o insumare a sentimentelor. Esecurile7
succesele7 talentele7 dorintele " trecute si viitoare 6 sunt raportate la propria noastra imagine.
Insumarea caracteristicilor ce descriu sine suntem sunt cele care ne determina sa reactionam
cu sentimente de fericire si multumire sau de tristete si durere.
Cand parerea despre propria persoana este in una po#itiva7 ne simtim in viata si
capa&ili de a ne asuma riscuri7 ne simtim unici si cura3osi. Cand aceasta este negativa7
persoana devine defensiva si inspaimantata7 se simte lipsita de siguranta si incordat7 tinde sa
devina pasiva7 fara a avea incredele in altii7 se retrage si evita conflictele. Cand are o parere
proasta despre sine evitarea schim&arii devine unul dintre scopurile sale.
Pentru unii aceasta ia forma unei cautari de simpatie7 mila de sine7 comportament
auto6distructiv si speranta ca altii vor venii si il vor salva. Altii cauta raspunsul in alcool7
droguri7 tranchili#atoare7 o&sesii se8uale sau in o&sesie pentru munca. +a e8trem7 sunt cei care
aleg depresia sau chiar sinuciderea.
#.2.1Auto *eceptia
A92( DECEP2IA repre#inta o strategie de a ne prote3a parerea despre prorpia persoana prin
negarea sla&iciunilor si evitarea realitatii.
:Asumarea responsa&ilitatilor in ca# de succes si negarea responsa&ilitatilor in ca# de esec.
E8emplu:
Intr6o relatie &una urmatoarele se fac afirmatii precum:
)4unt foarte atent*D )Incerc sa re#olv*D )Am sa lucre# la ea*
14
Intr6o relatie negativa:
)El niciodata nu asculta*D )Ea este atat de iritata*D )El todeauna vrea numai cum stie el*D )Ea
este atat de nepreva#uta*
De multe ori ne concentram numai asupra caracteristicilor si trasaturilor &une. Avem tendinta
de a ne supraestima propriile puteri si importanta. Cand oamenii casatoriti sunt intre&ati cine
are cea mai mare contri&utie in familie7 ./H afirma7 )Eu*. De multe ori adoptam atitudinea
eu sunt &ine7 tu nu7 umflandu6ne imaginea si diminuandu6i pe ceilalti.
:Conceptia ca ceilalti ar tre&ui sa se schim&e7 nu eu
E8emplu:
In cadrul familiei ne asteptam de multe ori ca partenerul sa se schim&e mai degra&a decat noi.
:Inventarea scu#e pentru esecul nostru
E8emplu:
4tudentii de multe ori au ca scu#a pentru sla&a lor pregatire academica: petrecerile7
sociali#arile7 &autura7 drogurile7 etc. Aceste su#e permit studentilor sa6si mentina imaginea
despre ei ca ar fi fost capa&ili de re#ultate &une daca ar fi fost incercat.
Cu aceste prime trei strategii demonstram ca avem dreptate sau ca suntem superiori si ceilalti
au gresit sau sunt sla&i. 9ltima strategie ne permite sa ne acoperim sla&iciunile7 asa incat sa
ne simtim superiori.
#.2.2Auto moti$area
(amenii in general au o perceptie personala despre viata care le influentea#a
motivatia. Ei pot sa ai&a o referinta interna sau e8terna7 Referinta este definita ca asteptarile
generali#ate ale unui individ cu privire la fortele care determina rasplata sau pedeapsa.
Indivi#ii care au un referinta interna vad evenimentele ca re#ultat al actiunilor proprii. Cele cu
referinta e8terna vad evenimentele ca desfasurandu6se su& controlul unor factori e8terni
precum norocul.
( persoana cu o referinta e8teriora atri&uie esecul unei anumite actiuni unor factori
pe care nu ii poate controla. Modul in care interpretea#a astfel de evenimente are o influenta
ma3ora asupra starii psihice. Daca persoanele simt ca nu au control asupra a ceea ce urmea#a
sa se intample7 scade pro&a&ilitatea ca ei sa caute solutii pentru pro&lemele lor. Referinta este
un concept cu un efect semnificativ in viata de #i cu #i.
( persoana cu referinta interna considera ca propriile actiuni nu influentea#a
evenimentele urmatoare. Persoanele cu referinta e8terna sunt predispuse sa sufere de pe urma
depresiilor si a altor indispo#itii. Cele cu referinta interna sunt predispusi sa se confrunte cu
diverse incercari si sa le depaseasca cu succes. Cu toate ca actiunile pot sa nu influente#e
evenimentele ce urmea#a7 convingerea ca acest lucru este adevarat ofera acestor persoane o
a&ordare mai po#itiva si pro activa fata de viata.
#.#. 'arierele Inteligentei emotionale
15
4unt anumite &ariere in calea controlului eficient al emotiilor. 4copul Inteligentei Emotionale
este intelegerea emotiilor si sa invatarea modului in care sa le administram.
4unt % #one care tre&uie intelese si administrate: propria persoana7 persoanele din 3ur
si &arierele care ar putea sa ne impiedice sa scoatem ce avem mai &un din noi. 2oate cele %
aspecte se leaga intre ele7 dar se diferentia#a doua #one particulare: Managementul 4tresului
si Managementul Euriei. Dupa cum se va vedea aceste &ariere nu numai ca ne impiedica sa ne
utili#am emotiile mai &ine7 dar au si un efect negativ asupra functiilor intelectuale. Daca
reusim sa ne controlam stresul si mania vom reusi sa ne im&unanatim semnificativ calitatea
vietii.
#.#.1 Controlul Emotiilor
Auto6controlul emotional nu inseamna ca toate sentimentele ar tre&ui negate si
reprimate. Auto6controlul emotional nu este un control totalitar. E8ista costuri mentale si
fi#ice negative pentru un astfel de control totalitar al emotiilor care ar putea pune la risc
gandirea si performantele intelectuale si pot duce la tensiuni puternice.
Inteligenta Emotionala implica o politica in care persoanele au dreptul la alegere in functie de
cum isi e8prima propriile sentimente. Doua din cele mai importante a&ilitati sunt:
Cum sa faci fata presiunii si frustrarilor emotionale
Cum sa manipule#i impulsurile agresive
#.% Aserti$itatea
Ca si ascultarea si empatia7 asertivitatea este o aptitudine care poate fi de#voltata.
Conform unui studiu 'loom and Associates condus de 9niversitatea din Missouri s6a
constatat ca 5$H din participanti au e8perimentat schim&ari favora&ile in vietile lor ca re#ultat
al implicarii intr6un program de de#voltare a asertivitatii.
Respectarea spatiului privat al unei persoane inseamna nu doar perceperea si
respectarea distantei dintre tine si acea persoana7 ci si o distantare emorionala adecvata.
Aeimplicarea in intimitatea unei persoane presupune de e8emplu evitarea intre&arilor
personale sau a oferirea de sfaturi nesolicitate. ( atitudine foarte afectiva si protectoare poate
indica lipsa de respect fata de celelalta persoana.
Asertivitatea iti sustine drepturile7 iti prote3a#a spatiul personal si iti e8prima punctul
de vedere7 nevoile si sentimentele intr6un mod potrivit din punct de vedere social7 onest si
direct. Persoanele asertive isi indeplinesc nevoile proprii fara a afecta nevoile celorlalti.
Persoanele asertive cauta sa6si im&unatateasca relatiile cu celelalte persoane7 sa mentina
respectul reciproc si sa6si apere atat interesele sale cat si cele ale celor din 3ur.
Comportamentul asertiv duce la multumire7 control si stima de sine.
E8primarea directa nu inseamna sa se spuna primul lucru care trece prin minte ci
repre#inta o e8primam incre#atoar si controlat7 la timpul potrivit si corespun#ator situatiei
16
0inteligent emotional1. Asertivitatea nu este o modalitate de manipulare sau de inducree in
eroare a celorlaltii cu scopul de a o&tine ceea ce ne dorim. Ea nu suprima drepturile sau
demnitatea altei persoane. Asertivitatea presupune o anumita sensi&ilitate fata de persoanele
din 3ur din considerentul ca si ele au aceleasi drepturi.
#.5 Suportul emotional
4uportul emotional este un termen vag. El poate fi uneori mai degra&a ceea ce simti
decat ceea ce descrii in cuvinte. 4uportul emotional nu este acelasi pentru toata lumea7 unele
persoane se simt sustinute cand ceilalti fac un anumit lucru7 pentru altii acesta poate sa nu fie
atat de important precum alte lucruri.
Iata cateva aspecte ce caracteri#ea#a aceasta suportul emotional:
5espectul
+oialitatea
3oleranta
Incura4area
Atitu*inea po!iti$a
Empatia
6le/i&ilitatea
Intr6o anumita prelungire a suportului emotional se afla )comportamentul non6
ver&al* al unei relatii. Cum mesa3ul nu vine doar prin cuvinte7 suportul emotional este mai
mult o atitudine decat ceea ce e8prima o persoana. Carl Rogers a formulat e8presia care o
descrie pro&a&il cel mai &ine: atitudine pozitiva neconditionala .
#.6 A&ilitatile Sociale
A&ilitatile sociale sau interpersonale &ine de#voltate duc la o &una intelegere cu
oamenii. Cu toate acestea7 este important sa avem in vedere ca un om care multumeste pe
toata lumea si inceraca sa traiasca dupa asteptarile celorlati risca sa isi piarda propria
identitate. Din punct de vedera psihologic este important sa te intelegi &ine cu cei din 3ur
mentinand o imagine clara despre propria persoana si costienti#and de propriile nevoi. 2re&ui
sa ne straduim sa avem relatii din care toata lumea are de castigat 0de tip Iin6Iin1.
Ma astept sa trec prin lume o singura data. rice !ine pe care pot sa"l fac, sau orice
!unatate pe care o pot arata aproapelui meu, lasa"ma sa o fac #$%M. &asa"ma sa nu o
negli'ez sau sa o aman deoarece nu voi mai trece pe aceasta cale inca odata (tephen
)rellet
#.7 Acceptarea Celorlalti
17
Acceptarea celorlalti este o necesara pentru a avea &une a&ilitati sociale. E8ista o
multime de motive pentru a nu ii acceptaa pe ceilalti7 istoria fiind plina de astfel de e8emple.
In general cand ceilaltii nu sunt acceptati7 acesta este un indicativ al unei super"
generali#ari. Caracteristicile mem&rilor unui grup sunt e8trapolate tuturor mem&rilor grupului.
Aceste caracteristici pot fi po#itive sau negative 6 de multe ori7 propriul grup are calitati
po#itive7 iar alte grupuri doar calitati negative. +evi"4traus7 un sociolog france# are o teorie
&inara despre acumularea intelepciunii. Potrivit acestuia ne cunoastem doar propria cultura
sau pe noi insine cand intalnim o alta cultura sau o persoana diferita. Daca noi ne cunoastem
comparandu6ne cu alte persoane de ce nu ii acceptam si pe ceilalti Motivul este acela ca
facem 3udecati de valoare in functie de diferentele pe care le o&servam. )4unt mai puternic
deci sunt mai &un*. Este important sa intelegem ca a fii diferit nu implica in a fi mai &un sau
mai rau7 ci pur si simplu esti diferit. Anumite diferente se potrivesc mai &ine in anumite
situatii decat in altele7 dar nu te fac o persoana mai &una sau mai proasta. Persoanele care nu
se accepta asa cum sunt de multe ori fac 3udecati de valoare asupra celorlalti pentru a se simti
mai &ine.
Persoanele care accepta punctele forte si limitarile atat ale lor cat si ale celorlalti7
pot forma o echipa care sa genere#e un anumit raspuns la o situatie. 9n lider consultativ de la
o sectie de pompieri poate fi considerat inadecvat7 ai nevoie de cineva care sa ia comanda7 sa
dea ordine si sa faca ceea ce are de facut. Acceasi persoana7 folosind acest stil in negocieri
foarte sensi&ile este de asemenea inadecvat7 nu pentru ca este o persoana )rea* ci pentru ca
stilul sau este inadecvat situatiei. Aici Inteligenta Emotionala isi arata eficienta.
4haJespeare a spus : *iecare este o oglinda pentru celalalt, in care se vede pe sine
insusi. Ar tre&ui sa invatam sa ne vedem pe noi insine in alte persoane. Asa invatam sa6i
acceptam pe ceilalti si pe noi insine si sa ne folosim talentul si a&ilitatile pentru a face fata
situatiei7 fara a6i 3udeca pe altii7 sau pe noi7 ci incercand sa avem atitudinea potrivita pentru a
re#olva situatia. A&ilitatile 4ociale si &eneficiile acestora nu pot fi negate.
9nele dintre motivele pentru care suntem atat de intoleranti fata de ceilalti si data de
noi se datorita a doua credinte eronate:
Prima este aceea ca e8ista o cale dreapta. Cel mai adesea7 calea cea dreapta este
calea mea pe care am pasit dintodeauna sau calea acceptata in general. In mod ironic7
progresele pe care le facem deriva din atitudinile anterioara. Ceea ce este acceptat a#i ca fiind
adevarata cale7 a fost calea cea gresita in trecut. Moda este un prim e8emplu in acest sens.
A doua credinta eronata este aceea ca tre&uie sa fim &uni la toate lucrurile si
intotdeauna sa fim potriviti tuturor situatiilor. Eiecare are diferite talente7 a&ilitati si
indemanari si are o e8perienta diferita care a modelat aceste a&ilitati. Cu toate ca suntem
foarte mandrii de talentele noastre si acestea fac parte din propria identitate7 suntem foarte
duri cu noi insine cand nu avem o anumite a&ilitate care ne impiedica sa avem re#ultate &une
intr6un anumit domeniu. Perfectionismul este o atitudine foarte dura. Ar tre&ui sa ne acceptam
asa cum suntem7 cu aptitudinile si limitarile noastre si in acelasi fel ar tre&ui sa ne comportam
si cu ceilalti. Decat sa 3udecam cine e &un si cine nu 7 ar fi mai &ine sa ne intre&am: )Cum
putem sa ne unim fortele astfel incat sa raspundem adecvat provocarilor pe care pe intalnim*.
#.8 Incre*erea
18
Increderea e o resursa emotionala care porneste de la un sentiment de valori#are
proprie. Cand avem incredere in noi si putem e8tinde aceasta incredere si la ceilalti primind
incredere in schim&7 aceasta devine liantul care uneste relatiile si asigura un dialog onest.
Increderea depinde in special de contatul emotional cu cealalta persoana.
Cercetarile au aratat ca e8ista o relatie semnificativa intre lipsa de incredere7
ostilitate si &olile de inima. Cu cat e mai limitat cercul de incredere a unei persoane7 cu atat
creste posi&ilitatea ca acea persoana sa fie mahnita7 iritata7 nervoasa si cinica.
Increderea influentea#a semnificativ moralul si spiritul de echipa. Intr6o cultura de
incredere la nivel inalt7 mem&rii unei echipe sunt capa&ili sa manifeste sentimente7 diferente7
si sa de#&ata un conflict intr6o maniera constructiva. De#voltand nivele superioare de
incredere se vor reduce atitudinile defense7 competitia nesanatoasa si sa&ota3ul.
4tephen Cove= argumentea#a ca ar tre&ui sa se mareasca increderea de sine inainte
ca gradul de incredere al celor din 3ur sa creasca. Increderea in sine depinde de caracter si
competenta si e caracteri#ata de onestitate7 respect si credi&ilitate. ( persoana competenta este
cea care isi face &ine trea&a pe care spune ca o poate face. Cove= pune o intre&are interesanta:
)Ai prefera un neurochirurg necinstit dar competent sau un chirurg onest dar incompetent.*
Defapt ne dorim si caracter si competenta.
19
%. 3est: E$aluea!a.ti capacitatile *e Comunicare
Inteligenta a Emotiilor
Pentru a descoperi in ce masura nivelul dvs. de Inteligenta Emotionala va
permite atingerea acestor &eneficii7 evaluati cat mai onest in ce masura urmatoarele afirmatii
sunt adevarate sau false:
1. Imi place sa privesc in 3ur si sa descopar persoane interesante.
!. 4tiu cum sa6mi manifest interesul pentru o persoana necunoscuta7 astfel incat sa putem intra in
contact.
%. Au ma deran3ea#a atunci cand o persoana necunoscuta ma masoara cu privirea.
4. 4tiu sa interprete# corect semnalele nonver&ale de invitatie sau de respingere.
$. Ma anga3e# usor in discutii cu persoanele pe care le intalnesc pentru prima oara.
-. Imi place sa rad7 sa spun &ancuri si sa se glumeasca pe seama mea.
.. Au ma deran3ea#a daca persoana cu care vor&esc manifesta emotii puternice.
5. Imi este usor sa6mi e8prim emotiile in fata celorlalti7 indiferent daca este vor&a despre teama7
tristete7 furie sau &ucurie.
<. Respect tacerea provocata de trairile emotionale ale celeilalte persoane7 fara sa ma simt
o&ligatFa sa vor&esc sau sa o o&lig sa6si schim&e starea.
1/. Cand cineva vor&este7 sunt atentFa mai degra&a la ce si cum spune7 decat sa6mi formule# de3a
in minte replica.
11. stiu cum sa6mi e8prim punctele de vedere astfel incat sa fie luate in considerare7 chiar daca
sunt in contradictie cu parerile celuilalt.
1!. Pot privi constant in ochi persoanele cu care vor&esc7 chiar daca ne contra#icem.
1%. Au simt ca relatia mea cu cineva ar fi amenintata daca imi e8prim o parere diferita sau ne
contra#icem.
14. 4tiu cand sa opresc o cearta7 inainte de a produce efecte distructive asupra relatiei cu cealalta
persoana.
1$. Mi se pare normal ca am&ele parti sa accepte compromisuri pentru a depasi o divergenta de
opinii.
Primele cinci afirmatii evaluea#a stilul de sta&ilire a relatiilor cu ceilalti7
afirmatiile -61/ cel de comunicare7 iar afirmatiile 1161$ stilul de re#olvare a conflictelor.
Acestea repre#inta formele concrete prin care Inteligenta Emotionala se manifesta la nivel
interpersonal si vor fi de#voltate in cadrul seminarului Comunica cu impact prin
inteligenta emotionala7 din seria Smart Emotions7 organi#at de Competent Consulting pe
5 si 6 iulie 2008. Daca la oricare dintre cele trei serii de afirmatii nu ati raspuns )adevarat*
20
macar de % ori7 inseamna ca de#voltarea acelei a&ilitati de Inteligenta Emotionala va poate
schim&a profund calitatea relatiilor interumane.
21
5. 'i&liogra(ie
1. InteligenKa emoKionalL 7 Daniel ;oleman 7 Editura Curtea @eche "
!//.
!. IA2E+I;EA2A EM(2I(AA+A7 C?EIA 49CCE49+9I IA @IA2A 7
;(+EMAA Daniel7 2rad. AR;IA2E4C96AMGA ;ina 7 Editura: A++
%. http:FFBBB.inteligenta6emotionala.roF
4. http:FFen.BiJipedia.orgFBiJiFEmotionalMintelligence
$. Daniel ;oleman " IorJing Bith Emotional Intelligence N Pu&lisher: Audio
RenaissanceD A&ridged edition 0March -7 !//!1
22