Suport Curs Inteligenta Emotionala Si Succesul Scolar Final

Mihaela Cojocaru Inteligenţa emoţională şi succesul şcolar
1
INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ ŞI
SUCCESUL ŞCOLAR
"Devine personalitate doar acela care poate spune conştient “da” puterii vocaţiei
sale interioare ce îi vine în întâmpinare”.
C.G. Jung
2
Prefaţă
Scopul alegerii temei - Inteligenţă emoţională şi succesul şcolar - îl reprezintă în primul

rând, dorinţa de aprofundare a acestui domeniu mai puţin abordat, dar atât de necesar în
activitatea didactică şi în al doilea rând, conştientizarea importanţei dezvoltării inteligenţei
emoţionale în şcoală.
Obiectivele generale ale acesui curs urmăresc definirea şi înţelegerea termenului de

inteligenţă emoţională prin prezentarea unor situaţii reale, care au legătură cu recunoaşterea
propriilor stări sufleteşti şi abordarea stărilor sufleteşti ale celorlalţi, precum şi învăţarea modului
în care acestea pot fi folosite.
Atunci când vine vorba de atingerea culmilor succesului în viaţă, inteligenţa emotională
(EQ) se dovedeşte a fi mult mai importantă decât abilitatea intelectuală (IQ).
Inteligenţa emoţională ne ajută să construim relaţii mult mai puternice, ne ajută să avem
succes la locul de muncă şi în societate, ne ajută să ne dezvoltăm personal şi să ne atingem
obiectivele mai uşor.
Acest material este o culegere de texte şi informaţii despre tema propusă discuţiei la curs,
si prezintă o serie de aplicaţii şi exemple de bune practici, care se doresc a fi de ajutor fiecărui
cadru didactic în activitatea la clasa de elevi!
Mi-aş dori ca interesul extrem de mare arătat acestui curs organizat de Casa Corpului
Didactic ,,Grigore Tăbăcaru”Bacău, (peste 600 de cadre didactice din judeţul Bacău), să fie
începutul unei noi viziuni asupra designului educaţional al viitorului! Oferind zi de zi, educaţie cu
dragoste şi aducând bucurie in ochii fiecarui copil din bancă, putem face o şcoala mai primitoare
pentru noi toţi!
Vă mulţumesc pentru colaborare şi învăţare experienţială asumată!
Prof. Mihaela Cojocaru
Doctor în Ştiinţele Educaţiei
3
I. CE ESTE INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ?
Inteligenţa Emoţională (EQ) reprezintă abilitatea de a identifica, de a

utiliza, de a înţelege şi de a gestiona emoţiile, cu scopul de a comunica eficient, de
a empatiza cu cei din jurul nostru, de a depăşi provocările şi nu în ultimul rând, de
a preveni şi de a atenua conflictele. Inteligenta emoţionala are un impact
extraordinar asupra multor aspecte ale vieţii de zi cu zi, cum ar fi modul în care
interacţionaţi cu cei din jurul dumneavoastră.
Daca nivelul tău de inteligenţă emoţională este dezvoltat, vei putea recunoaste
stările emoţionale proprii şi cele ale persoanelor din jurul tău şi astfel, vei putea sa-
i abordezi pe oameni intr-un mod care-i atrage catre tine. Poti folosi aceasta
intelegere a emotiilor pentru a te raporta mult mai bine fata de celelalte persoane,
pentru a forma relatii sanatoase, pentru atingerea unui succes mult mai mare la
locul de munca si pentru a duce o viata mult mai implinita decat cea actuala.
4
Istoricul inteligenţei emoţionale
În 1980, psihologul Howard Gardner a scris despre ― Teoria inteligenţelor

multiple. Potrivit acestuia, inteligenţa posedă şapte dimensiuni diferite, şi anume:
spaţială, kinestetică, muzicală, lingvistică, logico-matematică, interpersonală şi
intrapersonală. El a argumentat faptul că inteligenţa intrapersonală şi
interpersonală joacă un rol important pentru succesul în viaţă la fel ca acele abilităţi
cognitive, care sunt evaluate în testele IQ standard.
Pentru lumea afacerilor, inteligenţa emoţională - o combinaţie între
inteligenţa interpersonală şi cea intrapersonală a lui Gardner - este cel puţin la fel
de importantă ca şi cea logico-matematică1 .
Inteligenţa emoţională cuprinde :

- Inteligenţa Intrapesonală - determină stări, sentimente sau alte stări mentale,
care ne pot afecta comportametul;
- Inteligenţa Interpersonală sau socială - înţelegerea emoţiilor celorlalţi,
folosind informaţia ca un ghid de comportament şi pentru a construi şi menţine
relaţiile interumane.
În 1990, psihologii Peter Salovey şi John Mayer au popularizat termenul de

inteligenţă emoţională, definindu-l ca o formă de inteligenţă socială care implică
abilitatea de a monitoriza propriile sentimente şi emoţii, precum şi ale celorlalţi şi
folosirea aceastei informaţii pentru a influenţa ropriile gânduri şi acţiuni.
Testele IQ erau înţelese în trecut, ca fiind nişte preziceri, cu un grad ridicat
de acurateţe, legate de performanţele pe care un individ le poate avea la şcoală.
Oricum, cu timpul cercetătorii au înţeles că inteligenţa este ceva mult mai complex
decât au crezut la început, şi că sunt necesare mult mai multe abilităţi în afară de
cea intelectuală pentru a reuşi în viaţă.
Înţelegerea inteligenţei emoţionale
Cele mai importante aptitudini pentru inteligenţa emoţională sunt:
ascultarea activă, interpretarea comunicării nonverbale şi interpretarea propriilor
stări afective. Mai precis, pentru a înţelege mai bine inteligenţa emoţională trebuie
să pornim mai întâi de la a ne cunoaşte pe noi înşine.
În cele mai recente cărţi şi articole despre acest subiect, sunt oferite mai multe
modele de inteligenţă emoţională, pentru a înţelege mai bine acest termen şi
componentele lui. Dintre toate modelele de inteligenţă emoţională ne vom opri la
5
cel oferit de Adele B. Lynn în cartea sa numită The EQ Difference: A Powerful Plan
for Putting Emotional Intelligence to Work. Adele B. Lynn a introdus metoda de
auto-instruire necesară pentru monitorizarea propriului comportament şi pentru
evaluarea lui. Această metodă s-a dovedit a fi foarte eficientă în ajutarea elevilor
de a-şi dezvolta inteligenţa emoţională.
Acest model de inteligenţă emoţională cuprinde 5 componente:
1. Auto-conştientizarea şi auto-controlul
2. Empatia
3. Inteligenţa socială
4. Influenţa personal
5. Scopul şi viziunea
Toate aceste componente au o influenţă puternică asupra succesului elevilor.

1. Auto-conştientizarea şi auto-controlul
Auto-conştientizarea reprezintă baza în înţelegerea necesităţii de putere şi
dezvoltare a minţii. Auto-conştientizarea mai poate fi definită ca o cale către
dezvoltarea inteligenţei emoţionale.
Alegerile comportamentale sunt influenţate de experienţele din timpul vieţii
care ne ajută să ne formăm o imagine despre noi şi despre ceea ce e posibil să
realizăm în viaţă. Astfel comportamentele noastre se formează în funcţie de propriile
nevoi.
La fel se întâmplă şi la locul de muncă. Atunci când colegii de serviciu se
comportă sau comunică în moduri mai puţin productive, aceasta este consecinţa
faptului că unoeri sunt concentraţi doar asupra propriilor nevoi, ceea ce îi
determină să facă o alegere inconştientă prin înstrăinarea de tine sau de alţi colegi.
Primul obiectiv de instruire în inteligenţa emoţională este acela de a creşte
conştientizarea oamenilor asupra impactului neintenţionat legat de comportamentul
lor.
Auto-conştientizarea şi auto-controlul implică cunoaşterea calităţilor pozitive şi
acelor calităţi care necesită schimbare.
Auto-controlul necesită angajament. Auto-controlul este disciplina care
implică cunoaşterea momentului şi modalităţii de a acţiona şi apoi acţiunea în sine.
6
2. Empatia
Empatia stă la baza construirii unei relaţii. Oamenilor cu adevărat empatici

le pasă de ceilalţi şi pun mare preţ pe înţelegerea sentimentelor şi gândurilor
acestora.
Empatia necesită disciplină. Este arta de fi în permanenţă în contact cu
oamenii. Astfel, empatia necesită pe lângă abilităţile de ascultare şi abilităţi de
comunicare.
Capacitatea de a lucra cu oamenii este unul dintre cei mai importanţi factori în
determinarea succesului la locul de muncă.
Evident, stăpânirea pe plan tehnic a jobului tău este esenţială. Pregătirea
profesională este insuficientă fără capacitatea de relaţionare.
Stăpânirea tehnică nu este suficientă pentru a garanta succesul profesional încă.
Oamenii cu abilităţi tehnice îşi pierd jobul câteodată, pentru că nu sunt capabili să
se înţeleagă cu colegii lor.
Un studiu cu privire la motivele pentru care oamenii sunt concediaţi arată că
90% dintre concedieri sunt rezultatul unei atitudini necorespunzătoare, al unui
comportament inadecvat sau al unor dificultăţi de relaţionare, în ciuda deţinerii
abilităţilor necesare pentru job.
Abilităţile tehnice te conduc către o poziţie de management, dar capacitatea
de a lucra cu oamenii este cea care te menţine la acest nivel.
Companiile caută oameni care au abilitate tehnică şi experienţă pentru a-şi
face meseria bine. Câteodată, ele îi promovează cu speranţa că aceştia îi pot
conduce pe alţii care fac muncă similară cu ce au făcut ei până să fie promovaţi.
Odată promovat, un lider trebuie să demonstreze abilitatea de a lucra cu oamenii.
3. Inteligenţa socială
O persoană inteligentă emoţional este acea persona care poate metine relaţii
bune cu toţi oamenii din organizaţie.
Inteligenţa socială reprezintă construirea de relaţii pentru a face lucrurile să
se întâmple. Dincolo de abilităţile necesare în construirea unei relaţii puternice şi
colaborative, inteligenţa socială este reprezentată de încrederea reciprocă, ea
permite indivizilor să lucreze chiar şi în condiţii de conflict, fără a distruge abilitatea
de a lucra împreună.
Atunci când ceva nu merge cum vrem noi, în general preferăm să dăm vina pe
o altă persoană că fiind cel care cauzează problema. Găsim chiar o anumită
7
satisfacţie în a ne plânge la prieteni de un tratament aspru pe care îl primim la un

moment dat. Dar dacă ne uităm cu atenţie, vom găsi întotdeauna ceva ce am fi putut
face pentru că situaţia în cauză să fi fost alta.
Întotdeauna poziţia ta la şcoală este despre tine şi nu despre circumstanţele
tale sau despre alte persoane. Ţi-ai dori o îndrumare mai clară? Ţi-ar plăcea mai
mult instructaj decât primeşti? Ai cerut acest lucru? Ai un raport direct a cărui
petrformanta nu e în conformitate cu aşteptările tale? Vi s-a oferit suficient
instructaj de dezvoltare care să schimbe această situaţie? Aveţi o relaţie cu un coleg
care v-a creat probleme? Aţi încercat împreună cu acea persoană să soluţionaţi
orice aspecte care afectează relaţia voastră?
4. Influenţa personală
Influenţa personală este abilitatea de a face lucrurile să meargă cu şi prin

intermediul altor persoane.
Deşi de cele mai multe ori puterea a fost văzută ca un punct negativ, ea poate
avea şi atribute pozitive. Puterea înseamnă a avea abilitatea de a face lucrurile să
meargă. Puterea mai înseamnă şi a avea o reţea extinsă de persoane care te plac,
care au încredere în tine şi care îţi ascultă ideile sau cerinţele. Reputaţia şi buna
relaţionare cu persoanele din companie determină comortamentul celor mai
puternice persoane în acest sens.
Încrederea în sine contribuie la abilitatea oamenilor de a-i influenţa pe
ceilalţi. Aceştia preiau iniţiativă pentru a-şi atinge scopul şi pentru a aduce o
atitudine de optimism şi flexibilitate în relaţiile cu ceilalţi, îndemnându-i în a avea
o colaborare eficientă şi plăcută.
Satisfacţia la scoală depinde în mare măsură de modul în care relaţionăm cu
colegii. O mare parte din timpul nostru îl petrecem la locul de muncă. Astfel, la 40
de ore pe săptămână lucrate, ne dedicăm cel puţin 800 de ore din viaţă pentru a
lucra.
Calitatea vieţii noastre la locul de muncă este un factor critic în determinarea
calităţii întregii vieţi, implicit a comportamentului nostru din viaţă personală.
5. Stăpânirea scopului și a viziunii
Stăpânirea scopului şi a viziunii reprezintă exprimarea umanităţii prin

intermediul muncii. Stăpânirea scopului şi a viziunii este o modalitatea de a
transforma un loc de muncă în ceva care să exprime propriile valori şi propria
viziune ca om.
8
În cele din urmă, este cert faptul că inteligenţa emoţională este capacitatea
de a simţi sentimentele, de a le exprima, de a le indentifica şi nu în ultimul rând de
a le comunica. Adică putem spune că inteligenţa emoţională pune accentul
preponderent pe comunicare.
În acest sens, ni s-a părut important de evaluat conceptul DERC. Conform
acestei abordări conceptuale, comunicarea cuprinde 4 părţi componente:
1. “Descrie” : Descrie evenimentele, faptele pe care vrei să le comunici.
2. “Evaluează” : Care este părerea ta în legatură cu aceste fapte? Care este efectul
pe care acestea il au asupra ta? Ce simţi în legatură cu acest lucru?
3. “Rezolvă”: Ce urmează să faci? Fie propui o soluţie, fie găseşti o soluţie
împreună cu persoana implicată. Experienţa arată că soluţia găsită împreună cu
celălalt este de obicei mai eficace ( posibilitatea de a întelege şi aplică soluţia
corect este mai mare).
4. “Continuă” : Care este efectul comunicării? Cum tratezi comunicarea în
continuare? Dacă faptele, acţiunile au fost plănuite în faza de ―Rezolvă, fii de
acord cu momentul în care aştepţi fiecare rezultat al comunicării. Acceptă între
timp amânările de evaluare dacă este necesar.
Acest concept ilustrează efectul comunicării, tratând eficientizarea acesteia
cu interlocutorul, transpunerea în locul acestuia eventual pentru ca mesajul nostru
transmis să fie receptat aşa cum l-am interpretat noi.
II. CE SUNT EMOŢIILE?
Emoţiile ne călăuzesc în înfruntarea situaţiilor dificile şi a îndatoririlor, fiind

mult prea importante pentru a fi lăsate în grija intelectului: primejdia, pierdere
dureroasă, perseverarea în atingerea unui scop în ciuda frustrărilor, legătura cu
9
un partener de viaţă, clădirea unei familii etc.

Fiecare emoţie ne dă impulsul de a acţiona într-o direcţie distinctă, fiecare ne
indică direcţia cea bună în rezolvarea situaţiilor problematice şi cum aceste situaţii
s-au repetat mereu în decursul istoriei evoluţiei noastre, s-a format un repertoriu
emoţional imprimat în structura nervoasă, ca nişte tendinţe automate, înnăscute
ale sufletului omenesc.
De multe ori, la bine şi la rău, inteligenţa poate să nu mai aibă nici o
importanţă, atunci când sentimentele îi iau locul.
10
Totusi, în zilele noastre, ca urmare a realităţilor sociale apărute cu

repeziciune, evolutia nu mai ţine pasul cu ceea ce se întâmpla în jur. A
aparut o inadecvare a reacţiilor emoţionale la situaţiile concrete. Ca urmare,
societatea a trebuit să emită şi să întărească anumite legi, pentru a putea stăpâni
excesele emoţionale, care altfel ar fi fost mult prea nesăbuite, căci nu rareori ne
confruntam cu un repertoriu emoţional modelat de nevoile imediate. În
esenţă, emoţiile sunt impulsuri care ne determină să acţionăm, sunt planuri
imediate de abordare a vieţii, planuri pe care le avem înnăscute.
11
Fiecare emoţie joacă un rol unic, fiecare pregătind corpul pentru o reacţie diferită.
Înclinaţiile biologice de a acţiona sunt modelate şi de experienţa de viaţă şi de
cultură a noastră.
Cu timpul, ameninţările care au creat reacţiile noastre emoţionale, atât de
preţioase pentru supravieţuire, au început să fie stapânite, dar a început să
dispară si armonia părţilor, repertoriului nostru
sentimental.
Avem de fapt, două minţi, una care gândeşte şi una care simte. Aceste două moduri
fundamental diferite de cunoaștere, interacţionează pentru a crea viaţa noastră
mintală.
Cele doua minţi acţionează de cele mai multe ori, în strânsă armonie (deși
sunt facultăţi semi-independente), împletindu-și căile atât de diferite pentru a ne
călăuzi prin lume.
Cunoaşterea felului în care a evoluat creierul ne ajută sa înţelegem puterea pe
care o au emoţiile asupra gândirii.
De-a lungul evoluţiei, creierul a crescut de la bază spre vârf, centrii superiori
dezvoltându-se mai târziu ca o prelucrare a celor de jos, mult mai vechi.
Creierul primitiv nu ajută la gândire sau la învăţare, el este programat dinainte
să regleze funcţionarea corpului, ca atare şi să reacţioneze pentru a asigura
supravieţuirea.
Din forma cea mai veche primitivă, în trunchiul creierului, au apărut centrii
emoţionali, deci a existat un creier emoţional cu mult înainte să existe cel raţional.
Cea mai veche rădăcină a vieţii noastre emoţionale, stă în simţul olfactiv (lobul
olfactiv), deoarece, în vremurile primitive, mirosul era un simţ de o importanţă
capitală pentru supravieţuire.
Ulterior, a apărut la primele mamifere sistemul limbic sau creierul emoţional,
dispus în jurul trunchiului cerebral şi care, pe măsura evoluţiei și-a rafinat două
instrumente extrem de eficiente: învăţatul și memoria.
Inteligenţa emoţională este formată din patru atribute:
Conștiinţa de Sine: Ȋ ţi recunoști propriile emoţii și recunoști modul ȋ n care acestea
ȋ ţi afectează gândurile și comportamentul, ȋ ţi cunoști punctele slabe și punctele
forte și ai ȋ ncredere ȋ n tine.
Managementul Sinelui: Ai capacitatea de a-ţi controla sentimentele impulsive și
comportamentele de genul acesta, ȋ ţi poţi gestiona emoţiile ȋ ntr-o manieră
sănătoasă, preiei iniţiativa, ȋ ţi menţii propriile angajamente și ai capacitatea de a
te adapta noilor circumstanţe.
12
Conștientizarea Socială: Poţi ȋ nţelege emoţiile, nevoile și preocupările celorlalte

persoane, ai capacitatea de a citi foarte bine limbajul non-verbal al celorlalte
persoane, te simţi confortabil din punct de vedere social și recunoști dinamica de
putere ȋ ntr-un grup sau ȋ ntr-o organizatie.
Managementul Relaţiilor: Dispui de abilităţile necesare pentru a construi și a
menţine relaţiile din viaţa ta, comunici ȋ ntr-un mod clar, ai puterea de a-i inspira
și de a-i influenţa pe ceilalţi, lucrezi foarte bine ȋ n echipă și dispui de abilitatea de
a gestiona conflicte.
III. De ce este Inteligenţa Emoţională atât de importantă?
După cum știm, cei mai deștepţi oameni nu sunt neapărat cei mai de succes
sau cei mai ȋ mpliniţi oameni. Probabil cunoașteţi exemple de persoane care sunt
geniali din punct de vedere academic și totuși sunt inadaptaţi din punct de vedere
social. Inteligenţa intelectuală nu este suficientă pentru a avea succes ȋ n viaţă.
Da, IQ-ul vă poate ajuta să obţineţi o medie mare n facultate, dar EQ-ul este
cel care vă ajută să vă gestionaţi stresul și emoţiile atunci când vă confruntaţi cu
examenele finale.
Inteligenţa Emoţională afectează:
Performanţa la locul de muncă – Inteligenţa Socială vă permite o mai bună
navigare printre complexitatea socială pe care o ntâlniţi la locul de muncă, vă
oferă fundaţia necesară pentru a deveni un bun lider și vă ajută să urcaţi din ce
n ce mai repede pe treptele ierahiilor sociale. De fapt, foarte multe dintre
13
companiile de angajare privesc cu o importanţă asemănătoare atât inteligenţa

intelectuală cât și inteligenţa emoţinală, cea din urmă fiind adesea testată de către
angajator.
Sănătatea fizică – Dacă vă aflaţi n imposibilitatea de a vă gestiona nivelul de

stres, vă poate cauza grave probleme de sănătate. Stresul poate crește tensiunea
arterială, poate inhiba funcţionarea eficientă a sistemului imunitar, crește riscul de
atac de cord și de accident vascular cerebral. Primul pas către o mbunăţăţire a
inteligenţei emoţionale este reprezentată de eliberarea stresului din viaţa
dumneavoastră.
Sănătatea mentală – Nivelurile ridicate de stres pot avea un impact negativ asupra
sănătăţii tale mentale, lăsându-te ntr-o stare de vulnerabilitate faţă de anxietate și
depresie. Dacă vă aflaţi n imposibilitatea de a vă nţelege și de a vă gestiona
emoţiile, veţi fi, de asemenea, predispus la schimbări dese de dispoziţie, n timp ce
inabilitatea de a forma relaţii puternice vă poate face să vă simţiţi
singur și izolat.
Relaţiile voastre – Prin nţelegerea emoţiilor tale și prin controlarea acestora vă
veţi afla ntr-o poziţie mult mai bună care vă va ajuta să vă exprimaţi mai bine și
să nţelegeţi modul n care se simt celelalte persoane din jurul tău. Acest lucru vă
permite să comunicaţi mai eficient și să creaţi n viaţa dumneavoastră relaţii
puternice, atât la locul de muncă cât și n viaţa personală.
IV. Cum ţi poţi dezvolta nivelul de Inteligenţă Emoţională
Toate informaţiile din jurul nostru sunt interceptate de simţurile noastre și

sunt trimise spre a fi procesate creierului. Atunci când aceste informaţii sunt
copleșitor de stresante sau copleșitor de emoţionante, instinctul va prelua
conducerea și capacitatea noastră de a acţiona va fi limitată la lupta, fugi sau de
lipsa unui răspuns. Prin urmare, pentru a avea acces la o gamă largă de opţiuni și
la o gamă largă de decizii, trebuie să ne educăm propriile emoţii și să ni le aducem
ȋ ntr-o stare de echilbru cu puterea voinţei.
De asemenea, memoria este strâns legată de emoţiile noastre. Ȋ nvăţând să
rămânem conectaţi cu ambele emisfere cerebrale ale creierului nostru, ne putem
extinde varietatea de opţiuni pe care le putem accesa ȋ n anumite situaţii dificile.
Acest lucru vă poate ajuta să evitaţi repetarea greșelilor anterioare.
Pentru a-ţi dezvolta inteligenţa emoţională și abilitatea de luare a deciziilor
este necesar să vă ȋ nţelegeţi și să vă gestionaţi propriile emoţii. Gestionarea
propriilor emoţii este o aptitudine ce poate fi dezvoltată cu ajutorul instrumentelor
14
de control și de gestionare a stresului și a celor care au capacitatea de a vă dezvolta

comunicarea.
Inteligenţa Emoţională, așa cum am spus mai devreme, se dezvoltă prin
eliminarea stresului din viaţa dumneavoastră, prin ȋ mbunătăţirea concentrării și
prin menţinerea unei conectivităţi faţă de tine ȋ nsuţi și faţă de cei din jurul tău. Poţi
să-ţi dezvolţi Inteligenţa Emoţională prin ȋ nvăţarea unor noi aptitudini. Primele
două aptitudini sunt esenţiale pentru controlul și gestionarea stresului, ultimele trei
aptitudini vă vor ajuta să vă ȋ mbunătăţiţi aptitdunile de comunicare. Fiecare
aptitudine pe care urmează să o prezentăm se bazează pe
ȋ nvăţarea și practicarea abilităţilor anterioare și include:
◊ Abilitatea de a reduce stresul rapid stresul atunci când apare, ȋ ntr-o varietate de
ȋ mprejurări.
◊ Abilitatea de a-ţi recunoaște emoţiile și de a nu te lăsa copleșit de acestea.
◊ Abilitatea de a te conecta emoţional cu celelalte persoane folosindu-te de limbajul
non-verbal.
◊ Abilitatea de a te folosi de umor și de joacă pentru a te menţine conectat ȋ n
situaţiile dificile.
◊ Abilitatea de a rezolva conflictele ȋ ntr-un mod pozitiv și cu ȋ ncredere.
Cum putem ȋ nvăţa competenţele cheie care ne pot ajuta să ne dezvoltăm

Inteligenţa Emoţională?
Competenţele cheie de dezvoltare a inteligenţei emoţionale pot fi ȋ nvăţate de
oricine, oricând. Cu toate acestea, există o mare diferenţă ȋ ntre cunoașterea despre
inteligenţa emoţională și aplicarea acesteia ȋ n viaţa ta. Doar pentru că știi să faci
ceva, asta nu ȋ nseamnă că o vei face, ȋ n special ȋ n acele momente când te simţi
copleșit de stres, element care poate deturna cele mai nobile intenţii.
Cu scopul de a-ţi schimba permanent comportamentul tău actual ȋ ntr-unul
care face faţă presiunilor, este necesar să ȋ nţelegi cum poţi elimina stresul din viaţa
ta chiar ȋ n momentul ȋ n care acesta și-a făcut apariţia. Acest lucru nseamnă că
este necesar ca aceste informaţii să fie aplicate zilnic, ultimul scop fiind acela de a
le internaliza.
15
1. (EQ) COMPETENŢA de a reduce stresul rapid n acest moment

Nivelulrile ridicate de stres pot copleși mintea și corpul, acest lucru stând
n calea aptitudinii noastre de interptretare corectă a situaţiilor, de a-i asculta pe cei
din jurul nostru, de a fi conștienţi de propriile sentimente și nevoi și de a comunica
ntr-un mod clar.
Abilitatea de a te calma rapid și de a diminua nivelurile de stres vă ajută să ramâneţi
echilibraţi, concentraţi și n controlul situaţiilor, idiferent de provocările pe care
le intâlniţi sau de dificultatea situaţiilor.
Eliminarea stresului: cum să funcţionezi eficient n momentul prezent
Dezvoltaţi-vă abilităţile de eliminare a stresului folosindu-vă de următorii trei pași:
Realizează atunci când ești stresat – Primul pas către reducerea nivelurilor de stres
este acesta: realizează atunci când ești stresat. Cum reacţionează organismul tău
atunci când ești stresat? Mușchii tăi și stomacul sunt ncordaţi sau relaxaţi?
Palmele tale sunt ncleștate? Respiraţia este superficială? Conștientizarea
răspusurilor fizice n faţa stresului vă vor ajuta să reglaţi tensiunea n momentul
n care apare.
Identifică modul n care reacţionezi la stres – Fiecare dintre noi reacţionăm
diferit n faţa stresului. Dacă ai tendinţa de a deveni nervos sau agitat atunci când
ești supus presiunii stresului, activităţile recomandate sunt cele care te calmează,
meditaţia sau plimbările n natură de exemplu. Dacă ai tendinţa de a deveni
depresiv sau izolat n momentele n care ești stresat, activităţile recomandate sunt
cele care te pot stimula, notul de exemplu. Dacă ai tendinţa de a ngheţa atunci
cănd ești supus stresului, este necesar să te implici n activităţi care ţi oferă, n
același timp, atât confort cât și stimulare.
Descoperă metodele de eliminare a stresului care funcţionează pentru tine
– Cea mai bună modalitate prin care poţi să elimini stresul din viaţa ta este
reprezentată de implicarea mai multor simţuri din categoria celor cinci simţuri
principale. Fiecare dintre noi răspundem ntr-un mod diferit acestor simţuri, așa
că trebuie să descoperi simţurile care au puterea de a te energiza. De exemplu, dacă
16
ești o persoană care tinde să fie vizuală, poţi elimina stresul din viaţa ta cu ajutorul
imaginilor care vă inalţă starea de spirit. Dacă sunteţi o persoană auditivă, timpul
petrecut lângă o cascadă sau lângă un râu se poate dovedi a fi o binecuvântare
pentru tine.
2. (EQ) COMPETENŢA de a elimina stresul din interiorul relaţiilor cu ajutorul
conștientizării emoţionale
Abilitatea de a te conecta la propriile tale emoţii, abilitatea de a nţelege
moment de moment modul n care popriile tale gânduri ţi influenţează emoţiile și
invers, este esenţială pentru nţelegerea de sine și pentru a ramâne calm și
concentrat atunci când apar situaţii tensionate.
Mulţi oameni sunt deconectaţi faţă de propriile lor emoţii, n special cele
puternice (furie, tristeţe, frică și bucurie). Acest fenoment se datorează de cele mai
multe ori anumitor experienţe negative din copilărie, experienţe ce te-au făcut să te
nchizi din punct de vedere emoţional.
Cu toate că ne putem denatura, nega sau ne putem amorţi sentimentele, nu le
putem elimina. Acestea continuă să se afle acolo, indiferent dacă suntem sau nu
conștienţi de existenţa lor. Din păcate, fără conștientizarea emoţională nu ne putem
nţelege pe deplin propriile noastre motivaţii și nevoi și nici nu putem comunica
ntr-un mod eficient cu cei din jurul nostru. Suntem, de asemenea, supuși unui mai
mare risc de a deveni copleșiţi de acestea n cazul situaţiilor care par a fi
periculoase.
Ce fel de relaţie ai cu emoţiile tale?
Experimentezi sentimente care curg, confruntându-te cu emoţiile una după
cealaltă n timp ce experienţele tale se schimbă moment de moment?
Sunt emoţiile tale acompaniate de senzaţii fizice pe care le ntâlniţi n locuri cum
ar fi n zona stomacului sau a pieptului?
Experimentezi sentimente și emoţii discrete precum furie, fericire, frică,
fiecare dintre acestea fiind evidente n expresiile faciale subtile?
Poţi experimenta sentimente intense, care sunt suficient de puternice ncât să poată
captura și atenţia celorlalte persoane din jurul tău?
Le acorzi atenţie emoţiilor tale? Sunt acestea un factor important n procesul
de luare a deciziilor?
Ȋ n cazul ȋ n care nu sunteţi familiarizaţi cu aceste experienţe, emoţiile
dumneavoastră sunt suprimate, tot de către dumneavoastră. Pentru a vă recăpăta
sănătatea emoţională este necesar să vă reconectaţi la emoţiile de bază, să le
acceptaţi și să deveniţi confortabili cu prezenţa acestora ȋ n viaţa dumneavoastră.
17
Dezvoltarea conștientizării emoţionale

Conștientizarea emoţională poate fi ȋ nvăţată ȋ n orice moment al vieţii. Dacă
nu știţi cum să vă gestionaţi stresul este important să faceţi acest lucru prima oară.
Meditaţia este o unealtă extraordinară care vă poate ajuta extrem de mult ȋ n cadrul
acestui proces.
3. (EQ) COMPETENŢA comunicării non-verbale
Competenţa de a comunica eficient necesită mult mai mult decât abilităţile
verbale și capacitatea de gestionare a stresului. De multe ori, ceea ce spui este mult
mai puţin important ȋ n comparaţie cu modul ȋ n care o spui. Gesturile pe care le
faci, postura corporală, cât de repede sau cât de tare vorbești, cât de aproape stai
sau modul ȋ n care privești ȋ n ochi persoana căreia-i vorbești cântăresc mult mai
mult ȋ n comparaţie cu ceea ce spui.
Pentru a le menţine atenţia celor din jurul tău și de a te conecta cu aceștia
este necesar să fii conștient de importanţa comunicării non-verbale și să răspunzi la
indiciile non-verbale oferite de interlocutorii tăi.
Aceste mesaje nu se opresc ȋ n momentul ȋ n care cineva se oprește din vorbit.
Chiar și atunci când ești tăcut, o formă de comunicare există ȋ n continuare.
Gândește-te la ceea ce trasmiţi și dacă ceea ce transmiţi se află ȋ n concordanţă cu
ceea ce simţi ȋ n interior. Mesajele tale non-verbale pot produce un sentiment de
interes, ȋ ncredere, entuziasm sau pot genera frică, confuzie, neȋ ncredere și
dezinteres.
Sfaturi pentru ȋ mbunătăţirea comunicării non-verbale

Comunicarea non-verbala de succes depinde de capacitatea de a vă gestiona
stresul, de a vă recunoaște propriile emoţii și de a ȋ nţelege sentimentele pe care le
trimiţi și pe care le primești.
Atunci când comunici:
Concentrează-ţi atenţia asupra persoanei ȋ n cauză. Dacă ȋ ţi planifici ceea
ce urmează să-i spui sau dacă visezi cu ochii deschiși, cu siguranţă veţi neglija toate
celelalte aspecte non-verbale ale conversaţiei și toate celalte subtilităţi. Privește-o ȋ
n ochi! Contactul vizual comunică interes și te poate ajuta să menţii fluxul unei
conversaţii. Acordă atenţie deosebită mesajelor non-verbale pe care le trimiţi și pe
care le primești, cum ar fi expresia feţei, tonul vocii și gestica.
4. (EQ) COMPETENŢA de a folosi umorul cu scopul de a face faţă provocărilor
18
Râsul, umorul și joaca sunt atidoţii naturali ai dificultăţilor vieţii; aceștia ne

ușurează viaţa și ne ajută să privim lucrurile n perspectivă. Râsul reduce stresul,
mbunătăţește dispoziţia și ne echilibează sistemul nervos.
Comunicarea glumeaţă ajută la extinderea inteligenţei emoţionale și vă ajută
să:
Depășiţi mult mai ușor dificultăţile. Permiţându-vă să vizualizaţi frustrările și
dezamăgirile dintr-o nouă perspectivă veţi supravieţui mult mai ușor situaţiilor
dificile.
Treceţi mai ușor peste diferenţe. Folosindu-vă de umor, adesea puteţi spune
numite lucruri pe care altfel nu le puteaţi spune.
Te relaxezi și te energizezi n același timp. Comunicarea glumeaţă
ameliorează oboseala și vă relaxează organismul. Astfel veţi deveni mai creativi, vă
veţi elibera de modul de gândire rigidâ și veţi putea observa lucrurile dintr-o altă
perspectivă.
Cum vă puteţi dezvolta acest stil de comunicare:
Niciodată nu este prea târziu să ţi dezvolţi acest stil de comunicare și să-ţi
mbrăţisezi partea ta jucăușă, plină de umor. Fă-ţi timp pentru activităţile de
calitate. Cu cât vei glumi mai mult, cu cât vei râde mai mult, cu atât mai ușor va
deveni. Joacă-te cu cei mici și cu oamenii plini de viaţă care apreciază schimbul de
replici jucăușe.
5. (EQ) COMPETENŢA de a rezolva conflictele ntr-un mod pozitiv
Conflictele și argumentele sunt o parte nelipsită a oricărei relaţii. Două persoane
nu pot avea aceleași nevoi, aceleași opinii și aceleași așteptări. Cu toate acestea, nu
este un lucru rău. Rezolvarea conflictelor ntr-o manieră pozitivă poate ntări
ncrederea ntr-o relaţie. Atunci când conflictul nu este perceptut ca fiind o
ameninţare, acesta stimulează libertatea, creativitatea și siguranţa n relaţii.
Capacitatea de a gestiona conflictele ntr-o manieră pozitivă este susţinută
de cele patru abilităţi anterioare. De ndată ce le vei internaliza pe cele patru, vei
fi mult mai bine echipat și vei face mult mai bine faţă situaţiilor ncărcate emoţional
și vei putea dezamorsa situaţiile nainte ca acestea să degenereze.
Sfaturi pentru rezolvarea conflictelor ntr-un mod care cimentează ncrederea

ntr-o relaţie:
19
Concentraţi-vă pe momentul prezent. Atunci când uiţi vechile răni și nu re

nvii vechile resentimente puteţi recunoaște realitatea situaţiei actuale. Alege-ţi
propriile argumente. Argumentele necesită timp și energie, n special dacă doriţi
să le rezolvaţi ntr-un mod pozitiv. Luaţi n cosiderare aspectele care merită să fie
argumentate și care nu.
Iartă! Iartă comportamentul din trecut al celorlalte persoane. Pentru a
rezolva conflictul este necesar să renunţaţi la ideea de a pedepsi și de a vă răzbuna.
Evită conflictele ce nu pot să fie rezolvate. Este nevoie de două persoane
pentru ca un conflict să aibă loc. Poţi să alegi să nu faci parte dintre cele două
persoane.
Neuroanatomia emoţiilor
Imaginează-ţi hipotalamusul ca o mică inimă care pompează în întreg
organismul uman nu sânge, ca inima din piept, ci emoţii. Imaginează-ţi o
minifabrică plasată în creierul uman, care are toate materialele necesare la
dispoziţie pentru a construi orice tip de emoţie şi de a trimite această emoţie până
la ultima celulă din organismul uman. O emoţie construită în hipotalamus poartă
numele de neurosecreţie peptidică şi este de două feluri:
de eliberare,
de inhibare.
În momentul în care un eveniment exterior ne dă un motiv să simţim o anumită
emoţie, în hipotalamus, aproape instantaneu, se asamblează neuropeptidele care se
20
potrivesc cu emoţia respectivă. Apoi, ca o avalanşă, aceste neuropeptide circulă prin

sânge către fiecare celulă a corpului nostru.
Fiecare celulă are nişte receptori, nişte tentacule prin care cercetează mediul
din jur. Astfel ajung să aibă parte de vitaminele, proteinele şi toate celelalte
substanţe necesare organismului.
Să poţi trăi o viaţă cu adevărat liberă şi independentă, trebuie să scapi de
dependenţele tale emoţionale. De ce intrăm mereu în aceleaşi relaţii, cu acelaşi gen
de oameni? De ce avem tot timpul aceleaşi dispute? De ce avem aceleaşi atitudini
în situaţii asemănătoare? Conform celor spuse de Dr. Joe Dispenza, când celulele
sunt bombardate cu neuropeptide, ele devin mult mai insensibile la vitamine,
proteine şi alte emoţii şi ajung să aibă foarte mulţi receptori care pot capta doar
acea substanţă chimică cu care au fost obişnuite.
În cazul dependenţelor, când generăm acelaşi răspuns de la creier către celule,
celulele se vor obişnui cu acelaşi tip de neuropeptide, care vin cel mai des.
De ce oameni foarte inteligenţi lucrează pentru oameni mai puţin inteligenţi? De ce
aproape întotdeauna pasiunile oamenilor preiau controlul asupra raţiunii lor?
Am convingerea că majoritatea oamenilor au un coeficient de inteligenţă normal,
ceea ce este suficient pentru o viaţă încununată de succes. Majoritatea oamenilor
au un coeficient de inteligenţă peste 90.
În “Psihologia vârstelor”, Anca Munteanu spune: “… la naştere, orice fiinţă
umană ce posedă un IQ normal (de cel puţin 90) tezaurizează o potenţialitate
creatoare, măcar minimă, pentru un oarecare domeniu…” Din punctul meu de
vedere, până aici totul e cum nu se poate mai bine.
65% dintre bărbaţi sunt gândire. 65% dintre femei sunt afect.
Mai ţii minte că am vorbit la inteligenţa emoţională despre emisfera stângă,
care se ocupă de raţiune, şi despre cea dreaptă, care se ocupă de emoţii?
Dacă ne gândim că doi din trei bărbaţi se nasc cu partea stângă mai capabilă
decât cea dreaptă şi că, prin educaţie, bărbaţii, în general, sunt învăţaţi să fie
puternici, să nu îşi exteriorizeze sentimentele şi să aibă logica drept lege, avem o
lume în care bărbaţii nu îşi mai înţeleg emoţiile, nu pot înţelege emoţiile celorlalţi
şi le determină pe femei să spună: “nu îi înţelegem pe bărbaţi”.
Dacă ne gândim că două din trei femei se nasc cu partea dreaptă mai
dezvoltată şi că, prin educaţie, sunt învăţate să îşi exteriorizeze emoţiile, să fie cât
mai comunicative şi să “îşi asculte inima”, avem o lume în care (îmi cer scuze fetelor
sensibile şi fără simţul umorului) bărbaţii le consideră pe femei proaste şi imposibil
de înţeles.
21
Pentru ca un om să funcţioneze complet e nevoie de ambele emisfere. O

persoană care are funcţia gândire mai dezvoltată trebuie să îşi educe partea
afectivă, pentru că, aşa cum am spus mai devreme, emoţiile sunt viaţa.
O persoană cu funcţia emotie primară are nevoie să îşi educe partea stângă,
ratiunea si logica pentru a nu fi prada şi jucăria emoţiilor de tot felul şi pentru a-şi
putea duce viaţa pe un drum, nu să rătăcească pe cărări care nu duc niciunde.
La ce îţi foloseşte?Evident, o persoană logică, de gândire, va avea dificultăţi
cu înţelegerea emoţiilor.
Prima trăsătură a acestui tip este că ,de obicei, nu se întâmplă ce vrea el în
“dragoste”. Pentru că este o experienţă de care vrei tu, numai raţională nu. Apoi s-
ar putea ca cei raţionali să nu îi respecte pe cei afect. De exemplu un bărbat raţional
poate dispreţui o femeie pe motiv că joacă teatru, nu gândeşte logic ,etc.
Raţiunea şi logica sunt indispensabile în evoluţia noastră, însă emoţia bate
logica în orice zi din săptămână.
Aşadar, trebuie să îţi dezvolţi ambele emisfere pentru o viaţă echilibrată și

pentru a-ţi putea atinge obiectivele.
Testul de maturitate emoţională
Conform unor studii recente și a lui Goleman, Inteligenţa Emoţională poate

fi dezvoltată ȋ n timp (termenul la care face referire Goleman este maturitatea
inteligenţei emoţionale).
Conform lui Goleman se evidenţiază cele 4 componente ale Inteligenţei
Emoţionale și anume:
1. Autocunoașterea
Autocunoașterea Emoţională
Autocunoașterea Realistă și Corectă
Ȋ ncrederea ȋ n sine
2. Autocontrol
Autocontrol emoţional
Transparenţa & menţinerea integrităţii
Adaptabilitate & adaptabilitate la schimbare
Orientarea spre rezultate
Iniţiativa
Optimism & perseverenţă
3. Social “Awareness” (conștinţa socială, de grup)
22
Empatie (simţirea sentimentelor și perspectivei celorlalţi, un interes real faţă de

grijile celorlalţi)
“Awareness” la nivelul organizaţiei
Orientarea spre serviciu
4. Managementul relaţiilor interpersonale
Dezvoltarea altora, a abilităţilor acestora, coaching
Leadership inspiraţional
Catalist al schimbării (iniţierea și managementul schimbării)
INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ (TEST)
Alegeţi răspunsul care descrie cel mai bine reacţia dvs. la urmatoarele
scenarii. Raspundeţi pe baza a ceea ce aţi fi vrut să faceţi n realitate, nu cum
credeţi dvs. că trebuie să fie raspunsul.
1. Sunteţi ntr-un avion care e lovit brusc de turbulenţă și ncepe să se balanseze

ntr-o parte și n alta. Ce faceţi?
a. Continuaţi să citiţi sau să vă uitaţi la film dând puţină atenţie turbulenţei.
b. Deveniţi plin de grijă faţă de pericol urmărind stewardesa și citind fișa cu

instrucţiuni n caz de pericol.
c. Câte puţin din a. și b.
d. N-am observat nimic.
2. Aţi luat n parc un grup de copii de 4 ani. O fetiţă ncepe să plângă deoarece
ceilalţi nu vor să joace cu ea. Ce faceţi?
a. Nu vă amestecaţi, lăsaţi copiii să rezolve singuri problema.
b. Vorbiţi cu ea și o ajutaţi să găsească o modalitate de a-i face pe ceilalţi să se

joace cu ea.
c. Ȋ i spuneţi cu o voce blâdă să nu plângă.
d. Ȋ ncercaţi să-i distrageţi atenţia și să-i arătaţi câteva lucruri cu care se poate juca.
3. Ȋ nchipuiţi-vă că sunteţi student la un colegiu și speraţi să obţineţi o notă mare

la un concurs, dar aţi descoperit că aţi luat o notă proastă la mijlocul semestrului.
Ce faceţi?
23
a. Vă faceţi un plan special pentru a ȋ mbunătăţi nota, hotărându-vă să urmaţi

planul.
b. Hotărâţi să fiţi mai buni ȋ n viitor.
c. Vă spuneţi că nu contează mult ce aţi făcut la curs și vă concentraţi asupra altor

cursuri la care notele dvs. sunt mai mari.
d. Mergeţi la profesor și ȋ ncercaţi să discutaţi cu el ȋ n scopul obţinerii unei note

mai bune.
4. Imaginaţi-vă că sunteţi agent de asigurări și telefonaţi la clienţi pentru

prospectare. 15 persoane la rând au ȋ nchis telefonul și sunteţi descurajat. Ce
faceţi?
a. Ajunge pentru astăzi – sperând să aveţi mai mult noroc mâine.
b. Evaluaţi calităţile dvs. care poate subminează abilitatea de a face vânzări.
c. Ȋ ncercaţi ceva nou la următorul telefon și ȋ ncercaţi să nu vă blocaţi.
d. Găsiţi altceva de lucru.
5. Sunteţi managerul unei organizaţii care ȋ ncearcă să ȋ ncurajeze respectul

pentru diversitatea etnică și rasială. Surprindeţi pe cineva spunând un banc rasist.
Ce faceţi?
a. Nu-l luaţi ȋ n seamă – e numai o glumă.
b. Chemaţi persoana ȋ n biroul dvs. pentru a o admonesta.
c. Vorbiţi direct și pe loc, spunând că asemenea glume sunt nepotrivite și nu vor fi

tolerate ȋ n organizaţia dvs.
d. Ȋ i sugeraţi persoanei care a spus gluma să urmeze programul de școlarizare
privind diversitatea.
6. Ȋ ncercaţi să calmaţi un prieten ȋ nfuriat pe un șofer care i-a tăiat calea ȋ n mod
periculos prin faţă. Ce faceţi?
a. Ȋ i spuneţi să uite pentru că totul e OK acum și ce s-a ȋ ntamplat nu e mare lucru.
b. Puneţi una din casetele lui favorite și ȋ ncercaţi să-l distraţi.

24
c. Ȋ i daţi dreptate, considerând la fel ca și el și celălalt șofer s-a dat ȋ n spectacol.
d. Ȋ i relataţi că mai demult vi s-a ȋ ntâmplat și dvs. ceva asemănător și că v-aţi simţit
la fel de furios ca și el, dar după aceea v-aţi dat seama că după stilul ȋ n care
gonea celălalt șofer va ajunge curând la spitalul de urgenţă.
7. Dvs. și partenerul de viaţă aţi intrat ȋ ntr-o discuţie aprinsă care a escaladat ȋ
ntr-un meci de ţipete. Sunteţi amândoi furioși și recurgeţi la atacuri personale pe
care nu le intelegeţi și ȋ n care nu credeţi, dar le continuaţi. Ce faceţi?
a. Luaţi o pauză de 20 minute și apoi reluaţi discuţia.
b. Opriţi cearta ȋ n acel moment, tăceţi, nu contează ce spune partenerul dvs.
c. Spuneţi că vă pare rău și ȋ i cereţi partenerului să-și ceară și el iertare.
d. Vă opriţi la un moment, vă adunaţi gândurile,apoi vă precizaţi punctul de vedere

asupra problemei.
8. Ȋ nchipuiţ-vă că aţi fost numit șeful unei echipe noi de lucru care ȋ ncearcă să
găsească o soluţie creativă la o problemă de serviciu. Care este primul lucru pe
care ȋ l faceţi?
a. Faceţi o agendă și alocaţi timp pentru discuţii asupra fiecărui aspect al

problemei, așa veţi realiza cea mai bună folosire a timpului.
b.Cereţi oamenilor să-și facă timp pentru a se cunoaște mai bine ȋ ntre ei.
c. Ȋ ncepeţi prin a solicita fiecărei persoane idei privind rezolvarea problemei,

cât timp ideile sunt proaspete.
d. Ȋ ncepeţi printr-o sedinţă de „brainstorming” (dezlanţuirea ideilor), ȋ
ncurajând pe fiecare să spună ce idee ȋ i vine ȋ n minte, indiferent cât de
„fantastică” este.
9. Fiul dvs. de 3 ani este extrem de timid și a fost hipersensibil și puţin ȋ nfricoșat
de locurile și oamenii străini, de când s-a născut. Ce faceţi?
a. Accepaţi că are un temperament sfios, timid și căutaţi modalităţi de a-l proteja de

situaţii care l-ar putea tulbura.
b. Ȋ l duceţi la un psihiatru pentru copii pentru a-l ȋ ncuraja.

25
c. Ȋ l expuneţi cu premeditare la mai mulţi oameni și locuri străine astfel ȋ ncât să-și
poată ȋ nfrânge frica.
d. Aranjaţi o serie neintreruptă de experienţe competitive dar ușor de realizat care-

l vor ȋ nvăţa că poate relaţiona cu oamenii și poate umbla din nou prin locuri noi.
10. Consideraţi că de mai mulţi ani aţi dorit să reȋ ncepeţi să ȋ nvăţaţi să cântaţi la
un intsrument la care aţi ȋ ncercat și ȋ n copilărie, iar acum, pentru distracţie, v-
aţi hotărât ȋ n sfârșit să ȋ ncepeţi din nou. Doriţi să vă folosiţi cât mai eficient
timpul dvs. Ce faceţi?
a. Vă limitaţi la timpul strict de exerciţiu ȋ n fiecare zi.
b. Alegeţi piese muzicale care vă solicită mai mult abilitatea (care vi se par mai
grele).
c. Exersaţi numai când ȋ n mod real aveţi dispoziţie.
d. Ȋ ncercaţi piese care sunt mult peste abilităţile dvs., dar pe care le puteţi stapâni
cu un efort sârguincios.
COTAREA TESTULUI
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
a. 20p 0 20p 0 0 0 20p 0 0 0
b. 20p 20p 0 0 0 5p 0 20p 5p 20p
26
DESCRIEREA TESTULUI DE INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ ELABORAT

DE DANIEL GOLEMAN
Testul este elaborat de Daniel Goleman, autorul cărţii „Inteligenţa emoţională”,

apărută în 1995. Testul este adaptat de Mihaela Rocco şi constă în 10 intrebari ce
prezinta unele situaţii în care se poate află o persoană.
Completarea testului are în vedere, pe de o parte, asigurarea pe cât posibil a

transpunerii individului în situaţia respectivă, iar pe alta parte, alegerea unei dintre
variantele de răspuns din cele patru posibile, care reprezintă unele modalităţi
concrete de a reacţiona în situaţiile indicate de intrebari.
Scenariile continute de itemi sunt urmatoarele:
Itemul 1.
Persoana se află într-o situaţie critică ce îi ameninţă viaţa. Trei dintre

variantele de răspuns privesc capacitatea de a fi conştient de emoţiile personale, de
a cunoaşte situaţia din punct de vedere afectiv şi de a răspunde adevcat, echilibrat
la situaţiile neobişnuite, critice sau stresante.
Itemul 2.
Un copil este foarte supărat, iar adulţii care se află în preajma lui încearcă
să-l ajute să depăşească aceasta stare emoţională negativă. Părinţii, educatorii sau
adulţii în general, cei care au nivel ridicat al inteligenţei emoţionale, folosesc
situaţia pentru a-i antrena emoţional pe copii, ajungându-i să înţeleagă de unde
provine starea emoţională negativă (supararea), ce anume îi determină să fie
supăraţi, să inţeleaga ceea ce simt, să observe alternativele pe care le pot încerca
pentru a găsi soluţiile adecvate.
Itemul 3.
Un subiect adult se află într-o situaţie care trebuie să fie modificată în vederea
obţinerii unor beneficii. Acest item al testului se refera la motivaţia proprie,
intrinsecă, la capacitatea de a elabora un plan pentru a trece peste obstacole,
27
frustrări şi capacitatea de a urmări un scop. Este vizată „speranţa” ca dimensiune

a inteligenţei emoţionale.
Itemul 4.
Scenariul prezentat se referă la o persoană care are eşecuri repetate într-o

anumita direcţie. Doar una dintre variantele de răspuns se refera la gradul de
optimism al persoanei, care o ajuta să treacă peste piedici, să continue, să
persevereze fără a se blama pe sine sau a se demoraliza.
Itemul 5.
In situaţia prezentată de test se urmăreşte comportarea persoanei faţă de

minorităţi, atitudinea ei cu privire la diversitatea etnică, culturală, etc, doar una
dintre variantele de răspuns indică modul optim de a crea o atmosfera deschisă
diversităţii. Este vizată schimbarea prejudecatilor prin acţiunea asupra lor şi prin
adoptarea unui model democratic de stapânire a furiei.
Itemul 6.
Acest item se referă la modul în care se poate calma o persoana furioasă.

Varianta corectă de răspuns se referă la capacitatea empatică a persoanei, la
modalitatile de stapanire a furiei.
Itemul 7.
Reprezintă o situaţie în care unul dintre personaje este stapanit de

agresivitate, este manios. Cel mai indicat raspuns in cazul unei dispute puternice
este sa ia o pauza, interval in care persoana se poate calma, si astfel nu mai
distorsioneaza perceptia situatiei in care se afla, nu se mai lanseaza in atacuri
violente pe care le regreta ulterior. După această perioada de relaxare, persoana
respectiva poate fi mult mai bine pregtită pentru o discutie utilă, productivă.
Itemul 8.
Intr-un colectiv de munca trebuie gasita o solutie pentru o problema delicata

sau plicticoasa. Prin raspunsul dat se arata ca membrilor unei echipe trebuie sa li
se asigure relatii armonioase, un climat psihic confortabil care sa le permita
exprimarea ideilor personale intr-un mod natural degajat si creativ.
Itemul 9.
28
Un copil, un tânăr sau un adult se poate afla în situaţii relativ stresante

datorită, pe de o parte, timidităţii lor personale, iar pe de alta parte situatiilor relativ
noi neobisnuite, care le accentueaza starea de teama. Răspunsul coracterizeaza
implicarea persoanelor respective în situaţii noi, atragerea lor în mod progresiv în
relaţii interpersonale.
Itemul 10.
Se arata că o persoana care are initiativa schimbarilor in activitatea ei este

mult mai pregatită să se angajeze cu placere intr-un nou gen de actiune, invata mai
repede cum sa obtina performante superioare. Este important ca cineva sa fie
capabil sa incerce si altceva decat ceea ce face in mod curent, dezvoltandu-si astfel
unele talente ascunse.
Modul de notare si interpretare a raspunsurilor la testul de inteligenta

emotionala consta in a aduna punctele corespunzatoare celor patru variante de
raspuns de la cei zece itemi, dupa care se raporteaza punctajul obtinut la etalon.
V. INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ ŞI SUCCESUL SCOLAR
Copiii se ridică la cel mai înalt nivel academic atunci când emoţional se simt
în siguranţă, încurajaţi şi apreciaţi, într-o atmosferă educaţională bazată pe
29
optimism şi empatie. Incă din primii ani de şcoală, copiii învaţă abc-ul emoţiilor. Ei
sunt încurajaţi să coopereze, să găsească soluţii împreună, să conştientizeze
apartenenţa la un grup.
Capacitatea de a-şi percepe propriile emoţii, de a le decodifica şi de a depăşi
o stare de spirit negativă are o influenţă crucială asupra sănătăţii mentale a
elevului, echilibrul psihic influenţând în mod decisiv rezultatele sale academice.
Elevii cu o inteligenţă emoţională redusă sunt predispuşi stresului şi
problemelor emoţionale, în timpul anilor de studiu. Aceştia ar avea un plus de
beneficiu în urma formării abilităţilor de adaptare emoţională, care i-ar ajuta să
facă faţă provocărilor de orice fel.
Inteligenţa emoţională ar putea acţiona ca un catalizator al oglindirii
abilităţilor cognitive în performanţa şcolară.
Elevii cu o inteligenţă emoţională ridicată au o frecvenţă mai bună la cursuri şi se
implică activ, faţă de colegii lor cu un coeficient scăzut, aceştia din urmă fiind
predispuşi abandonului şcolar.
Coeficientul ridicat de inteligenţă emoţională îi ajută pe cei dintâi să facă faţă
cerinţelor complexe şi stresului care altfel i-ar debusola.
Fenomenul apare atât la nivel Iată de ce este esenţială cultivarea inteligenţei
emoţionale în timpul formării iniţiale a profesorilor.
Cum se predă inteligenţa emoţională?
Profesorii cu o inteligenţă emoţională ridicată stiu să-şi motiveze elevii,

manifestă spirit inovativ, obţin performanţe superioare, folosesc eficient timpul şi
resursele materiale, dovedesc calităţi de lideri şi spirit de echipă.
Dezvoltarea inteligenţei emoţionale a devenit un obiectiv obligatoriu în domeniul
învăţământului şi cei mai mulţi profesori consideră formarea acestor abilităţi o
prioritate în dezvoltarea elevilor lor.
Este importantă alegerea unui program care include, în mod explicit,
formarea abilităţilor de a percepe corect, de a înţelege şi de a stăpâni emoţiile.
Învăţarea acestor abilităţi se bazează, în principal, pe abordarea practică în
defavoarea celei teoretice.
Cel mai important lucru este exersarea abilităţilor emoţionale, astfel încât să
devină o a doua natură în comportamentul elevilor.
Oamenii de ştiinţă care au investigat activitatea creierului admit acum faptul
că experienţele repetate lasă o amprentă iar creierul este într-o continuă formare
de-a lungul vieţii. Experienţele din copilărie au o influenţă decisivă în acest proces.
30
Aceasta înseamnă că anii de şcoală sunt o adevărată „fereastră a

oportunităţilor” din punct de vedere neurologic, cea mai bună şansă de a oferi
copiilor experienţe de viaţă adecvate, care să-i ajute mai apoi în carieră şi în viaţa
personală.
În zilele noastre, multe instituţii de învăţământ, prin intermediul
curriculumului la decizia şcolii, oferă copiilor lecţii valoroase de inteligenţă
emoţională precum:
a) „Circle Time” sau adunarea de dimineaţă, care le prilejuieşte elevilor
împărtăşirea neliniştilor,
b) Copiii anunţă, de la sosire, un număr sau o culoare care corespunde stării lor
de spirit din ziua aceea.
c) Lecţii cu un conţinut explicit de formare a abilităţilor sociale, emoţionale şi de
comportament, folosind jocul de rol şi alte tehnici didactice.
d) Antrenarea elevilor pentru medierea conflictelor, începând cu acelea de pe
terenul de joacă.
e) Aplicarea unor chestionare care încurajează reflecţia asupra problemelor
emoţionale şi autocunoaşterea, prin întrebări de genul: „Cât de optimist eşti?”
f) Învăţarea unor tehnici de autocontrol care să permită copilului să-şi
regăsească echilibrul în mijlocul unei situaţii conflictuale, să evite escaladarea
conflictului. Elevii sunt obişnuiţi cu următoarele imperative: „Opreşte-te!
Păstreazăţi calmul. Inspiră adânc de cinci ori. Fii mândru de tine că te descurci
bine în această situaţie”.
Cercetările au dovedit că dobândirea abilităţilor de gestionare a emoţiilor,
de relaţionare şi empatie, îi feresc pe copii de pericole precum violenţa şi crima,
consumul de droguri, sarcinile nedorite, anorexie, bulimie, depresii.
Iată de ce fiecare instituţie şcolară ar trebui să conceapă propriul demers
educative, bazat pe o comunicare autentică şi adaptat mereu nevoilor educative de
grup şi individuale.
Relaţia profesor-elev
31
În zilele noastre, şcolile au tendinţa de a integra în propria filozofie

dezvoltarea inteligenţei emoţionale. Se recunoaşte astfel importanţa „echipării”
copiilor cu abilităţi de relaţionare, de management al conflictelor, empatie,
sinceritate şi auto-disciplină. Toate acestea sunt cărămizile succesului profesional.
Copiilor li se oferă exemple concrete de relaţii autentice, dominate de respect.
De aici şi accentul pus asupra comunicării zilnice profesor-profesor şi profesor-
elev, ţinând cont de faptul că profesorii sunt modelele şi de ei depinde climatul
instaurat în sălile de clasă.
În relaţia profesor-elev, este important să se aibă în vedere nevoia
profesorului de aşi impune autoritatea, pe de o parte şi relaţia sufletească, pe de
altă parte. Ideală ar fi îmbinarea ambelor aspecte pentru a încuraja o relaţie
apropiată cu copiii, fără a lipsi însă autoritatea care impune reguli şi le conferă un
sentiment de siguranţă.
Profesorul trebuie să fie mai degrabă sigur pe sine decât dictatorial, să
folosească un limbaj direct şi explicit, nu ameninţător. Să dea de înţeles elevilor că
se aşteaptă, din partea lor, la un comportament adecvat, respectuos, iar
manifestările nepotrivite vor fi corectate fără ca autorul lor să se simtă umilit. Este
la fel de important ca elevii să înveţe să exprime ceea ce simt, dar şi să-şi
stăpânească emoţiile. Ei trebuie să se obişnuiască să-şi manifeste sentimentele într-
o manieră adecvată, astfel încât să se facă ascultaţi şi acceptaţi.
Tratată astfel, recunoaşterea şi înţelegerea trăirilor copiilor nu devine pură
indulgenţă. În cazul unui conflict elev-elev, profesorii îi vor ajuta să-şi asume
responsabilitatea şi să găsescă soluţii acceptabile pentru ambele părţi.
Profesorii şi supraveghetorii devin mediatori, asfel încât copiii să înveţe cum
să-şi rezolve problemele, sub îndrumarea unui adult.
Pe măsură ce elevii înaintează în anii de şcoală, sunt implicaţi treptat în viaţa
comunităţii lor, învăţând de la profesorii lor promovarea unei societăţi deschise,
corecte, în care diferenţele să fie respectate. În acelasi timp, ei dobândesc abilităţi
de relaţionare care le vor fi de folos întreaga viaţă.
Este inteligenţa emoţională cheia succesului în viaţă (sau la şcoală)?
Procesul de învăţare ocupă un loc interesant în dezvoltarea inteligenţei

emoţionale. Este în acelaşi timp mijlocul prin care inteligenţa evoluează şi una
dintre formele inteligenţei. Ne ajută să devenim mai conştienţi de furiile noastre.
Pe de altă parte, „ne învaţă cum să învăţăm”- ceea ce a devenit un deziderat
major al şcolii de azi, adeseori corelat cu inteligenţa emoţională.
32
În fiecare moment al unei lecţii, elevul, dar şi profesorul se confruntă cu

provocări la nivel emoţional. Cu toate încercările profesorilor de a influenţa
comportamentul elevilor, manifestările neplăcute nu oglindesc neapărat o alegere
conştientă din partea lor, Ceea ce elevii consideră auto-apărare, profesorului îi
apare într-o cu totul altă lumină.
Mintea lor procesează realitatea într-un mod diferit. De aceea adulţii nu
trebuie să-şi piardă calmul şi să încerce să înţeleagă ce anume i-a determinat pe
elevi să se comporte într-un anumit fel. Acest mod de a aborda problemele trebuie
transmis şi elevilor.
Cercetările au dovedit că dezvoltarea inteligenţei emoţionale poate reduce
drastic incidenţa comportamentelor antisociale, a agresivităţii, a abandonului
şcolar şi a problemelor de disciplină.
Pe de altă parte, îmbunătăţeşte performanţele personale şi sociale,
participarea la cursuri, obţinerea de rezultate superioare la învăţătură.
Dezvoltarea socială şi emoţională este cheia succesului şcolar. Integrând
inteligenţa emoţională în actualele programe şcolare putem să îmbunătăţim
performanţele copiilor şi să le asigurăm succesul în viaţă.
CONCLUZII
Într-o perioadă în care copiii se simt adesea izolaţi, ignoraţi atât de prieteni,
cât şi de familie, când schimbările rapide nu mai surprind pe nimeni,
educatoriitrebuie să recunoască nevoia umană de relaţionare socială şi emoţională.
Aces curs vă propune o serie de soluţii care-i vor ajuta în implementarea
educării inteligenţei emoţionale în instituţiile de învăţământ. Acestea includ:
a) Inteligenţa emoţională nu este doar un concept la modă acum. Aceasta îi
pregăteşte pe elevi pentru confruntarea cu viaţa reală. Dezvoltarea inteligenţei
emoţionale este un obiectiv meritoriu, dar greu de realizat, pentru orice educator.
b) Abilităţile legate de inteligenţa emoţională ajută la exprimarea fluentă a
stărilor sufleteşti, ceea ce nu trebuie confundat cu deschiderea emoţională sau
sensibilitatea. Educarea inteligenţei emoţionale nu garantează aceste calităţi.
Formarea, la elevi, a unui „vocabular emoţional” este foarte importantă, dar nu
determină nemijlocit dezvoltarea lor emoţională.
c) Oferiţi elevilor şansa de a-şi „explora” stările sufleteşti, dar acceptaţi şi
rezervele lor. Au acelaşi drept la intimitate ca şi dumneavoastră. În multe culturi,
nu este încurajată dezvăluirea celor mai intime gânduri, mai ales în faţa persoanelor
mai puţin apropiate.
33
Cercetările au dovedit că a vorbi despre emoţii fără o trăire autentică

provoacă mai mult rău decât bine.
d) Felul în care ne stăpânim propriile emoţii în faţa unei clase, cât de dispuşi
suntem să le recunoaştem are un impact mai mare asupra elevilor decât orice
discuţie şi activitate formală. Un profesor care anunţă, pe un ton vesel:
„Astăzi sunt prost dispus, aveţi grijă!” şi, mai în joacă, mai în serios, se arată
nervos, poate fi un model mai bun decât acel educator care insistă asupra unor
discuţii deschise, sincere, presărate cu sfaturi moralizatoare, cu privire la o dispută
petrecută pe terenul de joacă.
e) Nu pretindeţi că înţelegeţi stările sufleteşti şi emoţiile elevilor. Sunt mult mai
complicate decât vă puteţi imagina. Renunţaţi la orgolii şi verificaţi orice
presupunere sau interpretare pripită asupra motivelor comportamantului lor.
f) Sentimentele şi dispoziţiile de moment ale elevilor sunt determinate de
percepţia lor asupra evenimentelor şi de ierahia personală a valorilor. Aici s-ar
putea să trebuiască să interveniţi.
S-ar putea să nu fie suficient să le spuneţi că greşesc.
g) Schimbarea obiceiurilor emoţionale este dificilă, dar în acelaşi timp o
provocare, depinde căt de adânc înrădăcinat este acel obicei. Uneori este nevoie de
luni şi chiar ani de consiliere sau psihoterapie. Amintiţi-vă cât de greu a fost când
aţi hotărât să renunţaţi la fumat sau să urmaţi o cură de slăbire. Nu vă lăsaţi înşelaţi
de ideea că o fişă de lucru bine întocmită şi o discuţie rapidă vor rezolva problema.
Poate fi un bun început, nimic mai mult!
h) Oricine nu este chiar specialist în neurologie recunoaşte că, creierul uman
reprezintă o mare necunoscută. Nu vă lăsaţi înşelaţi de formulări precum: mintea
reptiliană sau „luat de val” necontrolată, amigdala fiind considerată partea
emoţională a creierului.
Puneţi-le întrebări dificile până când vă vor convinge. Pe măsură ce
conceptul de inteligenţă emoţională este mai bine înţeles, este de presupus că va fi
integrat în politicile educaţionale. Dincolo de adevărurile indiscutabile, cercetarea
ştiinţifică va stabili dacă este mai potrivit un întreg curriculum dedicat inteligenţei
emoţionale sau intervenţia asupra câte unei trăsături, precedată de teoretizarea
acesteia.
În orice caz, este puţin probabil ca educatorii să aştepte concluziile
cercetărilor ştiinţifice. Ei vor dori să introducă în şcoli noi programe de la care
aşteaptă un efect benefic. Cercetătorii din învăţământ şi psihologii vor trebui să se
asigure că acest fel de programe vor face parte din demersul lor şi să evalueze corect
rezultatele acestui tip de intervenţie asupra inteligenţei emoţionale.
34
Inteligenta Emoţională - Tehnici simple pentru dezvoltarea ei
Inteligenţa emotională este capacitatea noastră înnăscută de a simţi, folosi,

înţelege, exprima, identifica, învaţa, explica şi de a ne controla emoţiile. Incă de
mici, învăţăm să facem faţă propriilor noastre emoţii şi ale celor din jur.
In copilarie am învăţat să plângem sau ăa tipam atunci când ni se facea frică,
asteptand cu nerabdare ca mama sa vină şi sa ne ia in brate. Si de multe ori schema
asta chiar a funcţionat...
Dar am mai învaţat şi că atunci cand mama era nervoasa sau suparata era
mai bine sa nu tipam prea mult. Toate actiunile noastre precum si intregul nostru
comportament au la baza emotiile. Simtim inainte de a gandi. Ne dorim sa ne simtim
iubiti, pretuiti, fericiti. Asta e... emotiile si sentimentele ne caracterizeaza intr-un
mod profund natura noastra de fiinte umane.
Odata cu aparitia conceptului de inteligenta emotionala sufletul si-a
recapatat locul binemeritat in cercetarile psihologilor. Pana in acel moment,
psihologia cognitivista sustinea ca IQ, coeficientul inteligentei rationale,
academice, este principalul factor care determina succesul si reusita. Totusi, studiile
facute pe mai multe persoane care aveau un IQ ridicat au dovedit ca singura,
inteligenta mentala a individului nu putea sa-i asigure reusita profesionala si nici
fericirea din viata de zi cu zi. S-a ajuns astfel la concluzia ca modul in care ne
gestionam sentimentele si emotiile ne poate asigura succesul pe care ni-l dorim.
Din fericire si spre deosebire de IQ, care este un dat cu care venim si care cu
greu se modifica in timpul vietii, inteligenta emotionala se poate imbunatati la orice
varsta si de catre oricine. Intotdeauna vom putea spera ca vom avea succes si vom
putea sa fim fericiti. Acum depinde numai de noi!
Iata in continuare cateva tehnici simple pentru dezvoltarea inteligentei
emotionale:
DECALOGUL INTELIGENŢEI EMOŢIONALE
35
1. Faceti efortul de a va cunoaste mai bine, urmariti sa aflati ce fel de

personalitate sunteti, obisnuiti sa practicati introspectia si autoobservarea.
Identificati-va fricile si dorintele profunde. Autocunoasterea este piatra de temelie
daca dorim sa ne imbunatatim inteligenta emotionala.
2. Reflectati la sentimentele voastre. Constientizati-va emotiile cu care va

confruntati si gasiti cele mai fine nuante ale acestora. Invatati sa le denumiti.
Spuneti de exemplu "ma simt confuz", "neimplinit", "neinteles", "respins", "rusinat"
si nu simplu "ma simt prost".
3. Faceti distinctie intre gandurile si sentimentele dumneavoastra. Spuneti "Ma

simt neglijat" nu "Simt ca ceilalti au treburi mai importante".
4. Asumati-va sentimentele pe care le aveti. Recunoasteti ca "Sunt gelos" nu "Tu

ma faci gelos". Analizati-va mai bine propriile sentimente si nu actiunile sau
motivele celorlati. Cautati sa va identificati nevoile emotionale neimplinite.
5. Folositi-va de sentimentele pe care le aveti pentru a lua decizii. Intrebati-va:

Cum m-as simti daca as face asta? Cum m-as simti daca nu as face? Cum ma simt?
Ce m-ar ajuta sa ma simt mai bine?
6. Folositi-va de sentimente pentru a va fixa obiectivele. Ganditi-va cum ati vrea

sa va simtiti sau cum ati vrea sa se simta cei din jur, clientii, partenerul, copiii vostri.
7. Validati sentimentele celorlati. Aratati empatie, intelegere si acceptare pentru
ceea ce simt cei din jur. Nu-i criticati, judecati, controlati sau etichetati.
8. Invatati sa faceti fata sentimentelor negative. Folositi de exemplu ceea ce de

obicei denumim ca fiind minie, enervare, ca sa va simtiti mai dinamizati si
energizati.
9. Fiti sinceri si exprimati intr-un mod cat mai obiectiv ceea ce simtiti. Nu afirmati
"Urasc ciorapii astia" sau "Ador cafeaua cu frisca". Sunt exprimari care sigur nu
reflecta ceea ce simtiti cu adevarat.
10. Evitati oamenii care va fac sa va simtiti inconfortabil. Deoarece emotiile sunt
contagioase, pana veti reusi sa mai cresteti interior si sa puteti face fata emotiilor
negative care vi le provoaca, este o atitudine inteleapta sa evitati anturajul care va
genereaza stari proaste.
Bibliografie
36
1. Daniel Goleman, Inteligenţa emoţională, Editura Cartea veche,

Adele B. Lynn ,The EQ Difference: A Powerful Plan for Putting Emotional
Intelligence to Work, American Management Association, New York, 2005, ISBN:
0-8144-0844-3, 255 pages
2. Lynda C. McDermott, Basics of Emotional Intelligence (EI), published by
ASTD Press, NY, USA, 2008, ISBN-13: 978-1-56286-529-0, ISBN-10:
1562865293, 16 pages
3. Patrick E. Merlevede, Denis Bridoux and Rudy Vandamme, 7 Steps to
Emotional Intelligence, Crown House Publishing, 2001, ISBN-13:
9781899836505, ISBN-10: 1899836500, 400 pages
4. Dr. Andre Moreau, Inteligenta emotionala,
http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/inteligentaemotionala_39
5. Serban Svoronos, De ce am dezvolta Inteligenta emotionala?,
http://www.hrromania.ro/comunitate/articole/dezvoltare-
organizationala/de-ce-am-dezvoltainteligenta-emotionala-.html, 2006
Aplicaţia 1
37
„Istoria/ legenda prenumelui”
Începeţi prin a spune elevilor de unde aveţi prenumele, a cui preferinţă a fost (a
mamei/ a tatălui), ce semnificaţie are prenumele, dacă v-a plăcut întotdeauna sau
cum altfel v-ar fi plăcut să vă cheme, dacă aveţi un alint preferat/ nepreferat, chiar
porecla, dacă o cunoaşteţi. Care este tradiţia în familie în alegerea prenumelui? Care
este numele complet? Ce origini are numele tău? Dacă aţi avea ocazia să vă
schimbaţi numele, ce aţi alege? Care este locul naşterii?
Acest prim pas va sparge sigur gheaţa şi veţi numi o elevă sau un elev care va
continua în acelaşi mod. Se vor numi între ei până când ne vom asigura că s-au
prezentat toţi elevii participanţi. Este şi o modalitate pentru a-şi reţine prenumele
(chiar puteţi folosi ecusoane desenate de ei) şi de a sesiza anumite preferinţe ale lor
pentru unii colegi. Variante
• Creaţi acrostihul prenumelui, prin inserarea unei calităţi care să înceapă cu
fiecare literă acestuia (de exemplu, Maria: modestie, atenţie, rigurozitate,
inteligenţă, altruism)
• Elaborează un eseu despre prenumele tău.
• Investigaţi ce personalităţi au purtat prenumele vostru.
• Scrieţi o anagramă a numelui.
• Scrieţi numele vostru într-o formă creativă. Folosiţi culorile, scrisul diferit,
modele trăznite. Desenaţi ceva special, aşa cum sunteţi şi voi! • Ataşaţi un mic
desen sau o fotografie lângă nume şi prenume.
• Dacă cineva nu se simte cu delicateţe la final. propice pentru iniţierea

activităţilor de cunoaştere. Important! regătit să răspundă, nu insistaţi.
Eventu l, reveniţi
Întotdeauna să vă adresaţi elevilor prin apelarea prenumelui. Un exerciţiu
util este folosirea apelării prenumelui şi în cancelarie, între cadre didactice, între
cadre didactice şi conducere, pentru eliminarea practicilor birocratice şi
dezvoltarea unei culturi organizaţionale centrate pe învăţare, fără discriminări
şi prejudecăţi (vârstă, gen, religie, pregătire profesională, cultură, etc.), privite
ca obstacole în comunicarea autentică dintre angajaţii şcolii/liceului şi implicit
în obţinerea de performanţe.
38
Aplicaţia 2
„Eu, o pagină de ziar”
Deschideţi o discuţie printr-un scurt brainstorming despre ce este un ziar.

Notaţi toate ideile pe tablă/ flipchart. Care este utilitatea unui ziar? Care este ziarul
preferat? Ce pagini preferă să citească, ce articole?
Fiecare elev(ă) primeşte câte o pagină de ziar şi coli de hârtie de dimeniuni
diferite pe care să scrie articole de prezentare despre ei înşişi.
Le vor lipi, apoi, pe pagina de ziar primită, aşa cum ar dori să fie dată la tipar.
Este, în mod practic, matricea paginii.
Se vor afişa toate ziarele pe un perete şi se vor citi, după metoda turul
galeriei. Subliniaţi, la final, unicitatea şi ineditul prezentărilor, care derivă, în
mod evident din personalitatea fiecăruia. Variante
• Eu, o pagină dintr-o carte
• Capitolele importante din viaţa mea
• Prezentare într-o scrisoare despre „Cine sunt eu?”
 Important!
Din acest exerciţiu se va concluziona faptul că fiecare persoană este specială

şi diferită. Este o modalitate pentru câştigarea respectului faţă de elevi, dar şi a
promovării imaginii de sine pozitive.
Lipsa informaţiilor poate genera confuzii, prejudecăţi, iar informaţiile
eronate şi incomplete despre cineva „se dizolvă” atunci când există implicare
responsabilă într-un proces de cunoaştere şi investigare reciprocă asupra valorilor
personale.
39
Aplicatia 3
„Zoom Foto”
Explicaţi expresia „Zâmbiţi, vă rog!” invaribil rostită de cel care vă face o

fotografie. Solicitaţi anterior copiilor să aducă pentru această activitate o
fotografie preferată din albumul personal, prin care ei se pot face cunoscuţi
cel mai bine colegilor.
Pot fi fotografii de la evenimente semnificative pentru ei, cu o persoană
anume, cu familia, din prima zi de şcoală sau... prima lor fotografie. În cazul
în care copiii doresc, puteţi reveni la această activitate periodic.
Creaţi un spaţiu care să devină special destinat acestor expoziţii de
fotografii şi pe care să-l reînnoiţi de fiecare dată, ca „amprentă vizuală” la
situaţiile de viaţă desoebite sau mai speciale la care au participat elevii. Nu uitaţi
fotografia dumneavoastră!
Realizaţi pe o coală de flipchart sau pe un perete din clasă, cu fotografiile
aduse , un colaj– fotografia de grup a clasei.
 Important!
Sentimentele de încredere şi stima de sine pe care le avem, se datorează, nu
în mică măsură, calităţilor şi deprinderilor personale, dar şi, în mare măsură,
suportului şi încurajării ce vin din partea celorlalţi. Eficienţa depinde şi de ceilalţi.
Prin prezentările fotografiilor personale, elevii au ocazia de a se cunoaşte
pe ei şi de a-i cunoaşte pe ceilalţi, de a dezvolta coeziunea grupului clasă.
Aplicatia 4
40
„Vânătoarea de asemănări sau deosebiri”
Oferiţi copiilor un set de întrebări pe o fişă de lucru, de exemplu: „Cine

are doi fraţi?”, „Cui îi place culoarea portocalie?”, „Cui îi place să danseze?”,
„Cine preferă matematica?”, „Cine petrece un timp exagerat de mult la
computer?”, „Cine are o agendă de lucru?”, „Cine are o pasiune neobişnuită?”,
„Cine creşte un animal de casă?”, „Cine are încredere în sine?”, „Cui îi place
să lucreze în echipă?”, etc.
Pentru fiecare întrebare, fiecare eev va identifica din clasă un coleg şi
notează au răspunsurile comune şi diferite. Se analizează, la final, asemănările
şi deosebirile.
 Important!
Acest exerciţiu ne ajută să aflăm ce avem în comun cu ceilalţi şi ce ne

deosebeşte. Prin autoevaluare, în comparaţie cu ceilalţi, ne descifrăm pe noi înşine
şi aflăm cât de speciali şi unici suntem.
A fi unic este un alt cuvânt pentru a fi diferit. Este important acest demers
pentru a deveni persoane cu abilităţi de comunicare, cu încredere în sine, flexibile,
implicate, active, cu voinţă de a învăţa, responsabile, ferme, capabile de a lua
decizii, de a lucra în echipă, de a rezolva situaţii problemă, curajoase, ambiţioase
şi cu mentalitate de învingători.
Aplicatia 5
41
„Discurs de Oscar”
Realizaţi un mic podium în clasă, sau aduceţi un covoraş roşu (sau de altă
culoare).
Prezentaţi-l ca fiind locul persoanelor importante, cărora li s-au întâmplat
situaţii/evenimente deosebite. Acesta va fi cadrul pentru a prezenta un discurs
(în limba engleză „speech“).
De exemplu:
 „Vă mulţumesc că m-aţi ales pe mine, semn că apreciaţi la mine...”
 „Sunt o persoană importantă pentru că...”
 „Sunt mândru(ă) de mine, deoarece tocmai...”
 „Povestea succesului meu este...”
Fiecare copil are maxim 5 minute pentru a pregăti un discurs convingător
pentru colegi, urmând să-l rostească pe podium/ covoraş, în faţa clasei. Opţional,
se poate vota cel mai apreciat discurs.
Cereţi elevilor să se deseneze. Indicaţi pe paginile desenate cele mai
importante lucruri. Folosiţi numai imaginile, deloc cuvintele. Colectaţi toate
desenele. Fiecare elev va extrage un desen la sorţi şi-l va prezenta aşa cum crede.
Autorul originalului va confirma veridicitatea prezentării. Cereţi elevilor să vă
deseneze. După aceeaşi procedură ca cea de mai sus, desenele despre cadru didactic
se vor strânge într-o cutie şi se vor prezenta. Este o şansă importantă pentru cadru
didactic de a afla cum este pereceput de elevi.
 Important!
Elevii nu se pot „deschide” pentru activităţi de cunoaştere decât dacă:
• Solicitaţi prezentarea lor;
• Încurajaţi, lăudaţi, acordaţi „credit”;
42
• Dezvoltaţi încrederea în sine;
• Apelaţi elevii pe numele mic, prenumele;
• Comunicaţi cu întreaga clasă şi cu fiecare elev;
• Manifestaţi calm, fermitate şi creativitate;
• Implicaţi toti elevii în activităţi de echipă;
• Oferiţi împreună serviciile comunităţii;
• Stimulaţi curiozitatea;
• Pregătiţi lecţiile şi folosiţi strategii interactiv;
• Delegaţi sarcini şi responsabilităţi clare;
• Solicitaţi şi acordaţi feedback (idei şi sugestii);
• Instituiţi evenimente speciale în clasă şi-n şcoală;
• Zâmbiţi şi râdeţi!
Aplicatia 6
„Cu creionul pe hârtie, calităţi am desenat“
Fiecare elev este invitat să scrie pe o coală de hârtie acele calităţi care îl/ o
recomandă pentru o activitate de proiect.
43
Apoi, pe o coală de hârtie prinsă pe spatele fiecărui participant se vor trece

calităţile persoanei respective văzute de ceilalţi elevi.
La sfârşit, se vor compara autoevaluarea şi aprecierea dată de ceilalţi, în
vederea creşterii cunoaşterii de sine, intercunoaşterii şi dezvoltării stimei de sine.
Aplicatia 7
„Un altfel de bingo!“
Se distribuie cartonaşe de bingo. În 12 căsuţe se notează diverse tipuri de

activităţi specifice pentru petrecerea timpului liber, activităţi care reflectă aptitudini
diferite (grădinărit, şah, rebus, citit, cântat la un instrument muzical, etc.)
Fiecare participant caută să obţină semnăturile colegilor cu diferite preferinţe.
Ca regulă importantă, nu se va regăsi semnătura aceleiaşi persoane de mai multe ori.
Prima persoana care a încheiat de completat cartonaşul strigă: BINGO.
Informaţiile colectate pot să fie utilizate de către cadrele didactice în vederea
organizării unor grupuri de lucru sau în vederea aplicării unei metode care implică:
fie jocul de rol, fie aptitudini diferenţiate. Este un exerciţiu de identificare a
intereselor diferite reflectate în activităţi cotidiene.
Aplicatia 8
„Analiză de nevoi“
Pentru activarea cunoştinţelor anterioare ale elevilor, profesorul poate utiliza o

fişă de lucru care conţine conceptele de bază necesare pentru buna desfăşurare a
predării lecţiei noi.
44
Elevii sunt invitaţi să bifeze în mod sincer acele cunoştinţe cu care pot opera şi
să marcheze acele concepte pentru care mai au nevoie de explicaţii.
Lecţia nouă începe după ce se realizează acest tip de identificare de nevoi. De
asemenea, analiza de nevoi se poate transfera asupra propriei persoane: ce calităţi
ştiţi că aveţi şi ce calităţi vreţi să dezvoltaţi sau să îmbunătăţiţi.
Aplicatia 9
„Călătoria cunoaşterii“
La începutul semestrului, elevii pot fi invitaţi să descrie într-o „valiză” desenată

pe o coală de hârtie un lucru nou pe care l-au învăţat sau cercetat în timpul vacanţei.
În prima etapă sunt urcate în trenul cunoaşterii 6 bagaje.
În jurul fiecărui bagaj se adună trecători interesaţi de conţinut. După interesele
exeprimate, se formează primele 5–6 grupuri.
Propunătorii povestesc, iar trecătorii în timp ce ascultă îşi notează ideile noi pe
care le vor folosi într-un eseu pe tema vacanţei. Cele 6 „bagaje” se aleg prin tragere
la sorţi. Este o activitate pentru stimularea intereselor diferite şi a lucrului în echipă.
Aplicatia 10
Test pentru elevi
Autorul acestui test este celebrul psiholog britanic Pip Wilson, un expert în
învățarea experiențială şi în dezvoltarea inteligenţei emoţionale.
45
Acesta este unul dintre celebrele sale teste care a fost inițial conceput pentru
elevi, cu scopul de a verifica cât de bine se descurcă la şcoală. Cu toate acestea,
mai taziu acest test s-a dovedit a fi foarte relevant şi în cazul adulților.
Testul ne ajută să recunoaștem şi să consolidăm starea emoţională dorită şi

chiar, într-o anumită măsură, să ne consolidăm poziția în societate.
Fiecare dintre oamenii mici din copac au o stare de spirit diferită şi au o
poziţie diferită. În primul rând, identifică omulețul care consideri că seamănă cel
mai mult cu tine. După aceea, alege omulețul cu care ţi-ai dori să semeni. Cu alte
cuvinte, alege cine eşti şi cine ţi-ai dori să fii!
Acestea sunt rezultatele testului:

46
În cazul în care ai ales omulețul cu numărul 1, 3, 6 sau 7, această alegere te

caracterizează că fiind o persoană motivată, care nu se teme de nici un obstacol în
viață.
Dacă ai ales omulețul cu numărul 2, 11, 12, 18 sau 19, acesta te

caracterizează ca fiind o persoană comunicativă, care este gata oricând să ofere
un sprijin prietenilor săi.
Alegerea cu numărul 4 te definește că fiind o persoană cu o poziţie stabilă în
viaţă, o persoană care dorește să realizeze cât mai multe, dar fără să depăşească
dificultăţile care pot să apară în cale.
Omulețul cu numărul 5 este mereu obosit, slab, nu are suficientă forţă de
viaţă.
În cazul în care ai ales numărul 13 sau 21, această alegere te definește că fiind un
pic reținut; de multe ori ești expus unor probleme interne şi eviți comunicarea
frecventă cu oamenii.
Omulețul cu numărul 8 gândește pentru el însuși și se scufundă mult prea des
în propria lui lume.
Omulețului cu numărul 9 îi place să se distreze şi este un omuleț fericit. În
cazul în care ai ales numerele 10 sau 15 te adaptezi cu succes la viață și te afli
într-o stare emoțională optimă.
Omulețul cu numărul 14 se află cuprins de un colaps emoțional. Cel mai
probabil ești expus la o criză interioară.
Omulețul cu numărul 20 este, de obicei, alegerea unei persoană cu o foarte
mare încredere în sine. Ești un lider natural și dorești că oamenii să-ţi asculte
întotdeauna părerea.
Ai ales omulețul cu numărul 16? Ai obosit încercând să tot sprijini pe cineva,
dar nu ai observat asta?
47
Tu, îmbrățișezi omulețul cu numărul 17 – în acest caz, ai tendința de a te evalua

ca fiind un om înconjurat de atenție.
Aplicatia 11
Monologul pozitiv
Inlocuirea monologului negativ (Nu sunt bun de nimic; Copiii nu ma plac;

Nimeni nu vrea sa ma ajute etc) cu cel pozitiv reprezină o modalitate de a reduce
intensitatea reacţiilor emoţionale negative şi de a vedea o situaţie şi dintr-un alt
punct de vedere.
Exemple de monolog pozitiv:
- respir adânc de 3 ori;
- mă gandesc la ursuletul meu de plus;
- am si alţi prieteni care mă plac;
- data viitoare o sa mă descurc mai bine;
- stau un pic şi mă liniştesc;
- copiii aştia râd şi de alţii, nu numai de mine;
- pot să mă joc şi cu altcineva;
48
- o sa fac mai multe exercitii până o să-mi iasă bine etc.
Aplicatia 12
STEAUA STIMEI DE SINE
3 lucruri pozitive care te caracterizează
49
2 realizări 2 lucruri pentru care te apreciază

oamenii
de care ești mândru
50
2 obiective de viitor: 2 lucruri pe care le aduci într-o prietenie
În mijlocul steluței: 2 lucruri pe care ai dori să le schimbi la persoana ta
COPACUL FRICII
COPACUL CURAJULUI
51
52
53
54
55
56
57

Suport Curs Inteligenta Emotionala Si Succesul Scolar Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Inteligenta Emotionala Si Succesul Scolar Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mihaela Cojocaru Inteligenţa emoţională şi succesul şcolar

Scopul alegerii temei - Inteligenţă emoţională şi succesul şcolar - îl reprezintă în primul

Obiectivele generale ale acesui curs urmăresc definirea şi înţelegerea termenului de

Vă mulţumesc pentru colaborare şi învăţare experienţială asumată!

Prof. Mihaela Cojocaru

Doctor în Ştiinţele Educaţiei

I. CE ESTE INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ?

Inteligenţa Emoţională (EQ) reprezintă abilitatea de a identifica, de a

Istoricul inteligenţei emoţionale

În 1980, psihologul Howard Gardner a scris despre ― Teoria inteligenţelor

Inteligenţa emoţională cuprinde :

În 1990, psihologii Peter Salovey şi John Mayer au popularizat termenul de

Toate aceste componente au o influenţă puternică asupra succesului elevilor.

Empatia stă la baza construirii unei relaţii. Oamenilor cu adevărat empatici

satisfacţie în a ne plânge la prieteni de un tratament aspru pe care îl primim la un

Influenţa personală este abilitatea de a face lucrurile să meargă cu şi prin

5. Stăpânirea scopului și a viziunii

Stăpânirea scopului şi a viziunii reprezintă exprimarea umanităţii prin

II. CE SUNT EMOŢIILE?

Emoţiile ne călăuzesc în înfruntarea situaţiilor dificile şi a îndatoririlor, fiind

un partener de viaţă, clădirea unei familii etc.

Totusi, în zilele noastre, ca urmare a realităţilor sociale apărute cu

Conștientizarea Socială: Poţi ȋ nţelege emoţiile, nevoile și preocupările celorlalte

III. De ce este Inteligenţa Emoţională atât de importantă?

companiile de angajare privesc cu o importanţă asemănătoare atât inteligenţa

Sănătatea fizică – Dacă vă aflaţi n imposibilitatea de a vă gestiona nivelul de

IV. Cum ţi poţi dezvolta nivelul de Inteligenţă Emoţională

Toate informaţiile din jurul nostru sunt interceptate de simţurile noastre și

de control și de gestionare a stresului și a celor care au capacitatea de a vă dezvolta

Cum putem ȋ nvăţa competenţele cheie care ne pot ajuta să ne dezvoltăm

1. (EQ) COMPETENŢA de a reduce stresul rapid n acest moment

Dezvoltarea conștientizării emoţionale

Sfaturi pentru ȋ mbunătăţirea comunicării non-verbale

4. (EQ) COMPETENŢA de a folosi umorul cu scopul de a face faţă provocărilor

Râsul, umorul și joaca sunt atidoţii naturali ai dificultăţilor vieţii; aceștia ne

Sfaturi pentru rezolvarea conflictelor ntr-un mod care cimentează ncrederea

Concentraţi-vă pe momentul prezent. Atunci când uiţi vechile răni și nu re

potrivesc cu emoţia respectivă. Apoi, ca o avalanşă, aceste neuropeptide circulă prin

Pentru ca un om să funcţioneze complet e nevoie de ambele emisfere. O

Aşadar, trebuie să îţi dezvolţi ambele emisfere pentru o viaţă echilibrată și

Conform unor studii recente și a lui Goleman, Inteligenţa Emoţională poate

Empatie (simţirea sentimentelor și perspectivei celorlalţi, un interes real faţă de

INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ (TEST)

1. Sunteţi ntr-un avion care e lovit brusc de turbulenţă și ncepe să se balanseze

a. Continuaţi să citiţi sau să vă uitaţi la film dând puţină atenţie turbulenţei.

b. Deveniţi plin de grijă faţă de pericol urmărind stewardesa și citind fișa cu

c. Câte puţin din a. și b.

d. N-am observat nimic.

a. Nu vă amestecaţi, lăsaţi copiii să rezolve singuri problema.

b. Vorbiţi cu ea și o ajutaţi să găsească o modalitate de a-i face pe ceilalţi să se

3. Ȋ nchipuiţi-vă că sunteţi student la un colegiu și speraţi să obţineţi o notă mare

a. Vă faceţi un plan special pentru a ȋ mbunătăţi nota, hotărându-vă să urmaţi

b. Hotărâţi să fiţi mai buni ȋ n viitor.

c. Vă spuneţi că nu contează mult ce aţi făcut la curs și vă concentraţi asupra altor

d. Mergeţi la profesor și ȋ ncercaţi să discutaţi cu el ȋ n scopul obţinerii unei note

4. Imaginaţi-vă că sunteţi agent de asigurări și telefonaţi la clienţi pentru

a. Ajunge pentru astăzi – sperând să aveţi mai mult noroc mâine.

b. Evaluaţi calităţile dvs. care poate subminează abilitatea de a face vânzări.

c. Ȋ ncercaţi ceva nou la următorul telefon și ȋ ncercaţi să nu vă blocaţi.

d. Găsiţi altceva de lucru.

5. Sunteţi managerul unei organizaţii care ȋ ncearcă să ȋ ncurajeze respectul

a. Nu-l luaţi ȋ n seamă – e numai o glumă.

b. Chemaţi persoana ȋ n biroul dvs. pentru a o admonesta.