Studiu privind influena Inteligenei Emoionale

asupra nivelului Stimei de Sine

I. Introducere.

ntr-o societate cu o dinamic ce pune la grea ncercare capacitatea i abilitatea

indivizilor de a se adapta unor situaii de via i profesionale din ce n ce mai dificile i
diferite observm c apar probleme grave de comportament i atitudine. Din ce n ce mai
multe persoane adopt un stil de comunicare extrem, un stil ct mai pasiv sau ct mai agresiv.
Comunicarea asertiv este adoptat foarte rar.
Necesitatea unei mai bune adaptri la context, unei reacii rapide i coerente, care s
nu pun persoana ntr-o dilem a incompatibilitii dintre propria imagine despre sine i tipul
de comportament sau de atitudine aleas ca soluie duce la mari probleme de relaionare att
cu ceilali ct i cu sine. Stima de sine n acest caz poate deveni foarte redus sau foarte mare.
Nivele ce duneaz att individului ct i grupului cu care el interacioneaz.
O component major a vieii n societatea actual este reprezentat de timpul ocupat
i activitatea desfurat n cadrul organizaiilor. Aceste activiti pun la ncercare att
inteligena lingvistic, inteligena matematic ct i, din ce n ce mai mult, inteligena
interpersonal i intrapersonal. Multitudinea de emoii, diversitatea acestora foreaz
individul s gseasc soluii optime de gestionare i utilizare a emo iilor, att a celor proprii
ct i ale celorlali.
n 1937 Robert Thorndike vorbete despre inteligena social , ca mult mai trziu, n
1990, Mayer i Salovey s caute metode msurare a abilitii de gestionare a emoiilor.
n 1995 Daniel Goleman vorbete despre competena emoional i fundamenteaz
conceptul de inteligen emoional. Acest concept a fost preluat cu o mare ncredere de ctre
psihologi, att cei practicieni ct i cei teoreticieni, i a fost utilizat cu succes n rezolvarea
situaiilor critice din organizaii ct i a celor personale.
 II. Obiectivul cercetrii.

Pornind de la aceste aspecte dorim s verificm dac nivelul inteligenei emo ionale
influeneaz nivelul stimei de sine. Relaia presupus este direct proporional, un nivel
ridicat al inteligenei emoionale implic un nivel ridicat al stimei de sine.
Pornind de la elementele componente ale inteligenei emoionale: nelegerea mai
buna a propriilor emoii, gestionarea eficient a propriilor emoii i cretere semnificativ a
calitii vietii, nelegerea mai buna a celor din jur i o convie uire cu un grad de confort
ridicat, crearea de relaii mai bune la toate nivelele cu cei din jur i cre terea productivit ii i
a imaginii personale; considerm c eficacitate aciunilor d natere unei imagini pozitive de
sine i a unei ncrederi sporite n capacitatea individului de a- i gsi un loc mai bun n
societate.

III. Aspecte teoretice relevante privind cele dou concepte.

A. Inteligena emoional.
Termenul de inteligen provine de limba latin, unde cuvntul INTELLIGERE
nseamna a relationa, a organiza sau pornind de cuvntul INTERLEGERE, care presupune
stabilirea de relatii ntre oameni.
Putem spune c de la nceput conceptul de inteligen a depit conceptul de gndire
care se limiteaz la stabilirea relaiilor dintre nsuirile eseniale ale obiectelor i fenomenelor
i nu a relaiilor dintre oameni.
Complexitatea aceastei laturi a personalitii reiese din modul ei de abordare n istoria
filozofiei i psihologiei.
Socrate si Platon considerau ca inteligenta i permite omului sa nteleaga ordinea
lumii si de a se conduce pe sine nsusi.
Pentru Hegel, inteligenta era un gardian al ntregii vieti psihice (el spune ca "adevarul
si rationalitatea inimii si vointei se pot gasi numai n universalitatea inteligentei si nu n
singularitatea sentimentului").
Kant vede inteligena n uniune cu sensibilitatea, considernd c numai din aceasta
ntrepatrundere poate izvor cunoaterea. Pascal, considera c inteligena este inhibat de
afectivitatea debordant. Schopenhauer vede inteligena ca fiind subordonat voinei,
singurul element primar si fundamental.
Descartes, se pare ca a dat definitia cea mai apropiata de ntelegerea moderna a
inteligentei. Vorbind despre inteligen ca sistem complex de operatii care conditioneaza
modul general de abordare si soluionare a celor mai diverse situaii i sarcini problematice,
avem n vedere operatii i abiliti cum ar fi: adaptarea la situaii noi, deducia i
generalizarea, corelarea si integrarea ntr-un tot unitar a prilor relativ disparate, consecinele
i anticiparea deznodamntului, compararea rapid a variantelor actionale i reinerea celei
optime, rezolvarea corect i uoar a unor probleme cu grade crescnde de dificultate. Toate
aceste abilitati si operatii releva cel putin trei caracteristici fundamentale ale inteligentei:
capacitatea de a soluiona situaiile noi;
rapiditatea, mobilitatea, supletea, flexibilitatea ei;
adaptabilitatea adecvat i eficient la mprejurri.
 Termenul de inteligenta are o acceptiune dubla: pe de o parte de proces de asimilare si
prelucrare a informatiilor variabile, n scopul unor adaptari optime, iar pe de alta parte, de
aptitudine rezidnd n structuri operationale dotate cu anumite calitati (complexitate,
fluiditate, flexibilitate, productivitate), prin care se asigura eficienta conduitei.
Howard Gardner (1993) a construit un model al Inteligenelor Multiple (Multiple
Intelligences). Modelul su cuprinde apte tipuri de inteligen prezentate n tabelul de mai
jos:
Inteligenta vizual-spatiala Abilitatea de a percepe vizual ceea ce ne nconjoara.
Inteligenta verbal-lingvistica Abilitatea de a folosi cuvintele si de a vorbi.
Inteligenta logic-matematica Abilitatea de a folosi ratiunea, logica si numerele.
Abilitatea de a-ti controla miscarile corpului si de
Inteligenta kinestetica
ndemnare n lucrul cu diferite obiecte.
Inteligenta muzicala Abilitatea de a produce si de a aprecia muzica.
Abilitatea de a-i ntelege si de a relationa cu ceilalti.
Acest tip de inteligenta este folosit cel mai des n activitati
Inteligenta interpersonala
ca: ascultare, folosirea empatiei, consiliere, lucrul in echipa,
observarea starilor sufletesti.
Abilitatea de auto-reflectie si de constientizare a propriului
eu.
Inteligenta intrapersonala Acest tip de inteligenta este folosit cel mai des n activitati
ca: cunoasterea propriilor puteri si slabiciuni, auto-evaluarea,
descoperirea sinelui.

Am pstrat descrierea ultimelor dou tipuri de inteligen deoarece acestea vor fi

abordate n cercetarea ntreprins.
Weschler a fost printre primii cercettori care au identificat aspectele non-cognitive
ale inteligenei ca fiind foarte importante pentru capacitatea de adaptare i pentru succes.
Robert Thorndike (Thorndike & Stein, 1937) vorbete despre "inteligen social". n
anul 1983 Howard Gardner a nceput s vorbeasc depre "inteligen multipl". Gardner
susinea c att inteligena "interpersonala", ct si cea "intrapersonala" ocupa un loc la fel de
important ca si ceea ce consideram noi IQ-ul si testele prin care se masoara acesta.
n 1990, n lucrarea a doi profesori americani, John Mayer si Peter Salovey publicate
ntr-o publicatie academica. Mayer (Universitatea din New Hampshire) si Salovey (Yale),
ncercau sa dezvolte o metoda stiintifica de masurare a diferentelor dintre oameni n ceea ce
priveste abilitatile n domeniul emotiilor. Ei au descoperit ca unii oameni sunt mai priceputi
n identificarea propriilor sentimente, a sentimentelor celor din jur si n rezolvarea
problemelor cu conotatii emotionale.
n 1995, mbinnd propriile analize si cercetari cu rezultatele obtinute pna atunci n
domeniu, Goleman arat c n esenta, avem doua creiere, respectiv doua minti: cea rationala
si cea emotionala. Inteligenta emotionala - ale carei componente sunt: autocunoasterea, auto-
reglarea, auto-motivarea, empatia si abilitatea de a stabili relatii cu ceilalti - determina modul
n care ne descurcam cu propriile emotii si cu ale celorlalti.
Goleman arata, bazndu-se si pe o analiza facuta pe mii de barbati si femei, ca atunci
cnd e vorba de totalul inteligentei emotionale, femeile nu sunt mai "destepte" dect barbatii
si nici barbatii nu sunt superiori femeilor, fiecare avnd un profil personal de puncte forte si
slabiciuni n fiecare din domeniile inteligentei emotionale. De asemenea, arata ca nivelul
nostru de inteligenta emotionala nu este fixat genetic si nu se dezvolta numai la nceputul
copilariei.
Inteligenta noastra emotionala determina potentialul pe care-l avem pentru a nvata
abilitatile practice bazate pe cele cinci elemente ale inteligentei emotionale: auto-cunoasterea,
auto-motivarea, auto-reglarea, constiinta sociala si abilitatile sociale. Fiecare element are o
contributie unica la performanta obtinuta la locul de munca dar, n acelasi timp, se "trage"
ntr-o anumita masura din celelalte.
Competenta emotionala - care combina gndirea cu simtirea - arata ct din acel
potential am translatat n abilitatile pe care le avem la serviciu.
Celor cinci dimensiuni ale inteligentei emotionale le corespund 25 de competente
emotionale, dar nimeni nu le are pe toate. nsa pentru a atinge performante remarcabile e
nevoie sa fim tari doar n cteva din aceste competente - n jur de sase - si ca acestea sa fie
"mprastiate" n toate cele cinci domenii ale inteligentei emotionale.
n continuare este prezentat cadrul competentelor emotionale, prezentat de Daniel
Goleman n cartea sa "Working with Emotional Intelligence" (1998):

COMPETENE PERSONALE
Auto-cunoastere
ti constientizezi propriile emotii si motivul acestora
Constiinta poti face legatura ntre ceea ce simti, gndesti, zici si faci
emotionala stii care dintre sentimente ti pot afecta performantele
te ghidezi dupa valori si obiective personale
ti stii punctele tari si slabe
Auto-evaluare
nveti din experientele anterioare
precisa
esti deschis spre feed-back, perspective noi, esti auto-didact
stii sa te faci observabil; ai prezenta de spirit
ai puterea sa sustii anumite lucruri n care crezi dar care nu sunt mbratisate
ncredere de sine
de majoritatea lumii
capabil sa iei decizii, n ciuda unor presiuni sau incertitudini
Auto-reglare
ti poti depasi usor pornirile impulsive sau frustrarile
Autocontrol ti poti pastra calmul chiar si n cele mai tensionate momente
gndesti si te poti concentra chiar si sub presiune
actionezi etic si impecabil
ti cstigi ncrederea prin autenticitate si originalitate
Demn de
ti recunosti propriile greseli
ncredere
sustii anumite principii n care crezi, chiar daca nu sunt mbratisate de restul
majoritatii
ti iei angajamente si ti tii promisiunile
Constinciozitate te simti responsabil pentru atingerea obiectivelor personale
esti organizat n munca
poti face mai multe lucruri deodata, esti flexibil n prioritati
Adaptabilitate ti adaptezi actiunile conform mediului de desfasurare
esti flexibil n perceptia anumitor evenimente
cauti idei noi din mai multe surse
gasesti solutii originale
Inovativitate
generezi idei noi
ai o perspectiva moderna asupra lucrurilor
 Auto-motivare
esti orientat spre rezultate, dorind sa-ti atingi obiectivele si standardele
stabilite
Ambitie ti propui obiective ndraznete si ti asumi riscuri
cauti orice informatie pentru solutii noi
nveti cum sa-ti mbunatatesti performantele
faci usor sacrificii personale pentru binele grupului
te conformezi valorilor si credintelor grupului atunci cnd iei decizii sau faci
Implicare
anumite alegeri
cauti nencetat oportunitati pentru atingerea obiectivelor de grup
identifici imediat oportunitatile
ti urmaresti obiectivele pna la extrem
Initiativa
treci peste reguli cnd e vorba de atingerea obiectivelor
ai capacitatea sa-i mobilizezi si pe ceilalti
persisti n ciuda obstacolelor sau greutatilor care apar
Optimism
lucrezi gndindu-te la succes, nu la posibilitatea de a gresi
COMPETENE SOCIALE
Constiinta sociala
esti sensibil la emotiile celor din jur si stii sa asculti
Empatie ntelegi punctele de vedere ale celorlalti
sari n ajutor pe baza ntelegerii sentimentelor sau trairilor celorlalti
ntelegi nevoile clientilor si le potrivesti cu produsele sau serviciile oferite
Asertivitate cauti cai de crestere a satisfactiei si loialitatii clientilor
oferi cu usurinta asistenta sau consultanta
vezi si recunosti capacitatile si rezultatele celorlalti
Dezvoltarea
dai feed-back constructiv si identifici nevoile de dezvoltare ale celorlalti
celorlalti
esti vazut ca un mentor sau coach
Toleranta respecti si manifesti ntelegere fata de oameni din diferite medii sociale
ntelegi diferite puncte de vedere si observi usor diferentele din cadrul
grupurilor
vezi diversitatea ca pe o oportunitate
te opui intolerantei
Constiinta identifici usor relatiile de nalt nivel
politica detectezi retelele sociale importante
ntelegi fortele care dau forma punctelor de vedere sau actiunilor clientilor
sau competitorilor
constientizezi cu claritate realitatile externe organizatiei tale
Abilitati sociale
te pricepi la a face presiuni
folosesti modalitati foarte convingatoare de prezentare, adaptate situatiei
te folosesti de strategii complexe precum influentarea indirecta pentru a-ti
Influenta
atrage sustinerea sau ntelegerea de partea ta
te folosesti de dramatismul unor evenimente pentru a sublinia anumite opinii
personale
faci fata cu rapiditate unor situatii diferite
esti un bun ascultator, cauti ntelegerea mutuala si accepti schimbul sau
Comunicare mpartasirea unor informatii
sustii comunicarea deschisa si esti receptiv att la vestile bune, ct si la cele
proaste
 subliniezi entuziast si sustii o viziune si misiune comuna
preiei rolul de conducator daca e nevoie, indiferent de pozitie sau situatie
Leadership
i calauzesti pe ceilalti nspre reusita
conduci prin exemplu
Catalizator al recunosti nevoia de schimbare si dai la o parte barierele
schimbarii provoci obisnuitul pentru a identifica nevoia de schimbare
faci din schimbare o prioritate si i antrenezi si pe ceilalti n atingerea ei
Managementul te descurci cu persoanele si situatiile dificile folosindu-te de diplomatie si tact
conflictelor identifici potentialele conflicte, nentelegeri si ajuti la solutionarea lor
ncurajezi discutiile de grup sau dezbaterile
conduci spre solutii win-win
Construirea de cultivi si mentii retelele informale
relatii cauti relatii care sunt benefice pentru ambele parti
construiesti raporturi interumane si i implici si pe altii
ti faci si ntretii relatii personale de prietenie cu colegii sau partenerii
Colaborare si echilibrezi munca cu relatiile personale
cooperare colaborezi, faci schimb de idei, informatii si resurse
promovezi un climat pozitiv, de prietenie si ntelegere
identifici sau ntretii relatiile de colaborare
Aptitudini de modelezi calitatile echipei precum respectul, cooperarea si ntrajutorarea
echipa atragi toti membrii echipei n activitati entuziaste si participative
construiesti identitatea echipei, spiritul de echipa si implicarea
Mai departe n detaliu, identificm urmatoarele patru ramuri ale abilitatiilor mentale
necesare:
1. Identificarea emotionala, perceptia si exprimarea
2. Facilitarea emotionala a gndurilor
3. ntelegerea emotionala
4. Managementul emotional

1. Prima ramur:
Perceptia Emotionala, include abilitati precum: identificarea emotiilor pe fete, n muzica si
din povestiri.
2. A doua ramur:
Facilitarea Emotionala a Gndurilor, include abilitati precum: conectarea emotiilor cu alte
senzatii mentale cum ar fi gustul sau culoarea (conexiuni care pot da nastere la lucrari de
arta), si folosirea emotiilor n argumentare si rezolvarea problemelor.
3. A treia ramur
ntelegerea Emotionala, include rezolvarea problemelor emotionale, cum ar fi care dintre
emotii sunt similare, care sunt opuse si ce relatii exista ntre ele.
4. A patra ramur
Managementul Emotional, include ntelegerea implicatiilor actiunilor sociale asupra emotiilor
si controlarea emotiilor proprii si ale celor din jur.

Perceptia, Cunoasterea si Exprimarea emotiilor

Abilitatea de a Abilitatea de a Abilitatea de a ti Abilitatea de a distinge
identifica emotiile din identifica emotiile altor exprima emotiile clar si ntre exprimarea
starea fizica, persoane, din operele de a-ti exprima nevoile sentimentelor clara sau
sentimente si gnduri. de arta, design etc., legate de acele confuza, sincera sau
prin limbaj, sunet, sentimente. falsa.
aparente si
comportamente.
Facilitarea emotionala a gndurilor
Emotiile ajuta la Emotiile sunt suficient Schimbarile n starile Starile emotionale
prioritizarea gndirii de disponibile si de emotionale pot ncurajeaza n mod
prin directionarea "vii" nct pot fi schimba perspectivele diferit diferitele aspecte
atentiei spre generate ca suport individuale de la ale abordarilor
informatiile importante pentru exprimarea optimism la pesimism, solutiilor unei anumite
la un moment dat. judecatilor. ncurajnd luarea n probleme ca de
consideratie a mai exemplu fericirea, care
multor puncte de faciliteaza creativitatea.
vedere.

nelegerea si analizarea emotiilor, folosirea cunostintelor emotionale

Capacitatea de a Abilitatea de a Capacitatea de a Abilitatea de a
categorisi emotiile si de interpreta modalitatile ntelege sentimentele constientiza tranzitia
a realiza relatiile dintre prin care emotiile complexe: sentimente dintre sentimente, cum
cuvinte si emotii pe converg spre relatii, simultane de dragoste ar fi tranzitia de la
care le genereaza. cum ar fi tristetea care si ura sau combinatii de suparare la satisfactie
nsoteste deseori o sentimente cum ar fi sau de la suparare
pierdere. indignarea ca i lajena.
combinatie ntre revolta
si surpriza.

Reglarea reflexiva a emotiilor, calea spre dezvoltarea emotionala si intelectuala

Capacitatea de a fi Abilitatea de a te Abilitatea de a Abilitatea de a controla
deschis la sentimente, implica sau detasa n monitoriza n mod emotiile proprii sau ale
att cele placute ct si mod constient ntr-o reflexiv emotiile n celor din jur prin
cele neplacute. emotie n functie de relatie cu tine nsuti sau moderarea celor
utilitatea sa. cu cei din jur, cum ar fi negative si ncurajarea
ct de logici, puternici, celor pozitive, fara a
sau influentabili sunt. ascunde sau exagera
anumite informatii.

Pe de alta parte, inteligenta emotionala este "un tip de inteligenta sociala care include
abilitatea de a monitoriza propriile emotii si cele ale altor persoane, de a face distinctie
ntre ele si de a folosi informatiile pentru a ghida modul de gndire si de actiune a unei
alte persoane" (Mayer & Salovey, 1993).

B. Stima de sine.

Stima de sine reprezint o evaluare pe care o facem despre noi nine i care poate
avea diferite forme: globale sau multidimensionale, de stare sau dispoziionale, personale sau
colective. Rosenberg (1979) face distincia dintre stim de sine ridicat (pozitiv) i stim de
sine sczut (negativ). Lutanen i Crocker, n 1992, vorbesc de stim de sine personal - cu
trimitere la evaluarea subiectiv a atributelor care i sunt proprii, specifice individului i stim
de sine colectiv - cu trimitere la judeci de valoare asupra caracteristicilor grupului sau
grupurilor cu care persoana se identific. Pornind de la "Scala stimei de sine " a lui
Rosenberg, Heatherton i Polivy construiesc n 1991, un instrument pentru a msura stima de
sine general sau ca trstur i stima de sine ca stare sau momentan.
 Cei mai muli psihologi definesc stima de sine ca fiind evaluarea global a valorii
proprii in calitate de persoan. Este vorba de evaluarea pe care o persoana o face cu privire la
propria sa valoare, cu alte cuvinte, asupra gradului de mulumire fa de propria persoan.
(Harter, 1998). Stima de sine poate fi definit i ca tonalitatea afectiv a reprezentrii
conceptului de sine. (Tap, 1998). Rosenberg (1979) definete stima de sine ca o sintez
cognitiv i afectiv complex. El consider c stima de sine dicteaz atitudinea mai mult sau
mai puin bun a individului fa de propria persoan. Baumeister (1998) definete stima de
sine folosind termeni sinonimi ca: mndrie, egoism, arogan, narcisism, un fel de
superioritate.
Dup W. James (1998), stima de sine reprezint rezultatul raportului dintre succesul
unor aciuni i aspiraiile individului cu privire la ntreprinderea acelei aciuni.
O persoan va avea o stim de sine ridicat in msura in care succesele sale sunt egale
sau superioare aspiraiilor. i invers, dac aspiraiile depesc reuitele, stima de sine va avea
un nivel sczut. In acelai timp, dac un individ nu cunoate succesul intr-un domeniu care nu
are o importan foarte mare pentru el, stima sa de sine nu va avea de suferit (Tap, 1998). W.
James (1998) consider stima de sine ca fiind contiin de sine cu valene afective de
o intensitate/tonalitate medie. Putem fi mulumii/satisfcui de felul cum suntem sau enervai
de propria persoan. Sentimentele de mulumire sau de dezgust fa de sine sunt n mod
normal provocate de succese, de dorine mplinite, de poziia bun sau recunoaterea pe care
o avem in societate.
Din punct de vedere sociologic stima de sine apare ca un construct social uneori fiind
confundat in evoluia sa cu dezvoltarea contiinei morale. Stima de sine acioneaz la
nivelul psihicului prin procesele de identificare, interiorizare i adaptare
(Tap, 1998). Ch. Cooley (1998) avanseaz o ipotez conform creia stima de sine este
o construcie social. Evaluarea propriei persoane este dirijat de interaciunile sociale i
lingvistice cu cei din jur, ncepnd inc din copilrie. Cei din jur reprezint o oglind social
in care persoana se privete pentru a-i face o idee despre prerea altora cu privire la el.
Aceast prere, odat aflat, va fi rapid incorporat in percepia sa de sine.
Stima noastr de sine crete in msura in care cei din jur au o prere ct mai bun
despre noi. i invers, dac ceilali nu au o prere ct mai bun despre noi, vom integra opinia
lor negativ i vom dezvolta o stim de sine sczut. O persoan cu o stim de sine
echilibrat va avea un mod stabil de a gndi despre sine i nu va risca a fi destabilizat de
aprobri sau de critici.
Modelul construit de Cooley (impreun cu M. Mead) conform cruia o atitudine
pozitiv din partea celor din jur este un determinant important pentru stima de sine a fost
validat prin cercetri empirice. La acest opinie se aliaz i Codol (apud Tap, 1998) care
susine c stima de sine este elaborat social plecnd de la evalurile fcute de cei din jur,
evaluri i pe care individul le interiorizeaz. Valorizarea propriei persoane are la baz
percepia individului asupra evalurilor pe care le primete de la cei din jur.
Rosenberg i Harter (1990) consider c stima de sine este influenat de maniera in
care persoana percepe competenele sale in domeniile in care reuita este important pentru
el. Indivizii cu o stim de sine ridicat se simt competeni in domeniile in care cred c reuita
ar fi important i deasemenea sunt capabili s considere ca avnd o importan mai mic
domeniile in care se simt mai puin competeni. Ei reuesc s anuleze discordana dintre
Sinele ideal i Sinele real. Cu ct aceast discordan dintre Sinele ideal i cel real este mai
mare, cu att stima de sine are un nivel mai sczut Pe de alt parte, o rol (de gen, de vrst,
colar, familial, profesional etc.). Persoana se autoevalueaz parial in fiecare dintre aceste
roluri. De exemplu identitatea colar determin o stim de sine in context colar. Se pune
deci intrebarea dac sentimentul de valoare personal este suma evaluri pariale sau este
rezultatul unor evaluri globale. Este recunoscut ins i posibilitatea ca o trstur
contextual a individului (o identitate de rol) s se difuzeze in ansamblul personalitii. De
exemplu, faptul c un copil este un elev strlucit poate sau nu s se difuzeze in reprezentarea
sa global despre sine. (Harter, 1998).
Exist dou perspective asupra modului de definire a coninutului stimei de sine.
Unii autori o vd ca fiind unidimensional, stima de sine global (Coopersmith, Piers,
Haris, apud Tap, 1998). Aceasta perspectiv este ins contestat de adepii modelelor
multidimensionale i este susinut de cercetri care demonstreaz multidimensionalitatea
stimei de sine i a evalurii de sine pe baza analizei factoriale. Modelele multidimensionale
susin n esen faptul c individul se autoevalueaz diferit in funcie de domeniu de via sau
faeta identitii personale activate de un context anume. ns stima de sine ca dimensiune
global ii menine o poziie solid n aceast diput i n procesul autoevalurii personale
fiind msurat prin chestionare ce conin itemi generali i alimentndu-se tot din sentimentul
de competen a persoanei n anumite domenii particulare.
Constantin T. (2004) consider c Stima de sine reprezint componenta evaluativ a
sinelui i se refer la trirea afectiv, emoiile pe care le ncearc persoana atunci cnd se
refer la propria persoan.
Dintr-o aceeai perspectiv, de definire sau de organizare a coninutului stimei de
sine, F. Sordes-Ader, G. Leveque, N. Oubrayrie i C. Safont-Mottay (1998), plecnd de la
modelele de reevaluare a dimensiunilor identitate construite de Tap, Massonnat i Perron i
de la modelul de reglare a conflictelor descrise de Baubion-Broye, au ajuns la definirea a 5
subdimensiuni ale stimei de sine. n opinia acestor autori, stima de sine global se
construiete din evaluarea fcut asupra fiecreia din urmtoarele dimensiuni:
1. Sinele emoional este reprezentarea individului cu privire la gradul de control pe
care il are asupra emoiilor sale i asupra impulsivitii. Este imaginea pe care o are
persoana cu privire la gradul su de stpnire de sine care este considerat a permite o
mai bun organizare in activiti, o mai bun planificare.
2. Sinele social este vorba de reprezentarea interaciunii cu ceilali i de sentimental de
recunoatere social.
3. Sinele professional se raporteaz la reprezentrile, comportamentele i performana
la locul de munc sau in context colar. Percepia asupra propriilor competene este
incorporat in imaginea pe care i-o construiete persoana despre propria persoan.
4. Sinele fizic include imaginea corporal, percepia prerilor celor din jur cu privire la
aspectul fizic i aptitudinile fizice i atletice.
5. Sinele anticipativ modul in care persoana privete spre viitor, atitudinea fa de ceea
ce il ateapt in viitor.
Metodele de analiz a stimei de sine sunt bazate in special pe autoevaluare i introspecie.
Din aceasta cauz unii autori consider c stima de sine are un caracter inobservabil iar
analiza ei o fiabilitate scazut. Dac considerm c stima de sine este atitudinea individului
fa de propria persoan, atitudinile fiind msurabile, putem conchide c i stima de sine este
msurabil.
S-au fcut numeroase studii pe stima de sine i corelaiile sale cu alte dimensiuni ale
personalitii sau cu diverse comportamente. De exemplu, Rosenberg i Harter n 1990 au
luat n caclul trei dimeniuni: stima de sine, responsabilitatea personal i responsabilitatea
social. Iniial nu s-a evidentiat ins nici o legtur intre cele 3 dimensiuni. Doar dup civa
ani reanaliznd datele / ntr-un alt studiu au pus n eviden o corelaie negativ intre stima de
sine si responsabilitatea personal i social. In acelai studiu s-a evideniat o corelaie intre
stima de sine ridicat i comportamentul violent.
Baumeister (1996) arat c indivizii, grupurile i chiar naiunile violente care au deja o stim
de sine ridicat apeleaz la violen atunci cnd nu primesc respectul care cred ei c li se
cuvine. Pe de alt parte el susine faptul c, in cazul acumulrilor de cunotine, o stim de
sine ridicat poate s duc la scderea performanei colare. n mod similar, S.M. Pottebaum,
T.Z. Keith i S.W. Ehly (1986) susin i ei, in urma unei cecetri empirice, c o cretere a
stimei de sine nu aduce un benefit in acumularea cunotinelor de ctre elevi.
Appleman (2007) intr-o cercetare cu titlul Self-Esteem Can Affect Your Health
concluzioneaz c stima de sine se afl intr-o legtur strns cu furia i depresia i cele dou
influeneaz negative starea sntii.
S-au realizat cercetri cu scopul de a evidenia relaia dintre stima de sine i gradul de
atractivitate fizic. S-a descoperit faptul c nu exist o astfel de relaie ci doar un pattern al
consistenei n modul favorabil de a se prezenta al individului (cei care au stima de sine
ridicat au o prere bun despre ei, ins cei din jur nu au o prere bun despre acetia). n
cercetri cu privire la legtura dintre stima de sine i consumul de alcool i droguri dar nu au
gsit legturi seminificative Baumeister, Campbell, Krueger i Vohs (2003) fac o sintez a
rezultatele diverselor studii realizate pe tema stimei de sine. Singurele legturi semnificative
certe identificate de acetia sunt cele ntre stima de sine i fericire (coreleii pozitive), stima
de sine i gradul de depresie sau agresivitatea (coreleii negative). Legturile cu performana
colar, performana la locul de munc, relaiile interpersonale, i snatatea s-au dovedit a nu
fi semnificative. In plus, autorii menionai a concluzionat c stima de sine ridicat
imbuntete perseverena in faa eecului.
1. Stima de sine (normal) este cea care defineste o persoan absolut normal,
persoan care se autoevalueaz mai aproape de unul sau altul dintre cei doi poli: stima de
sine sczut; stima de sine ridicat. Scorurile mici indic persoanele modeste, reinute,
ezitante i prudente, cele care se simte bine in clasa de mijloc i nu i asum riscuri
pentru a se ridica deasupra altora. Nu au mare incredere in propria opinie, tind s se
justifice dup un eec i se simt respinse dac sunt criticate n domeniile in care se
consider competente. Se identific cu omul de rnd i au o bun capacitate de adaptare la
interlocutori. Scorurile mari descriu persoane cu o prere pozitiv despre sine, cu
expectane inalte de sine, persoane care i asum riscuri, caut s ii depeasc limitele.
Eecurile nu las urme emoionale, reacioneaz bine la critic i nu caut s se justifice
dup un eec, ci persevereaz. Nu se compar prea mult cu alii, sunt hotrte in deciziile
pe care le iau i sunt, n general mai sociabile.
2. Autodeprecierea se refer stima de sine sczut la extrem (scorurile mari).
Prin acest factor sunt descrise persoanele cu o prere extrem de proast despre sine,care
se consider limitate, ca fiind o povar pentru sine i pentru cei din jur; ateapt puin de
la propria persoan, le este fric de respingere, se vd ca victime i, deseori, le este mil
de propria persoan. Manifest o stare cronic de anxietate, au multe frmntri
emoionale fr rezolvare, sunt incapabile de a primi complimente, i cer scuze pentru
ceea ce fac, greeli reale ori imaginare, pentru care se simt vinovate.
3. Infatuarea caracterizeaz persoanele cu o stim de sine ridicat dus pn la extrem
(scoruri mari). Aceste persoane se simt speciale, ieii din comun, sunt pretenioase n
relaiile cu ceilali i vor s fie admirate, adorate. Centrate pe sine, sunt lipsite de
compasiune fa de suferina altora i se laud excesiv cu reuitele lor.
 Au dorina de a excela in tot ceea ce fac, de aceea evit situaiile in care tiu c nu pot
excela din nevoia de a evita umilina. Cresc cu convingerea c sunt menite s reueasc, se
simt norocoase i cred c nu li se poate intmpla nimic ru. In general fac o evaluare
nerealist a abilitilor, talentului, inteligenei proprii, mult peste nivelul lor real (se vd mult
mai buni dect sunt n realitate).
Stima de sine reprezinta parerea pe care o ai despre tine. Se bazeaza pe atitudinea pe
careo ai fata de:
Valoarea ta ca persoana
Munca pe care o faci/ serviciul pe care il ai
Ceea ce ai realizat pana acum
Ce crezi ca gandesc ceilalti despre tine
Scopul tau in viata
Locul tau in lume
Potentialul tau pentru succes
Punctele tale tari si slabe
Statutul tau social si modul in care te relationezi cu ceilalti
Independenta/ autonomia ta sau abilitatea de a sta pe propriile picioare
Se mai pot adauga si alti factori care pot fi importanti pentru tine.
O stima de sine scazuta apare cand unul sau mai multi factori din cei enumerati mai
sussunt afectati si imaginea de sine este influentata.De exemplu: nu-ti place munca pe care o
faci, sau simti ca nu ai nici un scop in viata.
In momentul in care esti increzator in tine, sigur pe tine si multumit se poate spune ca
ai ostima de sine crescuta. De aceea esti motivat si ai exact atitudinea care te poate face sa
reusesti.
Stima de sine reprezint o nevoie uman profund i puternic, esenial pentru o
adaptare sntoas a individului,adic pentru o funcionare optim i mplinirea de sine. Cu
alte cuvinte, stima de sine reprezint ncredereaautentic n propria minte, n propriul
discernmnt. nseamn ncrederea n capacitatea de a lua decizii corecte ide a face alegeri
adecvate.Stima de sine este una dintre dimensiunile fundamentale ale personalitii. Ea se
refer la raportul pe care il arefiecare cu el nsui. Este o privire judecat despre noi nine,
vital pentru propriul nostru echilibru psihic. Cndeste pozitiv, relativ ridicat, ea ne permite
s acionm eficient, s facem fa dificultilor existenei. Mai multdect att, specialitii
susin c, dintre toate judecile pe care le formulm n via, nici una nu are att de
mareimportan ca aceea referitoare la noi nine.Dup G. Albu (2002), stima de sine se
refer la ncrederea n capacitatea proprie de a gndi, n capacitatea de aface fa provocrilor
fundamentale ale vieii i la ncrederea n dreptul i posibilitatea noastr de a avea succes, dea
fi fericii, la sentimentul c suntem ndreptii s ne afirmm trebuinele i dorinele, s ne
mplini valorile i sne bucurm de rezultatele eforturilor noastre.Stima de sine coreleaz n
mod semnificativ cu raionalitatea, creativitatea i capacitatea de a gestiona schimbarea,cu
disponibilitatea de a recunoate i de a corecta posibilele erori. Nivelul global al stimei de
sine al unei anumite persoane influeneaz considerabil alegerile pe care le face in via i
stilul su existenial. n acest context, o stimde sine nalt este asociat cu strategii de
cutare a dezvoltarii personale i de acceptare a riscurilor, erorilor, n timp ce o stim de sine
sczut, n mod constant, implic mai curnd, strategii de aprare i de evitare a riscurilor
ieecurilor (G.Albu, 2002).Corelnd nivelul i stabilitatea stimei de sine, Christophe Andre
si Francois Lelord (2003), au fcut o clasificare n patru categorii, care permit o mai bun
nelegere a unui ansamblu de reacii i permit o mai eficient cunoatere astrilor pe care le
trim. Astfel , exist stim de sine nalt stabil i stim de sine nalt sczut; precum
existstim de sine sczut stabil i stim de sine sczut instabil.
Stima de sine nalt are doua profile:
a) nalta i stabil.
Circumstanele externe i evenimentele normale de via au o mic influen asupra
stimei de sine a subiectului.Acesta nu dedic prea mult timp i energie pentru aprarea
sau promovarea imaginii sale. Este un individ stabilemoional, care pstreaz o oarecare
coeren n afirmaiile i n conduitele lui, indiferent dac contextul estefavorabil sau
defavorabil. Strile sufleteti ale acestui subiect sunt mult mai temperate dect ale celui
cu stim desine tot nalt, dar instabil. O stim de sine nalt i stabil este solid i
rezistent. Subiectul nu ii pune tot timpulvaloarea la ndoial. El poate accepta, deci, s
nu controleze total o situaie, fr a se simi din acest motiv inferior sau devalorizat.
b) nalt i instabil
Chiar dac este ridicat, stima de sine a acestui subiect poate suferi ocuri majore, n
special dac se afl ntr-uncontext competitiv sau destabilizator. n aceste situaii,
subiectul reacioneaz energic la critic i la eec, pe care le percep ca pe un pericol i
ncearc s se pun n valoare afind excesiv succesele sau calitile lor. Subiectul
sesimte vulnerabil, agresat i se ndoiete de capacitile lui atunci cnd se afl n
contexte ostile sau pur si simplucritice. Subiectul cu o stim de sine nalt i stabil
primete criticile n mod raional, pe cnd un subiect cu stimde sine nalt, dar instabil,
va primi criticile la nivel afectiv i va consacra mult energie autopromovrii.
c) Sczut i instabil
Stima de sine a acestui subiect este n ansamblu, sensibil i reactiv la evenimente
exterioare, pozitive saunegative. Ca urmare a satisfaciilor i succeselor, stima de sine
trece prin perioade n care este mai crescut dectde obicei. Totui aceste progrese sunt
adesea labile i nivelul su se reduce imediat ce subiectul se confrunt cudificulti.
Astfel, subiecii care intr n aceast categorie fac eforturi pentru a le oferi lor i celorlali,
o imaginemai bun. Ei sunt dornici s-i amelioreze condiia i starea sufleteasc, sunt
preocupai s nu aib eecuri sau snu fie respini.
d) Sczut i stabil
Subiectul cu acest tip de stim de sine este puin mobilizat de evenimentele exterioare,
chiar i de cele favorabile.El depune puin efort pentru promovaea imaginii i stimei sale
de sine, al crui nivel sczut l accept i oarecum lsuport. Prezena mediului social este
prea puin important pentru ca subiectul s se valorifice n ochii celorlali.Din punct de
vedere al cauzelor acestui tip de stim de sine, pe lng argumentele evocate mai sus la
stima desine sczut i instabil se pot aduga unele diferene specifice. De exemplu,
unele evenimente ale vieii care au provocat la copil un sentiment de lipsa de control
asupra mediului, cum ar fi decesul sau o stare depresivmanifest a unuia dintre prini.
De asemenea, aici pot interveni i carenele afective majore, tulburrile stimei desine fiind
nsoite de alte manifestri patologice.
 IV. Metodologia cercetrii
Obiectul cercetrii.

Obiectul cercetrii ntreprinse este reprezentat de dinamica cele dou dimensiuni ale
personalitii umane: Inteligena emoional i Stima de sine. Cmpul persoane tinere i
adulte, cu vrste cuprinse ntre 20 i 70 de ani. Interval de vst ce presupune o inteligen
emoional n plin dezvoltare i perioade cheie n evoluia stimei de sine.

Conceptele utilizate.

Conceptele utilizate sunt cele de:

- Inteligen emoional;
- Stima de sine.

Instrumentele cercetrii.

Pe baza documentaiei parcurse pentru determinarea aspectelor teoretice relevante am

identificat ca i instrument de msurare a Inteligenei emoionale testul construit de Goleman
(1995), iar pentru Stima de sine instrumentul utilizat este Scala Rosenberg (1965).

Testul lui Goleman conine 10 scenarii diferite de via, de relaionare cu ceilali, de cutare
a unei soluii de detensionare a unor situaii critice. Pentru fiecare scenariu sunt prezentate 4
soluii posibile, fiecare indicnd un anumit nivel de empatie, asertivitate i nelegere a
celorlali.

1. Sunteti intr-un avion care e lovit brusc de turbulenta si incepe sa se balanseze intr-o parte si
in alta. Ce faceti?
a) Continuati sa cititi sau sa va uitati la film dand putina atentie turbulentei.
b) Deveniti plin de grija fata de pericol urmarind stewardesa si citind fisa cu instructiuni
in caz de pericol.
c) Cate putin din a. si b.
d) N-am observat nimic.

2. Ati luat in parc un grup de copii de 4 ani. O fetita incepe sa planga deoarece ceilalti nu vor
sa joace cu ea. Ce faceti?
a) Nu va amestecati, lasati copiii sa rezolve singuri problema.
b) Vorbiti cu ea si o ajutati sa gaseasca o modalitate de a-i face pe ceilalti sa se joace cu
ea.
c) Ii spuneti cu o voce blanda sa nu planga.
d) Incercati sa-i distrageti atentia si sa-i aratati cateva lucruri cu care se poate juca.

3. Inchipuiti-va ca sunteti student la un colegiu si sperati sa obtineti o nota mare la un

concurs, dar ati descoperit ca ati luat o nota proasta la mijlocul semestrului. Ce faceti?
a) Va faceti un plan special pentru a imbunatati nota, hotarandu-va sa urmati planul.
b) Hotarati sa fiti mai buni in viitor.
c) Va spuneti ca nu conteaza mult ce ati facut la curs si va concentrati asupra altor
cursuri la care notele dvs. Sunt mai mari.
 d) Mergeti la profesor si incercati sa discutati cu el in scopul obstinerii unei note mai
bune.

4. Imaginati-va ca sunteti agent de asigurari si telefonati la clienti pentru prospectare. 15

persoane la rand au inchis telefonul si sunteti descurajat. Ce faceti?
a) Ajunge pentru astazi sperand sa aveti mai mult noroc maine.
b) Evaluati calitatile dvs. care poate submineaza abilitatea de a face vanzari.
c) Incercati ceva nou la urmatorul telefon si incercati sa nu va blocati.
d) Gasiti altceva de lucru.

5. Sunteti managerul unei organizatii care incearca sa incurajeze respectul pentru diversitatea
etnica si rasiala. Surprindeti pe cineva spunand un banc rasist. Ce faceti?
a) Nu-l luati in seama e numai o gluma.
b) Chemati persoana in biroul dvs. pentru a o admonesta.
c) Vorbiti direct si pe loc, spunand ca asemenea glume sunt nepotrivite si nu vor fi
tolerate in organizatia dvs.
d) Ii sugerati persoanei care a spus gluma sa urmeze programul de scolarizare privind
diversitatea.
6. Incercati sa calmati un prieten infuriat pe un sofer care i-a taiat calea in mod periculos prin
fata. Ce faceti?
a) Ii spuneti sa uite pentru ca totul e OK acum si ce s-a intamplat nu e mare lucru.
b) Puneti una din casetele lui favorite si incercati sa-l distrati.
c) Ii dati dreptate considerand la fel ca si el si celalalt sofer s-au dat in spectacol.
d) Ii relatati ca mai demult vi s-a intamplat si dvs. ceva asemanator si ca v-ati simtit la
fel de furios ca si el, dar dupa aceea v-ati dat seama ca dupa stilul in care gonea
celalalt sofer va ajunge curand la spitalul de urgenta.

7. Dvs. si partenerul de viata ati intrat intr-o discutie aprinsa care a escaladat intr-un meci de
tipete. Sunteti amandoi furiosi si recurgeti la atacuri personale pe care nu le intelegeti si in
care nu credeti, dar le continuati. Ce faceti?
a) Luati o pauza de 20 minute si apoi reluati discutia.
b) Opriti cearta in acel moment, taceti, nu conteaza ce spune partenerul dvs.
c) Spuneti ca va pare rau si ii cereti partenerului sa-si ceara si el iertare.
d) Va opriti la un moment, va dunati gandurile,apoi va precizati punctul de vedere asupra
problemei.

8. Inchipuiti-va ca ati fost numit seful unei echipe noi de lucru care incearca sa gaseasca o
solutie creativa la o problema de servici. Care este primul lucru pe care il faceti?
a) Faceti o agenda si alocati timp pentru discutii supra fiecarui aspect al problemei, asa
veti realiza cea mai buna folosire a timpului.
b) Cereti oamenilor sa-si faca timp pentru a se cunoaste mai bine intre ei.
c) Incepeti prin a solicita fiecarei persoane idei privind rezolvarea problemei, cat timp
ideile sunt proaspete.
d) Incepeti printr-o sedinta de brainstorming (dezlantuirea ideilor), incurajand pe
fiecare sa spuna ce idee ii vine in minte, indiferent cat de fantastica este.

9. Fiul dvs. de 3 ani este extrem de timid si a fost hipersensibil si putin infricosat de locurile
si oamenii straini, de cand s-a nascut. Ce faceti?
a) Accepati ca are un temperament sfios, timid si cautati modalitati de a-l proteja de
situatii care l-ar putea tulbura.
 b) Il duceti la un psihiatru pentru copii pentru a-l incuraja.
c) Il expuneti cu premeditare la mai multi oameni si locuri straine astfel incat sa-si poata
infrange frica.
d) Aranjati o serie neintrerupta de experiente competitive dar usor de realizat care-l vor
invata ca poate relationa cu oamenii si poate umbla din nou prin locuri noi.

10. Considerati ca de mai multi ani ati dorit sa reincepeti sa invatati sa cantati la un
intsrument la care ati incercat si in copilarie, iar acum, pentru distractie, v-ati hotarat in sfarsit
sa incepeti din nou. Doriti sa va folositi cat mai eficient timpul dvs. Ce faceti?
a) Va limitati la timpul strict de exercitiu in fiecare zi.
b) Alegeti piese muzicale care va solicita mai mult abilitatea (care vi se par mai grele).
c) Exersati numai cand in mod real aveti dispozitie.
d) Incercati piese care sunt mult peste abilitatile dvs., dar pe care le puteti stapani cu un
efort sarguincios.

n funcie de soluia aleas pentru fiecare item aceasta va fi punctat conform urmtorului
tabel:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

a. 20p 0 20p 0 0 0 20p 0 0 0

b. 20p 20p 0 0 0 5p 0 20p 5p 20p

c. 20p 0 0 20p 0 5p 0 0 0 0

d. 0 0 0 0 20p 20p 0 0 20p 0

Punctajele obinute se nsumeaz obinndu-se scorul la test.

Interpretarea calitativ a scorurilor obinute se face n funcie de urmtoarele criterii:

Pana la 100p punctaj sub medie

100p-125p punctaj mediu

125p-175p punctaj peste medie

200p exceptional.
Scala Rosenberg conine 10 afirmaii privind percepia individual a valorii i semnificaiei
propriei persoane. Pentru fiecare dintre cele 10 afirmaii subiectul se va raporta indicnd
nivelul n care aceasta corespunde propriei percepii.

Total de De acord Dezacord Total

acord dezacord

1) n general sunt mulumit() de

mine

2) Cteodata ma gndesc
c nu valorez nimic

3) Cred c am o serie
de caliti bune

4) Sunt capabil() sa fac

lucrurile la fel de bine ca
ceilali

5) Simt c nu am n mine
prea multe de care sa fiu
mndru ()

6) Cteodat m simt
realmente inutil

7) M gndesc c sunt
un om de valoare,
cel puin la fel ca alte
persoane

8) Mi-ar plcea s am mai

mult respect fat de mine
nsumi

9) innd cont de toate, am

tendina sa cred ca sunt
un (o) ratat()

10) Am o prere pozitiv

despre mine

Scala cuprinde 10 itemi cu 4 posibilitai de rspuns ntre total dezacord (1 punct) si total
acord (4 puncte). Itemii 2,5,6,8,9 se coteaza invers.
La cotarea rezultatelor se vor lua ca etalon valorile cuprinse ntre:

10-16 puncte - stima de sine scazut

17-33 puncte - stima de sine medie

34-40 puncte - stima de sine nalt

Ipoteza cercetrii.

Cele dou dimensiuni se msoar pe scale cantitative ceea ce permite definirea

ipotezei statistice:

- Exist o corelaie pozitiv semnificativ statistic ntre nivelul

inteligenei emoionale i cel al stimei de sine.

Descrierea eantionului.

Eantionul de studiu este format din 14 subieci aduli, att femei ct i brbai, diferii ca
nivel de vrst i ocupaii.

Frecvena Procent %

feminin 8 57.1
masculin 6 42.9
Total 14 100.0
Descrierea nivelului de vrst:

Std.
N Minimum Maximum Mean Skewness
Deviation
Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Std. Error
varsta 14 20 70 38.9 14.15 0.698 0.597

Se observ c vrsta este distribuit aproximativ normal, cu o medie de vrst de 38,9 ani i o
abatere medie standard de 14,15 ani. Existena unei foarte slabe asimetrii pozitive indic
prezena unui numr mai mare de subieci cu un nivel de vrst sczut.

Distribuia dup ocupaie.

Ocupat Frecve
ie n
student 3
manage
r 3
profeso
r 2
pension
ar 1
caznica 1
medic 3
econo
mist 1
 7% student
21%
manager
21%
profesor
pensionar
caznica
7% 21%
medic
7% economist
14%

Organizarea datelor.

Intelig
Stima
Varst Ocupa ena
Sub Gen de
a tie Emoio
Sine
nal
manag
1 f 53 er 33 60
manag
2 m 57 er 31 80
3 f 20 student 36 85
4 m 24 student 32 120
5 f 42 caznica 31 125
6 f 22 student 33 60
profeso
7 m 40 r 32 65
8 f 33 medic 28 80
9 f 44 medic 30 60
10 f 26 medic 24 80
econo
11 m 39 mist 31 65
pensio
12 m 70 nar 28 20
manag
13 m 37 er 33 140
profeso
14 f 37 r 32 80
Analiza i interpretarea datelor

Analiza distribuiei nivelului de inteligen emoional.

Std.
N Minimum Maximum Mean Skewness
Deviation
Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Std. Error
Inteligenta 14 20 140 80.00 31.01 0.375 0.597
emotionala
(Goleman)

Se observ o distribuie aproximativ normal, cu nivelul mediu de 80 uniti de scor i o

abatere medie standard de 31,01 uniti de scor.

Analiza distribuiei Stimei de sine.

Std.
N Minimum Maximum Mean Skewness
Deviation
Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Std. Error
Scor Stima 14 24 36 31.00 2.88 -0.922 0.597
de sine

Se observ o distribuie aproximativ normal, cu nivelul mediu de 31 uniti de scor i o

abatere medie standard de 2,88 uniti de scor. Valoarea coeficientului de asimetrie
(skewness) negativ indic frecvena mai mare a valorilor ridicate din intervalul de variaie,
24-36.

Stabilirea i aplicarea testului statistic.

Deoarece ambele distribuii sunt considerate aproximativ normale, iar relaia ce trebuie
verificat este cea de corelaie se va aplica testul lui Pearson.
 Scor Stima de sine Inteligenta emotionala
Stima de sine Pearson 1 0.250
Correlation
Sig. (2-tailed) 0.389
N 14 14
Inteligenta Pearson 0.250 1
emotionala Correlation
Sig. (2-tailed) 0.389
N 14 14
n urma aplicrii testului de corelaie am identificat existena unei corelaii pozitive slabe,
r=0,25, dar nesemnificativ statistic (p=0,39). Valoarea pozitiv a coeficientului de corelaie
indic o relaie direct proporional, n sensul c pentru valorile ridicate ale nivelului
inteligenei emoionale corespunde un nivel ridicat al stimei de sine.

Lipsa semnificaiei statistice se poate datora numrului foarte redus de subieci.

Analiza factorilor socio-demografici.

Pentru a analiza influena genului asupra nivelului celor dou dimensiuni urmrite s-a utilizat
testul t pentru eantioane independente.
 Levene's Test for

Equality of Variances t-test for Equality of Means

95% Confidence
Interval of the
Sig. (2- Mean Std. Error Difference

F Sig. t df tailed) Difference Difference Lower Upper

Equal variances
Stima de 2.118 0.171 -0.180 12 0.860 -0.292 1.618 -3.817 3.234
assumed
sine Equal variances not
-.199 10.49 .846 -.292 1.467 -3.540 2.957
assumed
Equal variances
Inteligenta assumed 2.912 0.114 -0.168 12 0.870 -2.917 17.410 -40.850 35.017
Equal variances not
emotionala assumed -.153 6.881 .883 -2.917 19.120 -48.288 42.454

n urma testului t putem concluziona c nu exist o diferen semnificativ statistic a

nivelului stimei de sine ntre subiecii de gen feminin i cei de gen masculin (p=0,86). Nici
nivelul inteligenei emoionale nefiind semnificativ diferit ntre subiecii de gen feminin i cei
de gen masculin (p=0.87).

Analiza influeei factorului vrst.

S-a aplicat testul de corelaie Pearson.

Inteligenta

Stima de sine emotionala

Varsta Pearson Correlation -0.207 -0.455

0.102
Sig. (2-tailed) 0.477

N 14 14

Se observ existena unei corelaii negative medii ntre nivelul de vrst i nivelul
inteligenei emoionale (r=-0,45). Lipsa de semnficaie statistic (p=0,102) a corelaiei poate
fi explicat prin volumul foarte redus al eantionului.
Concluzii.
Pornind de la faptul c un nivel ridicat al inteligenei emo ionale asigur o eficacitate
mai bun aciunilor ntreprinse de individ n relaia sa cu ceilal i, oferind astfel motive reale
persoanei de cretere a ncrederii n sine i genernd o imagine pozitiv n oglinda n care
individul se privete , putem considera c i nivelul stimei de sine trebuie s fie mai bun.
Att competenele personale ct i cele sociale pe care o inteligen emo ional
ridicat le presupune: contiina emoional bun, auto-evaluare precis coerent i corect,
ncredere n sine puternic, capacitate de autocontrol bun, adaptabilitate ridicat, empatie,
asertivitate, construirea cu uurin de relaii; sunt motive, credem ndeajuns de solide, pentru
ca individul n procesul de auto-evaluare a sa n calitate de persoan s resimt un grad ridicat
de mulumire. Cum, dup W. James (1998), stima de sine reprezint raportul dintre succesul
unor aciuni i aspiraiile individului cu privire ntreprinderea unei aciuni, cei de dau dovad
de un nivel bun al inteligenei emoionale este de ateptat s aib o valoare mare a acestui
raport.
n urma cercetrii ntreprinse s-a identificat o corela ie slab (r=0,25) ntre cele dou
dimensiuni, fapt ce poate fi explicat prin urmtoarele considerente:
- Multidimensionalitatea celor dou concepte;
- Ambele teste utilizate strnesc subiecii s proiecteze o imagine pozitiv i ct mai
coerent despre sine;
- Ambele trsturi de personalitate sunt dinamice, sufer modificri pe parcursul
ntregii viei pe baza experienelor proprii i a contextelor de dezvoltare;
- ntrzierea ce apare ntre acumularea de rspunsuri pozitive i contientizarea unui
succes real i constant;
Subiecii aflai n intervalul de vrst 20-24(26) de ani i confruntai cu un context ce
le impune o performan ridicat intelectual se pot afla ntr-o perioad de re-evaluare ce nu
s-a ncheiat nc, stima lor de sine fiind ori sczut, ori instabil.
Dar, i subiecii aflai n intervalul 55-75 ani, afla i spre finalul carierei sau spre
finalul vieii, s treac prin perioade de evaluare a raportului dintre ateptrile pe care le-au
avut de la propria persoan i ceea ce au realizat efectiv. O astfel de perioad putnd
determina o fluctuaie n nivelul stimei de sine.
Modificarea nivelului de inteligen emoional odat cu vrsta a fost, aproximativ,
confirmat i de corelaia negativ de intensitate medie (r=-0,455) ceea ce indic faptul c la
un nivel ridicat de vrst corespunde un nivel sczut al inteligen ei emoionale. Acest aspect
poate fi explicat prin reducerea motivaiei de adaptare i a

Bibliografie.